P. 1
REFERAT+farmacovi

REFERAT+farmacovi

|Views: 451|Likes:
Published by Mara Popescu

More info:

Published by: Mara Popescu on Jan 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/25/2014

pdf

text

original

REFERAT FARMACOVIGILENTA

STUDENT:

In cadrul sau. astfel incat astazi se vorbeste de o intreaga patologie generata de medicamente numita patologie iatrogena. sunt cunoscute ca frecvente reactii adverse. care studiaza influenta medicamentelor asupra bolilor in populatie. fiind mai atent supravegheat. Modul de supraveghere a bolnavului poate si el influenta frecventa reactiilor adverse. care sunt manifestari nocive care apar la doze foarte mari. Frecventa reactiilor adverse depinde de grupa terapeutica a medicamentului. posibilitatea de supraveghere a bolnavului etc. neurologice sau digestive. care nu sunt daunatoare sanatatii. Acestea fac obiectul toxicologiei si pot surveni in mod accidental (de exemplu. care le depasesc pe cele utilizate in terapie. acestea sunt depistate inaintea introducerii medicamentelor in terapeutica. iar altele chiar la moarte. Calitatea pregatirii medicului este de asemenea importanta. sunt depistate cu mai multa usurinta. Sub acest aspect s-a diferentiat o ramura a farmacologiei numita farmacoepidemiologie.Ele trebuie deosebite atat de efectele nedorite. sau de suicid. accidente de munca). de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina. printrun sistem de supraveghere continua numit farmacovigilenta. Reactiile adverse la medicamente sunt foarte variate in functie de medicament. la aparitia de boli noi. unele care pot duce la infirmitati. cat si de intoxicatiile acute. din pacate. fiecare medic are obligatia de a . Cand frecventa reactiilor adverse este relativ mare. Apar la aproape 15% dintre pacien ii trata i ambulator si la peste 17% dintre cei trata i în spital in mediul spitalicesc reactiile adverse sunt mai frecvente decat in tratamentul ambulatoriu. Intoxicatiile cu substante chimice nu sunt nici ele considerate reactii adverse. Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si sunt reversibile. medicamentele scad frecventa si gravitatea bolilor. reactiile adverse fiind mai frecvente in cazul unei pregatiri necorespunzatoare a medicului. Cel mai frecvent. chiar de medicamente. iar medicamentele cardiovasculare pot produce reactii adverse cu o frecventa de peste 20%. Cele cu frecventa mai mica de 1/1. in scop criminal. cum sunt cele dermatologice. produc chiar modificari favorabile sub aspect semiologic. care apar la dozele folosite obisnuit in terapie. probabil datorita faptului ca bolnavul. nivelul de pregatire a doctorilor. generate. dar asistam. Referitor la tipul reactiilor adverse. scad frecventa complicatiilor unor boli. tipul de reactie adversa. de asemenea.000 nu pot fi decelate decat ulterior. Cele mai frecvente reactii adverse se inregistreaza la medicamentele anticanceroase.MECANISMELE REACTIILOR ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Reactiile adverse la medicamente sunt efecte nedorite cu caracter nociv pentru sanatate. Exista insa si reactii adverse grave.

putand astfel sa agraveze o cardiopatie ischemica. chiar daca medicamentele se administreaza la doze terapeutice. Regulile de desfasurare a acestor cercetari sunt extrem de stricte si riguroase. dar cu o frecventa de 2 . medicamente al caror efect terapeutic consta in distrugerea specifica a anumitor microbi. pot fi toxice pentru rinichi si pentru nervul acusticovestibular.4 cazuri la 100. In functie de mecanismele de producere. fiind cu atat mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari.Exista mai multe mecanisme prin care se pot produce reactiile adverse toxice. Spre exemplu. aminoglicozidele. Se apreciaza ca un medicament este bine definit aproximativ dupa 5 ani de la introducerea sa in terapie.Exista mai multe situatii care pot explica aparitia de reactii adverse de tip toxic. In fine. Reactiile adverse toxice Reactiile adverse toxice sunt dependente de doza. medicamentele care stimuleaza receptorii adrenergici produc bronhodilatatie prin stimularea unor receptori adrenergici la nivelul bronhiilor si sunt utile in tratamentul astmului bronsic. O asemenea reactie adversa nu putea fi depistata decat prin sistemul de farmacovigilenta. dar acestea pot actiona si asupra receptorilor adrenergici de la nivelul cordului. o rectie adversa cu mortalitate de aproximativ 80%. Exista reactii adverse grave si frecvente. (exemplu la medicamentele anticanceroase). studiul toxicitatii acute. exista situatii de medicamente care produc reactii adverse printr-un alt mecanism decat cel prin care se produce efectul terapeutic. in urma actiunii medicamentului prin acelasi mecanism si asupra acelorasi receptori ca in cazul efectului terapeutic.Uneori este vorba de o exagerare a efectului terapeutic. Spre exemplu.Spre exemplu. unele chiar din faza de cercetare pe animale de laborator.000 de bolnavi tratati. cloramfenicolul poate produce aplazie medulara. medicamentele care scad tensiunea arteriala pot fi utile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. Spre exemplu. exista 3 categorii de reactii adverse: toxice.Uneori este vorba de persoane mai sensibile la .semnala orice reactie adversa constatata in practica sa medicala. De aceea. idiosincrazice si alergice. dar in doze mari si in anumite conditii pot produce hipotensiune arteriala ca reactie adversa. Aceste reactii adverse pot fi depistate inainte de introducerea medicamentelor in terapie. dar este vorba de receptori situati in alte organe decat cele a caror afectiune se trateaza. al toxicitatii subacute si al toxicitatii cronice la mai multe specii de animale de laborator sunt absolut obligatorii pentru toate medicamentele autorizate de punere pe piata.Nu exista vreo corelatie intre frecventa si gravitatea reactiilor adverse produse de medicamente. precum exista reactii adverse grave si foarte rare. Alteori. reactiile adverse se produc prin actionarea acelorasi receptori farmacologici ca si in cazul efectului terapeutic.

poate creste forma libera a medicamentelor care se leaga de aceste proteine. Alteori este vorba de o sensibilitate crescuta a anumitor organe. Datorita variabilitatii care exista intre specii. Cercetarea teratogenitatii este obligatorie si se efectueaza prin administrarea substantei de cercetat la animale femele gestante. . intalnita in sindromul nefrotic sau in insuficienta hepatica. Pot interveni. Putem intalni fenomene care conduc la impiedicarea eliminarii unui medicament din organism. De altfel. scaderea proteinelor plasmatice. In principiu. nu este bine sa se administreze antibiotice aminoglicozide. fenomene de inhibitie enzimatica care determina scaderea metabolizarii si cresterea implicita a nivelului seric al medicamentului a carui metabolizare este inhibata. Un organ bolnav este de regula mai sensibil la medicamente decat un organ sanatos. mutagenitatea si cancerogenitatea. administrarea unui medicament la un bolnav caruia ii este afectat organul implicat in eliminarea medicamentului respectiv poate conduce la cresterea nivelului seric al medicamentului si implicit a toxicitatii. Astfel. urmarindu-se calitatea puilor nascuti in aceste conditii.medicamente. se pot intalni situatii in care se apeleaza la marirea dozei pentru a obtine un efect mai intens.Pot aparea si probleme de ordin farmacocinetic care sa creasca nivelul plasmatic al medicamentului. fenomene de deplasare a unui medicament de pe proteinele plasmatice de catre un alt medicament. Spre exemplu.Tot in categoria reactiilor adverse de tip toxic sunt incluse unele reactii adverse particulare. care prezinta fenomene toxice la dozele terapeutice mari. cum sunt dismorfogenitatea si teratogenitatea. iar medicamentele care se elimina prin metabolizare hepatica pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insuficienta hepatica. de asemenea. Reactiile adverse dismorfogene si teratogene constau in aparitia de anomalii sau malformatii congenitale la copilul nascut dintr-o mama care pe parcursul sarcinii a urmat un tratament cu un medicament capabil sa produca astfel de reactii adverse. astfel incat pot exista situatii de medicamente teratogene la animale de laborator care sa nu fie teratogene la om si invers. Este o reactie adversa care poate fi decelata in cercetarea de farmacologie experimentala. Medicamentele care se elimina prin excretie urinara pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insufi cienta renala. Termenul de teratogen este rezervat anomaliilor severe. chiar daca nu s-au dovedit teratogene la animale. Din aceste considerente nu este bine sa se administreze medicamente care pot fi toxice pentru anumite organe bolnave. Pot aparea. un medicament teratogen la animale de laborator nu este admis a se utiliza la om. In alte situatii se intalneste o crestere a concentratiei formei libere active a medicamentului. de asemenea. crescandu-i astfel concentratia formei libere si implicit toxicitatea. medicamentele nou intrate in terapie trebuie utilizate la femeia gravida cu foarte mare prudenta. exista uneori importante diferente intre specii. Din pacate. unui bolnav care prezinta o patologie renala asociata infectiei pentru care se administreaza aminoglicozidele.Alteori. nelegata de proteinele plasmatice. Astfel. crescandule astfel toxicitatea. care sunt toxice pentru rinichi.

care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante.Alteori exista anume defecte enzimatice responsabile de reactii adverse complet neobisnuite comparativ cu efectele normale ale medica-mentului. dar numai la anumite persoane. . In functie de deficitul genetic. este metabolizat de pseudocolinesteraza. anticanceroasele sunt sigur mutagene si cancerigene. Reactiile adverse mutagene constau in producerea de mutatii genetice in urma administrarii medicamentelor. sensibilitate determinata genetic. Reglementarile actuale impun cercetarea obligatorie a efectului mutagen prin studii experimentale efectuate de obicei pe culturi celulare. mai ales in perioada de organogeneza fetala. aceste reactii adverse se pot manifesta ca o intoxicatie cu medicamente. este recomandabil ca femeia gravida sa utilizeze cat mai putine medicamente. se accepta in terapia umana atat medicamente mutagene. In principiu. Este. un relaxant muscular utilizat in anesteziologie. obligatorie cercetarea cancerogenitatii la animale de laborator. Reactii adverse idiosincrazice Reactiile adverse idiosincrazice apar de obicei la doze mici. medicamentele anticanceroase sunt sigur teratogene. iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave. Astfel. Pentru astfel de situatii se recomanda aplicarea de masuri anticonceptionale. desi s-au administrat doze mici. sau se pot manifesta complet diferit de efectele obisnuite ale medicamentului.Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaza unui deficit intr-o enzima care metabolizeaza medicamentului. cat si cancerigene. suxametoniul. Astfel. Totusi. de asemenea. enzima implicata in mentinerea formei hematiei. Expresia fenotipica a unei mutatii genetice produse de un medicament se poate uneori manifesta dupa mai multe generatii de la administrarea medicamentului. Reactiile adverse cancerigene constau in producerea de cancere sub efectul medicamentelor. Spre exemplu. inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee toxica. Astfel exista persoane care prezinta defi cit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. Totusi. La astfel de persoane multe medicamente pot produce anemii hemolitice.ca o regula generala. spre exemplu. ceea ce face adesea foarte dificila cercetarea epidemiologica a acestui tip de reactii adverse. exista situatii de boli grave la care mijloacele terapeutice sunt insucifiente si pentru care se accepta in terapia umana medicamente teratogene. in anumite situatii speciale. cel putin pe perioada tratamentului. nu este permisa administrarea la om de medicamente mutagene sau cancerigene.

medicamentele nu sunt antigenice ca atare. C5a . Ma . C3a.limfocit B.anticorp.receptor pentru IgE specif ice. T . pot functiona si unii metaboliti ai medicamentelor. Fc / R -receptor pentru IgG / IgM. Medicament Carrier Degranulare direct C3a .Reactii adverse alergice Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. Multiplele c i prin care se poate realiza degranularea mastocitar . Ca haptene.receptor pentru complement. cuplandu-se cu proteinele organismului si modificandu-le structura astfel incat nu mai sunt recunoscute ca self.fragmente de complement (anafilotoxine). Aceste proteine modificate determina sinteza de anticorpi specifici. B . . CR . De regula. Aceste reactii implica un mecanism imun antigen . Ele se produc la doze foarte mici de medicament.limfocit T. Cel mai adesea ele functioneaza ca haptene. C5a factori fizici (osmotici) medicamente (codein ) Degranulare Eliberarea mediatorilor Figura 1. devin antigene. Fc R .mastocit. daca persoana a fost sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv.

sunt in general produse cu risc pentru sanatate.Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul. pot persista (ore / zile) dup oprirea medica iei. edem laringian. daca anticorpii sunt in exces.tipul III .antihapten fixa i pe celule (unele anemii hemolitice.tipul II . singura modalitate de a evalua un medicament este aprecierea raportului intre risc si beneficiu.tipul IV .citolitic. . . prin mecanismul ³innocent bystander´ (unele anemii hemolitice). Printre cele mai alergizante medicamente sunt penicilinele si sul-famidele. Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare.Alergia este incrucisata pe grupe chimice de medicamente.Nu toate persoanele dezvolta alergii. La un nou contact. bronhospasm. prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) . dar la acest prim contact se produce o sensibilizare generatoare de anticorpi.tipul I . iar o persoana alergica la o sulfamida poate sa fie alergica la toate sulfamidele. cel mai adesea toata viata persoanei respective. febra medicamentoas . apar precoce sau rareori tardivând cursul tratamentului. preferabilla recomandarea si sub supravegherea medicului terapeut. unele trombocitopenii). atunci când drogul sau metabolitul s u nu mai exist în organism. o persoana alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele. cu limfocite T (CD4+ / CD8+) activate (dermatit alergic de contact. Astfel. tratamentul sau diagnosticul bolilor si imbolnavirilor. se produce o reactie alergica. . Alergia se mentine perioade lungi de timp.leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM) depozitate extravascular. granuloame. o persoana alergica la un medicament fiind adesea alergica la mai multi produsi inruditi structural cu medicamentul respectiv. de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14 zile.anafilactic. unele vasculite). hipotensiune arterial ). limfocitele T ale pacien ilor cu RAMMI manifestate cutanat au o înalt exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizeaz homing-ul în piele. manifest rile apar de obicei dup 1 ± 3 s pt mâni de la întreruperea tratamentului. dar cea mai sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa. fibroz ?). . medial de IgE (urticarie. inclusiv la unele diuretice cu structura sulfamidica sau la sulfamide antidiabetice. Tipuri de reactii alergice: . cu atragere de complement (boala serului. desi sunt utilizate pentru profilaxia. Nu toate medicamentele sunt la fel de alergizante. Din aceste considerente nu se recomanda administrarea de medicamente alergizante pe cale cutaneo-mucoasa. Din aceste considerente. Concluzii Toate aspectele descrise arata ca medicamentele. Acest raport este favorabil numai daca medicamentele sunt utilizate corespunzator. prin citoliz celular direct autoimun (anemie indus de doz ). ci exista persoane susceptibile numite persoane atopice.hipersensibilitate de tip întârziat.

Busse W.Alecu M. .F. Reac ii alergice la medicamente. 1998.Adkinson N. Mosby. (Jr. New York.).).. Blanca M.).).F. In: Middleton E (Jr. 2002.. Ed. Ellis E. (eds. Bucure ti. .Coleman J. Principles and Practice. Immunology Today. Adkinson N. Med. Reed C. (Jr. Allergy. W. Drug Allergy. 1998..BIBLIOGRAFIE SELECTIV . 1212-1224. . W.. Fifth edition. YungingerJ..W. Alecu S..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->