REFERAT FARMACOVIGILENTA

STUDENT:

unele care pot duce la infirmitati. In cadrul sau. Acestea fac obiectul toxicologiei si pot surveni in mod accidental (de exemplu. Referitor la tipul reactiilor adverse. tipul de reactie adversa. generate. de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina. sunt depistate cu mai multa usurinta. Modul de supraveghere a bolnavului poate si el influenta frecventa reactiilor adverse. din pacate. iar medicamentele cardiovasculare pot produce reactii adverse cu o frecventa de peste 20%. Apar la aproape 15% dintre pacien ii trata i ambulator si la peste 17% dintre cei trata i în spital in mediul spitalicesc reactiile adverse sunt mai frecvente decat in tratamentul ambulatoriu. Cele mai frecvente reactii adverse se inregistreaza la medicamentele anticanceroase. Calitatea pregatirii medicului este de asemenea importanta. accidente de munca). fiecare medic are obligatia de a . probabil datorita faptului ca bolnavul.MECANISMELE REACTIILOR ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Reactiile adverse la medicamente sunt efecte nedorite cu caracter nociv pentru sanatate. Frecventa reactiilor adverse depinde de grupa terapeutica a medicamentului. care studiaza influenta medicamentelor asupra bolilor in populatie. care apar la dozele folosite obisnuit in terapie. in scop criminal. reactiile adverse fiind mai frecvente in cazul unei pregatiri necorespunzatoare a medicului. acestea sunt depistate inaintea introducerii medicamentelor in terapeutica. Cel mai frecvent. la aparitia de boli noi. scad frecventa complicatiilor unor boli. Reactiile adverse la medicamente sunt foarte variate in functie de medicament. printrun sistem de supraveghere continua numit farmacovigilenta. cat si de intoxicatiile acute. dar asistam.000 nu pot fi decelate decat ulterior. Intoxicatiile cu substante chimice nu sunt nici ele considerate reactii adverse. Sub acest aspect s-a diferentiat o ramura a farmacologiei numita farmacoepidemiologie. posibilitatea de supraveghere a bolnavului etc. de asemenea. Cand frecventa reactiilor adverse este relativ mare. care sunt manifestari nocive care apar la doze foarte mari.Ele trebuie deosebite atat de efectele nedorite. sunt cunoscute ca frecvente reactii adverse. care nu sunt daunatoare sanatatii. Exista insa si reactii adverse grave. astfel incat astazi se vorbeste de o intreaga patologie generata de medicamente numita patologie iatrogena. neurologice sau digestive. sau de suicid. medicamentele scad frecventa si gravitatea bolilor. cum sunt cele dermatologice. fiind mai atent supravegheat. care le depasesc pe cele utilizate in terapie. produc chiar modificari favorabile sub aspect semiologic. Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si sunt reversibile. nivelul de pregatire a doctorilor. chiar de medicamente. Cele cu frecventa mai mica de 1/1. iar altele chiar la moarte.

In fine. Spre exemplu. reactiile adverse se produc prin actionarea acelorasi receptori farmacologici ca si in cazul efectului terapeutic.Spre exemplu. medicamente al caror efect terapeutic consta in distrugerea specifica a anumitor microbi. Exista reactii adverse grave si frecvente. precum exista reactii adverse grave si foarte rare. dar cu o frecventa de 2 . al toxicitatii subacute si al toxicitatii cronice la mai multe specii de animale de laborator sunt absolut obligatorii pentru toate medicamentele autorizate de punere pe piata. dar in doze mari si in anumite conditii pot produce hipotensiune arteriala ca reactie adversa. medicamentele care scad tensiunea arteriala pot fi utile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale.Uneori este vorba de persoane mai sensibile la . exista situatii de medicamente care produc reactii adverse printr-un alt mecanism decat cel prin care se produce efectul terapeutic.semnala orice reactie adversa constatata in practica sa medicala. De aceea.Nu exista vreo corelatie intre frecventa si gravitatea reactiilor adverse produse de medicamente. chiar daca medicamentele se administreaza la doze terapeutice. Spre exemplu. medicamentele care stimuleaza receptorii adrenergici produc bronhodilatatie prin stimularea unor receptori adrenergici la nivelul bronhiilor si sunt utile in tratamentul astmului bronsic. cloramfenicolul poate produce aplazie medulara.Exista mai multe mecanisme prin care se pot produce reactiile adverse toxice.Uneori este vorba de o exagerare a efectului terapeutic. putand astfel sa agraveze o cardiopatie ischemica. Alteori. dar este vorba de receptori situati in alte organe decat cele a caror afectiune se trateaza. dar acestea pot actiona si asupra receptorilor adrenergici de la nivelul cordului.000 de bolnavi tratati. pot fi toxice pentru rinichi si pentru nervul acusticovestibular. Aceste reactii adverse pot fi depistate inainte de introducerea medicamentelor in terapie. unele chiar din faza de cercetare pe animale de laborator. O asemenea reactie adversa nu putea fi depistata decat prin sistemul de farmacovigilenta. Reactiile adverse toxice Reactiile adverse toxice sunt dependente de doza. Regulile de desfasurare a acestor cercetari sunt extrem de stricte si riguroase. In functie de mecanismele de producere. idiosincrazice si alergice. studiul toxicitatii acute. aminoglicozidele. Se apreciaza ca un medicament este bine definit aproximativ dupa 5 ani de la introducerea sa in terapie. Spre exemplu.4 cazuri la 100. in urma actiunii medicamentului prin acelasi mecanism si asupra acelorasi receptori ca in cazul efectului terapeutic. fiind cu atat mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari. o rectie adversa cu mortalitate de aproximativ 80%. exista 3 categorii de reactii adverse: toxice. (exemplu la medicamentele anticanceroase).Exista mai multe situatii care pot explica aparitia de reactii adverse de tip toxic.

medicamentele nou intrate in terapie trebuie utilizate la femeia gravida cu foarte mare prudenta. Medicamentele care se elimina prin excretie urinara pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insufi cienta renala. intalnita in sindromul nefrotic sau in insuficienta hepatica. exista uneori importante diferente intre specii. Cercetarea teratogenitatii este obligatorie si se efectueaza prin administrarea substantei de cercetat la animale femele gestante. cum sunt dismorfogenitatea si teratogenitatea. Un organ bolnav este de regula mai sensibil la medicamente decat un organ sanatos. scaderea proteinelor plasmatice. fenomene de inhibitie enzimatica care determina scaderea metabolizarii si cresterea implicita a nivelului seric al medicamentului a carui metabolizare este inhibata. crescandu-i astfel concentratia formei libere si implicit toxicitatea. poate creste forma libera a medicamentelor care se leaga de aceste proteine. mutagenitatea si cancerogenitatea.Pot aparea si probleme de ordin farmacocinetic care sa creasca nivelul plasmatic al medicamentului. unui bolnav care prezinta o patologie renala asociata infectiei pentru care se administreaza aminoglicozidele. astfel incat pot exista situatii de medicamente teratogene la animale de laborator care sa nu fie teratogene la om si invers. Putem intalni fenomene care conduc la impiedicarea eliminarii unui medicament din organism. De altfel. de asemenea. administrarea unui medicament la un bolnav caruia ii este afectat organul implicat in eliminarea medicamentului respectiv poate conduce la cresterea nivelului seric al medicamentului si implicit a toxicitatii. Pot interveni. iar medicamentele care se elimina prin metabolizare hepatica pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insuficienta hepatica. crescandule astfel toxicitatea. se pot intalni situatii in care se apeleaza la marirea dozei pentru a obtine un efect mai intens. Alteori este vorba de o sensibilitate crescuta a anumitor organe. Datorita variabilitatii care exista intre specii.Alteori.medicamente. In alte situatii se intalneste o crestere a concentratiei formei libere active a medicamentului. Din pacate. un medicament teratogen la animale de laborator nu este admis a se utiliza la om. Este o reactie adversa care poate fi decelata in cercetarea de farmacologie experimentala. urmarindu-se calitatea puilor nascuti in aceste conditii. Spre exemplu. de asemenea. Pot aparea. fenomene de deplasare a unui medicament de pe proteinele plasmatice de catre un alt medicament. In principiu. Din aceste considerente nu este bine sa se administreze medicamente care pot fi toxice pentru anumite organe bolnave. Astfel. Termenul de teratogen este rezervat anomaliilor severe. chiar daca nu s-au dovedit teratogene la animale. nu este bine sa se administreze antibiotice aminoglicozide.Tot in categoria reactiilor adverse de tip toxic sunt incluse unele reactii adverse particulare. Astfel. . Reactiile adverse dismorfogene si teratogene constau in aparitia de anomalii sau malformatii congenitale la copilul nascut dintr-o mama care pe parcursul sarcinii a urmat un tratament cu un medicament capabil sa produca astfel de reactii adverse. nelegata de proteinele plasmatice. care prezinta fenomene toxice la dozele terapeutice mari. care sunt toxice pentru rinichi.

. Spre exemplu. Totusi.ca o regula generala. un relaxant muscular utilizat in anesteziologie. desi s-au administrat doze mici. este metabolizat de pseudocolinesteraza. dar numai la anumite persoane. Pentru astfel de situatii se recomanda aplicarea de masuri anticonceptionale. Reactiile adverse cancerigene constau in producerea de cancere sub efectul medicamentelor. sau se pot manifesta complet diferit de efectele obisnuite ale medicamentului. Totusi. medicamentele anticanceroase sunt sigur teratogene. ceea ce face adesea foarte dificila cercetarea epidemiologica a acestui tip de reactii adverse. Astfel. suxametoniul. se accepta in terapia umana atat medicamente mutagene. de asemenea. iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave. care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante.Alteori exista anume defecte enzimatice responsabile de reactii adverse complet neobisnuite comparativ cu efectele normale ale medica-mentului. Este. spre exemplu. inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee toxica. este recomandabil ca femeia gravida sa utilizeze cat mai putine medicamente. sensibilitate determinata genetic. mai ales in perioada de organogeneza fetala. enzima implicata in mentinerea formei hematiei. anticanceroasele sunt sigur mutagene si cancerigene. Reglementarile actuale impun cercetarea obligatorie a efectului mutagen prin studii experimentale efectuate de obicei pe culturi celulare. aceste reactii adverse se pot manifesta ca o intoxicatie cu medicamente. Expresia fenotipica a unei mutatii genetice produse de un medicament se poate uneori manifesta dupa mai multe generatii de la administrarea medicamentului. obligatorie cercetarea cancerogenitatii la animale de laborator. Reactii adverse idiosincrazice Reactiile adverse idiosincrazice apar de obicei la doze mici. Reactiile adverse mutagene constau in producerea de mutatii genetice in urma administrarii medicamentelor. Astfel exista persoane care prezinta defi cit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. exista situatii de boli grave la care mijloacele terapeutice sunt insucifiente si pentru care se accepta in terapia umana medicamente teratogene. nu este permisa administrarea la om de medicamente mutagene sau cancerigene. cel putin pe perioada tratamentului. In principiu.Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaza unui deficit intr-o enzima care metabolizeaza medicamentului. La astfel de persoane multe medicamente pot produce anemii hemolitice. cat si cancerigene. Astfel. in anumite situatii speciale. In functie de deficitul genetic.

Ele se produc la doze foarte mici de medicament. pot functiona si unii metaboliti ai medicamentelor. .limfocit T. C5a . Cel mai adesea ele functioneaza ca haptene. Fc / R -receptor pentru IgG / IgM. Ma .mastocit.receptor pentru complement. De regula. daca persoana a fost sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv.receptor pentru IgE specif ice.limfocit B.Reactii adverse alergice Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. Ca haptene. CR . Aceste proteine modificate determina sinteza de anticorpi specifici.fragmente de complement (anafilotoxine). Multiplele c i prin care se poate realiza degranularea mastocitar . B . cuplandu-se cu proteinele organismului si modificandu-le structura astfel incat nu mai sunt recunoscute ca self. T . devin antigene.anticorp. C5a factori fizici (osmotici) medicamente (codein ) Degranulare Eliberarea mediatorilor Figura 1. Fc R . Medicament Carrier Degranulare direct C3a . Aceste reactii implica un mecanism imun antigen . C3a. medicamentele nu sunt antigenice ca atare.

citolitic.tipul III . unele vasculite).tipul IV . se produce o reactie alergica. pot persista (ore / zile) dup oprirea medica iei. o persoana alergica la un medicament fiind adesea alergica la mai multi produsi inruditi structural cu medicamentul respectiv.antihapten fixa i pe celule (unele anemii hemolitice. iar o persoana alergica la o sulfamida poate sa fie alergica la toate sulfamidele. granuloame.leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM) depozitate extravascular. Printre cele mai alergizante medicamente sunt penicilinele si sul-famidele. bronhospasm. edem laringian. limfocitele T ale pacien ilor cu RAMMI manifestate cutanat au o înalt exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizeaz homing-ul în piele. prin mecanismul ³innocent bystander´ (unele anemii hemolitice). Concluzii Toate aspectele descrise arata ca medicamentele. inclusiv la unele diuretice cu structura sulfamidica sau la sulfamide antidiabetice. de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14 zile. hipotensiune arterial ). apar precoce sau rareori tardivând cursul tratamentului. Din aceste considerente.Nu toate persoanele dezvolta alergii. Acest raport este favorabil numai daca medicamentele sunt utilizate corespunzator. Tipuri de reactii alergice: . Astfel. febra medicamentoas . .hipersensibilitate de tip întârziat. La un nou contact. Din aceste considerente nu se recomanda administrarea de medicamente alergizante pe cale cutaneo-mucoasa. . cu limfocite T (CD4+ / CD8+) activate (dermatit alergic de contact. ci exista persoane susceptibile numite persoane atopice. medial de IgE (urticarie. atunci când drogul sau metabolitul s u nu mai exist în organism. Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare.anafilactic. preferabilla recomandarea si sub supravegherea medicului terapeut. unele trombocitopenii). prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) . tratamentul sau diagnosticul bolilor si imbolnavirilor. dar la acest prim contact se produce o sensibilizare generatoare de anticorpi. o persoana alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele.Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul. manifest rile apar de obicei dup 1 ± 3 s pt mâni de la întreruperea tratamentului.tipul II . cu atragere de complement (boala serului. desi sunt utilizate pentru profilaxia. . .Alergia este incrucisata pe grupe chimice de medicamente.tipul I . prin citoliz celular direct autoimun (anemie indus de doz ). daca anticorpii sunt in exces. singura modalitate de a evalua un medicament este aprecierea raportului intre risc si beneficiu. dar cea mai sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa. fibroz ?). Alergia se mentine perioade lungi de timp. sunt in general produse cu risc pentru sanatate. Nu toate medicamentele sunt la fel de alergizante. cel mai adesea toata viata persoanei respective.

Mosby. Ellis E. (Jr. 1212-1224. (Jr. Adkinson N. 1998.W..Alecu M. . .Adkinson N. Ed.Coleman J. Reac ii alergice la medicamente.. Bucure ti. W. Drug Allergy. Alecu S. YungingerJ. Busse W.. 2002. Blanca M.. Fifth edition. 1998. In: Middleton E (Jr.).)...F. .BIBLIOGRAFIE SELECTIV .).). (eds. New York. Principles and Practice. Allergy. Immunology Today. Med. Reed C.F. W.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful