Curs 13 AMG

FARMACOLOGIE GENERALĂ

13.1. Medicația neuroleptică și antihistaminică

Neurolepticele (tranchilizantele majore)
Neurolepticele sau antipsihoticele sunt medicamente folosite in bolile psihice. Psihozele
(schizofrenia, paranoia) sunt tulburări de ordin calitativ ale proceselor psihice, in care bolnavul nu
este conştient de boala sa. Efectele neurolepticelor sunt de 3 tipuri:
a. Efect antipsihotic se datorează acţiunii deprimante psihomotorii şi se caracterizează
prin restructurarea proceselor de gandire, producand remisiuni in psihoze, dar după un timp de
latenţă de cca 3 săptămani de la inceperea tratamentului, putand apare recăderi după incetarea
tratamentului. La indivizii normali acţiunea deprimantă psihomotorie se manifestă prin scăderea
iniţiativei, scăderea dinamogenezei, scăderea afectivităţii (indiferenţă psihică), scăderea vigilităţii
(somnolenţă după doze mari).
b. Efecte neurovegetative apar la nivel central şi periferic. Pot produce hipotensiune
ortostatică, creşterea frecvenţei cardiace, efect antivomitiv, uscăciunea gurii şi a mucoaselor,
constipaţie, scăderea motilităţii intestinale, ingreunarea micţiunii, tendinţă la poikilotermie,
scăderea secreţiei de gonadotrofine, galactoree, perturbarea ciclului menstrual.
c. Efecte extrapiramidale: parkinsonism medicamentos caracterizat prin rigiditate,
diskinezie, tremor, spasme tonice (torticolis, grimase faciale).
Clasificarea neurolepticelor (din punct de vedere al acţiunii farmacodinamice) se face in:
➢ neuroleptice sedative - care au un efect liniştitor, de dau in psihoze agitate, produc ca efecte
adverse somnolenţă, hipotensiune arterială.
➢ neuroleptice incisive - care au efect dezinhibitor, activator la bolnavii cu psihoze inhibate, cu
negativism, halucinaţii. Nu produc somnolenţă, nici hipotensiune arterială, dar pot provoca
efecte extrapiramidale.
Clasificarea (din punct de vedere chimic) este următoarea:
FENOTIAZINE
Fenotiazinele tip clorpromazină au efect sedativ, deprimant psihomotor pronunţat, efecte
vegetative intense, iar tulburările extrapiramidale apar numai la administrare prelungită.
Fenotiazinele tip tioridazină au efect sedativ, anticolinergic, iar cele tip flufenazină au efect sedativ
slab, antipsihotic intens şi antiemetic.
Clorpromazina (Clordelazin drajeuri, Plegomazin fiole) este un neuroleptic sedativ. Pe
langă utilizarea in psihiatrie, se mai foloseşte ca medicaţie simptomatică in tratamentul vărsăturilor
incoercibile, a sughiţului rebel, a colicilor, in neurologie in coree, anesteziologie, prenarcoză,
pentru potenţarea efectului anestezicelor, pentru prevenirea şocului traumatic la politraumatizaţi,
pentru potenţarea efectului antipireticelor in hiperpirexie.
Doza folosită ca simptomatic este de 25-50 mg pe zi. Efecte adverse: somnolenţă,
hipotensiune arterială (atenţie la injectarea preparatului deoarece se poate produce colaps), icter,
alergie, fotosensibilizare, leucopenie.
Levomepromazina (Nozinan) are cea mai puternică acţiune sedativă dintre toate
neurolepticele, de aceea produce somnolenţă marcată şi determină scăderea puternică a tensiunii
arteriale. Are şi efect analgezic propriu şi anxiolitic, motiv pentru care se poate folosi şi in nevroze
in doză de 2-5 mg odată.
Tioridazin efect sedativ, se foloseşte in tulburări de comportament. Poate determina
depunerea de pigmenţi la nivelul retinei şi corneei.
Proclorperazina (Emetiral) are caracter incisiv, dar pentru efect antipsihotic necesită doze
mari care produc rapid fenomene extrapiramidale, de aceea se foloseşte doar in scop simptomatic
ca antivomitiv la adulţi şi copii.
Flufenazina (Moditen) are caracter incisiv, fiind antihalucinator şi antimaniacal. Are şi
efect antiemetic, dar produce efecte extrapiramidale intense. Se poate administra sub formă de
preparat retard (de depozit) ca injecţii intramusculare (una la 3 săptămani).
TIOXANTENE
Au efecte asemănătoare cu fenotiazinele, dar efectul antipsihotic este mai intens ca la
acestea. Efectele adverse vegetative sunt mai slabe.
Clopentixolul este sedativ, iar tiotixenul este incisiv.
BUTIROFENONE
Au efect incisiv, polivalent - antihalucinator şi antimaniacal intens, antiautistic moderat.
Produc tulburări extrapiramidale foarte intense, dar efectul sedativ este slab.
Droperidolul se foloseşte alături de fentanyl in neuroleptanalgezie.
 Haloperidolul (Haldol) are caracter incisiv, efect antihalucinator, antimaniacal. In doză
mică are efect sedativ. Are şi efect antiemetic, analgezic propriu şi anxiolitic. Scade pofta de
mancare. Doza antipsihotică este de 2-20 mg/zi, iar doza sedativă 1-2 mg/zi. Poate produce
parkinsonism medicamentos.
DIFENILBUTILPIPERIDINE
Sunt apropiate chimic şi farmacologic de butirofenone, fiind antipsihotice polivalente
foarte potente şi cu efect de durată. Au efect antihalucinator intens, antiautistic şi antimaniacal
moderat. Produc efecte vegetative anticolinergice foarte slabe şi extrapiramidale moderate, avand
efect sedativ slab. Ex. pimozid, fluspirilen, penfluridol.
NEUROLEPTICE BENZAMIDE
Au efect dezinhibitor incisiv foarte puternic, antihalucinator moderat, fără efect
antimaniacal, avand şi efect antidepresiv. Produc sindrom extrapiramidal moderat, efectul sedativ
şi cele vegetative sunt slabe. Reprezentanţi: sulpirid, tiaprid, amisulprid (Solian).
NEUROLEPTICE DIBENZAZEPINE
Sunt neuroleptice polivalente, cu eficacitate mai ales pe simptomele negative ale
schizofreniei. Se numesc şi atipice, prezentand un risc minim de tulburări motorii neurologice.
Reprezentanţi: clozapin (Leponex), olanzapin (Zyprexa), loxapin, clotiapin. Unele pot produce
deprimarea măduvei hematoformatoare cu agranulocitoză reversibilă, dar posibil fatală (ex.
clozapin).
NEUROLEPTICE BENZIZOXAZOLI
Sunt neuroleptice atipice, antagonişti pe receptorii serotoninergici 5-HT2, avand eficacitate
pronunţată asupra simptomelor negative ale psihozelor. Cel mai important reprezentant este
risperidona (Rispolept),care are potenţă foarte mare, putandu-se folosi mai ales in manifestările
psihotice acute, ca tratament pe termen scurt. Practic nu produce tulburări motorii extrapiramidale,
dar poate determina insomnie, agitaţie, creştere ponderală şi tulburări de vedere.
Reserpina (Raunervil) este un neurosimpatolitic, care datorită acţiunii central deprimante
intense se poate folosi ca antipsihotic in psihozele agitate in caz de intoleranţă sau alergie la
compuşii precedenţi. Creşte secreţiile şi motilitatea tubului digestiv. Dozele sunt de 10 ori mai
mari de cat cele antihipertensive. La aceste doze poate produce depresie, cu tendinţă la sinucidere.
 ANTIHISTAMINICELE H1- BLOCANTE

Histamina este o amină biogenă care alături de catecolamine şi serotonină joacă un rol
important in procesele fiziologice şi fiziopatologice.
Se formează din aminoacidul histidină prin decarboxilare. Se depozitează in mastocite, care
se găsesc in număr mare in tubul digestiv, plămani şi tegumente. In cantităţi mai mici este prezentă
sub formă liberă.
Farmacodinamic histamina exogenă administrată parenteral produce următoarele efecte:
➢ stimularea secreţiei glandelor exocrine, mai ales a secreţiei gastrice, in special de acid
clorhidric. Acest efect este mediat prin receptorii H2.
➢ stimulează musculatura netedă viscerală, producand bronhoconstricţie (cu dispnee
expiratorie), contracţia musculaturii intestinale şi a miometrului. Aceste efecte sunt mediate
prin receptorii H1.
➢ acţiuni cardiovasculare - dilată capilarele, creşte permeabilitatea lor ducand la extravazarea
plasmei in interstiţiu (edeme).
Aplicată local cutanat produce tripla reacţie a lui Lewis: roşeaţă circumscrisă (apare rapid
ca urmare a capilarodilataţiei), inconjurată de un halou purpuriu (prin dilataţie arteriolară - apare
mai tarziu prin reflex de axon), iar la sfarşit apare o papulă centrală (intumescenţă albă) prin
extravazare de plasmă. Seamănă cu o urzicătură şi este insoţită de prurit.
Rolul fiziopatologic - in reacţia atg-atc de tip I (anafilactic), in leziuni mecanice (strivire,
energie radiantă, căldură, arsură, radiaţii ionizante se eliberează histamină). Joacă un rol important
in patomecanismul bolii de iradiere, a şocului traumatic, arsurilor extinse. De asemenea, există
unele medicamente care eliberează direct histamina - morfina, tubocurarina, dextranii, dar si unele
toxine vegetale, animale, microbiene.
Indicaţiile terapeutice: in scop diagnostic pentru evidenţierea unei anacidităţi
histaminorefractare; in afecţiuni reumatice local prin iontoforeză (produce hiperemie); pentru
desensibilizare nespecifică in unele boli alergice (se administrează la inceput doze infime, apoi in
doze progresiv crescande timp de cca 3 săptămani).
Antihistaminicele sunt antagonişti competitivi ai histaminei, substanţe sinetice care
blochează receptorii histaminici. Antihistaminicele H1 sunt cele care au efect antialergic. Cele H2
blocante se folosesc ca antiscretoare gastrice in boala ulceroasă.
 Antihistaminicele H1 blocante mai au şi alte efecte farmacodinamice proprii in afară de
acţiunea comună de a bloca receptorii H1. Proprietatea comună antihistaminică constă in
antagonizarea brohospasmului, in doze mari antagonizează şi vasodilataţia histaminică. Se indică
in diferite forme de alergie – urticarie, rinită alergică, boala serului, edem Quincke (edem
angioneurotic). In astmul bronşic, şoc anafilactic efectele sunt slabe. Alte efecte: deprimă SNC
producand somnolenţă, chiar somn unele, efect antivomitiv, antiparkinsonian, anticolinergic
periferic. In funcţie de efectul central deprimant se impart in 2 grupe: de generaţia I (cu efect
sedativ) şi de generaţia a II-a (fără efect central-deprimant).
Prometazina (Romergan) este un derivat fenotiazinic inrudit cu neurolepticele.
Antihistaminic puternic, durata acţiunii 10-12 ore. Are efect deprimant central marcat, produce
somn. Este un antihistaminic de noapte. Se indică pentru efect antialergic dar şi ca somnifer, pentru
potenţarea acţiunii narcoticelor, hipnoticelor, analgezicelor, ca antivomitiv. Se contraindică la
şoferi, dispeceri. Nu se asociază cu alcool. Doza 20-60 mg (draj, sirop, fiole).
Cloropiramina (Nilfan) antihistaminic eficace, efect sedativ slab. Se poate administra şi
ziua (antihistaminic de zi). Este bine tolerat. Acţiunea 4-6 ore. Doza 25-50 mg de 3-4 ori pe zi.
Clemastin (Tavegyl) este un antihistaminic energic. Se utilizează şi ziua. Are efect
prelungit, potenţă mare. Doza 2-4 mg/zi.
Clorfenoxamina se utilizează ca antiparkinsonian datorită efectului anticolinergic.
Intoxicaţia cu antihistaminice se manifestă prin somnolenţă, convulsii la copii, leziuni
renale.
Antihistaminicele din generaţia a II-a nu au efect central deprimant. Ex. oxatomida -
efect prelungit, astemizol, terfenadina, loratadina (Claritine), desloratadina (Aerius),
fexofenadina (Telfast),cetirizina, azelastina (Allergodil) - local in rinite, conjunctivite alergice).
Se contraindică asocierea astemizolului şi terfenadinei cu unii inhibitori enzimatici
(eritromicină, ketoconazol sau suc de grepfruit), deoarece devin foarte toxice pentru cord,
producand aritmii, uneori fatale.
ANTISEROTONINICELE
Serotonina poate fi implicată in unele tipuri de reacţii alergice. Antiserotoninicele
blochează receptorii serotoninici. Prezintă efect antialergic ciproheptadina (Peritol, care se
găseşte sub formă de comprimate şi sirop. Are şi efect antihistaminic H1, central deprimant şi de
stimulare a apetitului.