REFERAT FARMACOVIGILENTA

STUDENT:

care le depasesc pe cele utilizate in terapie.MECANISMELE REACTIILOR ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Reactiile adverse la medicamente sunt efecte nedorite cu caracter nociv pentru sanatate. sunt cunoscute ca frecvente reactii adverse. fiecare medic are obligatia de a . tipul de reactie adversa. Reactiile adverse la medicamente sunt foarte variate in functie de medicament. medicamentele scad frecventa si gravitatea bolilor. posibilitatea de supraveghere a bolnavului etc. Cel mai frecvent. neurologice sau digestive. Frecventa reactiilor adverse depinde de grupa terapeutica a medicamentului. iar medicamentele cardiovasculare pot produce reactii adverse cu o frecventa de peste 20%. Modul de supraveghere a bolnavului poate si el influenta frecventa reactiilor adverse. iar altele chiar la moarte. generate. acestea sunt depistate inaintea introducerii medicamentelor in terapeutica. de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina. sunt depistate cu mai multa usurinta.000 nu pot fi decelate decat ulterior. probabil datorita faptului ca bolnavul. astfel incat astazi se vorbeste de o intreaga patologie generata de medicamente numita patologie iatrogena. In cadrul sau. care nu sunt daunatoare sanatatii. care sunt manifestari nocive care apar la doze foarte mari. Exista insa si reactii adverse grave. reactiile adverse fiind mai frecvente in cazul unei pregatiri necorespunzatoare a medicului. printrun sistem de supraveghere continua numit farmacovigilenta. scad frecventa complicatiilor unor boli. Intoxicatiile cu substante chimice nu sunt nici ele considerate reactii adverse. Acestea fac obiectul toxicologiei si pot surveni in mod accidental (de exemplu. nivelul de pregatire a doctorilor. Cele mai frecvente reactii adverse se inregistreaza la medicamentele anticanceroase. accidente de munca). fiind mai atent supravegheat. chiar de medicamente. dar asistam. care apar la dozele folosite obisnuit in terapie. Referitor la tipul reactiilor adverse. cum sunt cele dermatologice. cat si de intoxicatiile acute. produc chiar modificari favorabile sub aspect semiologic. Calitatea pregatirii medicului este de asemenea importanta. in scop criminal. de asemenea. Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si sunt reversibile. Cand frecventa reactiilor adverse este relativ mare. unele care pot duce la infirmitati. din pacate. Apar la aproape 15% dintre pacien ii trata i ambulator si la peste 17% dintre cei trata i în spital in mediul spitalicesc reactiile adverse sunt mai frecvente decat in tratamentul ambulatoriu. care studiaza influenta medicamentelor asupra bolilor in populatie. Cele cu frecventa mai mica de 1/1. Sub acest aspect s-a diferentiat o ramura a farmacologiei numita farmacoepidemiologie.Ele trebuie deosebite atat de efectele nedorite. sau de suicid. la aparitia de boli noi.

Alteori.000 de bolnavi tratati. medicamente al caror efect terapeutic consta in distrugerea specifica a anumitor microbi. Reactiile adverse toxice Reactiile adverse toxice sunt dependente de doza. Regulile de desfasurare a acestor cercetari sunt extrem de stricte si riguroase.Uneori este vorba de o exagerare a efectului terapeutic. exista 3 categorii de reactii adverse: toxice.Spre exemplu. O asemenea reactie adversa nu putea fi depistata decat prin sistemul de farmacovigilenta. precum exista reactii adverse grave si foarte rare. In fine. medicamentele care scad tensiunea arteriala pot fi utile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. De aceea. dar este vorba de receptori situati in alte organe decat cele a caror afectiune se trateaza. Spre exemplu. dar acestea pot actiona si asupra receptorilor adrenergici de la nivelul cordului. (exemplu la medicamentele anticanceroase).Nu exista vreo corelatie intre frecventa si gravitatea reactiilor adverse produse de medicamente. medicamentele care stimuleaza receptorii adrenergici produc bronhodilatatie prin stimularea unor receptori adrenergici la nivelul bronhiilor si sunt utile in tratamentul astmului bronsic. dar in doze mari si in anumite conditii pot produce hipotensiune arteriala ca reactie adversa. Se apreciaza ca un medicament este bine definit aproximativ dupa 5 ani de la introducerea sa in terapie. in urma actiunii medicamentului prin acelasi mecanism si asupra acelorasi receptori ca in cazul efectului terapeutic. chiar daca medicamentele se administreaza la doze terapeutice.semnala orice reactie adversa constatata in practica sa medicala. cloramfenicolul poate produce aplazie medulara. exista situatii de medicamente care produc reactii adverse printr-un alt mecanism decat cel prin care se produce efectul terapeutic. fiind cu atat mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari.Exista mai multe mecanisme prin care se pot produce reactiile adverse toxice. In functie de mecanismele de producere. Exista reactii adverse grave si frecvente. Spre exemplu. reactiile adverse se produc prin actionarea acelorasi receptori farmacologici ca si in cazul efectului terapeutic. studiul toxicitatii acute. putand astfel sa agraveze o cardiopatie ischemica. aminoglicozidele.Exista mai multe situatii care pot explica aparitia de reactii adverse de tip toxic. al toxicitatii subacute si al toxicitatii cronice la mai multe specii de animale de laborator sunt absolut obligatorii pentru toate medicamentele autorizate de punere pe piata. idiosincrazice si alergice. o rectie adversa cu mortalitate de aproximativ 80%. pot fi toxice pentru rinichi si pentru nervul acusticovestibular.4 cazuri la 100. unele chiar din faza de cercetare pe animale de laborator.Uneori este vorba de persoane mai sensibile la . Aceste reactii adverse pot fi depistate inainte de introducerea medicamentelor in terapie. dar cu o frecventa de 2 . Spre exemplu.

intalnita in sindromul nefrotic sau in insuficienta hepatica. se pot intalni situatii in care se apeleaza la marirea dozei pentru a obtine un efect mai intens.medicamente. Un organ bolnav este de regula mai sensibil la medicamente decat un organ sanatos. administrarea unui medicament la un bolnav caruia ii este afectat organul implicat in eliminarea medicamentului respectiv poate conduce la cresterea nivelului seric al medicamentului si implicit a toxicitatii. poate creste forma libera a medicamentelor care se leaga de aceste proteine. de asemenea. Termenul de teratogen este rezervat anomaliilor severe. Pot aparea. nelegata de proteinele plasmatice. scaderea proteinelor plasmatice. . exista uneori importante diferente intre specii. mutagenitatea si cancerogenitatea. fenomene de deplasare a unui medicament de pe proteinele plasmatice de catre un alt medicament. nu este bine sa se administreze antibiotice aminoglicozide. Cercetarea teratogenitatii este obligatorie si se efectueaza prin administrarea substantei de cercetat la animale femele gestante. care prezinta fenomene toxice la dozele terapeutice mari. iar medicamentele care se elimina prin metabolizare hepatica pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insuficienta hepatica. Din pacate. In alte situatii se intalneste o crestere a concentratiei formei libere active a medicamentului. De altfel.Tot in categoria reactiilor adverse de tip toxic sunt incluse unele reactii adverse particulare. Astfel. cum sunt dismorfogenitatea si teratogenitatea. de asemenea. Datorita variabilitatii care exista intre specii. crescandule astfel toxicitatea. unui bolnav care prezinta o patologie renala asociata infectiei pentru care se administreaza aminoglicozidele. Pot interveni. medicamentele nou intrate in terapie trebuie utilizate la femeia gravida cu foarte mare prudenta.Alteori. Astfel. astfel incat pot exista situatii de medicamente teratogene la animale de laborator care sa nu fie teratogene la om si invers. un medicament teratogen la animale de laborator nu este admis a se utiliza la om. urmarindu-se calitatea puilor nascuti in aceste conditii. fenomene de inhibitie enzimatica care determina scaderea metabolizarii si cresterea implicita a nivelului seric al medicamentului a carui metabolizare este inhibata. Spre exemplu. Putem intalni fenomene care conduc la impiedicarea eliminarii unui medicament din organism. Medicamentele care se elimina prin excretie urinara pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insufi cienta renala. care sunt toxice pentru rinichi. crescandu-i astfel concentratia formei libere si implicit toxicitatea. Din aceste considerente nu este bine sa se administreze medicamente care pot fi toxice pentru anumite organe bolnave. Este o reactie adversa care poate fi decelata in cercetarea de farmacologie experimentala. chiar daca nu s-au dovedit teratogene la animale. Reactiile adverse dismorfogene si teratogene constau in aparitia de anomalii sau malformatii congenitale la copilul nascut dintr-o mama care pe parcursul sarcinii a urmat un tratament cu un medicament capabil sa produca astfel de reactii adverse. In principiu. Alteori este vorba de o sensibilitate crescuta a anumitor organe.Pot aparea si probleme de ordin farmacocinetic care sa creasca nivelul plasmatic al medicamentului.

este metabolizat de pseudocolinesteraza. Reactiile adverse mutagene constau in producerea de mutatii genetice in urma administrarii medicamentelor. Reactii adverse idiosincrazice Reactiile adverse idiosincrazice apar de obicei la doze mici. cat si cancerigene. Reglementarile actuale impun cercetarea obligatorie a efectului mutagen prin studii experimentale efectuate de obicei pe culturi celulare. Este. sensibilitate determinata genetic. un relaxant muscular utilizat in anesteziologie. suxametoniul.ca o regula generala. se accepta in terapia umana atat medicamente mutagene. anticanceroasele sunt sigur mutagene si cancerigene. spre exemplu. de asemenea. care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante. In functie de deficitul genetic. medicamentele anticanceroase sunt sigur teratogene. cel putin pe perioada tratamentului. desi s-au administrat doze mici. enzima implicata in mentinerea formei hematiei. . Totusi. Spre exemplu.Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaza unui deficit intr-o enzima care metabolizeaza medicamentului. Totusi. Astfel exista persoane care prezinta defi cit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza.Alteori exista anume defecte enzimatice responsabile de reactii adverse complet neobisnuite comparativ cu efectele normale ale medica-mentului. exista situatii de boli grave la care mijloacele terapeutice sunt insucifiente si pentru care se accepta in terapia umana medicamente teratogene. In principiu. dar numai la anumite persoane. nu este permisa administrarea la om de medicamente mutagene sau cancerigene. obligatorie cercetarea cancerogenitatii la animale de laborator. sau se pot manifesta complet diferit de efectele obisnuite ale medicamentului. mai ales in perioada de organogeneza fetala. La astfel de persoane multe medicamente pot produce anemii hemolitice. aceste reactii adverse se pot manifesta ca o intoxicatie cu medicamente. Expresia fenotipica a unei mutatii genetice produse de un medicament se poate uneori manifesta dupa mai multe generatii de la administrarea medicamentului. Pentru astfel de situatii se recomanda aplicarea de masuri anticonceptionale. Reactiile adverse cancerigene constau in producerea de cancere sub efectul medicamentelor. in anumite situatii speciale. iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave. inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee toxica. Astfel. este recomandabil ca femeia gravida sa utilizeze cat mai putine medicamente. Astfel. ceea ce face adesea foarte dificila cercetarea epidemiologica a acestui tip de reactii adverse.

Ma . Fc / R -receptor pentru IgG / IgM. C5a factori fizici (osmotici) medicamente (codein ) Degranulare Eliberarea mediatorilor Figura 1. C5a .mastocit. . daca persoana a fost sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv. Medicament Carrier Degranulare direct C3a .receptor pentru complement.fragmente de complement (anafilotoxine). Cel mai adesea ele functioneaza ca haptene.limfocit T.limfocit B. De regula. Fc R . Ca haptene. T . pot functiona si unii metaboliti ai medicamentelor. cuplandu-se cu proteinele organismului si modificandu-le structura astfel incat nu mai sunt recunoscute ca self. Multiplele c i prin care se poate realiza degranularea mastocitar . devin antigene. Aceste proteine modificate determina sinteza de anticorpi specifici. CR .Reactii adverse alergice Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. Aceste reactii implica un mecanism imun antigen .receptor pentru IgE specif ice. Ele se produc la doze foarte mici de medicament. B . medicamentele nu sunt antigenice ca atare.anticorp. C3a.

inclusiv la unele diuretice cu structura sulfamidica sau la sulfamide antidiabetice. Astfel. Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare. Nu toate medicamentele sunt la fel de alergizante. hipotensiune arterial ). iar o persoana alergica la o sulfamida poate sa fie alergica la toate sulfamidele.leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM) depozitate extravascular. . fibroz ?). manifest rile apar de obicei dup 1 ± 3 s pt mâni de la întreruperea tratamentului. dar cea mai sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa. desi sunt utilizate pentru profilaxia.tipul III . Printre cele mai alergizante medicamente sunt penicilinele si sul-famidele. Din aceste considerente. Tipuri de reactii alergice: .anafilactic. dar la acest prim contact se produce o sensibilizare generatoare de anticorpi. o persoana alergica la un medicament fiind adesea alergica la mai multi produsi inruditi structural cu medicamentul respectiv. singura modalitate de a evalua un medicament este aprecierea raportului intre risc si beneficiu. apar precoce sau rareori tardivând cursul tratamentului. bronhospasm. prin mecanismul ³innocent bystander´ (unele anemii hemolitice). Acest raport este favorabil numai daca medicamentele sunt utilizate corespunzator. o persoana alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele. .Alergia este incrucisata pe grupe chimice de medicamente.tipul IV . Concluzii Toate aspectele descrise arata ca medicamentele. pot persista (ore / zile) dup oprirea medica iei. febra medicamentoas . daca anticorpii sunt in exces. .hipersensibilitate de tip întârziat. atunci când drogul sau metabolitul s u nu mai exist în organism. granuloame. . cu atragere de complement (boala serului.antihapten fixa i pe celule (unele anemii hemolitice. unele vasculite). edem laringian. sunt in general produse cu risc pentru sanatate.Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul. Alergia se mentine perioade lungi de timp. unele trombocitopenii). prin citoliz celular direct autoimun (anemie indus de doz ).tipul I . tratamentul sau diagnosticul bolilor si imbolnavirilor. Din aceste considerente nu se recomanda administrarea de medicamente alergizante pe cale cutaneo-mucoasa. cel mai adesea toata viata persoanei respective. de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14 zile.citolitic. prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) . La un nou contact. se produce o reactie alergica.Nu toate persoanele dezvolta alergii. limfocitele T ale pacien ilor cu RAMMI manifestate cutanat au o înalt exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizeaz homing-ul în piele.tipul II . preferabilla recomandarea si sub supravegherea medicului terapeut. medial de IgE (urticarie. cu limfocite T (CD4+ / CD8+) activate (dermatit alergic de contact. ci exista persoane susceptibile numite persoane atopice.

Alecu M. Busse W. 2002. Mosby. Bucure ti. Reac ii alergice la medicamente.F. Ed..Adkinson N. 1998. Immunology Today..). In: Middleton E (Jr. Fifth edition. . (Jr. W. Med. 1212-1224. Drug Allergy. . Blanca M. YungingerJ..F. W.Coleman J. New York. Principles and Practice.. 1998. Reed C. Allergy.BIBLIOGRAFIE SELECTIV . (Jr.. Ellis E. (eds. Adkinson N.). Alecu S.). .).W..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful