Tema 1

Farmacoterapia este aplicarea practica a farmacologiei studiaz : Modalit ile de utilizare a remediilor
medicamentoase in diverse forme de decurgerea a bolii i stabile te doze i scheme pentru tratamentul acestuia
Necesitatea utilizrii remediilor medicamentoase
1.Pentru a corecta si nltura cauza bolii
2.In caz de insuficienta a remediilor de profilactica
3.Indicaii de necesitate vitala
4.Necesitatea evident reind din experien a medicului
Beneficii in urma utilizrii medicamentelor :
1. Corectam sau nlturm cauza ameliorarea substan elor
2. nlocuirea prin substane medicamentoase a substan elor biologic active naturale Punerea in afectarea a
msurilor de prevenire mbolnvirii
Riscul - reprezint probabilitatea unui efect duntor , se urmre te dupa numarul de efecte adverse la
numarul total de pacieni Categoriile de risc la adm :
1. Risc inacceptabila cind dauna este mai mare decit beneficiul
2. Risc acceptabil atunci cind beneficul este mai mare decit dauna
3. Risc poate fi nensemnat
4. Contientizat
Formele terapiei medicamentoase :
2. Farmacoterapia patogena ndreptata spre nlturarea sau suprimarea mecanismelor de dezvoltare a bolii .
Ex: utilizarea glicozidelor cardiace in caz de insuficienta cardiaca
3. Farmacoterapia de substitutie , se indica la insificienta organismului bolnavului a substan elor biologic
active .
4. Farmacoterapia sistematica , nltura sau amelioreaz unele simtome aparte ale bolii .
5. Terapia profilactica , se desfoar pt prevenirea mbolnvirilor .
Complicaiile terapiei medicamentoase .
1. Complicaii aprute in urma supradozarii (supradozarea :absoluta si relativa). Supradozarea absoluta- o
doza mai are decit doza terapeutica maxim Supradozarea relativ- adm prea rapid a preparatului (afec iuni
grave a organelor de eliminare [ficat ,rinichii]);sau afec iunea sistemului cardiovascular.
2. Complicaii ce tin de proprieti toxice a adm ndelungata - Neurotoxica - Hepatotoxica - Nefrotoxica Actiune ulcerogena
Exemple :Pentru aminoglicozide este caracteristica lizarea nervilor cranieni , lezarea rinichilor
,butadionul actiune ulcerogena, betablocantele provoac activarea insufientei cardiace care decurgea in forma
ascuns.
3. Sindromul de abstinenta reprezint reac ii la ncetarea brusca a adm unor medicamente
4. Mutagene , taratogene , embriotoxice Efectul Mutagen Exemplu : antitumorale ,ca consecin diverse
efectivi ereditare
Efectul Terarogen - apare la aciunea remediilor medicamentoase asupra ftului sau embrionului in perioada
graviditii , se manifesta prin apariia menomaliei de dezvolare a ftului .
Exemplu : medicamentul Taledomen In perioada sarcinii exista citeva perioade critice
1. Perioada de implantare
2. Perioada de placentare - (3-4 saptamini)
3. Perioada de organogeneza (3-8 saptamini ). Daca efectele apar in primele 12 saptamini de sarcina atunci ele
se numesc embriotoxice , daca apare dupa 12 saptamini de sarcina atunci petotoxice.
Complicaii cauzate de hipersensibilitatea organismului (ex:reacii alergice) care se caracterizeaz prin
formarea anticorpilor la subs medicamentoase
Complicaii ce tin de scderea imunit ii organismului , se mai numete efect imuno depresiv (preparare
corticosteroidene, preparatele citostatice , antibioticile.
Modificarea aciuniunilor medicamentoase la adm repetata :
- Toleranta
- Dependent medicamentoas
Cumularea substanei in singe - Sensibilizarea organismului urmat de o reac ie alergic . La adm repetat a
medicamentului aciunea lui se poate schimba atit in direc ia cre terii efectului cit si diminuarea efectului .
Cretea efectului poate fi datorit capacit ii medicamentului de cumulare .
Cumularea material - Cind se acumuleaz substana medicamentoas in singe. ex: Digitoxina.
Cumulare funcional - se intelege acumularea efectelor substan ei medicamentoase . ex:alcool, cofeina .
Tolerana - treptat scade aciunea medicamentului necesitnd mrirea dozei preparatului .

Dependenta medicamentoas - se manifesta printr-o dorina reversibil de a folosi sistematic anumite

substane medicamentoase care provoac stare de euforie ,inaturea emo iilor si senza iilor neplcute . Cele mai
multe din aceste substane sunt substane narcotice , dependenta medicamentoas de obicei se asociaz cu
simtome de tolerant din acesta cauza doza euforizanta a distan elor narcotice este in continua cre tere .
Dependenta poate fi fizica si psihic .
Tema 2

Tema : Neuroza .Strile neurotice ,cauze .Patogenie .Formele.Tratament .

Neuroza = reprezint o dereglare de lunga durata a activit ii nervoase superioare
provocat de suparaincordarea proceselor nervoase din scoara cerebrala ca consecin
apare dezintegrarea proceselor nervoase.
Strile neurotice apar in rezultatul scderii capacit ii psihice de adaptare cu
predominarea diverselor predonari psiho-patologica de origine neurotic.
Formele prin care se manifesta strile neurotice :

Neuroza astenic (oboseal) eritabilitate.

Neuroza isteric (la indivizii tip artistic si cu activitate corticala slaba

Neuroza obsesiv (persoanele alarmante nsoit cu diferite fobii)

Aceste persoane filtreaz si sentetizeaza doar pe acea negativ .
Grupul de preparate care se utilizeaz sunt tranqilizante sau anxiolitice .
Axios ->plin de linite si frica aceste prep.se mai numesc antin
Preparatele tranqilizante = sunt remedii medicamentoase care au actiune
de linitire asupra psihici, nltura senzaia de frica ,nelinite, alarmare, ncordare psihoemoional.
Aceste preparate nu sunt efective in caz de psihoze ,putin influenteaz enervaia vegetative,
nu influenteaz capacitatea de munca, nltura frica si nelinitea. Deaceia aceste preparate
sunt pe larg utilizate, nu le folosesc numai bolnavii dar si cele sntoase.
Clasificarea :
Derivaii de benzodeazepina - CLOZEPIN , FENOZEPAM, NOZEPA
Derivaii de propan diolulul - MEPROTAN
Derivaii diffinilmetan AMIZIL si diverse structuri chimice oxolidin , trimetazona.
Derivaii benzodeazepinici - mecanismul de actiune tine de stimularea receptorilor
benzodiazepinici (receptorii acidului gamaaminobutilic )
Ac.gamaaciduluibutilic este un transmitor la nivelul SNC . Ac iunea acidului GAB se
rezuma la hipolarizarea celulei si celula numai primeste impulsuri nervoase de aici rezulta
urmtoarele efecte :

Efectul sedative (benzodeazepinele)

Efectul miorelaxant (blocheaz reflexele spinale )

Efectul anxiolitic (nltura frica,nelinitea , ac ionnd la nivelul sis.limbic

Agoniti ai receptorilor serotoninici :

Preparatul BUSTION - actiune tranqilizanta este mai selectiva spre
deosebire de benzodiazepine nu poseda actiune sedativa, hipnotica, miorelatanxa si
anticuvulsivant .
serotonina - scade activitatea neuronilor la nivelul sistemului limbic .
Blocani ai receptorilor colinergici la nivelul formaiunii reticulare .
Preparatul AMEZIL - acest preparat el poate fi nu numit m-colinoblocant cu actiune central,
provoac efect de linitire si blocheaz aciunea parasimpatica la nivelul sistemului
vegetativ : relaxeaz musculatura neted de la nivelul organelor interne, inhiba
secreia glandelor ,provoac tahicardia .
Unele prefaate pot induce efectul tranqilizant prin blocarea receptorilor histaminici la nivelul
soarelui nervos central.
Preparatul HIDROXIZIN
Preparatele sedative
Acest tip de preparate poseda efect mai slab decit tranqilizantele, nu nltura senzaia de
frica , nelinite .
Din acestea fac parte : preparatele de brom (bromura de Na , bromura
de K i Ca) , diverse preparate de origine vegetal (valeriana,
pducel , cavacava), prometazina, antihistaminice, barbiturice,
Preparatele de Brom - aceste preparate se absorb bine din tractul gastrointestinal si se
distribuie uniform in diverse sectoare ale SNC .
Bromul intensifica reaciile inhibitorii ale organismului ,
normalizind corelaia intre procesele de excitare si inhibi ie .
Efectul sedativ depinde de tipul SNC si de starea funcional a
acestuia de aceia se dozeaza individual , se elimina din organism
foarte lent .
La acumularea Bromului apare :

Apatie

Somnolenta

Slbirea memoriei

27.09.16
Afectiunile si tratamentul sistemului respirator.
Una din cauzele si mecanismele de instalare a insuficientei respiratorii tine de inhibiia centrului
respirator din cauza asfixiei intoxicaiei cu diverse substane in caz de nec in timpul narcoze diferite
cauze severe .
Funcia respiratorie este reglata de centru respirator care se afla in bulbul rahidian -- activitatea
acestui centru depinde de coninutul in singe a bioxidului de carbon Co2, care stimuleaz centrul
respirator , fie direct sau reflector acionnd asupra receptorilor la nivelul arterei carotide .
Pentru stimularea respiratiei se utilizeaza analeptice respiratorii.
ETINAZOL - de rind cu excitarea centrului respirator din bulbul rahidian , are actiune inhibitoare asupra
scoarei centrale .
Preparatul stimuleaz hipotalamusul si elibereaz hormonul adrenocorticotrop acesta duce la
stimularea suprarenarelor stratul cortical . Ca rezultat creste cantitatea hormonilor corticosteroizi in singe
ca rezultat apare efectul antiinflamator si antialergic al acestui preparat de aceea se poate folosi
pareparatul in procese inflamatoare si in astm bronic .
Preparate analeptice :Cofeina , Canfora, Cordeanina;
Preparate care stimuleaz respiraia cu actiune reflex : lobelina , cititonul;
Aceste preparate activeaz N-colinoreceptorii la nivelul carotite, are loc excitarea centrului respirator .
Carbogen- care reprezint bioxid de oxigen se adm inhalator .
Remedii medicamentoase utilizate in afectiuni bronhostructive (Bronhospasm)
1. Starile bronhospastice: bronsita cronica, pneumonie cronica, (intoxicatii cu unele substante med. ,
colinomimetice, B-adrenoblocante).
2. Obstructia bronsiilor poate avea loc din cauza unui process inflamator in bronse si edemul mucoasei.
3. Obstructia din cauza prezentei unui secret vascos.
Bronhospazmul- apare in rezultatul reglarii neuronale si umorale a tonusului musculaturii bronice .
Factorii neuronali:
- inhibiia B2 adrenoreceptorilor si activarea M-colinoreceptorilor . La excitarea B2
adrenoreceptorilor are loc activarea enzimei adinilat ciclaza, acesta enzima contribuie la
transformarea ATP-ului in adrenozin monofosfat ciclic , (AMP) ciclic blocheaz canalele de Ca
2+ si de aceia musculatura neteda a bronsilor se relaxeaz . De aceea B2-aminomimitice relaxeaz
iar B2 -adrenoblocante spazmeaza musculatura bronsilor .
- La excitarea M-colinoreceptorilor are loc activarea enzimei care se numete guanilatciclaza ca
rezultat se acumuleaz GMP ciclic acest GMP ciclic duce la cretea nivelului ionilor de Ca in
celula , tonusul muscular creste , de aceia de a mpiedica bronhospasmul folosim preparate mcolinoblocante . Spasmul bronic poate fi nlturat cu antagoniti al Ca .
Clasificarea remediilor medicamentoase utilizate in afeciuni bronhostructive .
1. Preparate bronholitice
a) Beta2-adrenomimitice salbutanol * Fenoterol * Terbutalin. Deasemenea : Izadrina, Orciprinalina.
b) Mcolinoblocante : * atrovent (ipratropioum bromide)
c) Spasmoliticile miotrope : eufilina *tiofilina
2. Preparate antiinflamatoare , antialergice , sensibilizate .
3. Prep. Expentorante si Mucolitice Preparatele bronholitice : De baza sunt preparatele selective
B2 adrenomimetice - se utilizeaz mai des inhalator dar si intern , la adm inhilatorie nimereste in bronii
si efectul apare in doze mici de aceia reacii adverse sunt mai putine daca in bronii este mucus atunci
mpiedica mucoasa bronhica atunci se adm parenteral sau cu ajutorul injectarii . La adm. indelingata se
dezvolta toleranta (scade sensibilitatea receptorilor ) respectiv si efectul preparatului se micoreaz .

Preparatele neselective (ezadrina) acioneaz B1 si B2 de aceea efectul cardiotonic este pronuntat si

la adm preparatului apare diverse reacii adverse nedorite tahicardie, aritmie , eschemie .
Preparatele Mcolinoblocante - preparatele inhiba factorul umoral ( deoarece bronhospasmul poate
aprea in urma aciunii asupra musculaturii bronice a mediatorilor a reaciilor alergice (histamina ,
serotonina ) care sint eliberai de ctre mastocite .
IPRATROPRIU- prep. De baza se administreaza inhilator nu se absoarbe in singe (actioneaza doar
asupra muscul. Bronsice) incepe efectul peste 15-20 min si dureaz 4-6 ore (adm 3-4 ori pe zi.
Spasmoliticile miotrope - acestea acioneaz asupra musculaturii netede a bronsilor , mecanismul de
actiune inhiba pigmentul fosfodiesteraza acest ferment hidrolizeaza ampeul ciclic . Se acumuleaz in
cantiti mari Amp ciclic se micoreaz cantitatea de Ca in celula . Preparatele : TEOFILINA,
EUFILINA.
Din preparate antialergice se folosesc : INTAL, CHETOTIFEN
Din prep. Antiinflamatoare, desensibilizante.
- Glucocorticoizii stabilizeaza membrane

16 . ASTM BRONIC
Astm bronic- boala respiratoriie cu caracter inflamator cronic, produs pe fondul unei hiper-reactivitatii
bronice primare fata de stimuli multipli, care determina obstructia generalizat a sistemului bron ic manifestata
clinic prin crize de respiratie sueratoare, dispnee respiratoare, fenomene reversibile spontan sau terapeutic .
Criteriul Clinic: respiratie sueratoare , tuse, dispnee.
Criteriul funcional: instrucia bronsica, hiper-reactivitate bronica
Criteriul patologic - Inflamaia cronica
Etiologia (cauza) La aparitia astmului bronic contribuie:
1 factori predispozanti ( atopia, predispoziie genital ).
2 factori declansatori ( alergenii , medicamentele, fumatul, poluarea atmosferei, Infec iile virale)
3 factori de risc ( care sensibilizeaz cile aeriene)
Factori predispozanti - prin atopie se intelege capacitatea organismului de a raspunde prin sinteza crescut de
imunoglobuline E , fata de strucuri antigenice din mediu.
Factorii declansatori. Alergenii sunt cei mai importani factori, odata ce individul se sensibilizeaz la un alergen
se dezvolta inflamatia alergic la nivelul bron ilor si apar exacerbrii ale astmului si se agraveaza la contactele
ulterioare cu acelai alergen.
Alergeni de interior- dezvoltarea si rspndirea lor este favorizata de condi iile de trai ( temperatura, umiditatea ,
locuine decorate cu diverse esturi , cei mai importani alergeni domestici se concentreaz in praful de casa si
sunt reprezentai de acarienii, acarienii sunt parazi i microscopici 22-26 Ctemp. frecventa a locuin ei.
Alergeni de origine animal - provin mai des de la pisici, mai rar de la cini si roztoare , principalul alergen de
la pisica a fost gasit in parul pisicii dar poate fi si in saliva si secre iile sabacee.
In interiorul locuinelor umede si ntunecoase slab ventilate se dezvolta mucegaiurile fungii cresc usor in sistemul
de condiionare a aerului.
Alergenii de exterior - cea mai importanta surda din exterior sunt polenurile si fungii, sensibilizarea la polen se
manifesta prin rinoconjunctivita si asmul bronic, alergenului polenice digerare la o regiune geografic la alta, in
raport cu sezonul predomina primavara in cadrul aceleai regiuni. Exista o mare varietate de polenuri in raport cu
tipul de planta. Polenurile au antigene la suprafa a lor.
Alergenii profesionali - structuri proteice din ou in industria alimentara, acarieni de depozit ,in agricultura.
Alergeni in industria detergenilor- enzimele ale bacilus subcilus, bumbacul in industria textila.
Medicamentele - La aproximativ 4-28% la bolnavii cu asm bronic apare sensibilizare la aspirina si
antinflatotoare nesteroidiene.
Alimentele- laptele la copii, oule, peste, arahide. Sensibilizarea se produce ca rezultat al vinocitozei moleculelor
de proteine antigenice de ctre celulele mucoase intestinale si inducerea unui rspuns imun prin sinteza
imunoglobuline -E. Fumatul - nu sa dovedit ca fumatul ar provoca asmul bronic, dar fumatul pasiv contribuie
partial la dezvoltarea asmului bronic mai ales la copii. Poluarea atmosferic- prevaleaz in zone intens preluate
mai ales inediul urban unde in aer predomina oxidul de sulf , ozon, oxizi nitrici. Infecii respiratorii viraleproducerea infeciilor virale duce la dezvoltarea ulterioar a strii de hipe...... Sau chiar a bolii asmatice mai rar.
Patogenie - Inflamaia bronsica este principalul substrat patogeniec al bolii asmatice. Din punct de vedere
patogeniec asmul bronic se clasifica:
-asm bronic alergic
-asm bronic nonalergic(infectios 45%)
Asmul bronic alergic se mai numete infecios 55% alergic si rest.
Inflamaia alergic - are loc la inceput sensibilizarea primara in cile respiratorii de ctre alergeni, alergeni
sunt preluati de ctre celulele prezentatoare de antigeni care se afla in epiteliul si submucoasa bronsica.
Antigenul se substitueaza pe suprafaa celulei prezentatoare de antigen si este prezentat limfocitelor TH (helper)
contribuie la imunoglobulinei-E, ele se ataeaz pe suprafa a mastocitor si bazofilor pe suprafa a macrofagilor si
macrofilelor, acestea conin granulaie care au in interiorul sau diferite SA.

Tratament astmului bronsic.

I Obiectiv - inlturarea factorilor cauzali: alergenului, fumatului , conflictelor psihologice,
poluani atmosferice.
II Hiposensibilizarea
Se administreaz :
1. B2 mimetice

a) B2 inhalatorii cu actiune scurta

- SALBUTAMOL
- TERBUTALIM
b) B2 cu actiune lunga
SALMETEROL, FARMATEROL
B2 mimetice orale (comprimate)
-TERBUTALINA
-SALBUTAMOL
B 2 mimetice subcutanat
-TERBUTALINA (ambele fiole)
-SALBUTAMOL
Beta 2 intravenos
-TERBUTALINA
-SALBUTAMOL
II Teofilinele cu actiune de lunga durata :
-comprimate cu administrate oral si intravenoasa
- AMINOFILINA (i/v)
-TEOFILINA
III Anticolinergice (Mcolinoblocante)
-Bromura de ipratropiu (aerosol)
IV Asociatia intre Mcolinoblocante + B2 mimetice
-FENOTEROL + BROMURA DE IPRATROPIU
- SALBUTAMOL + BROMURA DE IPRATROPIU
V Tratament antialergic
KETOTIFEN
CROMOGLICAT DE NA
VI Prep. Antihistaminice.