FARMACOTOXICOLOGIA

Farmacotoxicologia este ramura farmacologiei generale, care studiaza manifestarile nocive

determinate de medicamente, denumite efecte adverse.
Reactiile adverse se definesc ca fenomene nocive pentru sanatate, care apar la dozele
de medicament folosite in mod uzual in scop profilactic, curativ sau pentru diagnostic.
Factorii favorizanti ai aparitiei efectelor adverse sunt: polimedicatia, utilizarea medicamentelor cu
indicatii terapeutice necunoscute, poluantii chimici si fizici, particularitati individuale( sarcina,
alaptare, varsta inaintata, copilarie), complianta deficitara ( adeziunea deficitara a bolnavului la
indicatiile terapeutice primate), subnutritia fumat, consum de droguri, alcool.
In functie de mecanismul de producer efectele adverse pot fi:
-efecte secundare
-efecte toxice
-efecte mutagene
-efecte teratogene
-efecte cancerigene
-efecte idiosincrazice ( de intoleranta)
-efecte alergice (idiosincrazice prin mecanism imunologic)
1. Efectele secundare- sunt mai putin grave, apar la doze terapeutice normalesau la doze mai mari si
insotesc efectul therapeutic principal. Ele sunt reprezentate de: uscaciunea gurii, greata,
hipotonicitate digestiva, somnolenta, sindrom astmatic, aritmii, carente vitaminice, hiperaciditate
gastrica.
2. Efectele toxice- sunt dependente de doza, deci sunt atat mai frecvente si mai grave cu
cat dozele sunt mai mari. Gravitatea lor variaza de la simple tulburari functionale, la leziuni ale unor
aparate si sisteme si in cazurile cele mai severe pot determina moartea individului.
Uneori reactii toxice pot aparea la doze uzuale, apropiate de cele terapeutice, fiind influentate de o
sensibilitate crescuta la medicamentul respectiv si anumite stari patologice ( insuficienta cardiaca,
renala, hepatica, etc).
Efecte toxice apar la nivelul SNC (psihoze determinate de AIS si AINS, tulburari de memorie
anticolinergice), la nivelul aparatului cardio-vascular (leziuni degenerative-citostatice, aritmiicardiotonice, methemoglobinemie- paracetamol, fenacetina, anemie feripriva-antiepileptice), la
nivelul aparatului respirator (fibroza pulmonara, sindrom astmatic adrenolitice-propanololul), la
nivelul aparatului digestiv (diaree, hiperstaltism, colici-propulsive, ulcer gastric-AIS si AINS), la
nivelul ficatului( hepatita, ciroza-paracetamol, antiuberculoase, sulfonamide) , la nivelul rinichiului
(nefropatii-aminoglicozide, tetracicline, cefalosporine), la nivelul analizatorilor (glaucomglucocorticoizi, tulburare auzsi echilibru-aminoglicozide, prurit, eruptii cutanate, eritem, tulburari
pigmentare, alopecii- barbiturice, opiacee, contraceptive orale, paracetamol etc.).
3. Reactii adverse de tip mutagen
Efecte mutagene constau in producerea de catre medicament a unor mutatii
genetice cu afectarea fenotipului chiar dupa mai multe generatii. Dintre medicamentele cu efect
mutagen cert sunt de mentionat citostaticele, fungicidele si imunodepresivele.
4. Efecte adverse cancerigene constau in producerea unor cancere sub efectul medicamentelor
respective. Exceptie de la aceasta regula fac substantele anticanceroase, care pe linga avantajul de a
trata neoplazia aflata in curs, pot include un nou cancer bolnavului
respectiv.
5. Reactii adeverse teratogene constau in aparitia defectelor morfologice la produsul de conceptie,
in cazul administrarii unui anumit medicament la femeia insarcinata, in special in primele 3 luni.
Cand defectul este major si apar anomalii anatomice majore, cu caracter de monstruozitate chiar, se
numeste teratogen ( teraton=monstru). Medicamente contraindicate in sarcina cu efect fetotoxic:
neuroletice, anestezice locale=deprimare respiratorie, salicilati=hemoragii,
1

antitiroidiene=hipotiroidism, antidiabetice= hipoglicemie, cloramfenicol=colaps,

tetracicline=deformare si ingalbenire dentitie, aminoglicozide=ototoxicitate, nefrotoxicitate,
anticanceroase= malformatii cranio-facxiale, hormoni care pot masculiniza sau pot feminiza fatul,
glucocorticoizi, antiepileptice= malformatii cardio-vasculare, etc.
6. Reactii adverse indiosincrazice sunt independente de doza. Ele apar dupa administrarea
substantei in doze uzuale la persoane cu o sensibilitate crescuta, determinata genetic (congenitala)sau
dobandita (reactii alergice), la substanta respectiva.
Reactiile adverse idiosincrazice congenitale (genetice) -apar de obicei la doze mici, dar numai la
anumite persoane, care prezinta o sensibilitate crescuta la anumite substante, sensibilitate
determinata genetic. In functie de deficitul genetic, aceste reactii adverse se pot manifesta ca o
intoxicatie cu medicamente, desi s-au administrat doze mici, sau se pot manifesta complet diferit de
efectele obisnuite ale medicamentului.
Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaza unui deficit intr-o enzima care metabolizeaza
medicamentului. Spre exemplu, suxametoniul, un relaxant muscular utilizat in anesteziologie, este
metabolizat de pseudocolinesteraza, iar deficitul in aceasta enzima impiedica metabolizarea
medicamentului si pot aparea in cursul anesteziei generale fenomene toxice grave, inclusiv paralizia
musculaturii respiratorii cu apnee toxica.
Alteori exista anumite defecte enzimatice responsabile de reactii adverse complet neobisnuite
comparativ cu efectele normale ale medicamentului. Astfel exista persoane care prezinta defi-cit de
glucozo-6-fosfat dehidrogenaza, enzima implicata in mentinerea formei hematiei. La astfel de
persoane multe medicamente pot produce anemii hemolitice.
Reactiile adverse idiosincrazice dobandite sunt intalnite sub denumirea curenta de reactii alergice
si apar ca rezultat al unei hipersensibilitati produse de anumite substante medicamentoase avand un
caracter temporar sau permanent.
Producerea reactiilor alergice presupune un mecanism imunologic care consta in:
-Contactul organismului cu un medicament alergizant determina aparitia anticorpilor sau
sensibilizarea limfocitelor;
-Contactul ulterior al organismului cu aceeasi substanta , care duce la aparitia reactiei alergice.
Medicamente cu potential alergic sunt: penicilinele, cefalosporinele, sulfamidele, procaina, acidul
acetilsalicilic barbiturice, etc.
Factorii favorizanti ai aparitiei reactiilor alergice sunt:
-dependenti de medicament: potential alergenic al medicamentului si frecventa administrarii;
-dependenti de organism: reactivitatea individuala ( mai intensa la femei), calea de administrare
topica.
Reactiile alergice sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. Ele se produc la
doze foarte mici de medicament, daca persoana a fost sensibilizata in prealabil la medicamentul
respectiv. Aceste reactii implica un mecanism imun antigen (proteine, farmaconi) - anticorp.
Reactia alergica nu apare la primul contact cu medicamentul, dar la acest prim contact se produce o
sensibilizare generatoare de anticorpi. La un nou contact, de obicei dupa o latenta de cel putin 7-14
zile, daca anticorpii sunt in exces, se produce o reactie alergica.
Alergia se mentine perioade lungi de timp, cel mai adesea toata viata persoanei respective. Alergia
este incrucisata pe grupe chimice de medicamente, o persoana alergica la un medicament fiind
adesea alergica la mai multi produsi inruditi structural cu medicamentul respectiv. Astfel, o persoana
alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele, iar o persoana alergica la o
sulfamida poate sa fie alergica la toate sulfamidele, inclusiv la unele diuretice cu structura
sulfamidica sau la sulfamide antidiabetice.
Printre cele mai alergizante medicamente sunt penicilinele si sul0famidele. Alergia se poate dezvolta
dupa oricare cale de administrare, dar cea mai sensibilizanta este calea cutaneo-mucoasa. Din aceste
considerente nu se recomanda administrarea de medicamente alergizante pe cale cutaneo-mucoasa.

Tipuri de reactii alergice:

TIP 1- ANAFILACTIC

TIP 2- CITOTOXIC:

Medicamente cu efect advers-secundar sau toxic

Parasimpatomimetice: pilocarpina, carbachol, betanechol, metacolina- produc greturi, varsaturi, neliniste,
convulsii epileptiforme la doze mari.
Parasimpatolitice:
Atropina, Butilscopolamina- Reactii adverse. Cele mai frecvente efecte nedorite care pot sa apara la dozele
terapeutice sunt uscaciunea gurii, constipatia, midriaza, roseata tegumentelor si tenesmele vezicale. Rar, apar
insa fotofobie, cicloplegie, si tahicardie.
Reactiile adverse nervos centrale sunt rare la dozele terapeutice i se manifesta de obicei prin confuzie mintala,
dezorientare temporospatiala, uneori halucinatii vizuale i foarte rar halucinatii auditive. La folosirea atropinei
in oftalmologie, principalele reactii adverse sunt cele oculare: fotofobie, tulburari de vedere, scaderea secretiei
lacrimale.
Simpatomimetice: adrenalina, noradrenalina, efedrina, nafazolina, ETC.: Reactii adverse:
- anxietate,tahicardie, agitatie, paloare, ameteli, cefalee, palpitatii, aritmii, HTA, hemoragie cerebrala.
Anestezice locale: lidocaina, procaina, benzocaina, cocaina.Efectele adverse care pot aparea in urma unei
anestezieri locale sunt neurovasculare, precum anestezia prelungita, parestezia (senzatie de intepaturi de ace)
si se datoreaza afectarii nervului. Riscul distrugerii nervului depinde de locatie si de modul efectuarii
anesteziei. Riscul distrugerii permanente a nervului este rar. Simptomele trec de obicei in cateva saptamani in
5

92-97% din cazuri, iar 99% dintre cazuri isi revin pe parcursul unui an. Exista riscul ca 1:5000 dintre cazuri sa
dezvolte distrugere permanenta a nervului .
Reactiile adverse sistemice :dependent de concentratia anestezicului, acesta poate produce excitatie sau
deprimarea sistemului nervos.
Alte reactii secundare : pot aparea palpitatii si aritmii.
Alte reactii sunt cele de tip alergic.
Hipnotice, tranchilizante, neuroleptice: Efecte adverse mai frecvente ale benzodiazepinelor sunt: sedare,
slabiciune motorie, afectarea functionarii intelectuale, sindrom de sevraj la intreruperea brusca utilizarii
(anxietate, insomnie, sensibilitate excesiva la lumina si sunete, tremor, cefalee, transpiratii, hipertensiune
arteriala, tahicardie, dorinta de a lua medicamentul, convulsii).
Antiinflamatoare:AINS: Reactii adverse: agravarea durerilor in cazul ulcererelor, microhemoragii gastrice,
arsuri, contractia bronhiilor si dificultati in respirare, cu agravarea asmului bronsic, functionarea defectuoasa a
aparatului digestiv (constipatie, indigestie, diaree), scaderea fluxului sangvin renal si rata filtrarii glomerulare
(efecte la nivelul aparatului reno-urinar), cresterea semnificativa a tensiunii arteriale din cauza retentiei de
apa si de sare, sau formarea unor mici cheaguri de sange (trombi) la nivelul peretilor arteriali cuprinsi de
ateroscleroza (la nivelul aparatului cardiovascular), senzatia de ameteala, insomnie, stari de oboseala (la
nivelul general al organismului) etc.
AIS: HTA, iritaii GI-nale, rinite, bronhospasm, insuficien renal, afectare hepatic, creterea timpului de
sngerare, anemie hemolitic, trombocitopenie, agranulocitoz, aplazie medular, vertij cefalee, vom,
hiperkaliemie, prurit, urticarie etc.
Efectele secundare al antibioticelor: diaree, vrsturi, crampe abdominale, reacii alergice, erupii
cutanate, candida, pete albe pe limb, scderea imunitii pe termen lung
Anticonceptionale: ametelile, durerile de cap, balonarea, greata, diareea, melasma, durerile de sani, oboseala
sau slabiciune neobisnuita, aparitia parului facial, cresterea in greutate, sensibilitatea crescuta la lumina
soarelui, menstruatie abundenta si prelungita,.Femeile care fumeaza peste 10 tigari pe zi si utilizeaza
contraceptive orale, dar si cele cu varsta de peste 35 de ani care utilizeaza anticonceptionale orale au un risc
mai mare de aparitie a accidentului vascular cerebral, de a face cheaguri de sange si atac de cord si de a suferi
de hipertensiune arteriala. In cazul acestora pot sa apara dureri de stomac si icter.
Daca aveti miopie sau alte probleme oculare, folosirea contraceptivelor orale pot agrava tulburarile de vedere.

Cardiotnicele: Efecte adverse. Sunt cardiace si extracardiace. Efectele adverse cardiace sunt: bradicardie
excesiva mergand pana la BA-V, aritmii cardiace, tahicardie ventriculara si chiar fibrilatie ventriculara.
Efectele extracardiace sunt: anorexie cu scaderea apetitului (efect precoce al intoxicatiei digitalicE), greturi,
varsaturi, epigastralgii, diaree; la nivelul SNC apar: oboseala, somnolenta, cefalee, depresie, tulburari vizuale
cu scotoame si tulburari in perceptia culorilor.