Curs V farmacotoxicologie.

AMF III

104.489.95
49,90 lei

Farmacodependenta (Toxicomania)

Definitie: este o stare psihica, uneori si fizica, rezultand din interactiunea unui organism
si a unui medicament.
Caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii care contin totdeauna
nevoia de a lua substante in mod continuu sau periodic, pentru a resimti efectele
sale psihice si pentru a evita suferintele privatiunii (OMS 1993)

Instalarea dependentei este conditionata de urmatorii 3 factori:

1. Particularitatile si antecentele subiectului
2. Mediul sau social general si imediat
3. Caracteristicile farmacodinamice ale substantelor incriminate, cantitatile
consumate, frecventa si caile de administrare

Starea de dependenta poate fi sau nu insotita de toleranta.

In functie de substantele folosite, unii autori clasifica toxicomaniile:

 toxicomanii minore (barbiturice, tranchilizante, alcool)

 toxicomanii majore (opiu, morfina, heroina, LSD)

Sunt cunoscute 2 feluri de dependente:

 dependenta psihica

 dependenta fizica

Dependenta psihica:
consta in modificari de comportament si o stare mental particulara, cu necesitatea
psihica de administrare periodica sau continua a unei substante procurate prin

1
Curs V farmacotoxicologie. AMF III

orice mijloc pentru a realiza o senzatie de bine sau de a inlatura discomfortul

psihic
aceasta necessitate este factorul principal de intoxicatie cronica cu stupefiante
si/sau phihotrope
dependenta psihica este caracteristica principala intalnita in toate cazurile de
farmacodependenta
se recunoaste dupa atitudinea subiectilor care continua sa foloseasca substanta,
desi stiu dauneaza sanatatii, situatiei lor familial si sociala
solicita mari riscuri pentru obtinerea drogurilor

Dependenta fizica:
stare patologica cauzata de administrarea repetata a unei substante si care
determina aparitia unor simptome caracteristice, specifice, la intreruperea ei
(denumite sindrom de abstinenta)
sindromul de abstinenta apare in cazul intreruperii administrarii substantei
respective sau la reducerea dozelor tulburarile provocate de sindromul de
abstinenta sunt de ordin:
• somatic
• vegetativ
• psihic

 si se manifesta prin simptome opuse actiunii substantei respective

dependent fizica este un factor important in intarirea dependentei psihice

Substante care produc dependenta:

 morfinomimeticele= narcotice sau opioide

• Morfina, heroina, cacaina, codeina, petidina,

metadona

 Deprimante ale SNC

2
Curs V farmacotoxicologie. AMF III

• Barbiturice
• Hipnotice si sedative
• Nebarbiturice: cloralhidratul
• Tranchilizante: diazepam, meprobamat
• Antihistaminicele
 Stimulente ale SNC de tip amfetaminic:

• Amfetamina

• Metamfetamina

• Metilfenidat

 Halucinogene

•
de tip indol►LSD

•
cannabis ► hasis, marijuana, preparate natural

 solvent organic volatile► toluen, acetone…

Cea mai mare parte a acestor substante sunt supuse controlului pe baza
unor norme internationale (Legi speciale) si nationale, pentru reglementarea
tuturor problemelor correlate cu acestea.
(Legea phihotropelor si stupefiantelor)

3
Curs V farmacotoxicologie. AMF III

Creier afectat de droguri

Creier neafectat de droguri

4
Curs V farmacotoxicologie. AMF III

Ciuperci cu efect direct asupra creierului

Canabis

Droguri si SNC

Starea de constienta poate fi alterata prin folosirea drogurilor sau medicamentelor,

substante care pot direct sau indirect interfera cu transmiterea nervoasa si care pot cauza
dezvoltarea unei dependente.
Unele dintre aceste substante pot induce de asemenea o alterare mentala imediata si
halucinatii (LSD, cocaina, amfetamine). Altele pot cauza leziuni fiziologice permanente (ciroza
hepatica, boli cardiovasculare si distrugere progresiva a celulelor nervoase) daca sunt
administrate o perioada mai lunga de timp. De asemenea, daca se dezvolta o toleranta, trebuie
crescuta doza pentru a ajunge la acelasi efect; aceasta poate duce la intoxicatie acuta datorita unei
supradoze.

Categorii de droguri:
Drogurile se impart in trei grupe:

5
Curs V farmacotoxicologie. AMF III

A. Droguri populare, cum ar fi alcoolul, tutunul sau cofeina. Vandute fara restrictie
sau consumate in exces ele pot avea efecte fatale.
B. Medicamente, cum ar fi stimulentele, sedativele, somniferele sau analgezicele,
vandute cu sau fara reteta, actioneaza direct asupra sistemului nervos central.
C. Substante interzise, cum ar fi heroina, cocaina, amfetaminele, canabisul, hasisul
si marijuana, halucinogene (LSD, mescal, ectasy), actioneaza asupra sistemului nervos central si
sunt comercializate doar ilegal.

Motive de a lua un drog

Intrebarea "de ce te-ai apucat de droguri?" primeste aproape de fiecare data acelasi
raspuns de la consumatorii de droguri: “Fiindca toti prietenii mei o faceau!" Se pare ca anturajul,
tentatia strazii si senzatiile promise sunt principalele motive pentru care tinerii incep sa se
drogheze. Dar cauzele sunt mult mai complexe decat raspunsurile pe care le ofera dependentii.
Uneori adevaratele motive nu le cunosc nici ei sau pur si simplu nu vor sa le recunoasca
pentru ca este mai simplu sa dai vina pe cineva decat sa recunosti ca problema este la tine.
Fiecare poveste marcata de aparitia drogurilor incepe cu presiunea negativa a anturajului
care impinge o persoana spre drog. Dar daca ne gandim ca nu toate substantele provoaca
dependenta de la prima administrare, atunci influenta prietenilor nu explica de ce consumul
continua chiar si dupa prima incercare. Dupa discutii mai amanuntite cu pacientii, se poate
constata ca o parte importanta dintre consumatori relateaza preexistenta unor stari si conflicte
psihologice ale caror efecte sunt ameliorate de drog. Astfel putem spune ca unii consumatori se
autotrateaza folosind drogul, fugind de realitatea inconjuratoare sau incearcand sa traga
atentia celor din jur, explica psihiatrii.

Consum si efecte distructive

Ratiunea succesului drogurilor, initial dezvoltate in scopuri medicale, este senzatia
imediata de bine pe care o determina. Cu toate acestea, drogurile pot cauza toleranta sau
dependenta. In cazul tolerantei, sunt necesare doze mai mari de droguri pentru a obtine un anumit
efect. In cazul dependentei, daca doza nu este administrata regulat, poate cauza probleme
fiziologice si psihologice.

6
Curs V farmacotoxicologie. AMF III

In momentul in care o persoana incepe sa consume droguri incepe sa se dezvolte o

dependenta de ordin fizic, dar si psihic. Daca canabisul si cocaina provoaca episoade depresive
sau psihotice, substantele etnobotanice si heroina au cele mai grave efecte deoarece afecteaza
personalitatea intr-un timp foarte scurt.
Treptat te detasezi de parinti si prieteni si incepi sa devii nepasator fata de ce se intampla
in jurul tau. Incepi sa lipsesti de la cursuri sau de la serviciu si de la activitatile sociale. Te
izolezi. Slabesti mult pentru ca heroina iti taie pofta de mancare; daca mananci vomiti. Iti iei
doza zilnica, ca un medicament luat de bolnavi, ca sa te faca bine; te simti bine putin dar apoi
senzatiile de rau reincep si corpul ti se vlaguieste treptat.
Dupa ce ai devenit dependent, pierzi increderea familiei si a prietenilor, incepi sa furi bani
pentru a-ti plati drogurile. Cand banii sunt deja o problema, cand cosmarurile se aglomereaza
apare si tentatia de sinucidere. Dupa mai multe tentative nereusite ai realizat ca ai o problema si
accepti ajutor specializat din afara.
Efectele distrugatoare ale drogurilor sunt cunoscute de toti oamenii, inclusiv de
adolescenti. Frecventa maxima a consumului de droguri (atat in Romania, cat si la nivel
european) se intalneste in intervalul de varste 20-29 de an. Totusi numarul dependentilor creste in
fiecare an, marindu-se considerabil daca tinem cont si de noul trend - etnobotanicele.

Tratamente
Atunci cand nu mai consumi, totul este extraordinar de dureros. Nu mai poti sa dormi, te
dor toate oasele incontinuu, ai dureri musculare peste tot. Iti curg ochii, ai frisoane, iti este frig
non-stop si nu poti sa mananci nimic, recunosc fostii dependenti.
Tratamentul este un proces indelungat si dureros la inceput si pot exista multe recaderi.
Primul pas in acest sens este dezintoxicarea care trebuie urmata de intrarea intr-un program
postcura in care consilierea psihologica este foarte importanta. Tratamentul in sine nu poate
sterge drogul din mintea pacientului, ci il face pe acesta sa capete mai mult control asupra
drogului in particular si asupra propriei vieti in general. De fapt, dupa tratament exista
intotdeauna posibilitatea de a reveni la droguri.
Multi pacienti ajung sa renunte la droguri, insa acest lucru nu inseamna ca nu vor mai
consuma niciodata. Iar in acest proces de reabilitare, familia joaca un rol decisiv. Pentru ca daca

7
Curs V farmacotoxicologie. AMF III

fostii dependenti vor avea pe cineva alaturi care sa le ofere ajutorul, tentatia drogului va fi mult
mai mica.

Efectele consumului diazepamului Efectele consumului meprobamatului

asupra SNC-ului asupra SNC-ului