REFERAT FARMACOVIGILENTA

STUDENT:

unele care pot duce la infirmitati. dar asistam. produc chiar modificari favorabile sub aspect semiologic. care studiaza influenta medicamentelor asupra bolilor in populatie. Sub acest aspect s-a diferentiat o ramura a farmacologiei numita farmacoepidemiologie. sunt depistate cu mai multa usurinta. la aparitia de boli noi. fiind mai atent supravegheat. acestea sunt depistate inaintea introducerii medicamentelor in terapeutica. care apar la dozele folosite obisnuit in terapie. Acestea fac obiectul toxicologiei si pot surveni in mod accidental (de exemplu. Cand frecventa reactiilor adverse este relativ mare. Calitatea pregatirii medicului este de asemenea importanta. tipul de reactie adversa. Intoxicatiile cu substante chimice nu sunt nici ele considerate reactii adverse. sunt cunoscute ca frecvente reactii adverse. Cele mai frecvente reactii adverse se inregistreaza la medicamentele anticanceroase. fiecare medic are obligatia de a . de asemenea. Exista insa si reactii adverse grave. generate. care sunt manifestari nocive care apar la doze foarte mari. In cadrul sau. in scop criminal. sau de suicid.MECANISMELE REACTIILOR ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Reactiile adverse la medicamente sunt efecte nedorite cu caracter nociv pentru sanatate. reactiile adverse fiind mai frecvente in cazul unei pregatiri necorespunzatoare a medicului. care nu sunt daunatoare sanatatii. scad frecventa complicatiilor unor boli. din pacate. Reactiile adverse la medicamente sunt foarte variate in functie de medicament. Apar la aproape 15% dintre pacien ii trata i ambulator si la peste 17% dintre cei trata i în spital in mediul spitalicesc reactiile adverse sunt mai frecvente decat in tratamentul ambulatoriu. neurologice sau digestive. Frecventa reactiilor adverse depinde de grupa terapeutica a medicamentului. nivelul de pregatire a doctorilor.Ele trebuie deosebite atat de efectele nedorite. printrun sistem de supraveghere continua numit farmacovigilenta. Modul de supraveghere a bolnavului poate si el influenta frecventa reactiilor adverse. accidente de munca).000 nu pot fi decelate decat ulterior. Referitor la tipul reactiilor adverse. chiar de medicamente. Cele cu frecventa mai mica de 1/1. Majoritatea reactiilor adverse la medicamente sunt putin importante si sunt reversibile. iar medicamentele cardiovasculare pot produce reactii adverse cu o frecventa de peste 20%. iar altele chiar la moarte. probabil datorita faptului ca bolnavul. de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina. medicamentele scad frecventa si gravitatea bolilor. cat si de intoxicatiile acute. Cel mai frecvent. care le depasesc pe cele utilizate in terapie. posibilitatea de supraveghere a bolnavului etc. astfel incat astazi se vorbeste de o intreaga patologie generata de medicamente numita patologie iatrogena. cum sunt cele dermatologice.

In fine. cloramfenicolul poate produce aplazie medulara. Spre exemplu. Reactiile adverse toxice Reactiile adverse toxice sunt dependente de doza. medicamente al caror efect terapeutic consta in distrugerea specifica a anumitor microbi. aminoglicozidele. Regulile de desfasurare a acestor cercetari sunt extrem de stricte si riguroase. putand astfel sa agraveze o cardiopatie ischemica. pot fi toxice pentru rinichi si pentru nervul acusticovestibular. dar in doze mari si in anumite conditii pot produce hipotensiune arteriala ca reactie adversa. in urma actiunii medicamentului prin acelasi mecanism si asupra acelorasi receptori ca in cazul efectului terapeutic.semnala orice reactie adversa constatata in practica sa medicala. al toxicitatii subacute si al toxicitatii cronice la mai multe specii de animale de laborator sunt absolut obligatorii pentru toate medicamentele autorizate de punere pe piata. Exista reactii adverse grave si frecvente. exista situatii de medicamente care produc reactii adverse printr-un alt mecanism decat cel prin care se produce efectul terapeutic.Uneori este vorba de o exagerare a efectului terapeutic. dar cu o frecventa de 2 .4 cazuri la 100. Spre exemplu.Spre exemplu. unele chiar din faza de cercetare pe animale de laborator. o rectie adversa cu mortalitate de aproximativ 80%. idiosincrazice si alergice. Aceste reactii adverse pot fi depistate inainte de introducerea medicamentelor in terapie. precum exista reactii adverse grave si foarte rare.000 de bolnavi tratati. dar este vorba de receptori situati in alte organe decat cele a caror afectiune se trateaza. dar acestea pot actiona si asupra receptorilor adrenergici de la nivelul cordului. O asemenea reactie adversa nu putea fi depistata decat prin sistemul de farmacovigilenta. Alteori. De aceea. exista 3 categorii de reactii adverse: toxice. fiind cu atat mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari.Exista mai multe mecanisme prin care se pot produce reactiile adverse toxice. medicamentele care stimuleaza receptorii adrenergici produc bronhodilatatie prin stimularea unor receptori adrenergici la nivelul bronhiilor si sunt utile in tratamentul astmului bronsic.Exista mai multe situatii care pot explica aparitia de reactii adverse de tip toxic. reactiile adverse se produc prin actionarea acelorasi receptori farmacologici ca si in cazul efectului terapeutic. medicamentele care scad tensiunea arteriala pot fi utile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. In functie de mecanismele de producere.Uneori este vorba de persoane mai sensibile la . studiul toxicitatii acute.Nu exista vreo corelatie intre frecventa si gravitatea reactiilor adverse produse de medicamente. Spre exemplu. chiar daca medicamentele se administreaza la doze terapeutice. (exemplu la medicamentele anticanceroase). Se apreciaza ca un medicament este bine definit aproximativ dupa 5 ani de la introducerea sa in terapie.

Astfel. In principiu. medicamentele nou intrate in terapie trebuie utilizate la femeia gravida cu foarte mare prudenta. Din aceste considerente nu este bine sa se administreze medicamente care pot fi toxice pentru anumite organe bolnave. chiar daca nu s-au dovedit teratogene la animale. Din pacate. urmarindu-se calitatea puilor nascuti in aceste conditii. unui bolnav care prezinta o patologie renala asociata infectiei pentru care se administreaza aminoglicozidele. astfel incat pot exista situatii de medicamente teratogene la animale de laborator care sa nu fie teratogene la om si invers. Termenul de teratogen este rezervat anomaliilor severe. Cercetarea teratogenitatii este obligatorie si se efectueaza prin administrarea substantei de cercetat la animale femele gestante. Medicamentele care se elimina prin excretie urinara pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insufi cienta renala.Alteori. poate creste forma libera a medicamentelor care se leaga de aceste proteine. cum sunt dismorfogenitatea si teratogenitatea. De altfel. Datorita variabilitatii care exista intre specii. Astfel. Reactiile adverse dismorfogene si teratogene constau in aparitia de anomalii sau malformatii congenitale la copilul nascut dintr-o mama care pe parcursul sarcinii a urmat un tratament cu un medicament capabil sa produca astfel de reactii adverse. Un organ bolnav este de regula mai sensibil la medicamente decat un organ sanatos. scaderea proteinelor plasmatice. administrarea unui medicament la un bolnav caruia ii este afectat organul implicat in eliminarea medicamentului respectiv poate conduce la cresterea nivelului seric al medicamentului si implicit a toxicitatii. care prezinta fenomene toxice la dozele terapeutice mari. Pot interveni.Tot in categoria reactiilor adverse de tip toxic sunt incluse unele reactii adverse particulare. crescandule astfel toxicitatea. care sunt toxice pentru rinichi.medicamente. Putem intalni fenomene care conduc la impiedicarea eliminarii unui medicament din organism. In alte situatii se intalneste o crestere a concentratiei formei libere active a medicamentului. Alteori este vorba de o sensibilitate crescuta a anumitor organe. iar medicamentele care se elimina prin metabolizare hepatica pot fi toxice in doze terapeutice la bolnavii cu insuficienta hepatica. crescandu-i astfel concentratia formei libere si implicit toxicitatea. Este o reactie adversa care poate fi decelata in cercetarea de farmacologie experimentala. de asemenea. nu este bine sa se administreze antibiotice aminoglicozide. exista uneori importante diferente intre specii. un medicament teratogen la animale de laborator nu este admis a se utiliza la om. fenomene de deplasare a unui medicament de pe proteinele plasmatice de catre un alt medicament.Pot aparea si probleme de ordin farmacocinetic care sa creasca nivelul plasmatic al medicamentului. fenomene de inhibitie enzimatica care determina scaderea metabolizarii si cresterea implicita a nivelului seric al medicamentului a carui metabolizare este inhibata. Spre exemplu. intalnita in sindromul nefrotic sau in insuficienta hepatica. mutagenitatea si cancerogenitatea. Pot aparea. de asemenea. se pot intalni situatii in care se apeleaza la marirea dozei pentru a obtine un efect mai intens. . nelegata de proteinele plasmatice.

Astfel exista persoane care prezinta defi cit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. Este. Pentru astfel de situatii se recomanda aplicarea de masuri anticonceptionale.Alteori exista anume defecte enzimatice responsabile de reactii adverse complet neobisnuite comparativ cu efectele normale ale medica-mentului. Astfel. Reactiile adverse cancerigene constau in producerea de cancere sub efectul medicamentelor. In principiu. care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante. .Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaza unui deficit intr-o enzima care metabolizeaza medicamentului. Totusi.ca o regula generala. Spre exemplu. iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave. cel putin pe perioada tratamentului. La astfel de persoane multe medicamente pot produce anemii hemolitice. este recomandabil ca femeia gravida sa utilizeze cat mai putine medicamente. sensibilitate determinata genetic. un relaxant muscular utilizat in anesteziologie. Reactiile adverse mutagene constau in producerea de mutatii genetice in urma administrarii medicamentelor. In functie de deficitul genetic. Reactii adverse idiosincrazice Reactiile adverse idiosincrazice apar de obicei la doze mici. ceea ce face adesea foarte dificila cercetarea epidemiologica a acestui tip de reactii adverse. de asemenea. enzima implicata in mentinerea formei hematiei. desi s-au administrat doze mici. nu este permisa administrarea la om de medicamente mutagene sau cancerigene. cat si cancerigene. obligatorie cercetarea cancerogenitatii la animale de laborator. se accepta in terapia umana atat medicamente mutagene. este metabolizat de pseudocolinesteraza. inclusiv paralizia musculaturii respiratorii cu apnee toxica. aceste reactii adverse se pot manifesta ca o intoxicatie cu medicamente. spre exemplu. Expresia fenotipica a unei mutatii genetice produse de un medicament se poate uneori manifesta dupa mai multe generatii de la administrarea medicamentului. dar numai la anumite persoane. Totusi. exista situatii de boli grave la care mijloacele terapeutice sunt insucifiente si pentru care se accepta in terapia umana medicamente teratogene. sau se pot manifesta complet diferit de efectele obisnuite ale medicamentului. in anumite situatii speciale. suxametoniul. anticanceroasele sunt sigur mutagene si cancerigene. Reglementarile actuale impun cercetarea obligatorie a efectului mutagen prin studii experimentale efectuate de obicei pe culturi celulare. Astfel. mai ales in perioada de organogeneza fetala. medicamentele anticanceroase sunt sigur teratogene.

T . . Medicament Carrier Degranulare direct C3a .receptor pentru IgE specif ice.anticorp.fragmente de complement (anafilotoxine). Ele se produc la doze foarte mici de medicament. Fc / R -receptor pentru IgG / IgM. De regula. Ca haptene. CR . cuplandu-se cu proteinele organismului si modificandu-le structura astfel incat nu mai sunt recunoscute ca self. Cel mai adesea ele functioneaza ca haptene. C3a.mastocit. Aceste proteine modificate determina sinteza de anticorpi specifici. daca persoana a fost sensibilizata in prealabil la medicamentul respectiv. C5a factori fizici (osmotici) medicamente (codein ) Degranulare Eliberarea mediatorilor Figura 1.receptor pentru complement. medicamentele nu sunt antigenice ca atare. devin antigene. Multiplele c i prin care se poate realiza degranularea mastocitar . Fc R . B . Ma .limfocit T. Aceste reactii implica un mecanism imun antigen .Reactii adverse alergice Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. C5a .limfocit B. pot functiona si unii metaboliti ai medicamentelor.

unele trombocitopenii).anafilactic. de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14 zile. edem laringian. tratamentul sau diagnosticul bolilor si imbolnavirilor. Acest raport este favorabil numai daca medicamentele sunt utilizate corespunzator. Nu toate medicamentele sunt la fel de alergizante. cel mai adesea toata viata persoanei respective. fibroz ?). daca anticorpii sunt in exces. . Tipuri de reactii alergice: .tipul IV . se produce o reactie alergica. febra medicamentoas . prin citoliz celular direct autoimun (anemie indus de doz ). cu atragere de complement (boala serului. limfocitele T ale pacien ilor cu RAMMI manifestate cutanat au o înalt exprimare a antigenului CLA (cutaneous lymphocyte-associated antigen) care favorizeaz homing-ul în piele. preferabilla recomandarea si sub supravegherea medicului terapeut.leziuni produse de complexe imune circulante (cu IgG / IgM) depozitate extravascular.tipul III . singura modalitate de a evalua un medicament este aprecierea raportului intre risc si beneficiu. Din aceste considerente. medial de IgE (urticarie. atunci când drogul sau metabolitul s u nu mai exist în organism. ci exista persoane susceptibile numite persoane atopice.citolitic.antihapten fixa i pe celule (unele anemii hemolitice. Concluzii Toate aspectele descrise arata ca medicamentele. Printre cele mai alergizante medicamente sunt penicilinele si sul-famidele. . manifest rile apar de obicei dup 1 ± 3 s pt mâni de la întreruperea tratamentului.Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul. dar la acest prim contact se produce o sensibilizare generatoare de anticorpi. o persoana alergica la un medicament fiind adesea alergica la mai multi produsi inruditi structural cu medicamentul respectiv. pot persista (ore / zile) dup oprirea medica iei.Nu toate persoanele dezvolta alergii. unele vasculite).hipersensibilitate de tip întârziat. apar precoce sau rareori tardivând cursul tratamentului. prin mecanismul ³innocent bystander´ (unele anemii hemolitice). granuloame. o persoana alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele. Alergia se mentine perioade lungi de timp. La un nou contact. bronhospasm. Astfel.tipul II . Alergia se poate dezvolta dupa oricare cale de administrare.Alergia este incrucisata pe grupe chimice de medicamente.tipul I . . dar cea mai sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa. sunt in general produse cu risc pentru sanatate. cu limfocite T (CD4+ / CD8+) activate (dermatit alergic de contact. prin complement activat de anticorpii (lgG / lgM) . iar o persoana alergica la o sulfamida poate sa fie alergica la toate sulfamidele. Din aceste considerente nu se recomanda administrarea de medicamente alergizante pe cale cutaneo-mucoasa. desi sunt utilizate pentru profilaxia. hipotensiune arterial ). inclusiv la unele diuretice cu structura sulfamidica sau la sulfamide antidiabetice. .

1212-1224. . Mosby.. 1998.Alecu M. Fifth edition. . Immunology Today. . Reed C. Ellis E. (Jr. 2002.). 1998. Med. In: Middleton E (Jr. Blanca M.W.F. Drug Allergy. YungingerJ.).BIBLIOGRAFIE SELECTIV .F.).. W. Ed. New York. Allergy. W.. (Jr. Busse W. Reac ii alergice la medicamente. Adkinson N. Alecu S.Coleman J... (eds. Principles and Practice.Adkinson N. Bucure ti.)..