1.1.Formele de baza ale terapiei medicamentoase .

Necesitatea utilizarii Aremediilor

medicamentoase.Beneficii si riscuri.
Formele terapiei medicamentoase:
1)farmacoterapia eteotropa(cauza) indreptata spre
inlaturarea cauzei de imbolnavire exemplu-utilizarea
remediilor antimicrobiene.
2)farmacoterapia patogena -indreptata spre inlaturarea sau
suprimarea mecanismelor de dezvoltare a bolii . exemplu:
utilizarea glicozidelor cardiace in caz de insuficienta cardiaca
(creste frecventa contractiilor cardiace).
3)farmacoterap. de substitutie-se indica la insuficienta in
organism bolnavului a subst. biologic active.
4) farmacot. simptomatica -inlatura sau amelioreaza unele
simptome aparte ale bolii (febra, ameteli, greata).
5)terapia profilactica -se desfasoara pentru prevenirea
imbolnavirilor ( suplimente alimentare, vitamine, vaccinuri,
seruri).
Necesitatea utilizarii remediilor medicamentoase:
1.pentru a corecta si inlatura cauza bolii.
2In caz de insuficienta a remediilor profilactice.
3 Indicatii de necesitate vitala
4Necesitate evidenta reesind din experienta medicului.
Beneficii in urma utilizarii medicamentelor:
1Corectarea si inlaturarea cauzei(antibioticele)
2Amiliorarea simptomelor bolii atunci cind boala este
incurabila (analgezice).
3 Inlocuirea prin subst. medicamentoase a substantelor
naturale biologic active (insulina, hormoni, fermenti)
4Punerea in aplicare a masurilor de prevenire a bolilor.
Riscul reprezinta probabilitatea unui efect daunator,
se urmareste dupa nr. de efecte adverse la nr. total de
pacienti.
Categorii de risc la administrarea medic.:
1risc inaccesibil atunci cind dauna este mai mare decit
beneficiul.
2risc accetabil atunci cind beneficiul este mai mare decit
dauna.
3risc neinsemnat.

4risc constientizat.,

1.2.Complicatiile terapiei medicamentoase:

1complicatii aparute in urma supradozarii poate fi absoluta si
relativa (pina la intoxicatie)
a)este administrata o doza mai mare decit doza terapeutica
maxima.
b)supradozare relativa- administrarea prea rapida a
preparatului , afectiuni grave a organelor de eliminare(ficat,
rinichi) sau afectiunea sistemului cardiovascular , se mareste
concentratia medicamentelor in singe.
2.complicatii ce tin de proprietatile toxice ale
medicamentelor la administrare indelungata , actiune
toxica:neurotoxica , hepatotoxica , nefrotoxica ,actiune
ulterogena.
exemple: pt aminoglicozide este caracteristic lezarea
nervolor cranieni, lezarea rinichilor. Butadionul -actiune
ulterogena , metablocante, provoaca activarea insuficienta
cardiaca care decurge in forma ascunsa.
3.sindrom de abstenenta-reprezinta reactii la incetarea
brusca a administrarii unor medicamente (narcotice)(cind
administram hormoni si brusc nu administram)
4.complicatiile: mutagene ,teratogene , embriotoxice. Efectul
mutagen apare in urma actiunii remediilor medicamentoase
asupra celulelor germinale.exemplu: remedii antitumorale ca
consecinta diverse afectiuni ereditare. Celulele germinale
sunt ovule si spermatozoizi
-efect teratogen -apare la actiunea remediilor
medicamentoase asupra fatului sau embrionului in perioada
graviditatii se manifesta prin aparitia anomaliei de dezvoltare
a fatului exemplu:administrarea preparatelor Talidomin.
In perioada sarcinii exista citeva perioade critice:
1perioada de implantare (1-2sapt)
2perioada de placentare( 3-4)
3perioada de organogeneza(3-8).

Daca efectele adverse apar in primele 12saptam. de sarcina

atunci ele se numesc embriotoxice, daca apar dupa 12sapt
fetalotoxice.
5.Complicatii cauzate de hipersensibilitatea organismului
(reactii alergice) se manifesta prin dermatita , soc anafilactic
care se caracterizeaza prin formarea anticorpilor fata de
subst. medicamentoase.
-complicatii ce tin scaderea imunitatii organismelor -efecte
imunodepresiv. Preparatele corticosteroidiene scade
imunitatea.Preparate Citostatice si antibioticele
,corticosticoidele.
7.Dependenta medicamentoasa (narcotice , somnifere).
1.3.Modificarea actiunii remediilor medicamentoase la
administrare repetata.
1poate aparea toleranta ,dependenta medicamentoasa ,
cumularea subst in singe , sensibilizarea organismului
urmata de o reactie alergica.La administrarea repetata a
medicamentelor actiunea lui se poate schimba atit in directia
cresterii efectului cit si diminuarea efectului. Cresterea
efectului poate fi datorita capacitatii medicam. de cumulare.
cumulare:1materiala2functionala.
Cumularea materiala are loc substante medicamentoase in
singe digitoxina.
Cumul. functionala-acumularea efectelor subst.
medicamentoase (alcool,cofeina).
Toleranta treptat scade actiunea medicam necesitind marirea
dozei preparatului.
Dependenta medicam.: se manifesta prin dorinta ireversibila
de a folosi sistematic anumite subst medicam. care provoaca
stare de euforie (cu ridicarea dispozitiei , inlaturarea
emotiilor si senzatiilor neplacute). Cele mai multe subst sunt
subst. narcotice. Dependenta medicam.de obicei se asociaza
cu simptome de toleranta din aceasta cauza doza euforizanta
a subst. narcotice este in continua crestere>duce la
intoxicatie cronica.Dependenta poate fi fizica si psihica.
1.4.Caracteristica comparativa a efectului toxic si
efectului curativ.

Unele remedii medicamentoase au o afinitate mai inalta fata

de unii recipienti dar pot avea si o afinitate mai slaba decit
alti receptori. De aceea aceeasi preparate pot avea efecte
terapeutice si efecte toxice.
Exista3situatii posibile:1efectul toxic reese din efectul
terapeutic. exemplu-la administrarea insulinei pacientilor cu
diabet zaharat poate aparea coma hipoglicemica (in acest
caz medicamentul actioneaza doar un singur tip de receptori:
-atunci cind medicamentul reactioneaza acelasi tip de
receptori dar in diferite locuri si diferite tesuturi , in unele
tesuturi actiunea poate fi terapeutica iar actionind in alte
tesute actiune toxica.exemplu: glicozidele cardiace au efect
antiinflamator ,iar pe de alta parte la descompunerea
(catabolismul) proteinelor , duce la scaderea imunitatii.
3Remedii medicam.actioneaza diverse tipuri de receptori
,efect pozitiv asupra altor receptori efect negativ.exemplu:
adrenalina (alfa 1,alfa 2, beta 1-beta2)actioneaza toate
tipurile de receptori adrenergici.
2.1.Schizofrenia. Mecanisme patogene . Efecte
farmacodinamice ale neurolepticelor .Etapele
farmacoterapiei.
Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care
realitatea este interpretata in mod anormal. Schizofrenia se
caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire
dezorganizata. In timp ce cuvantul schizofrenia inseamna
minte-scindata, ea se refera la o tulburare a echilibrului
emotiilor si gandirii.
Schizofrenia este o boala cronica, ce necesita tratament pe
toata durata vietii. Dar datorita noilor medicamente,
simptomele schizofeniei pot fi ameliorate, permitand
pacientului sa aiba o viata productiva si placuta.In general,
aceste simptome includ:
- credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi
credinta pacientului ca cineva unelteste impotriva lui
- halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede
lucruri care nu exista); mai frecvente sunt halucinatiile
auditive
- vorbire incoerenta
- neglijarea igienei personale

- lipsa emotiilor
- emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul
- manifestari agresive
- comportament catatonic
- o senzatie persistenta ca este urmarit
- probleme de functionare la scoala sau la serviciu
- izolare sociala
- neindemanare, miscari necoordonate.
Tratamentul medicamentos -este bine ca pacientul sa discute
aceste lucruri cu psihiatrul pentru a gasi impreuna un
tratament care sa fie acceptat si de pacient, cu mai putine
efecte secundare.
Medicatia antipsihotica este cel mai frecvent prescrisa pentru
tratamentul schizofreniei. Ea poate controla simptomele prin
efecte asupra unor neurotransmitatori
cerebrali: dopamina si serotonina. Exista doua tipuri
principale de medicatie antipsihotica:
Antipsihotice conventionale sau tipice: aceste
medicamente sunt considerate, in mod traditional, eficiente
pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei. Ele
au efecte secundare neurologice frecvente si potential
severe, incluzand dischinezia tardiva si simptomele
parkinsoniene. Acest grup de medicamente cuprinde:
- Haloperidol
- Tioridazin
- Fluphenazina
Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, in special
variantele generice, lucru care este important mai ales in
cazul in care tratamentul este necesar pe termen
lung.Antipsihotice de noua generatie, numite
si antipsihotice atipice. Aceste antipsihotice mai noi sunt
eficiente atat pe simptomele negative cat si pe cele pozitive.
Aceasta grupa cuprinde:
- Clozapina
- Risperidona
- Olanzapina
- Quetiapina
- Ziprasidona

- Aripiprazol
- Paliperidona.
Etapele tratamentului :1(Cuparea )inlaturarea rapida a
simptoamelor:
delir,frica,inlaturarea
psihozelor(3 luni);2.Terapia de stabilizare-adm
neurolepticelor de la 3-9 luni;3.T.profilactica-dureaza 2 ani
dupa primul acces ;5ani dupa a 2 acces;al 3 acces primeste
trat toata viata;

2.2.Depresia-se manifesta prin dispozitie scazuta

,predispozitie spre stari sinucidale ,lipsa de initiative,dorinta
de a lucre de a face ceva.
Mecanismele de actiune-1.efect timoleptic(restabileste
dispozitia) are la baza acumularea noradrenalinei in sinapse
datorita inhibarii recaptarii neuronale de aceea se intensifica
actiunea adrenergic la sis.nervos.central,
creste
tonusulformatiei reticulare activitoare si deci influenta forma
reticulara activatoare asupra scoartei cerebrale.Prele:1.triciclice:
Imizina,Amitriptilina;2.Tetraciclice:Pirazidol.
2.efect timeretic-mecanismul de act inhiba
monoamnooxidaza care metabol

(noradrenaloina,adrenalina,dopamine,serotonina)ca rezultat
are loc acumularea monoaminelor in s.n.c si intensificarea
transmiteri sinaptice a impulsurilor pre-le acestea de rind cu
act antidepresiva poseda si act psihostimulanta,deci
imbunatatirea dispozitiei atit a pers bolonave cit si a celor
sanatoase.din acest gr fac parte:Nialamid;Transamin.
Depresia este o afectiune medicala serioasa care poate
influenta in mod negativ starea, gandirea si comportamentul.
Depresia se poate manifesta prin diverse simptome, cele mai
des intalnite fiind un sentiment profund de tristete si
pierderea marcanta a interesului fata de orice fel de
activitati.
Alte simptome pot include:
Modificari ale poftei de mancare care duc la pierdere
sau crestere in greutate
Insomnie sau somn prelungit
Pierderea energiei si oboseala marcanta
Anxietate sau iritabilitate
Un sentiment de lipsa de valoare si vinovatie
neadecvate
Dificultate in gandire, concentrare si capacitatea de a
lua decizii
Ganduri de moarte sau suicid si tentative de a le
duce la indeplinire.
Diferenta dintre depresie si tristete
Decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de munca
sau incheierea unei relatii reprezinta experiente dureroase
pentru oricine. Este normal sa existe trairi de tristete si
durere ca raspuns la asemenea evenimente stresante.
Persoanele care trec prin asemenea situatii dificile se pot
descrie de cele mai multe ori ca fiind deprimate. Cu toate
acestea, tristetea si depresia nu sunt similare. In timp ce
sentimentele de tristete se diminueaza in timp, depresia se
poate mentine luni sau chiar ani.
2.3.Psihoza maniac-depresiva hipertonusul simpatic la
nivelul sistemului nervos central.Mania-se caract prin
cresterea excitata ,dispozitie ridicata, euforie ,vorbeste

continu,idei delirante positive,depresie.

Pt tratam starilor maniacale se folosesc 2 grupe de remedii
med-se:1.gr pre-le Neuroleptice;2.gr sarurile de litiumecanismul de act este insufficient studiat totusi sa
constatat ca in starile de manie continutul ionilor de natriu in
celula creste pina la 3 ori,litiu act asupra pompei natriu
caliu.influente nemijlocit metabolismul mediatorilor si act lor
respectiv se micsoreaza noradrenalina,adrenalina,dopaminei.
Pre te:carbonatul de litiu-se elimina prin rinichi insa 80%
de pre-t se reabs
concentratia in singe scade
lent de aceea pre-l are loc cumularea este mai intensa mai
ales daca concen ionilor de Na in organism este scazuta de
ex:
cind adm diuretice sau atunci
cind consumam putin sare de bucatarie. Se elimina cu
laptele matern si din aceasta cauaza poate provoca
intoxicatia sugarului.pre le de litiu sunt toxice iar diapazonul
este ft mic a act terapeut

2.4.Neurozele.Neuroza - reprezint o dereglare de lung

durat a activitii nervoase superioare provocat de
suparancordarea proceselor nervoase din scoara cerebral
ca consecin apare dezintegrarea proceselor nervoase.
Strile neurotice apar n rezultatul scderii capacitii
psihice de adaptare cu predominarea diverselor dereglri
psiho-patologice, de origine neurotic.
Cauzele aparitie acestei boli:
Nevrozele pot fi cauzate de tulburri ale dezvoltrii
personalitii, influenate de evenimentele stresante ale vieii
i de factorii genetici, i anume:
- comportamentul neadecvat al prinilor,prezena
conflictelor,indiferena prinilor fat de copil,
- unele afeciuni organice cerebrale: patologie
perinatal,traumatisme,etc,
- condiii de via: probleme materiale,profesionale,abuz de
alcool, de medicamente,alte deprinderi vicioase.
Formele prin care se manifesta starile neurotic sunt:
Neuroza astenic (oboseal) -excitabilitate,
iritabilitate,rezistena scade. Este o afeciune cronic,care se
poate manifesta prin episoade acute de anxietate- atacuri de
panic - sau prin stri prelungite,cronice de anxietate,care
pot dura sptmni,luni sau ani- anxietate generalizat.
Atacuri de panic simptomele apar brusc i ating apogel
timp de 10 min : palpitaii,transpiraii,tremor,senzaie de
sufocare,grea sau dureri abdominale,
ameteal,vertij,lein,fric de moarte, frisoane sua valuri de
cldur,etc.
Anxietatea general- include dificulti de
concentrare,labilitate
emoional,tremor,transpiraii,ameteli,pe bolnav il nsoete
nelinitea c o rud apropiat va avea accident sau se va
mbolnavi,etc.
Neuroza isteric crize isterice, tulburri de
vedere,tulburri ale vorbirii si vocii,tulburri de mers,
dereglri de sensibilitate,dereglri vegetative.De exemplu :
la indivizii de tip artistic si cu activitate corticala slab , n
urma isterieii acest pacieni neaprat se vor uita unde cad.

Neuroza obsesiv se ntlnesc la persoane cu caracter

alarmant. Se caracterizeaz prin gnduri obsedate,idei fixe
care sunt violente, involuntare, suprtoare,iar bolnavul
ncearca fr succes sa reziste sa le ignoreze.Aceste
persoane filtreaz si sesizeaza doar informaia negativ.
Tratament:
Grupul de preparate care se utilizeaz sunt tranchilizante sau
anxiolitice .
Anxios - plin de linite si frica aceste se mai numesc preparte
antineurotice.
Preparatele tranqilizante sunt remedii medicamentoase care
au actiune de linitire asupra psihici , nltura senzaia de
frica ,nelinite ,alarmare , ncordare psiho-emoional .
Aceste preparate nu sunt efective in caz de psihoze ,putin
influenteaz enervaia vegetativa , nu influenteaz
capacitatea de munca ,nltura frica si nelinitea . De aceia
aceste preparate sunt pe larg utilizate ,nu le folosesc numai
bolnavii dar si cele sntoase.
Clasificarea preparatelor TRANCHILIZANTE:
Derivai de benzodiazepine : Clozepin, Fenazepam,
Derivai de propanidol: Meprotan,
Derivai difenilmetan: Amezil,
Diverse structuri chimice: Oxolidin, Trimetazona,etc.
1.Derivaii benzodeazepinici: Mecanismul de actiune tine
de stimularea receptorilor benzodiazepinici (receptorii
acidului gamaaminobutilic). Acidul gamaaminobutilic este un
neurotransmitor tip inhibitor la nivelul SNC, la stimularea
receptorilor benzodiazepinici se intensifica eliberarea acidului
gamaaminobutilic. Aciunea acidului GAB se rezuma la
hiperpolarizarea celulei si celula numai primeste impulsuri
nervoase de aici rezulta urmtoarele efecte :
efect sedativ a benzodiazepinelor,
efect miorelaxant (blocheaz relexele spinale),
efectul anxiolitic (nltura frica,nelinitea , acionnd la
nivelul sis.limbic .
efectul anticonvulsivant
2.Agonisti ai receptorilor serotoninici

Preparatul buspiron preparat de generatie noua, actiune

tranqilizanta este mai selectiva spre deosebire de
benzodiazepine nu poseda actiune sedativa ,hipnotica
,miorelatanxa si anticuvulsivant .
Serotonina - scade activitatea neuronilor la nivelul sistemului
limbic .
3.Blocani ai receptorilor colinergici la nivelul
formaiunii reticulare
Preparatul Amezil - acest preparat el poate fi nu numit
m-colinoblocant cu actiune central , provoac efect de
linitire si blocheaz aciunea parasimpatica la nivelul
sistemului vegetativ : relaxeaz musculatura neted de la
nivelul organelor interne , inhiba secreia glandelor provoac
tahicardia .
Unele prefaate pot induce efectul tranqilizant prin blocarea
receptorilor histaminici H1la nivelul SNC.
Preparatul Hidroxizin
Preparatele sedative
Acest tip de preparate poseda efect de linitire mai slab decit
tranqilizantele , nu nltura senzaia de frica , nelinite .
Din acestea fac parte : preparatele de brom (bromura de Na ,
bromura de K i Ca) , diverse preparate de origine vegetal
(extracte,tincturi),valeriana , pducel , Difenhidramina,
prometazina, antihistaminice .
Preparate barbiturice (n doze subhipnotice)Preparatele de Brom - aceste preparate se absorb bine din
tractul gastrointestinal si se distribuie uniform in diverse
sectoare ale SNC . Bromul intensifica reaciile inhibitorii ale
organismului , normalizind corelaia intre procesele de
excitare si inhibiie . Efectul sedativ depinde de tipul SNC si
de starea funcional a acestuia de aceia prep. De Br se
dozeaza strict individual , se elimina din organism foarte lent,
de aceea poate cumula, la cumularea Br apar astfel de
manifestari: apaie,somnolen,slbirea memoriei.

3.1.Traheo bronsita acuta .

Traheobronsita acuta:
Este o boala a cilor aeriene care se caracterizeaz printrun sindrom bronic acut cu debut recent i durat scurt.
Etiologie:Traheobronsita acuta are 3 cauze:
-Cauza virala
-Cauza bacterian
-Cauza chimic.
Traheobronsita virala este cea mai frecvent, poate
aprea n orice lun a anului dar totui apare cnd
predomin un anumit virus care o provoac. Raspindirea
de la o persoana la alta se face prin
aerosoli(strnut,tuse)uneori cu minile murdare si
obiectele contaminate.
Traheobronsita acuta bacterian este produsa de bacterii
pneumococi,streptococi,ccorinebacterii.Normal traheea
este contaminat de un nr foarte mic de bacterii.Deaceea
traheobronsita bacterian de obicei se dezvolta in urma
unei infecii acutea cilor respiratorii superioare de o
ideologie virala cit si bacteriana.
Traheobronsita chimica care se produce n urma
expunerii accidentale sau profesionale la vapori de
acizi,amoniac,acetona.
Manifestari clinice:

Sindromul bronsic acut consta in tuse seaca sau cu

expectoratie mucoasa(in bronsitele virale sau
expectoratie mucopurulenta in bronsitele bacteriene).
Temperatura subfebrila,durere retrosternala,substernala
cu character de arsura provocata de tuse si miscarile
respiratorii ample.Apare deasemenea dispnee,uneori
ceanoza(tegumentele se invinetesc)
Evoluie si complicaii:
Durata traheobronsitei acute necomplicate este scurt 5-10
zile.Complicaiile constau n dezvoltarea bronhopneumonie.
O evoluie sever este posibila la bolnavii invitata atunci
cnd apare traheobronsita provocat de virusul herpes,are o
evoluie mai sever.La unii bolnavi dupa traheobronsita
acuta poate ramine o hiperreactivitate bronsica difuza care
dureaza timp de 4 saptamini,daca aceasta hiperreactivitate
se prelungeste 2-3 luni apare un teren bronsic asthmatic cu
dezvoltarea bronhopneumopatiei obstructiva.
Tratamentul:Tratamentul traheobronsitei acute are 3
componente.
-tratamentul etiologic
-tratamentul symptomatic
-masuri terapeutice generale,profilaxie.
Tratamentul etiologic-terapie antivirala se foloseste
Amantadina 200 mg pe zi,10 zile
per/os.RimantadinaRibaverinaAciclover-daca este
herp
Ca mijloc profilactic este vaccinarea antigripala.Tratamentul
antibacterian se face cu un antibiotic in dependent de
flora.Se utilizeaza
penicilina,tetraciclina,eritromicina.Tratamentul dureaza 5-7
zile.
Daca este prezent sindromul obstructiv a bronsiilor de
calibru mic ,se utilizeaza bronhodilatatoare sau butamol si
eufilina.Tratamen symptomatic
Umezirea aerului,administrarea lichidelor in abundenta
(ceai,campot,apa)
Daca sunt tuse administram codeine,expectorante.
Daca este febra administram antiinflamatoare nesteroidiene.

3.2.Astmul bronsic. Etiologia.

Astm bronsic este o boala respiratorie cu caracter inflamator
cronic ,produs pe fonul unei hiper reactivitati bronsice (se
instaleaza in prima perioada dupa insanatosire o luna de zile)
fata de stimul multipli care determina obstructia generalizata
a sistemului bronsic manifestata clinic prin crize de respiratie
sueratoare ,dispnee,tuse ,fenomene reversibile spontan sau
terapeutic.
1.Criteriu clinic:respire sueratoare,dispnee,tuse;
2.Criteriu functional-obstructia bronsica,hiperreactivitate
bronsica ;
3.Criteriu patologi inflamatia cronica.ETIOLOGIA(CAUZA)
1)Factorii predispozanti:atopia,predispozitie
genital;2)Factorii declansatori: alergenii,medle,fumatul,poluarea atmosferei,injectiile virale;3)Factorii de
risc:care sensibilizaeaza caile aeriene.

1.F.predispozanti Atopia-se intelege capacitatea

organismului de a raspund prin sinteza crescuta de
imunoglobuline E fata de structuri antigenice din mediu.2.F
decalnsatori.Alergene-sunt cei mai importanti o data ce
individulse sensibilizeaza la un allergen se dezvolta
inflamatia alergica la nivelul bronsiilor mai departe apar
ezacerbari ale ast-lui se agraveaza la contactele ulteriore cu
acelasi allergen.
a. Alergenii de interior dezv si rasp lor este favori de
conditiile de trai(t,umiditate,loc decorate cu diverse
tesaturi ,covoare,draperii,huse,cei mai impor alergeni
domestici se concentreaza in praful de casa si sint reprez de
acarieni domestici)acarienii paraziti microscopici mediu
optim este de 22-26 C.Alergeni de origine animal- provin mai
des de la pisici mai rar de la ciini si rozatoare.Principalul
allergen de la pisica a fost gasit in parul pisicii dar poate fi si
in saliva si secretiile sebacee ,alergenul este activ chiar si in
cantitati mici.in In interiorul locuinte umede si intunecoase
slab ventilate se dezvolta mucigaiurile deci fungi cresc usor
in sistemele modern de conditionare a aerului si reprez riscul
pt declansarea astm bronsic.
b.Alergenii de exterior-cea mai importanta sursa o reprez
polenurile si fungi sensibilizarea la polen se manifesta prin
:rinoconjuctivita dar poate sa dezvolte si astm bronsic,in
acest caz are loc astm bronsic de sezon.Alergenele polenice
difera de la o regiune geografica la alta si nu numai de
aceasta depinde daca se afla in raport cu sezonul: predomina
primavara in cadrul aceleeasi regiuni.Exista o mare varietate
de polenuri in raportul cu tipul de planta.polenurile au
antigene la suprafata lor
c.Alergene profesionale de ex:structuri proteice din ou in
industria alimenta
acarienii de deposit care se
dez in agricultura;In in industria etergentilor- enzimele sunt
ca allergen ale bacillus subtilis ;La bumbac-industria textile.
Med le .La aprox 4-28% bolnavi cu ast bron apare
sensibilitatea la aspirina si alte inflamatoare
nesteroidiene.Alimentele:laptelle la copii,ouale,pestele,
arahidele.Sensibilizarea se produce ca rezultat al pinocitozei
moleculelor de proteine antigenice de catre celulele mucoase

intestinale si inducerea unui raspuns imun prin sinteza imuno

globulinelor E.
Factorii declansatori:1.fumatul-nu sa dovedit ca el ar provoca
ast bronsic dar fumatul pasiv contribuie substantial dezvoltar
ast brons mai ales la copii
2.poluarea
atmosferica prevaleaza in zone intens poluate mai ales in
mediu urban unde in aer predomina dioxid de
sulf,ozonul,oxizii nitrici(NO).
3.infectii
respiratorii virale-producerea infect virale duce la dezvol
ulterioara a starii de hiper reactivitate bronsica (mai rar) la
boli asmatice.

3.3.Astmul bronsic Patologia(patogenia-cum se dezvolta)

Inflamatia bronsica este principalul substrat pathogenic al

bolii asmatice. Din . de vedere pathogenic astm brons se

clasifica :1.astm bronsic allergic 55% 2.astm brons nealergic
se mai numeste infectios 45%.
Inflamatia alergica are loc sensibilizarea primara in cailoe
respiratorii de catre alergeni (acarieni
,muciugaiuri,polen)aslergenii sunt preluati de prezentatoare
de antigeni care se afla in epiteliu si submucoasa bronsica.
Antigenul se situeaza pe suprafata celulei prezentatoare de
antigen si este prezentat antigenul linfocitelor T helper
dirijori (comanda sa se produca anticorpi)sinteza imuno
globulinelor E,ca rezultat linfocitele Th contribuie la sinteza
imuno globulinelorE,se ataseaza pe suprafata mastocitelor si
bazofilelor ,pe suprafata macrofagilor si euzonofilelor aceste
cellule au in interiorul sau1.
granulatie(neutrofile,bazofile,euzinofile). 2.linfocite:a.B
produc imuno globulinele E;sint implicate b.T helper
comanda;in raspuns c.Mastocite.La contactul ulterior cu
alergenul prima oara sa produs :sensibilizarea(alergenul se
plaseaza).Reactii alergice de tip imediat.
Fac
parte :Histamina-care duce la contractia musculaturii
bronsice,creste permiabilitatea vasculara,duce la dilatarea
vaselor creste secretia de mucus de catre
glandele.. se dezvolta prostoglandinele(se
elibereaza) din acid arachidonic cu efect bronhoconstrictor
mai puternic decit al histam
in urma
vasodilatatiei se dezvolta edemul mucoasei,favorizeaza
trecerea din lumenul vascular a diverselor cellule
(euzinofile ,neutrofile) dupa 4 ore apare o reactie inflamatorie
tardiva :un infiltrate inflamat in submucoasa ca urmare a
trecerii celulelor din torentul sangvin (princip cellule sint
euzinofil)
Tabloul clinic-formele clinice ale Astm
bronsic cu 1.dispnee-se caracterizeaz prin accese de dispnee
cu durata si intensitate variabila care cedeaza spontan sau la
tra-t cuprinde 2 faze:1.uscata-care se carac prin sufocare,pri
respra sueratoare si o tusa uscata;2umeda-se carac prin tusa
cu expectorat
2.Astm bronsic cu dispnee
continua;3.Stare de rau asmatic-reprezinta un acces sever de
astm bronsic cu o durata de cel putin 24 de ore reflectat la
tra-t cu bronho dilatatoare.

3.4.Tratamentul astmului bronsic.1.bronholiticeb

mimeticeprovoaca dilatarea bronsica.2.Miotropica Eufilina
3.M colino blocante-Ipratropiu.Tra-l symptom al afectiunilor
cailor respiratorii:expectorante,antitussive,mucolitice.
1.inlaturarea factorilorb cauzali-inlatur alergenii
,fumatul,poluantii atmosferici,inlatur factorilor psihologici;din
mijloacele terapeutice medicatia
hiperasmatica;hiposensibilizarea;Preparate:B2-mimetice;B2
inhalatorii cu act scurta pre-t Salbutamol,Terbutalina;
B2 inhalatorii cu act lunga:Salmeterol si Formoterol;
b2 mimetice orale(comp)Terbutalina,Salbutamol;
b2 mimetice subcutanat:Salbutamol,Terbutalina fiole
b2 mimetice intravenoase: Salbutamol,Terbutalina; Teofilina
teofilinele cu act de lunga durata:comp adm oral si
intravenos Amidofilina din spasmoliticile neotrofe:Bromura de
Ipratropiu,Aerosol
asociatia
intre M-colinoblocante +b2 mimetice Fenoterol+bromura de
Ipratr sau salbutamol+bromura de ipratropium
pre-te antihistaminice si corticoterapie adm
corticoizilor:Prednisolon, Metilcordisolon.