REFERAT FARMACOVIGILENTA

STUDENT:

Calitatea pregatirii medicului este de asemenea importanta. reactiile adverse fiind mai frecvente in cazul unei pregatiri necorespunzatoare a medicului. posibilitatea de supraveghere a bolnavului etc. produc chiar modificari favorabile sub aspect semiologic. printrun sistem de supraveghere continua numit farmacovigilenta. Modul de supraveghere a bolnavului poate si el influenta frecventa reactiilor adverse. Acestea fac obiectul toxicologiei si pot surveni in mod accidental (de exemplu. care nu sunt daunatoare sanatatii. Exista insa si reactii adverse grave. accidente de munca). care studiaza influenta medicamentelor asupra bolilor in populatie. fiind mai atent supravegheat. unele care pot duce la infirmitati.000 nu pot fi decelate decat ulterior. de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina. nivelul de pregatire a doctorilor. sunt depistate cu mai multa usurinta. Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si sunt reversibile. medicamentele scad frecventa si gravitatea bolilor. neurologice sau digestive. Sub acest aspect s-a diferentiat o ramura a farmacologiei numita farmacoepidemiologie. de asemenea. Referitor la tipul reactiilor adverse. la aparitia de boli noi. fiecare medic are obligatia de a . generate.MECANISMELE REACTIILOR ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Reactiile adverse la medicamente sunt efecte nedorite cu caracter nociv pentru sanatate. dar asistam. cat si de intoxicatiile acute. Cand frecventa reactiilor adverse este relativ mare. iar medicamentele cardiovasculare pot produce reactii adverse cu o frecventa de peste 20%. Frecventa reactiilor adverse depinde de grupa terapeutica a medicamentului. din pacate. astfel incat astazi se vorbeste de o intreaga patologie generata de medicamente numita patologie iatrogena. sunt cunoscute ca frecvente reactii adverse. acestea sunt depistate inaintea introducerii medicamentelor in terapeutica. Cele mai frecvente reactii adverse se inregistreaza la medicamentele anticanceroase. Cel mai frecvent. sau de suicid. In cadrul sau. care sunt manifestari nocive care apar la doze foarte mari. care le depasesc pe cele utilizate in terapie. scad frecventa complicatiilor unor boli. Reactiile adverse la medicamente sunt foarte variate in functie de medicament. tipul de reactie adversa.Ele trebuie deosebite atat de efectele nedorite. Cele cu frecventa mai mica de 1/1. Apar la aproape 15% dintre pacien ii trata i ambulator si la peste 17% dintre cei trata i în spital in mediul spitalicesc reactiile adverse sunt mai frecvente decat in tratamentul ambulatoriu. Intoxicatiile cu substante chimice nu sunt nici ele considerate reactii adverse. probabil datorita faptului ca bolnavul. cum sunt cele dermatologice. in scop criminal. chiar de medicamente. care apar la dozele folosite obisnuit in terapie. iar altele chiar la moarte.

In functie de mecanismele de producere. dar este vorba de receptori situati in alte organe decat cele a caror afectiune se trateaza.4 cazuri la 100. cloramfenicolul poate produce aplazie medulara. putand astfel sa agraveze o cardiopatie ischemica. Regulile de desfasurare a acestor cercetari sunt extrem de stricte si riguroase. medicamentele care scad tensiunea arteriala pot fi utile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. in urma actiunii medicamentului prin acelasi mecanism si asupra acelorasi receptori ca in cazul efectului terapeutic. medicamentele care stimuleaza receptorii adrenergici produc bronhodilatatie prin stimularea unor receptori adrenergici la nivelul bronhiilor si sunt utile in tratamentul astmului bronsic. aminoglicozidele. In fine. dar in doze mari si in anumite conditii pot produce hipotensiune arteriala ca reactie adversa. unele chiar din faza de cercetare pe animale de laborator. o rectie adversa cu mortalitate de aproximativ 80%. exista situatii de medicamente care produc reactii adverse printr-un alt mecanism decat cel prin care se produce efectul terapeutic. dar acestea pot actiona si asupra receptorilor adrenergici de la nivelul cordului. O asemenea reactie adversa nu putea fi depistata decat prin sistemul de farmacovigilenta. fiind cu atat mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari. al toxicitatii subacute si al toxicitatii cronice la mai multe specii de animale de laborator sunt absolut obligatorii pentru toate medicamentele autorizate de punere pe piata. studiul toxicitatii acute. idiosincrazice si alergice. Alteori.semnala orice reactie adversa constatata in practica sa medicala. exista 3 categorii de reactii adverse: toxice. chiar daca medicamentele se administreaza la doze terapeutice. Spre exemplu. Exista reactii adverse grave si frecvente.Exista mai multe situatii care pot explica aparitia de reactii adverse de tip toxic. (exemplu la medicamentele anticanceroase).Spre exemplu.Uneori este vorba de persoane mai sensibile la . pot fi toxice pentru rinichi si pentru nervul acusticovestibular. medicamente al caror efect terapeutic consta in distrugerea specifica a anumitor microbi.Exista mai multe mecanisme prin care se pot produce reactiile adverse toxice. Spre exemplu.Uneori este vorba de o exagerare a efectului terapeutic. precum exista reactii adverse grave si foarte rare. De aceea. Reactiile adverse toxice Reactiile adverse toxice sunt dependente de doza. dar cu o frecventa de 2 . reactiile adverse se produc prin actionarea acelorasi receptori farmacologici ca si in cazul efectului terapeutic.Nu exista vreo corelatie intre frecventa si gravitatea reactiilor adverse produse de medicamente. Se apreciaza ca un medicament este bine definit aproximativ dupa 5 ani de la introducerea sa in terapie.000 de bolnavi tratati. Spre exemplu. Aceste reactii adverse pot fi depistate inainte de introducerea medicamentelor in terapie.

medicamente. medicamentele nou intrate in terapie trebuie utilizate la femeia gravida cu foarte mare prudenta. Pot interveni. urmarindu-se calitatea puilor nascuti in aceste conditii. Este o reactie adversa care poate fi decelata in cercetarea de farmacologie experimentala. Din aceste considerente nu este bine sa se administreze medicamente care pot fi toxice pentru anumite organe bolnave. crescandu-i astfel concentratia formei libere si implicit toxicitatea. . In alte situatii se intalneste o crestere a concentratiei formei libere active a medicamentului. chiar daca nu s-au dovedit teratogene la animale. fenomene de inhibitie enzimatica care determina scaderea metabolizarii si cresterea implicita a nivelului seric al medicamentului a carui metabolizare este inhibata. Un organ bolnav este de regula mai sensibil la medicamente decat un organ sanatos. se pot intalni situatii in care se apeleaza la marirea dozei pentru a obtine un efect mai intens. Putem intalni fenomene care conduc la impiedicarea eliminarii unui medicament din organism. scaderea proteinelor plasmatice. cum sunt dismorfogenitatea si teratogenitatea. de asemenea.Tot in categoria reactiilor adverse de tip toxic sunt incluse unele reactii adverse particulare. Pot aparea. intalnita in sindromul nefrotic sau in insuficienta hepatica. In principiu. Astfel. exista uneori importante diferente intre specii. care sunt toxice pentru rinichi. Medicamentele care se elimina prin excretie urinara pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insufi cienta renala. astfel incat pot exista situatii de medicamente teratogene la animale de laborator care sa nu fie teratogene la om si invers.Pot aparea si probleme de ordin farmacocinetic care sa creasca nivelul plasmatic al medicamentului. Datorita variabilitatii care exista intre specii. mutagenitatea si cancerogenitatea. Astfel. care prezinta fenomene toxice la dozele terapeutice mari. Cercetarea teratogenitatii este obligatorie si se efectueaza prin administrarea substantei de cercetat la animale femele gestante. Din pacate. poate creste forma libera a medicamentelor care se leaga de aceste proteine. iar medicamentele care se elimina prin metabolizare hepatica pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insuficienta hepatica.Alteori. fenomene de deplasare a unui medicament de pe proteinele plasmatice de catre un alt medicament. Spre exemplu. nu este bine sa se administreze antibiotice aminoglicozide. unui bolnav care prezinta o patologie renala asociata infectiei pentru care se administreaza aminoglicozidele. de asemenea. Reactiile adverse dismorfogene si teratogene constau in aparitia de anomalii sau malformatii congenitale la copilul nascut dintr-o mama care pe parcursul sarcinii a urmat un tratament cu un medicament capabil sa produca astfel de reactii adverse. nelegata de proteinele plasmatice. crescandule astfel toxicitatea. un medicament teratogen la animale de laborator nu este admis a se utiliza la om. Alteori este vorba de o sensibilitate crescuta a anumitor organe. De altfel. administrarea unui medicament la un bolnav caruia ii este afectat organul implicat in eliminarea medicamentului respectiv poate conduce la cresterea nivelului seric al medicamentului si implicit a toxicitatii. Termenul de teratogen este rezervat anomaliilor severe.

Totusi. La astfel de persoane multe medicamente pot produce anemii hemolitice. Astfel. medicamentele anticanceroase sunt sigur teratogene. un relaxant muscular utilizat in anesteziologie. de asemenea. suxametoniul. Reactiile adverse mutagene constau in producerea de mutatii genetice in urma administrarii medicamentelor. spre exemplu. sensibilitate determinata genetic. se accepta in terapia umana atat medicamente mutagene.ca o regula generala. . Expresia fenotipica a unei mutatii genetice produse de un medicament se poate uneori manifesta dupa mai multe generatii de la administrarea medicamentului. enzima implicata in mentinerea formei hematiei. obligatorie cercetarea cancerogenitatii la animale de laborator. anticanceroasele sunt sigur mutagene si cancerigene. Totusi. Reactii adverse idiosincrazice Reactiile adverse idiosincrazice apar de obicei la doze mici. In functie de deficitul genetic. Astfel exista persoane care prezinta defi cit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. Astfel. inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee toxica. nu este permisa administrarea la om de medicamente mutagene sau cancerigene. este metabolizat de pseudocolinesteraza. Reglementarile actuale impun cercetarea obligatorie a efectului mutagen prin studii experimentale efectuate de obicei pe culturi celulare. Este. este recomandabil ca femeia gravida sa utilizeze cat mai putine medicamente. cat si cancerigene. mai ales in perioada de organogeneza fetala. ceea ce face adesea foarte dificila cercetarea epidemiologica a acestui tip de reactii adverse. iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave. dar numai la anumite persoane. Reactiile adverse cancerigene constau in producerea de cancere sub efectul medicamentelor. in anumite situatii speciale. In principiu. sau se pot manifesta complet diferit de efectele obisnuite ale medicamentului. desi s-au administrat doze mici. exista situatii de boli grave la care mijloacele terapeutice sunt insucifiente si pentru care se accepta in terapia umana medicamente teratogene. cel putin pe perioada tratamentului.Alteori exista anume defecte enzimatice responsabile de reactii adverse complet neobisnuite comparativ cu efectele normale ale medica-mentului. Spre exemplu. aceste reactii adverse se pot manifesta ca o intoxicatie cu medicamente.Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaza unui deficit intr-o enzima care metabolizeaza medicamentului. Pentru astfel de situatii se recomanda aplicarea de masuri anticonceptionale. care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante.

B . . C3a.fragmente de complement (anafilotoxine).receptor pentru complement. pot functiona si unii metaboliti ai medicamentelor. Fc R . Multiplele c i prin care se poate realiza degranularea mastocitar . Aceste proteine modificate determina sinteza de anticorpi specifici. De regula.limfocit T. Ma .mastocit. Ca haptene. T . CR . devin antigene. Ele se produc la doze foarte mici de medicament. Medicament Carrier Degranulare direct C3a . C5a . Fc / R -receptor pentru IgG / IgM.receptor pentru IgE specif ice.Reactii adverse alergice Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. daca persoana a fost sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv. Cel mai adesea ele functioneaza ca haptene. C5a factori fizici (osmotici) medicamente (codein ) Degranulare Eliberarea mediatorilor Figura 1. cuplandu-se cu proteinele organismului si modificandu-le structura astfel incat nu mai sunt recunoscute ca self. medicamentele nu sunt antigenice ca atare.anticorp.limfocit B. Aceste reactii implica un mecanism imun antigen .

Din aceste considerente nu se recomanda administrarea de medicamente alergizante pe cale cutaneo-mucoasa. dar cea mai sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa. bronhospasm. preferabilla recomandarea si sub supravegherea medicului terapeut. Astfel. inclusiv la unele diuretice cu structura sulfamidica sau la sulfamide antidiabetice.anafilactic. limfocitele T ale pacien ilor cu RAMMI manifestate cutanat au o înalt exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizeaz homing-ul în piele. atunci când drogul sau metabolitul s u nu mai exist în organism. prin citoliz celular direct autoimun (anemie indus de doz ). febra medicamentoas . cel mai adesea toata viata persoanei respective. tratamentul sau diagnosticul bolilor si imbolnavirilor. unele vasculite).hipersensibilitate de tip întârziat. pot persista (ore / zile) dup oprirea medica iei. apar precoce sau rareori tardivând cursul tratamentului. Acest raport este favorabil numai daca medicamentele sunt utilizate corespunzator. o persoana alergica la un medicament fiind adesea alergica la mai multi produsi inruditi structural cu medicamentul respectiv.leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM) depozitate extravascular. hipotensiune arterial ). Concluzii Toate aspectele descrise arata ca medicamentele. manifest rile apar de obicei dup 1 ± 3 s pt mâni de la întreruperea tratamentului. iar o persoana alergica la o sulfamida poate sa fie alergica la toate sulfamidele.Nu toate persoanele dezvolta alergii.citolitic. Tipuri de reactii alergice: . cu atragere de complement (boala serului. Nu toate medicamentele sunt la fel de alergizante. Din aceste considerente. . fibroz ?). de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14 zile. sunt in general produse cu risc pentru sanatate. unele trombocitopenii). prin mecanismul ³innocent bystander´ (unele anemii hemolitice).Alergia este incrucisata pe grupe chimice de medicamente. medial de IgE (urticarie.antihapten fixa i pe celule (unele anemii hemolitice.tipul II .tipul I . singura modalitate de a evalua un medicament este aprecierea raportului intre risc si beneficiu. desi sunt utilizate pentru profilaxia. . o persoana alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele. Alergia se mentine perioade lungi de timp. prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) . edem laringian. dar la acest prim contact se produce o sensibilizare generatoare de anticorpi. cu limfocite T (CD4+ / CD8+) activate (dermatit alergic de contact.tipul III . ci exista persoane susceptibile numite persoane atopice.Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul. . granuloame. Printre cele mai alergizante medicamente sunt penicilinele si sul-famidele.tipul IV . daca anticorpii sunt in exces. se produce o reactie alergica. . Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare. La un nou contact.

(Jr. (Jr. Immunology Today. 2002.F. Med. New York. 1998. Blanca M.. Ed. .).BIBLIOGRAFIE SELECTIV . Fifth edition. .). In: Middleton E (Jr.)... Bucure ti. Allergy. Alecu S. W... Drug Allergy.Coleman J. (eds. YungingerJ. Reac ii alergice la medicamente.). Mosby.. Reed C.W.Adkinson N. Busse W. Ellis E. W. Adkinson N.F. 1998. .Alecu M. Principles and Practice. 1212-1224.