REFERAT FARMACOVIGILENTA

STUDENT:

iar altele chiar la moarte. Modul de supraveghere a bolnavului poate si el influenta frecventa reactiilor adverse. produc chiar modificari favorabile sub aspect semiologic. sunt depistate cu mai multa usurinta. medicamentele scad frecventa si gravitatea bolilor. cat si de intoxicatiile acute. Cand frecventa reactiilor adverse este relativ mare. care le depasesc pe cele utilizate in terapie.Ele trebuie deosebite atat de efectele nedorite. Apar la aproape 15% dintre pacien ii trata i ambulator si la peste 17% dintre cei trata i în spital in mediul spitalicesc reactiile adverse sunt mai frecvente decat in tratamentul ambulatoriu. iar medicamentele cardiovasculare pot produce reactii adverse cu o frecventa de peste 20%. scad frecventa complicatiilor unor boli. care nu sunt daunatoare sanatatii. care sunt manifestari nocive care apar la doze foarte mari. sunt cunoscute ca frecvente reactii adverse. Sub acest aspect s-a diferentiat o ramura a farmacologiei numita farmacoepidemiologie. Intoxicatiile cu substante chimice nu sunt nici ele considerate reactii adverse. fiind mai atent supravegheat. Exista insa si reactii adverse grave. in scop criminal. unele care pot duce la infirmitati. Cel mai frecvent. nivelul de pregatire a doctorilor. Cele cu frecventa mai mica de 1/1. Acestea fac obiectul toxicologiei si pot surveni in mod accidental (de exemplu. tipul de reactie adversa. care studiaza influenta medicamentelor asupra bolilor in populatie. generate. dar asistam. Calitatea pregatirii medicului este de asemenea importanta. sau de suicid. reactiile adverse fiind mai frecvente in cazul unei pregatiri necorespunzatoare a medicului. astfel incat astazi se vorbeste de o intreaga patologie generata de medicamente numita patologie iatrogena. Referitor la tipul reactiilor adverse. fiecare medic are obligatia de a .MECANISMELE REACTIILOR ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Reactiile adverse la medicamente sunt efecte nedorite cu caracter nociv pentru sanatate. care apar la dozele folosite obisnuit in terapie. Cele mai frecvente reactii adverse se inregistreaza la medicamentele anticanceroase. cum sunt cele dermatologice. de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina. la aparitia de boli noi. din pacate. chiar de medicamente. probabil datorita faptului ca bolnavul. In cadrul sau.000 nu pot fi decelate decat ulterior. de asemenea. printrun sistem de supraveghere continua numit farmacovigilenta. posibilitatea de supraveghere a bolnavului etc. Reactiile adverse la medicamente sunt foarte variate in functie de medicament. Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si sunt reversibile. Frecventa reactiilor adverse depinde de grupa terapeutica a medicamentului. neurologice sau digestive. acestea sunt depistate inaintea introducerii medicamentelor in terapeutica. accidente de munca).

Regulile de desfasurare a acestor cercetari sunt extrem de stricte si riguroase.Nu exista vreo corelatie intre frecventa si gravitatea reactiilor adverse produse de medicamente. In functie de mecanismele de producere. medicamentele care scad tensiunea arteriala pot fi utile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. dar este vorba de receptori situati in alte organe decat cele a caror afectiune se trateaza. medicamentele care stimuleaza receptorii adrenergici produc bronhodilatatie prin stimularea unor receptori adrenergici la nivelul bronhiilor si sunt utile in tratamentul astmului bronsic. putand astfel sa agraveze o cardiopatie ischemica. In fine. dar in doze mari si in anumite conditii pot produce hipotensiune arteriala ca reactie adversa. Spre exemplu. Spre exemplu. al toxicitatii subacute si al toxicitatii cronice la mai multe specii de animale de laborator sunt absolut obligatorii pentru toate medicamentele autorizate de punere pe piata.Spre exemplu.Exista mai multe mecanisme prin care se pot produce reactiile adverse toxice. exista 3 categorii de reactii adverse: toxice. Reactiile adverse toxice Reactiile adverse toxice sunt dependente de doza. (exemplu la medicamentele anticanceroase). Exista reactii adverse grave si frecvente.Uneori este vorba de o exagerare a efectului terapeutic. cloramfenicolul poate produce aplazie medulara. o rectie adversa cu mortalitate de aproximativ 80%. O asemenea reactie adversa nu putea fi depistata decat prin sistemul de farmacovigilenta. in urma actiunii medicamentului prin acelasi mecanism si asupra acelorasi receptori ca in cazul efectului terapeutic. studiul toxicitatii acute. Se apreciaza ca un medicament este bine definit aproximativ dupa 5 ani de la introducerea sa in terapie. De aceea.Exista mai multe situatii care pot explica aparitia de reactii adverse de tip toxic. reactiile adverse se produc prin actionarea acelorasi receptori farmacologici ca si in cazul efectului terapeutic. Aceste reactii adverse pot fi depistate inainte de introducerea medicamentelor in terapie. idiosincrazice si alergice. fiind cu atat mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari. dar cu o frecventa de 2 . medicamente al caror efect terapeutic consta in distrugerea specifica a anumitor microbi. chiar daca medicamentele se administreaza la doze terapeutice. dar acestea pot actiona si asupra receptorilor adrenergici de la nivelul cordului. aminoglicozidele. pot fi toxice pentru rinichi si pentru nervul acusticovestibular.Uneori este vorba de persoane mai sensibile la .000 de bolnavi tratati. Alteori.semnala orice reactie adversa constatata in practica sa medicala. precum exista reactii adverse grave si foarte rare. exista situatii de medicamente care produc reactii adverse printr-un alt mecanism decat cel prin care se produce efectul terapeutic. Spre exemplu.4 cazuri la 100. unele chiar din faza de cercetare pe animale de laborator.

de asemenea. fenomene de inhibitie enzimatica care determina scaderea metabolizarii si cresterea implicita a nivelului seric al medicamentului a carui metabolizare este inhibata.Pot aparea si probleme de ordin farmacocinetic care sa creasca nivelul plasmatic al medicamentului. Reactiile adverse dismorfogene si teratogene constau in aparitia de anomalii sau malformatii congenitale la copilul nascut dintr-o mama care pe parcursul sarcinii a urmat un tratament cu un medicament capabil sa produca astfel de reactii adverse. Este o reactie adversa care poate fi decelata in cercetarea de farmacologie experimentala. un medicament teratogen la animale de laborator nu este admis a se utiliza la om. nu este bine sa se administreze antibiotice aminoglicozide. Din pacate. chiar daca nu s-au dovedit teratogene la animale. de asemenea. scaderea proteinelor plasmatice. poate creste forma libera a medicamentelor care se leaga de aceste proteine. Pot interveni. medicamentele nou intrate in terapie trebuie utilizate la femeia gravida cu foarte mare prudenta. De altfel.Alteori. unui bolnav care prezinta o patologie renala asociata infectiei pentru care se administreaza aminoglicozidele. Pot aparea.Tot in categoria reactiilor adverse de tip toxic sunt incluse unele reactii adverse particulare. In alte situatii se intalneste o crestere a concentratiei formei libere active a medicamentului. Datorita variabilitatii care exista intre specii. Putem intalni fenomene care conduc la impiedicarea eliminarii unui medicament din organism. care sunt toxice pentru rinichi. intalnita in sindromul nefrotic sau in insuficienta hepatica. astfel incat pot exista situatii de medicamente teratogene la animale de laborator care sa nu fie teratogene la om si invers. administrarea unui medicament la un bolnav caruia ii este afectat organul implicat in eliminarea medicamentului respectiv poate conduce la cresterea nivelului seric al medicamentului si implicit a toxicitatii. iar medicamentele care se elimina prin metabolizare hepatica pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insuficienta hepatica. Astfel. Un organ bolnav este de regula mai sensibil la medicamente decat un organ sanatos. . Din aceste considerente nu este bine sa se administreze medicamente care pot fi toxice pentru anumite organe bolnave. crescandule astfel toxicitatea. Termenul de teratogen este rezervat anomaliilor severe. cum sunt dismorfogenitatea si teratogenitatea. se pot intalni situatii in care se apeleaza la marirea dozei pentru a obtine un efect mai intens. Medicamentele care se elimina prin excretie urinara pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insufi cienta renala. Alteori este vorba de o sensibilitate crescuta a anumitor organe. fenomene de deplasare a unui medicament de pe proteinele plasmatice de catre un alt medicament. crescandu-i astfel concentratia formei libere si implicit toxicitatea.medicamente. urmarindu-se calitatea puilor nascuti in aceste conditii. mutagenitatea si cancerogenitatea. Spre exemplu. exista uneori importante diferente intre specii. nelegata de proteinele plasmatice. Cercetarea teratogenitatii este obligatorie si se efectueaza prin administrarea substantei de cercetat la animale femele gestante. In principiu. Astfel. care prezinta fenomene toxice la dozele terapeutice mari.

medicamentele anticanceroase sunt sigur teratogene. Pentru astfel de situatii se recomanda aplicarea de masuri anticonceptionale. cel putin pe perioada tratamentului. Este. sensibilitate determinata genetic.Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaza unui deficit intr-o enzima care metabolizeaza medicamentului. este metabolizat de pseudocolinesteraza. desi s-au administrat doze mici. mai ales in perioada de organogeneza fetala. exista situatii de boli grave la care mijloacele terapeutice sunt insucifiente si pentru care se accepta in terapia umana medicamente teratogene. care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante. anticanceroasele sunt sigur mutagene si cancerigene. nu este permisa administrarea la om de medicamente mutagene sau cancerigene. un relaxant muscular utilizat in anesteziologie. ceea ce face adesea foarte dificila cercetarea epidemiologica a acestui tip de reactii adverse. In principiu. inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee toxica. se accepta in terapia umana atat medicamente mutagene. cat si cancerigene. dar numai la anumite persoane. aceste reactii adverse se pot manifesta ca o intoxicatie cu medicamente. de asemenea. Reglementarile actuale impun cercetarea obligatorie a efectului mutagen prin studii experimentale efectuate de obicei pe culturi celulare. . In functie de deficitul genetic. sau se pot manifesta complet diferit de efectele obisnuite ale medicamentului. Reactiile adverse cancerigene constau in producerea de cancere sub efectul medicamentelor. este recomandabil ca femeia gravida sa utilizeze cat mai putine medicamente. Astfel. Expresia fenotipica a unei mutatii genetice produse de un medicament se poate uneori manifesta dupa mai multe generatii de la administrarea medicamentului. in anumite situatii speciale.ca o regula generala. Totusi. Astfel. obligatorie cercetarea cancerogenitatii la animale de laborator. suxametoniul. Totusi. Spre exemplu. spre exemplu. enzima implicata in mentinerea formei hematiei. La astfel de persoane multe medicamente pot produce anemii hemolitice. Astfel exista persoane care prezinta defi cit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. Reactiile adverse mutagene constau in producerea de mutatii genetice in urma administrarii medicamentelor. Reactii adverse idiosincrazice Reactiile adverse idiosincrazice apar de obicei la doze mici.Alteori exista anume defecte enzimatice responsabile de reactii adverse complet neobisnuite comparativ cu efectele normale ale medica-mentului. iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave.

CR .anticorp. B . T .receptor pentru IgE specif ice. daca persoana a fost sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv.fragmente de complement (anafilotoxine). Medicament Carrier Degranulare direct C3a . Fc / R -receptor pentru IgG / IgM.Reactii adverse alergice Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune.limfocit B. Ca haptene. Cel mai adesea ele functioneaza ca haptene. Aceste proteine modificate determina sinteza de anticorpi specifici. medicamentele nu sunt antigenice ca atare. C5a factori fizici (osmotici) medicamente (codein ) Degranulare Eliberarea mediatorilor Figura 1. Ele se produc la doze foarte mici de medicament. C3a. C5a .mastocit. devin antigene. Aceste reactii implica un mecanism imun antigen . De regula. pot functiona si unii metaboliti ai medicamentelor.limfocit T. . Fc R . cuplandu-se cu proteinele organismului si modificandu-le structura astfel incat nu mai sunt recunoscute ca self.receptor pentru complement. Multiplele c i prin care se poate realiza degranularea mastocitar . Ma .

anafilactic. dar la acest prim contact se produce o sensibilizare generatoare de anticorpi. desi sunt utilizate pentru profilaxia. Acest raport este favorabil numai daca medicamentele sunt utilizate corespunzator. Concluzii Toate aspectele descrise arata ca medicamentele. Astfel. ci exista persoane susceptibile numite persoane atopice. tratamentul sau diagnosticul bolilor si imbolnavirilor. medial de IgE (urticarie. Tipuri de reactii alergice: . La un nou contact.Alergia este incrucisata pe grupe chimice de medicamente. atunci când drogul sau metabolitul s u nu mai exist în organism.tipul II . . manifest rile apar de obicei dup 1 ± 3 s pt mâni de la întreruperea tratamentului. iar o persoana alergica la o sulfamida poate sa fie alergica la toate sulfamidele. dar cea mai sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa.tipul III . prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) .tipul IV . prin citoliz celular direct autoimun (anemie indus de doz ). febra medicamentoas . prin mecanismul ³innocent bystander´ (unele anemii hemolitice). cu atragere de complement (boala serului.citolitic. Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare. Alergia se mentine perioade lungi de timp. de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14 zile. o persoana alergica la un medicament fiind adesea alergica la mai multi produsi inruditi structural cu medicamentul respectiv. sunt in general produse cu risc pentru sanatate. . fibroz ?). .antihapten fixa i pe celule (unele anemii hemolitice. unele vasculite). pot persista (ore / zile) dup oprirea medica iei. inclusiv la unele diuretice cu structura sulfamidica sau la sulfamide antidiabetice. .tipul I . granuloame. singura modalitate de a evalua un medicament este aprecierea raportului intre risc si beneficiu. Printre cele mai alergizante medicamente sunt penicilinele si sul-famidele. unele trombocitopenii). edem laringian. cu limfocite T (CD4+ / CD8+) activate (dermatit alergic de contact.Nu toate persoanele dezvolta alergii. o persoana alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele. cel mai adesea toata viata persoanei respective. limfocitele T ale pacien ilor cu RAMMI manifestate cutanat au o înalt exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizeaz homing-ul în piele.hipersensibilitate de tip întârziat. se produce o reactie alergica. Din aceste considerente nu se recomanda administrarea de medicamente alergizante pe cale cutaneo-mucoasa. apar precoce sau rareori tardivând cursul tratamentului. Din aceste considerente. preferabilla recomandarea si sub supravegherea medicului terapeut. hipotensiune arterial ).leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM) depozitate extravascular. daca anticorpii sunt in exces. Nu toate medicamentele sunt la fel de alergizante. bronhospasm.Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul.

Alecu M. Ellis E.).BIBLIOGRAFIE SELECTIV .. Fifth edition. (Jr... (eds. Med. Bucure ti.Adkinson N. Immunology Today. W. 1212-1224. 1998. Ed. YungingerJ. Allergy.).. In: Middleton E (Jr. Reac ii alergice la medicamente.Coleman J. Principles and Practice.). New York. Busse W. Adkinson N. (Jr..). 1998. Drug Allergy. Blanca M. Alecu S. Reed C.W.F. . W. 2002.F. Mosby. .. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful