REFERAT FARMACOVIGILENTA

STUDENT:

dar asistam.MECANISMELE REACTIILOR ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Reactiile adverse la medicamente sunt efecte nedorite cu caracter nociv pentru sanatate. unele care pot duce la infirmitati. iar medicamentele cardiovasculare pot produce reactii adverse cu o frecventa de peste 20%. Sub acest aspect s-a diferentiat o ramura a farmacologiei numita farmacoepidemiologie. in scop criminal. produc chiar modificari favorabile sub aspect semiologic. de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina. reactiile adverse fiind mai frecvente in cazul unei pregatiri necorespunzatoare a medicului. astfel incat astazi se vorbeste de o intreaga patologie generata de medicamente numita patologie iatrogena. sau de suicid. din pacate. sunt depistate cu mai multa usurinta. Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si sunt reversibile. posibilitatea de supraveghere a bolnavului etc. generate. sunt cunoscute ca frecvente reactii adverse. printrun sistem de supraveghere continua numit farmacovigilenta. Reactiile adverse la medicamente sunt foarte variate in functie de medicament. Acestea fac obiectul toxicologiei si pot surveni in mod accidental (de exemplu. care studiaza influenta medicamentelor asupra bolilor in populatie. Exista insa si reactii adverse grave. Referitor la tipul reactiilor adverse. de asemenea. accidente de munca). neurologice sau digestive. care le depasesc pe cele utilizate in terapie. Intoxicatiile cu substante chimice nu sunt nici ele considerate reactii adverse. Frecventa reactiilor adverse depinde de grupa terapeutica a medicamentului. la aparitia de boli noi.Ele trebuie deosebite atat de efectele nedorite. scad frecventa complicatiilor unor boli. cum sunt cele dermatologice. Cand frecventa reactiilor adverse este relativ mare. Cele cu frecventa mai mica de 1/1. tipul de reactie adversa. care nu sunt daunatoare sanatatii. care apar la dozele folosite obisnuit in terapie. chiar de medicamente. In cadrul sau.000 nu pot fi decelate decat ulterior. iar altele chiar la moarte. cat si de intoxicatiile acute. Apar la aproape 15% dintre pacien ii trata i ambulator si la peste 17% dintre cei trata i în spital in mediul spitalicesc reactiile adverse sunt mai frecvente decat in tratamentul ambulatoriu. acestea sunt depistate inaintea introducerii medicamentelor in terapeutica. care sunt manifestari nocive care apar la doze foarte mari. medicamentele scad frecventa si gravitatea bolilor. Cel mai frecvent. nivelul de pregatire a doctorilor. fiind mai atent supravegheat. Modul de supraveghere a bolnavului poate si el influenta frecventa reactiilor adverse. fiecare medic are obligatia de a . probabil datorita faptului ca bolnavul. Cele mai frecvente reactii adverse se inregistreaza la medicamentele anticanceroase. Calitatea pregatirii medicului este de asemenea importanta.

al toxicitatii subacute si al toxicitatii cronice la mai multe specii de animale de laborator sunt absolut obligatorii pentru toate medicamentele autorizate de punere pe piata. medicamentele care stimuleaza receptorii adrenergici produc bronhodilatatie prin stimularea unor receptori adrenergici la nivelul bronhiilor si sunt utile in tratamentul astmului bronsic.semnala orice reactie adversa constatata in practica sa medicala. dar este vorba de receptori situati in alte organe decat cele a caror afectiune se trateaza. In functie de mecanismele de producere. medicamente al caror efect terapeutic consta in distrugerea specifica a anumitor microbi. studiul toxicitatii acute. aminoglicozidele. Spre exemplu. exista 3 categorii de reactii adverse: toxice. Aceste reactii adverse pot fi depistate inainte de introducerea medicamentelor in terapie. reactiile adverse se produc prin actionarea acelorasi receptori farmacologici ca si in cazul efectului terapeutic. cloramfenicolul poate produce aplazie medulara. dar cu o frecventa de 2 . putand astfel sa agraveze o cardiopatie ischemica. pot fi toxice pentru rinichi si pentru nervul acusticovestibular. Se apreciaza ca un medicament este bine definit aproximativ dupa 5 ani de la introducerea sa in terapie. O asemenea reactie adversa nu putea fi depistata decat prin sistemul de farmacovigilenta. Alteori. idiosincrazice si alergice. medicamentele care scad tensiunea arteriala pot fi utile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. exista situatii de medicamente care produc reactii adverse printr-un alt mecanism decat cel prin care se produce efectul terapeutic.Uneori este vorba de persoane mai sensibile la .Nu exista vreo corelatie intre frecventa si gravitatea reactiilor adverse produse de medicamente. precum exista reactii adverse grave si foarte rare. De aceea.4 cazuri la 100.Spre exemplu. Reactiile adverse toxice Reactiile adverse toxice sunt dependente de doza.000 de bolnavi tratati. Spre exemplu. Spre exemplu. o rectie adversa cu mortalitate de aproximativ 80%.Exista mai multe mecanisme prin care se pot produce reactiile adverse toxice. In fine.Exista mai multe situatii care pot explica aparitia de reactii adverse de tip toxic. chiar daca medicamentele se administreaza la doze terapeutice. dar acestea pot actiona si asupra receptorilor adrenergici de la nivelul cordului. Exista reactii adverse grave si frecvente. Regulile de desfasurare a acestor cercetari sunt extrem de stricte si riguroase. unele chiar din faza de cercetare pe animale de laborator. in urma actiunii medicamentului prin acelasi mecanism si asupra acelorasi receptori ca in cazul efectului terapeutic. (exemplu la medicamentele anticanceroase). dar in doze mari si in anumite conditii pot produce hipotensiune arteriala ca reactie adversa.Uneori este vorba de o exagerare a efectului terapeutic. fiind cu atat mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari.

nelegata de proteinele plasmatice. scaderea proteinelor plasmatice. crescandu-i astfel concentratia formei libere si implicit toxicitatea. In alte situatii se intalneste o crestere a concentratiei formei libere active a medicamentului. de asemenea. chiar daca nu s-au dovedit teratogene la animale. Astfel. Datorita variabilitatii care exista intre specii. astfel incat pot exista situatii de medicamente teratogene la animale de laborator care sa nu fie teratogene la om si invers. se pot intalni situatii in care se apeleaza la marirea dozei pentru a obtine un efect mai intens. urmarindu-se calitatea puilor nascuti in aceste conditii. poate creste forma libera a medicamentelor care se leaga de aceste proteine.Pot aparea si probleme de ordin farmacocinetic care sa creasca nivelul plasmatic al medicamentului. Este o reactie adversa care poate fi decelata in cercetarea de farmacologie experimentala. intalnita in sindromul nefrotic sau in insuficienta hepatica. care prezinta fenomene toxice la dozele terapeutice mari.medicamente.Tot in categoria reactiilor adverse de tip toxic sunt incluse unele reactii adverse particulare. Cercetarea teratogenitatii este obligatorie si se efectueaza prin administrarea substantei de cercetat la animale femele gestante. De altfel. Astfel. medicamentele nou intrate in terapie trebuie utilizate la femeia gravida cu foarte mare prudenta. care sunt toxice pentru rinichi. Alteori este vorba de o sensibilitate crescuta a anumitor organe. administrarea unui medicament la un bolnav caruia ii este afectat organul implicat in eliminarea medicamentului respectiv poate conduce la cresterea nivelului seric al medicamentului si implicit a toxicitatii.Alteori. Spre exemplu. iar medicamentele care se elimina prin metabolizare hepatica pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insuficienta hepatica. fenomene de deplasare a unui medicament de pe proteinele plasmatice de catre un alt medicament. Un organ bolnav este de regula mai sensibil la medicamente decat un organ sanatos. In principiu. Putem intalni fenomene care conduc la impiedicarea eliminarii unui medicament din organism. crescandule astfel toxicitatea. cum sunt dismorfogenitatea si teratogenitatea. unui bolnav care prezinta o patologie renala asociata infectiei pentru care se administreaza aminoglicozidele. Medicamentele care se elimina prin excretie urinara pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insufi cienta renala. exista uneori importante diferente intre specii. Pot aparea. Reactiile adverse dismorfogene si teratogene constau in aparitia de anomalii sau malformatii congenitale la copilul nascut dintr-o mama care pe parcursul sarcinii a urmat un tratament cu un medicament capabil sa produca astfel de reactii adverse. fenomene de inhibitie enzimatica care determina scaderea metabolizarii si cresterea implicita a nivelului seric al medicamentului a carui metabolizare este inhibata. un medicament teratogen la animale de laborator nu este admis a se utiliza la om. de asemenea. Termenul de teratogen este rezervat anomaliilor severe. Din pacate. Din aceste considerente nu este bine sa se administreze medicamente care pot fi toxice pentru anumite organe bolnave. . mutagenitatea si cancerogenitatea. Pot interveni. nu este bine sa se administreze antibiotice aminoglicozide.

anticanceroasele sunt sigur mutagene si cancerigene. enzima implicata in mentinerea formei hematiei. iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave. medicamentele anticanceroase sunt sigur teratogene. sau se pot manifesta complet diferit de efectele obisnuite ale medicamentului. desi s-au administrat doze mici. care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante. cel putin pe perioada tratamentului.Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaza unui deficit intr-o enzima care metabolizeaza medicamentului. obligatorie cercetarea cancerogenitatii la animale de laborator. aceste reactii adverse se pot manifesta ca o intoxicatie cu medicamente. Totusi. dar numai la anumite persoane. Astfel exista persoane care prezinta defi cit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. in anumite situatii speciale. In principiu. Astfel. Totusi. este recomandabil ca femeia gravida sa utilizeze cat mai putine medicamente. mai ales in perioada de organogeneza fetala. In functie de deficitul genetic. exista situatii de boli grave la care mijloacele terapeutice sunt insucifiente si pentru care se accepta in terapia umana medicamente teratogene. un relaxant muscular utilizat in anesteziologie. ceea ce face adesea foarte dificila cercetarea epidemiologica a acestui tip de reactii adverse. se accepta in terapia umana atat medicamente mutagene. sensibilitate determinata genetic. Reactiile adverse mutagene constau in producerea de mutatii genetice in urma administrarii medicamentelor. nu este permisa administrarea la om de medicamente mutagene sau cancerigene. Expresia fenotipica a unei mutatii genetice produse de un medicament se poate uneori manifesta dupa mai multe generatii de la administrarea medicamentului.Alteori exista anume defecte enzimatice responsabile de reactii adverse complet neobisnuite comparativ cu efectele normale ale medica-mentului. inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee toxica. Pentru astfel de situatii se recomanda aplicarea de masuri anticonceptionale. La astfel de persoane multe medicamente pot produce anemii hemolitice. . cat si cancerigene. spre exemplu. Astfel. Reactii adverse idiosincrazice Reactiile adverse idiosincrazice apar de obicei la doze mici. este metabolizat de pseudocolinesteraza. suxametoniul. de asemenea.ca o regula generala. Reglementarile actuale impun cercetarea obligatorie a efectului mutagen prin studii experimentale efectuate de obicei pe culturi celulare. Este. Spre exemplu. Reactiile adverse cancerigene constau in producerea de cancere sub efectul medicamentelor.

C5a factori fizici (osmotici) medicamente (codein ) Degranulare Eliberarea mediatorilor Figura 1. Multiplele c i prin care se poate realiza degranularea mastocitar . Ca haptene.receptor pentru complement. Aceste proteine modificate determina sinteza de anticorpi specifici. daca persoana a fost sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv. devin antigene.fragmente de complement (anafilotoxine).mastocit. Medicament Carrier Degranulare direct C3a . C5a . C3a.receptor pentru IgE specif ice. B . Fc / R -receptor pentru IgG / IgM. medicamentele nu sunt antigenice ca atare.anticorp. De regula.Reactii adverse alergice Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune.limfocit T. . CR . T . Aceste reactii implica un mecanism imun antigen . Ele se produc la doze foarte mici de medicament. Fc R . cuplandu-se cu proteinele organismului si modificandu-le structura astfel incat nu mai sunt recunoscute ca self. pot functiona si unii metaboliti ai medicamentelor. Cel mai adesea ele functioneaza ca haptene. Ma .limfocit B.

granuloame. daca anticorpii sunt in exces. La un nou contact.tipul III . . Concluzii Toate aspectele descrise arata ca medicamentele. limfocitele T ale pacien ilor cu RAMMI manifestate cutanat au o înalt exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizeaz homing-ul în piele. dar la acest prim contact se produce o sensibilizare generatoare de anticorpi. Nu toate medicamentele sunt la fel de alergizante. .antihapten fixa i pe celule (unele anemii hemolitice. medial de IgE (urticarie. Din aceste considerente.anafilactic. Tipuri de reactii alergice: .Alergia este incrucisata pe grupe chimice de medicamente. cel mai adesea toata viata persoanei respective. edem laringian. dar cea mai sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa. Din aceste considerente nu se recomanda administrarea de medicamente alergizante pe cale cutaneo-mucoasa. inclusiv la unele diuretice cu structura sulfamidica sau la sulfamide antidiabetice. cu limfocite T (CD4+ / CD8+) activate (dermatit alergic de contact. prin citoliz celular direct autoimun (anemie indus de doz ). prin mecanismul ³innocent bystander´ (unele anemii hemolitice). hipotensiune arterial ). prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) .tipul II . atunci când drogul sau metabolitul s u nu mai exist în organism. cu atragere de complement (boala serului. Acest raport este favorabil numai daca medicamentele sunt utilizate corespunzator. . apar precoce sau rareori tardivând cursul tratamentului. Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare. bronhospasm.tipul I .hipersensibilitate de tip întârziat. Alergia se mentine perioade lungi de timp. febra medicamentoas . desi sunt utilizate pentru profilaxia. ci exista persoane susceptibile numite persoane atopice. . manifest rile apar de obicei dup 1 ± 3 s pt mâni de la întreruperea tratamentului. preferabilla recomandarea si sub supravegherea medicului terapeut. pot persista (ore / zile) dup oprirea medica iei.citolitic. Astfel. fibroz ?). se produce o reactie alergica. unele trombocitopenii).Nu toate persoanele dezvolta alergii.Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul.leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM) depozitate extravascular. de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14 zile. o persoana alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele. iar o persoana alergica la o sulfamida poate sa fie alergica la toate sulfamidele. o persoana alergica la un medicament fiind adesea alergica la mai multi produsi inruditi structural cu medicamentul respectiv. tratamentul sau diagnosticul bolilor si imbolnavirilor. unele vasculite).tipul IV . singura modalitate de a evalua un medicament este aprecierea raportului intre risc si beneficiu. Printre cele mai alergizante medicamente sunt penicilinele si sul-famidele. sunt in general produse cu risc pentru sanatate.

(eds. Mosby.). . . YungingerJ.).Alecu M.)...). In: Middleton E (Jr. Med. Bucure ti. Principles and Practice. 2002.Adkinson N.F. Fifth edition. W. Reac ii alergice la medicamente. Adkinson N. Allergy. Blanca M.BIBLIOGRAFIE SELECTIV . (Jr. 1212-1224... New York. .. Reed C.W.Coleman J.. Ed. (Jr. 1998. Ellis E. Busse W. Immunology Today.F. 1998. W. Drug Allergy. Alecu S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful