Teste Farmacie Licenta 2013

FARMACIE
- propuneri intrebari -
Tema nr. 1
Farmacocinetica general
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a
(revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de
1000 exemplare, n 2011)
pag. 46-171
Procaina:
este inactivata n tubul digestiv
este activata n snge
1
A.
este inactivata n ficat
este inactivata n snge
este inactivata n plamni.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 109)
Consecintele fixarii medicamentelor n
tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia:
eliminarea lenta
prelungirea duratei de actiune
2
A.
scaderea duratei de actiune
aparitia efectelor adverse
prelungirea duratei unei intoxicatii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 101)
Notati procentul de acid slab neionizat, cnd
pKa-pH=0:
0,01
24,03
3
A.
50,00
75,97
99,99
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Calea de administrare ce se utilizeaza
exclusiv pentru actiunea generala este:
intraosoasa
bucala
4
A.
intrarectala
uretrala
intraperitoneal.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 60, 68, 82)
Formele farmaceutice injectabile
extravasculare trebuie sa respecte
urmatoarele conditii, cu exceptia:
sterile
izotone
5
A.
izotone sau slab hipotone
pH=7,4
neiritante tisulare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77, 80-81)
Solutiile intravenoase respecta urmatoarele
conditii, cu o exceptie:
sterile si apirogene
izotone sau slab hipertone
6
A.
pH strict = 7,4
fara substante hemolitice
fara substante ce precipita proteinele plasmatice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77-78)
Hipoalbuminemie se produce n urmatoarele
situatii, cu o exceptie:
malnutritie
neoplasm
7
A.
arsuri
fracturi
afectiuni ginecologice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 84)
S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
metabolizeaza numai medicamentele liposolubile
prezinta specificitate de substrat
8
A.
utilizeaza oxigen molecular
utilizeaza citocromul P450 redus
sunt active numai n prezenta de NAD
citoplasmatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 112-113)
n biotransformarea medicamentelor n
stadiul I se ntlnesc urmatoarele timpuri de
reactii enzimatice, cu exceptia:
oxidari
reduceri
9
A.
hidrolize
decarboxilari
acetilari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Pag. 1 din 309
Prin N-oxidare nu se biotransforma:
fenacetina
anilina
10
A.
acetaminofen
imipramina
nicotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Apa totala din organism (masurata n l/70kg)
este:
5
3
11
A.
10-12
20-35
35-52
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 97)
Circuitul entero-hepatic nu determina:
ntrzierea eliminarii
cresterea duratei de actiune
12
A.
efecte adverse cnd eliminarea biliara este
ntrziata
efecte toxice hepatice pentru rifampicina
scaderea T1/2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 101)
Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu
exceptia:
ulei de ricin
procainpenicilina
13
A.
eritromicina propionat
ulei de parafina
eritromicina lactobionat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 55)
Calea i.v. este corelata cu efectul primului
pasaj:
pulmonar
pulmonar si hepatic
14
A.
hepatic
intestinal
hepatic si intestinal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 57)
Urmatoarele medicamente au clearance-ul
hepatic diminuat la vrstnici, cu exceptia:
paracetamol
fenilbutazona
15
A.
propranolol
warfarina
teofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 117)
Prin reducere nu se biotransforma:
cloramfenicol
cloralhidrat
16
A.
metadona
cortizon
cocaina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Se biotransforma prin hidroliza:
codeina
paracetamol
17
A.
etanol
fenobarbital
lidocaina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Nu reprezinta un tip de clearance:
clearance extrinsec
clearance intrinsec
18
A.
clearance sistemic total
clearance plasmatic
clearance-ul unui organ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl)
sunt reale, cu exceptia:
ClT=ClH+ClE
ClE=ClR+ClnR
19
A.
ClT=ClH+ClR+ClnR
ClT=Ke x Vd
ClT=C/Ve
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104-105)
Nu reprezinta un medicament activ
metabolizat la metabolit cu acelasi tip de
actiune:
diazepam
codeina
20
A.
fenilbutazona
amitriptilina
prednison
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 107)
Precizati medicamentele ce nu se pot
administra pe cale intravenoasa:
hemolitice
cu pH diferit de cel sanguin
21
A.
ce precipita proteinele plasmatice
cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
iritante tisulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 77-78)
Pag. 2 din 309
Factorii de care depinde marimea vitezei de
eliminare sunt:
calea de administrare
concentratia sanguina
22
A.
structura chimica
vrsta
doar b si d
B.
C.
D.
E.
(pag. 134)
Alimentele:
nu influenteaza absorbtia digestive a
medicamentelor
cresc absorbtia pentru medicamentele putin
solubile (ex: griseofulvina)
23
A.
scad absorbtia pentru medicamentele degradate
n stomac (ex: peniciline)
prezenta alimentelor este utila n cazul
medicamentelor iritante ale mucoaselor
scad absorbtia pentru substantele putin
hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii
biliare
B.
C.
D.
E.
(pag. 63)
Caile injectabile extravasculare sunt:
intramuscular
intravenos
24
A.
subcutan
intraarterial
intraosos
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Substantele ce trec foarte greu prin bariera
hemato-encefalica:
derivatii cuaternari de amoniu
substantele liposolubile
25
A.
barbiturice narcotice
L-DOPA
aminele
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Medicamente inactive metabolizate n
metaboliti activi sunt:
amitriptilina
prednison
26
A.
fenilbutazona
azatioprina
ulei de ricin
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt
adevarate:
calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea
generala
substantele administrate intravenos sunt exclusiv
hidrosolubile
27
A.
formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie
sterile si apirogene
pe cale i.v. se pot administra substante ce
precipita proteinele plasmatice
pe cale i.v. se pot administra substante iritante
pentru tesuturi
B.
C.
D.
E.
(pag. 78)
Membranele biologice sunt mai permeabile
pentru:
molecule cu greutate moleculara mica
molecule liposolubile
28
A.
substante nedisociate
cationi trivalenti
molecule legate de proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 49)
Filtrarea la nivelul membranelor biologice are
urmatoarele caracteristici:
are loc la nivelul porilor
sunt filtrate substante hidrosolubile
29
A.
se realizeaza n sensul gradientului de
concentratie
intervin pompele ionice
prezinta o nalta specificitate sterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 50)
Prin mucoasa intestinului subtire se absorb
bine:
substante nedisociate lipofile
ioni, substante polare si substante disociate cu
structuri analoage compusilor alimentari
absorbabili
30
A.
derivati cuaternari de amoniu
substante organice hisrosolubile, dar polare,
disociate
baze organice slabe
B.
C.
D.
E.
(pag. 64)
Calea nazala de absorbtie are urmatoarele
caracteristici:
este indicata exclusiv pentru actiunea locala
la copii nu pot aparea efecte sistemice
31
A.
este bine vascularizata
este permeabila pentru substante liposolubile si
hidrosolubile
nu se pot administra solutii uleioase
B.
C.
D.
E.
(pag. 70)
Pag. 3 din 309
Absorbtia prin epiteliu alveolar este
favorizata de:
suprafata foarte mare (100mp)
reteaua capilara foarte bogata
32
A.
diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni
un ritm respirator lent si oprirea voluntara a
respiratiei
hipersecretia bronsica
B.
C.
D.
E.
(pag. 71-73)
Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe
cale oculara:
solutii izotone sunt preferabile
pH-ul preferabil este 7,4-8
33
A.
se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica
secretia lacrimala este un factor favorabil
solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene
B.
C.
D.
E.
(pag. 73-74)
Sunt transportate semnificativ n hematii:
digitoxina
fenilbutazona
34
A.
antimalaricele
ciclosporina A
petidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 83-84)
Hiperalbuminemie se produce n:
afectiuni ginecologice
mialgii
35
A.
fracturi
schizofrenie
tumori benigne
B.
C.
D.
E.
(pag. 84)
Procesul legarii medicamentelor de
proteinele plasmatice se caracterizeaza prin:
legarea este specifica
nu se pot stabili legaturi ionice
36
A.
echilibru ntre forma libera si cea legata este
dinamic
forma libera este activa
forma legata este cea de rezerva
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Se leaga de proteine plasmatice n procent
foarte mare:
fenilbutazona
sulfadimetoxina
37
A.
digitoxina
fenitoina
sulfafurazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Referitor la difuziunea prin placenta, notati
raspunsurile incorecte:
placenta are sisteme speciale de transport de la
fat la mama
fatul are mecanisme active de transport
38
A.
de la mama la fat nu pot difuza hormoni
estrogeni si vitaminele hidrosolubile
de la fat la mama nu pot trece substante polare
disociate
de la fat la mama difuzeaza substantele
nedisociate, liposolubile si hidrosolubile
B.
C.
D.
E.
(pag. 94-95)
Particularitatile difuziunii prin bariera snge-
lapte sunt:
nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice
difuzeaza purgative
39
A.
laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca
plasma
difuzeaza alcoolul
n laptele matern se pot concentra
medicamentele acide
B.
C.
D.
E.
(pag. 95)
Caracteristicile difuziunii prin membrana
celulara sunt:
pH-ul intracelular este mai acid dect pH-ul
interstitial si sanguin
substantele foarte liposolubile se pot concentra
intracelular
40
A.
filtrarea se face pentru medicamentele
hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica
de 100
acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a
medicamentelor bazice
difuziunea simpla se face pentru medicamente
liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de
350
B.
C.
D.
E.
(pag. 95-96)
Pag. 4 din 309
Volumul de distributie aparent (Vd) are
urmatoarele caracteristici:
se exprima n litri (l)
se exprima n l/kg
41
A.
Vd aparent corespunde ntotdeauna cu Vd real
Vd se determina la administrarea pe cale
intravenoasa
Vd = D x Co (D = doza administrata, Co =
concentratia sanguina, masurata imediat dupa
administrare i.v., in injectie "bolus")
B.
C.
D.
E.
(pag. 98-99)
Clearance-ul hepatic este dependent de
fluxul sanguin arterial hepatic la:
izoniazida
lidocaina
42
A.
nifedipin
verapamil
ulei de ricin
B.
C.
D.
E.
(pag. 111)
Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la
nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor
administrate inhalator:
oprirea voluntara a respiratiei
ritm respirator rapid
43
A.
particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10
micrometri
particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,5-
1 micrometri
particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8
micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 72)
Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante
orale este periculoasa deoarece:
se produce inhibitie enzimatica incrucisata
cresc concentratiile plasmatice ale formei libere
de anticoagulant
44
A.
cresc concentratiile plasmatice ale formei libere
de fenilbutazona
este deplasat de pe proteinele plasmatice
anticoagulantul oral
creste coagulabilitatea sngelui
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
O substanta medicamentoasa acida se afla n
cantitate mai mare n forma nedisociata cnd:
pKa > pH
pH > pKa
45
A.
pKa - pH > 0
pH - pKa > 0
pH - pK = 0
B.
C.
D.
E.
(pag. 51)
Transportul activ al medicamentelor prin
membrane:
se face contra gradientului de concentratie
nu prezinta specificitate sterica
46
A.
se realizeaza pentru ioni, substante polare,
disociate
se realizeaza cu consum de energie
se face pentru substantele liposolubile,
nedisociate
B.
C.
D.
E.
(pag. 53)
Calea intraarteriala prezinta urmatoarele
particularitati:
este utilizata rar
implica efectul primului pasaj pulmonar
47
A.
poate declansa spasm arterial
poate provoca hematom si tromboza
efectul este cel mai rapid posibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 79)
Se distribuie bifazic:
tiopentalul
iodul
48
A.
hexobarbitalul
Ca si P
tetraciclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Circuitul entero-gastric se caracterizeaza
prin:
n intoxicatii cu alcaloizi trebuie scurtcircuitat
participa medicamentele bazice liposolubile
49
A.
participa medicamentele bazice ce se pot
elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune
simpla
participa medicamentele acide
participa exclusiv medicamentele administrate
per os
B.
C.
D.
E.
(pag. 101)
Calea cutanata prezinta urmatoarele
particularitati:
vasodilatatia scade absorbtia
masajul local si pansamentele ocluzive
favorizeaza absorbtia percutana
50
A.
absorbtia se realizeaza n principal pe calea
transfoliculara
stratul cornos epidermic are frecvent efect de
"rezervor"
stratul adipos subcutanat are efect de retentie
pentru substantele liposolubile
B.
C.
D.
E.
(pag. 75-76)
Pag. 5 din 309
Notati medicamentul care poate provoca
insuficienta cardiaca prin lezarea
miocardului:
Chinidina
Procainamida
51
A.
Fenitoina
Daunorubicina
Verapamil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
pag. 172-231
Tipurile de actiune farmacodinamica se
clasifica dupa urmatoarele criterii, cu
exceptia:
Reversibilitate
Selectivitate
1
A.
Metabolizare
Modul de utilizare
Sensul actiunii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180-181)
Daca nu exista alta recomandare, este
preferabil ca medicamentele sa fie
administrate n raport cu mesele:
Cu 30 de minute nainte
La 1 ora dupa
2
A.
La 1 ora nainte sau 3 ore dupa
n timpul mesei
Imediat dupa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Marcati varianta ce nu reprezinta un model
de relatie cantitativa, structura chimica
actiune farmacodinamica:
Wohl
Hansch
3
A.
Free-wilson
Ariens
MTD Simon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Temperatura ambianta ridicata:
Creste procesele metabolice
Creste biotransformarile medicamentelor
4
A.
Scade permeabilitatea tisulara
Scade durata actiunii medicamentelor
Creste intensitatea actiunii medicamentelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Medicamentele administrate dimineata,
nainte de masa cu 30 de minute, sunt:
Anorexigene
Antiacide
5
A.
Antiinflamatoare
Acid clorhidric si pepsina
Antihelmintice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Medicamentele administrate n timpul sau
imediat dupa mese sunt:
Acid clorhidric si pepsina
Purgative
6
A.
Hipoglicemiante
Hipocolesterolemiante
Colecistokinetice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Medicamentele administrate la 30-60 minute
dupa masa sunt:
Diuretice
Stimulatoarele secretiei gastrice
7
A.
Antiacide
Digitalice
Teofilina si aminofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Nu reprezinta bioritm circadian:
Tensiunea sanguina
Activitatea enzimatica
8
A.
Temperatura corpului
Functiile pulmonare
Concentratiile de neuromediatori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Penicilinele injectabile se pot amesteca in
vitro cu:
Glucoza
Lactat de sodiu
9
A.
Bicarbonat de sodiu
Clorura de sodiu
Aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 208-209)
Pag. 6 din 309
Sinergism de potentare urmarit n
terapeutica:
Antihipertensiv si diuretic
Hipoglicemiante si beta-adrenolitice
10
A.
Pilocarpina si atropina
Adrenalina si propranololul
Procaina si sulfamidele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 210-212)
Determina antagonism de efect:
Warfarina cu acidul acetilsalicilic
Tubocurarina cu gentamicina
11
A.
Penicilinele cu tetraciclinele
Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice
Tranchilizante cu alcool
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 214)
Au latenta cea mai mica:
Formele farmaceutice retard
Medicamentele cu mecanism indirect de actiune
12
A.
Medicamente legate de proteine plasmatice
Medicamente administrate i.v.
Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 178)
Care afirmatie nu este corecta:
Digitoxina are T1/2 = 7 zile
Clorpropamida are T1/2=36 ore
13
A.
Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore
Strofantina are T1/2 = 1 zi
Tolbutamida are T1/2 = 6 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Notati afirmatia incorecta:
antiastmaticele au efect numai n cazul unei
bronhoconstrictii
cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident n
insuficienta cardiaca
14
A.
antipireticele scad febra si temperatura normala
analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii
respiratori bulbari deprimati
tranchilizantele au efect evident daca exista o
stare de hiperexcitabilitate sau anxietate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Antagonistii competitivi se caracterizeaza
prin:
au activitate intrinseca
sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul
receptorilor
15
A.
cresc potenta agonistilor specifici
diminua potenta agonistilor specifici
nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul
situsurilor de legare ale agonistilor specifici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 226)
Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza
prin:
diminua pna la anulare efectul maxim al
agonistului specific
au activitate intrinseca
16
A.
nu blocheaza receptorii
nu schimba conformatia receptorului
cresc efectul maxim al agonistului specific
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 226)
Una din asocierile urmatoare determina
toxicitate hepatica crescuta:
aminofenazona + sulfonamide antibacteriene
verapamil + propranolol
17
A.
atropina + fenotiazine
izoniazida + rifampicina
propantelina + antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 215)
Agranulocitoza este detrminata de asocierea:
izoniazida + rifampicina
verapamil + propranolol
18
A.
noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene
atropina + fenotiazine
propantelina + antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 215)
Reprezinta antagonism nedorit si de evitat
asocierea:
anestezic general + tranchilizant
procaina + sulfamidele
19
A.
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
antihipertensiv + diuretic
analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 212, 210)
Pag. 7 din 309
Notati afirmatia incorecte:
omul este o specie diurna
tonusul parasimpatic predomina noaptea
20
A.
tonusul parasimpatic predomina ziua
crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4
dimineata
travaliul are loc de obicei la 4 dimineata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Durata crescuta a actiunii farmacodinamice
este consecinta:
legarii de proteinele plasmatice n procent mare
difuziunii in toate trei sectoarele hidrice
21
A.
fixarii greu reversibile de substrat
distribuirii selective intr-un tesut
legarii de proteinele plasmatice in procent mic
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Durata actiunii farmacodinamice este
crescuta de urmatorii factori:
Procent mare de legare de proteinele plasmatice
Difuziunea n toate trei sectoarele hidrice
22
A.
Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular
Distribuirea selectiva ntr-un tesut
Fixarea greu reversibila de substrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Precizati factorii de care depinde eficacitatea
maxima a unui medicament:
activitatea intrinseca
23
A.
numarul de receptori activati
doza eficace maxima
medicamentul este agonist total sau partial
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Precizati ce proprietati au antagonistii totali:
activitate intrinseca maxima
activitate intrinseca zero
24
A.
activitate intrinseca submaximala
afinitate pentru receptori
afinitate pentru receptori zero
B.
C.
D.
E.
(pag. 177, 226)
Ce consecinte are asupra actiunii
farmacodinamice, formarea complexului
medicament-receptor prin legarea covalenta?
actiunea reversibila
actiunea ireversibila
25
A.
durata scurta de actiune
durata lunga de actiune
durata ultrascurta de actiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 179)
Efecte bisens au:
adrenalina
paracetamolul
26
A.
noradrenalina
fenobarbitalul
acidul acetilsalicilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Boli autoimune ale receptorilor sunt:
miastenia gravis
diabetul zaharat, insulino-rezistent
27
A.
boala Grave
feminizarea fatului masculin
hipercolesterolemia ereditara
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Boli genetice ale receptorilor sunt:
boala Grave
feminizarea fatului masculin
28
A.
hipercolesterolemia ereditara
miastenia gravis
endocrinopatii generalizate ereditare
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata
pana la 30 minute:
enzimatice
cardiace
29
A.
respiratorii
temperatura corpului
activitatea electrica a creierului
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Bioritmurile cu frecventa joasa si durata
pna la un an sunt:
enzimatice
circaseptidiene
30
A.
mensuale
sezoniere
anuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Pag. 8 din 309
Variabilitatea farmacodinamica anormala se
exprima grafic prin:
curbe frecventa-distributie bimodale
curba cu alura de clopot (curba lui Gauss)
31
A.
curbe frecventa-distributie trimodale
curbe frecventa-distributie multimodale
curba cumulativa sigmoidala cuantala
B.
C.
D.
E.
(pag. 230)
Radicalul metil substituit la azotul de pe
nucleul barbituric formeaza derivati
barbiturici N-metilati cu:
efect hipnotic
efect narcotic
32
A.
efect anticonvulsivant
coeficient de partaj L/A scazut
coeficient de partaj L/A ridicat
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Care afirmatii sunt reale:
s-a stabilit o relatie ntre efectul placebo si gradul
de inteligenta si sex
placebo este o substanta fara efect
farmacodinamic obiectiv
33
A.
efectul placebo este atribuit unei substante
placebo
placebo reactiv este persoana ce raporteaza un
efect placebo
procentul efectelor placebo este diferit, n
circumstante variate
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Consecintele farmacologice ale proceselor
de reglare "up" si "down" ale receptorilor
sunt:
efect rebound
toleranta
34
A.
sindrom de abstinenta
sensibilizare alergica
modificari n intensitatea si durata efectului
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Melatonina:
este un hormon secretat exclusiv noaptea de
glanda pineala
genereaza ritmul circadian veghe-somn
35
A.
secretia de melatonina creste cu vrsta
are un puternic efect antioxidant
este activa doar pe receptori din structuri
cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 205)
Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea
deoarece:
tonusul parasimpatic este crescut noaptea
tonusul parasimpatic este scazut noaptea
36
A.
nivelele de cortisol endogen sunt la minim
noaptea
nivelele de cortisol endogen sunt la maxim
noaptea
eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare
este maxima la ora 4 a.m
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu
anticoagulantele cumarinice si mecanismul
interactiunii:
accident hemoragic
inhibitie enzimatica
37
A.
deplasare de pe proteinele plasmatice
accident trombotic
inductie enzimatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 213)
Variabilitatea farmacologica normala se
caracterizeaza prin:
curba frecventa-distributie cu alura de clopot
(curba lui Gauss)
determinata de tipul fiziologic
38
A.
consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice
consecinta mecanismelor imunoalergice si
autoimune
curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale
sau chiar multimodale
B.
C.
D.
E.
(pag. 218, 229-230)
Reprezinta sinergism de potentare urmarit n
terapeutica:
hipoglicemiante + beta-adrenolitice
peniciline + tetracicline
39
A.
anestezic general + tranchilizant
antihipertensiv + diuretic
B.
C.
D.
E.
(pag. 210-211, 214)
Reprezinta sinergism de potentare nedorit si
evitat:
meprobamat + alcool
pilocarpina + atropina
40
A.
adrenalina + histamina
hipoglicemiante + beta-adrenolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 210-211)
Pag. 9 din 309
Antagonismul agonist-antagonist competitiv
este dat de asocierile:
peniciline + aminoglicozide
heparina + medicamente cu functii amina
41
A.
pilocarpina + atropina
adrenalina + propranolol
histamina + antihistaminice
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Este antagonism utilizat n terapeutica:
naloxona + morfina
procaina + sulfamide antimicrobiene
42
A.
diuretice tiazide + antidiabetice
vitamina K + anticoagulante cumarinice
neostigmina + curarizante antidepolarizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta
medicamentelor sunt adevarate:
reprezinta capacitatea unei substante de a avea
activitate biologica
se exprima prin dozele eficace
43
A.
cu ct dozele eficace sunt mai mari cu att
potenta este mai mare
este dependenta de organism si de proprietatile
substantei, farmacocinetice si farmacodinamice
pentru compararea potentei se determina
raportul dozelor echiactive
B.
C.
D.
E.
(pag. 175-176)
n cazul medicamentelor retard, calitatea
retard se datoreste:
efectelor bisens
formei farmaceutice
44
A.
structurilor chimice modificate intentionat
structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard
solubilitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Clasificarea substantelor medicamentoase,
functie de toxicitatea acuta:
toxicitate foarte mare
toxicitate moderata
45
A.
toxicitate mica
toxicitate foarte mica
toxicitate deosebit de mica
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Factorii dependenti de organism care
influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:
specia
46
A.
sexul
alimentatia
starea patologica
B.
C.
D.
E.
(pag. 193, 201)
Factorii dependenti de mediu ce influenteaza
actiunea farmacodinamica sunt:
viata sociala
stresul
47
A.
alimentatia
specia
sexul
B.
C.
D.
E.
(pag. 201, 193)
Instabile numai n solutie perfuzabila de
bicarbonat de sodiu sunt:
aminozidele
ampicilina
48
A.
vancomicina
carbenicilina
tetraciclinele
B.
C.
D.
E.
(pag. 209)
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Narcoticele au structuri chimice foarte diferite
Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de
acelasi tip
49
A.
Orientarea spatiala poate crea cicluri potentiale
ce explica aceeasi actiune farmacodinamica
Un metil substituit la azotul de pe nucleul
barbituric formeaza compusi cu coeficient de
partaj L/A scazut
Gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza
profilul farmacodinamic
B.
C.
D.
E.
(pag. 183, 184)
Care dintre urmatoarele interactiuni
medicament-medicament sunt realizate prin
mecanism farmacodinamic:
Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut
de hidroclorotiazida
Accidente hemoragice la asocierea cu warfarina-
fenilbutazona
50
A.
Nistagmus, ataxie, letargie la asocierea fenitoina-
cimetidina
Relaxare musculara excesiva la asocierea
tubocurarina-gentamicina
Efect bactericid scazut la asocierea peniciline-
tetracicline
B.
C.
D.
E.
(pag. 213, 214)
Pag. 10 din 309
Notati afirmatia adevarata despre
antagonistii necompetitivi:
Antagonizeaza specific substantele agoniste
corespunzatoare
Curba log doza-efect a agonistului va avea, sub
influenta unui antagonist necompetitiv, o inaltime
si o panta mai mica sau agonistul va deveni
inactiv
51
A.
Scad potenta agonistului
Deplaseaza spre dreapta, fara sa modifice curba
log doza-efect a agonistului
Un exemplu il reprezinta antagonizarea efectelor
muscarinice ale parasimpatomimeticelor prin
Atropina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Hipertermia maligna este un sindrom grav,
rar intalnit, care poate fi provocat de
urmatoarele medicamente:
Halotan
Metoxifluran
52
A.
Fenitoina
Ciclopropan
Suxametoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 122-123)
Notati afirmatiile adevarate:
Antiparkinsonienele anticolinergice pot provoca
uneori perturbari ale memoriei si atentiei,
anxietate, halucinatii
Amfetaminele administrate timp indelungat nu
pot provoca depresie sau o reactie psihotica
53
A.
Contraceptivele hormonale orale pot provoca
stare depresiva
Indometacina produce frecvent cefalee
In urma dozelor mari de antipsihotice active nu
pot fi observate sindroame extrapiramidale
B.
C.
D.
E.
(pag. 144-145)
Notati principalele incompatibilitati ale
bicarbonatului de sodiu in solutie injectabila:
Eritromicina
Sarurile de calciu
54
A.
Atropina
Aminofilina
Adrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Notati afirmatiile adevarate despre
interactiunile medicamentoase care pot
modifica procesul de absorbtie:
Clorpromazina inhiba transportul Levodopa,
micsorandu-i absorbtia
Colchicina administrata cronic afecteaza toxic
mucoasa intestinala, interferand absorbtia
Ciancobalaminei si Acidului folic
55
A.
Sucralfatul creste absorbtia intestinala a
Digoxinei
Colestiramina creste absorbtia intestinala a
anticoagulantelor orale
Tetraciclina prezinta absorbtie crescuta cand se
administreaza concomitent cu preparate de fier
B.
C.
D.
E.
(pag. 194-195)
Alcalinizarea urinii mareste eliminarea
urmatoarelor medicamente:
Fenobarbital
Amfetamina
56
A.
Probenecid
Sulfatiazol
Imipramina
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Hidrocortizonul acetat:
Se foloseste sub forma de suspensie apoasa
Poate fi administrat intravenos
57
A.
Este indicat pentru efectul antiinflamator
Are efect local de scurta durata
Poate fi administrat intraarticular
B.
C.
D.
E.
(pag. 767-768)
Care din urmatorii glucocorticoizi au durata
lunga a efectului (timp de injumatatire 36-54
de ore):
Prednisonul
Triamcinolonul
58
A.
Dexametazona
Betametazona
Hidrocortizonul
B.
C.
D.
E.
(pag. 766)
Metformina - afirmatii adevarate:
Se administreaza inainte de mese
Nu se asociaza niciodata cu o sulfamida
antidiabetica
59
A.
Poate provoca acidoza lactica
Se indica in principal in diabetul la adultul obez
Determina cresterea trigliceridelor plasmatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 796-798)
Pag. 11 din 309
Glibenclamida:
Este o sulfoniluree de prima generatie
Are potenta mare
60
A.
Are efect care se mentine peste 48 de ore
Poate provoca hipoglicemie
Trebuie evitata in insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 795)
Care din urmatoarele afirmatii despre
Amiodarona sunt adevarate:
Provoaca tahicardie moderata
Are efect antianginos
61
A.
Are efect antiaritmic
Blocheaza nespecific si incomplet efectele alfa si
beta-adrenergice
Creste forta contractila a inimii
B.
C.
D.
E.
(pag. 346)
Sunt beta-blocante cardioselective folosite
ca antianginoase:
Propranololul
Atenololul
62
A.
Metoprololul
Bisoprololul
Celiprololul
B.
C.
D.
E.
(pag. 335-336)
Diltiazemul prezinta urmatoarele proprietati:
Are actiune vasodilatatoare mai slaba ca
Verapamilul
Are actiune directa de deprimare a contractiei
miocardice mai slaba decat a Verapamilului
63
A.
Se utilizeaza ca antianginos
Se utilizeaza ca antihipertensiv
Nu se indica in angina vasospastica
B.
C.
D.
E.
(pag. 344)
Sunt expectorante secretostimulante:
Mesna
Guaifenezina
64
A.
Carbocisteina
Ipeca
Tiloxapolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 513-517)
Afirmatii adevarate referitoare la Vitamina C:
Se utilizeaza in tratamentul bolii beri-beri
Favorizeaza absorbtia preparatelor de fier
65
A.
Este implicata in transformarea Dopaminei in
Noradrenalina
Se utilizeaza in tratamentul methemoglobinemiei
Dozele excesive favorizeaza formarea de calculi
de urat
B.
C.
D.
E.
(pag. 696-698)
Tiamina (vitamina B1) - afirmatii adevarate:
Deficitul de vitamina B1 determina sindrom
Wernicke
Intervine in metabolismul lipidic
66
A.
Este contraindicata la alcoolici
Intervine in procesul de conducere axonala
Poate provoca soc tiaminic
B.
C.
D.
E.
(pag. 690-692)
Hormonii tiroidieni realizeaza urmatoarele
efecte metabolice:
Inhiba metabolismul bazal
Stimuleaza lipoliza
67
A.
Favorizeaza sinteza proteica
Determina cresterea colesterolemiei
Scad absorbtia intestinala a glucozei
B.
C.
D.
E.
(pag. 807-808)
Afirmatii adevarate privind antitiroidienele
tioamidice:
Tratamentul se incepe cu doze mici, crescandu-
se treptat in cateva saptamani
Supradozarea poate genera hipotiroidism
68
A.
Inhiba procesul de oxidare si organificare a
iodului
Pot determina leucocitoza
Efectul antitiroidian poate fi crescut de catre
sulfamidele antidiabetice
B.
C.
D.
E.
(pag. 812-813)
Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind
radioiodul:
Este utilizat in tratamentul hipotiroidiei
Se asociaza cu solutia Lugol
69
A.
Este izotopul I 127
Este indicat in cancerul tiroidian
Este utilizat in tratamentul hipertiroidiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 816-817)
Pag. 12 din 309
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
pag. 232-274
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
2001.
pag. 117-151
Sindromul neurologic extrapiramidal
(asemanator sindromului clinic Parkinson),
produs de
neurolepticele clasice prin blocajul
predominant pe receptorii dopaminergici,
reprezinta:
efect toxic la nivel SNC
efect secundar
1
A.
reactie adversa ototoxica
idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice
idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 235)
Urmatoarele efecte adverse apar la nivel
sanguin, cu exceptia:
aplazie medulara si anemie aplastica la
cloramfenicol
leucopenie la citostatice
2
A.
anemie megaloblastica la fenitoin
hipocoagulabilitate la contraceptivele orale
methemoglobinemie la fenacetina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 236)
Urmatoarele medicamente produc efecte
toxice cohleare, cu exceptia:
kanamicina
amikacina
3
A.
vancomicina
viomicina
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Notati care dintre aminoglicozide are
toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent
ireversibila si de aceea este exclusa
administrarea sistemica:
amikacina
neomicina
4
A.
streptomicina
gentamicina
kanamicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Poate induce colorarea dintilor n gri-negru:
metaciclina
peniciline
5
A.
tetraciclina
minociclina
antimalarice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 241)
Urmatoarele medicamente determina
fotoreactii la administrare sistemica, cu
exceptia:
tetracicline
griseofulvina
6
A.
bromuri
fenotiazine
sulfamide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 241)
Sarurile de calciu si vitamina D n exces pot
determina:
miopatii fara mialgie
miopatii cu mialgie
7
A.
cancer de bazinet
sindrom toxic tip Fanconi, cu poliurie si polidipsie
insuficienta renala (nefrocalcinoza)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Despre tahifilaxie, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
se instaleaza repede
poate fi completa
8
A.
este reversibila
reprezinta toleranta cronica
este de scurta durata dupa ntreruperea
tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 259)
La ntreruperea brusca a administrarii
antiulceroaselor antihistaminice H2, poate
aparea agravarea ulcerului gastroduodenal,
aceasta reprezentnd:
toleranta cronica
sindrom de retragere
9
A.
intoleranta dobndita
efect toxic la nivelul aparatului digestiv
efect de ricoseu (efect rebound)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 264)
Pag. 13 din 309
Medicamentele care declanseaza tulburari la
oprirea brusca a tratamentului sunt
urmatoarele, cu exceptia:
antihistaminice H2
aminofilina
10
A.
beta-adrenolitice
morfinomimetice
clonidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 267)
Sindromul de retragere (withdrawal
sindrom) este declansat la ntreruperea unui
tratament de lunga durata cu urmatoarele
substante, facnd exceptie:
opiacee
morfinomimetice
11
A.
barbiturice
glucocorticosteroizi
benzodiazepine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
La pacientii cu deficit n
pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de
suxametoniu (medicament curarizant) devin
toxice si apare:
apnee prelungita (pna la 2-3 ore)
anemie acuta hemolitica
12
A.
methemoglobinemie severa
icter
colici si voma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 246)
Peroxidul de hidrogen (H2O2) n contact cu
sngele nu produce efervescenta si apa
oxigenata nu are efect la indivizii cu:
deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
eritrocitara
hemoglobinopatii
13
A.
acatalazie
tulburari de acetilare
intoleranta dobndita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 245)
Atrofia retinei ireversibila si tulburari de
vedere pot determina la administrarea n
doze mari si timp foarte ndelungat (circa 3
ani):
neuroleptice fenotiazinice
antimalarice
14
A.
glucocorticosteroizi
aminoglicozidele
sulfamidele cu eliminare rapida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 239)
Urmatoarele medicamente produc efecte
toxice vestibulare, cu exceptia:
streptomicina
gentamicina
15
A.
viomicina
vancomicina
minociclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Notati caracteristica reactiilor imunoalergice:
sunt favorizate de supradozare, n general
se remarca absenta relatiei gradate doza efect
16
A.
sunt responsabile de tabloul patologic al
intoxicatiei respective
se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari
sau interval mic)
se datoreaza cumularii medicamentului n
organism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 234)
Urmatoarele afirmatii despre efectele
adverse cancerigene sunt adevarate, cu
exceptia:
au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30
de ani)
sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii
17
A.
constau n alterarea mesajului genetic cu
modificari n genotip si fenotip
constau n initierea si dezvoltarea de celule
canceroase
aminofenazona este implicata n producerea
cancerului gastric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 242)
Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate, cu exceptia:
este intoleranta dobndita
este intoleranta congenitala de grup
18
A.
se manifesta ca deviatie de la raspunsul
farmacodinamic normal al populatiei la un
medicament
apare chiar la prima doza
se datoreaza unor particularitati genetice
nnascute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 243)
Pag. 14 din 309
Urmatoarele exemple de enzimopatii
reprezinta tipuri de idiosincrazie cu
manifestari farmacodinamice, cu exceptia:
deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
eritrocitara
deficienta de pseudocolinesteraza
19
A.
deficienta de glucuroniltransferaza
acatalazia
deficienta de methemoglobin-reductaza
eritrocitara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 244)
Notati medicamentul contraindicat la mama
n timpul alaptarii, deoarece poate produce la
sugar sindrom cenusiu, colaps si
deprimare medulara:
carbimazol
cloramfenicol
20
A.
saruri de aur
paracetamol
reserpina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 272)
Notati tipurile de toxicomanii considerate
minore:
la barbiturice hipnotice
la tranchilizante
21
A.
la alcool
la morfina
la heroina
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Tetraciclina este contraindicata la mama n
timpul alaptarii, deoarece determina la sugar:
hipotiroidism
obstructie nazala
22
A.
colorarea galbena a dintilor
dismicrobism intestinal cu tulburari digestive
tensiune arteriala instabila
B.
C.
D.
E.
(pag. 272)
Notati medicamentele ce pot suprima lactatia:
bromocriptina
metronidazol
23
A.
furosemid
paracetamol
estradiol
B.
C.
D.
E.
(pag. 273)
Barbituricele sunt contraindicate la gravide,
deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista
riscul de a produce:
sedare
sindrom de abstinenta la nou-nascut
24
A.
hipoglicemie
anemie hemolitica
ototoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 270)
Notati medicamente proscrise la gravide
datorita potentialului teratogen:
fluorouracil
dietilstilbestrol
25
A.
indometacin
acenocumarol
fenitoin
B.
C.
D.
E.
(pag. 269, 271)
Deficienta de NADH-methemoglobin-
reductaza eritrocitara:
determina scaderea nivelelor de
methemoglobina de 20-50 de ori sub normal
reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari
farmacodinamice
26
A.
se evidentiaza prin dispnee si cianoza
se evidentiaza prin tulburari psihice severe
este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze
terapeutice uzuale de medicamente puternic
oxidante
B.
C.
D.
E.
(pag. 244, 245, 246)
Izoniazida determina frecvent urmatoarele
efecte adverse la acetilatorii lenti:
sindrom de lupus sistemic
porfirie acuta intermitenta
27
A.
neuropatii periferice
apnee prelungita
hepatita (la asocierea cu rifampicina)
B.
C.
D.
E.
(pag. 248)
Notati tipurile de efecte adverse
imunosupresive:
granulocitopenie imuna
agranulocitoza
28
A.
anemie hemolitica autoimuna
deficienta imunitara latenta
soc anafilactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
Pag. 15 din 309
La acetilatorii lenti, urmatoarele
medicamente produc frecvent reactii
adverse:
izoniazida
hidralazina
29
A.
suxametoniu
procainamida
sulfasalazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 248)
Toxicitatea cohleara este caracteristica
pentru urmatoarele medicamente:
streptomicina
amikacina
30
A.
furosemid
viomicina
minociclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 238)
Notati medicamentele ce declanseaza reactii
adverse alergice de tip I anafilactic:
peniciline
antihistaminice H1
31
A.
dextrani
azocoloranti
substante iodate radiografice de contrast
B.
C.
D.
E.
(pag. 251)
Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce
mortalitatea prin soc toxiinfectios consta n:
spitalizare si izolare n camera sterila
reducerea treptata a dozelor din medicamentul
incriminat
32
A.
tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice
bactericide n doze mici
transfuzie de granulocite
transplant medular n aplazia ireversibila
B.
C.
D.
E.
(pag. 256)
Actiune limfocitotoxica directa prezinta
cloramfenicol
tetracicline
33
A.
lidocaina
nitrofurantoin
streptomicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 257)
Contraceptivele orale au un potential toxic
hepatic ridicat, putnd produce:
adenom
granulomatoza
34
A.
tromboza suprahepatica
colestaza intrahepatica
sindrom de hepatita virotica
B.
C.
D.
E.
(pag. 237)
Notati medicamentele ce determina, ca efect
toxic la nivel sanguin, methemoglobinemie:
citostatice
fenacetina
35
A.
cloramfenicol
paracetamol
contraceptive orale
B.
C.
D.
E.
(pag. 236)
Toleranta acuta:
este obisnuinta
este tahifilaxia
36
A.
este toleranta nnascuta
este toleranta dobndita
este efect advers imunosupresiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 259)
Toleranta cronica:
este obisnuinta
consta n obtinerea aceluiasi efect cu doze mai
mici
37
A.
niciodata nu este completa
este un fenomen reversibil
impune nlocuirea medicamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 259, 260)
Mecanismele de instalare a obisnuintei sunt:
diminuarea absorbtiei
cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea
inhibitiei enzimatice
38
A.
cresterea eliminarii
down-reglare manifestata prin internalizarea
receptorilor n membrana
mecanism imunologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 260)
S-a nregistrat instalarea obisnuintei la:
hipnotice barbiturice
morfinomimetice
39
A.
pulberea de hipofiza posterioara
efedrina
nitroglicerina
B.
C.
D.
E.
(pag. 259, 260)
Pag. 16 din 309
Toxicomania este o stare de intoxicatie
cronica ce totalizeaza urmatoarele efecte
adverse:
farmacodependenta psihica
farmacodependenta fizica
40
A.
toleranta (obisnuinta)
efect rebound
deficienta imunitara latenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Acidul acetilsalicilic este contraindicat la
mama n timpul alaptarii, deoarece determina
urmatoarele efecte adverse la sugar:
hepatita
hemoragii
41
A.
acidoza
methemoglobinemie
tulburari respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 273)
Notati inhibitoarele motilitatii uterine ce pot
determina ntrzierea nasterii, prelungirea
sau oprirea travaliului:
antrachinone
propranolol
42
A.
izoxuprina
terbutalina
pilocarpina
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
cloramfenicolul este contraindicat la mama n
timpul alaptarii, deoarece determina sindromul
cenusiu la sugar
acidul acetilsalicilic si indometacinul sunt
recomandate la mama n timpul alaptarii,
deoarece nu afecteaza sugarul
43
A.
dupa o interventie chirurgicala regula generala
este de ntrerupere a alaptatului 6-10 ore
se pot concentra n laptele matern medicamente
bazice
antiepilepticele sunt excretate n cantitati foarte
mici n laptele matern
B.
C.
D.
E.
(pag. 272, 273, 274)
Metronidazolul este contraindicat n timpul
alaptarii deoarece determina la sugar:
voma
colorarea galbena a dintilor
44
A.
deprimare medulara
tulburari neurologice
hipotiroidism
B.
C.
D.
E.
(pag. 272)
Notati medicamentele care pot determina
avort si nastere prematura daca sunt
administrate n perioada prenatala si
obstetricala:
sulfat de magneziu injectabil
ocitocina
45
A.
neostigmina
propranolol
acenocumarol
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Efectul de ricoseu:
apare la ntreruperea brusca a farmacoterapiei
este efectul rebound
46
A.
este sindromul de retragere
clinic, se manifesta prin revenirea bolii tratate,
exacerbata
are ca mecanism feed-back-ul negativ
B.
C.
D.
E.
(pag. 264)
Notati afirmatiile adevarate:
consumatorii cronici de alcool sunt mai sensibili
la actiunea narcoticelor
fumatorii prezinta mitridatism la nicotina
47
A.
farmacodependenta fizica se evidentiaza prin
aparitia sindromului de abstinenta
farmacodependenta fizica reclama necesitatea
opririi administrarii substantei
n sindromul de abstinenta la morfinomimetice
apar simptome de tip colinergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 260, 261)
Meningita aseptica (cefalee, febra, letargie)
este un efect toxic la nivel SNC observat la
femeile tinere tratate cu:
ibuprofen
furosemid
48
A.
contraceptive orale
sulindac
naproxen
B.
C.
D.
E.
(pag. 236)
n producerea de miopatii si neuropatii
nsotite sau nu de mialgii, sunt incriminate
fluoroquinolone
polimixine
49
A.
antihistaminice H2
diuretice
opiacee
B.
C.
D.
E.
(pag. 239)
Pag. 17 din 309
Rabdomiolize (distructii musculare)
medicamentoase sunt determinate de:
cimetidina
halotan
50
A.
litiu
curarizante
antimalarice
B.
C.
D.
E.
(pag. 239)
Notati medicamentele care pot provoca
neurotoxicitate la hepatici:
Fenitoina
Lidocaina
51
A.
Anticoagulante orale
Cloramfenicol
Pirazinamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notati afirmatia adevarata:
Barbituricele sunt indicate la bolnavii in coma
hepatica
Diureticele, utilizate abuziv la cirotici
decompensati, pot precipita coma hepatica
52
A.
Anticoagulantele orale sunt indicate in prezenta
obstructiei biliare
Asociatiile estroprogestative pot fi folosite in
conditii de colestaza
Antidiabeticele orale nu provoaca tulburari
metabolice grave la hepatici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Notati substantele medicamentoase
metabolizate in tubul digestiv:
Cefalexin
Levodopa
53
A.
Sulfasalazina
Pivampicilina
Ampicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Tema nr. 4
Interactiuni medicamentoase
2001.
pag. 191-220
Lidocaina este incompatibil la
administrarea injectabil cu:
ser fiziologic;
ser glucozat;
1
A.
ap distilat;
bicarbonat de sodiu;
soluie Ringer.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193)
Precizai incompatibilitatea privind soluiile
injectabile pentru cloramfenicol:
papaverin;
tetracicline;
2
A.
polivitamine;
clorur de sodiu;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 192)
Absorbia tetraciclinei este diminuat cnd
se administreaz per os concomitent cu
urmtoarele substane medicamentoase, cu
excepia:
antiacide ce conin calciu;
antiacide ce conin magneziu;
3
A.
sucralfat;
sulfat feros;
acid acetilsalicilic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Precizai medicamentul care formeaz chelai
insolubili cu metalele bi- sau trivalente:
penicilin;
tetraciclin;
4
A.
amoxicilin;
cefalexin;
ampicilin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Pag. 18 din 309
Precizai medicamentul care n asociere cu
dicumarolul crete absorbia
anticoagulantului:
vitamina C;
fierul;
5
A.
calciul;
hidroxidul de magneziu;
vitamina K.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195)
ntrzierea golirii stomacului determin o
absorbie intestinal mai lent relevant
clinic pentru urmtoarele asocieri, cu
excepia:
paracetamol-parasimpatolitice;
paracetamol-metoclopramid;
6
A.
paracetamol-analgezice opioide;
acid aminosalicilic-difenhidramina;
fenobarbital-hidroxid de aluminiu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195,196)
Notai care este tipul de compus care se
formeaz la combinarea benzilpenicilinei cu
procaina:
solubil;
liposolubil;
7
A.
hidrosolubil;
greu solubil care cristalizeaz;
insolubil.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Notai care este modificarea asupra fluxului
sanguin hepatic produs de propranolol:
fluxul hepatic nu se modific;
fluxul hepatic scade marcat;
8
A.
fluxul hepatic crete;
fluxul hepatic scade apoi crete;
fluxul hepatic crete apoi scade.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Urmtoarele medicamente acioneaz ca
inhibitori enzimatici, cu excepia:
cimetidin;
eritromicin;
9
A.
cloramfenicol;
ketoconazol;
primidon.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198, 200)
Urmtoarele medicamente acioneaz ca
inductori enzimatici, cu excepia:
fenitoin;
carbamazepin;
10
A.
dicumarol;
primidon;
rifampicin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200, 198)
Notai afirmaia fals despre incompatibiliti:
sunt interaciuni in vitro;
apar dup ptrunderea medicamentelor n
organism;
11
A.
implic precipitare, efervescen, modificarea
culorii;
diazepamul nu se amestec cu alte
medicamente n sering i nu se dilueaz;
fierul injectabil este incompatibil cu acidul
ascorbic n sering.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 192)
Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu
excepia:
acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine cnd
sucul gastric are un pH ridicat;
acidul acetilsalicilic se dizolv mai bine n mediu
alcalin;
12
A.
tetraciclinele se absorb mai puin n mediu
alcalin n care se dizolv cu greutate;
absorbia tetraciclinei este crescut cnd se
administreaz concomitent cu preparate de fier,
mai ales sulfat feros;
sucralfatul diminueaz absorbia intestinal a
tetraciclinei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Urmtoarele medicamente determin
scderea motilitii intestinale favoriznd
absorbia substanelor puin solubile, cu
excepia:
propantelin;
antidepresive triciclice;
13
A.
neuroleptice fenotiazinice;
parasimpatolitice;
metoclopramid.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Pag. 19 din 309
Notai afirmaia fals despre interaciuni
medicamentoase care pot fi relevante clinic
datorit deplasrii de pe proteinele
plasmatice:
competiia apare cnd locurile de legare de pe
macromoleculele proteice sunt aproape saturate;
medicamentul deplasat trebuie s fie legat n
proporie mare (peste 90%) de proteinele
plasmatice;
14
A.
riscul reaciilor adverse sporete cnd indicele
terapeutic al substanei deplasate este mare;
sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte
medicamente de pe proteine;
la deplasarea anticoagulantelor orale pot aprea
hemoragii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197)
Urmtoarele afirmaii despre fenobarbital
sunt adevrate, cu excepia:
crete activitatea enzimelor microzomale
oxidative;
crete activitatea glucuroniltransferazei;
15
A.
scade nivelul plasmatic, respectiv eficacitatea
anticoagulantelor orale, prin inhibarea
metabolizrii acestora;
este eficace n hiperbilirubinemia i icterul
nuclear la nou-nscut;
crete riscul reaciilor toxice la ciclofosfamid,
stimulnd metabolizarea acesteia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199, 200)
Urmtoarele medicamente scad eliminarea
urinar determinnd interaciuni
medicamentoase relevante clinic, cu
excepia:
inhibitori ai enzimei de conversie;
16
A.
probenecid;
antiinflamatoare nesteroidiene;
litiu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 201)
Antagonitii competitivi:
blocheaz receptorii astfel nct agonitii, chiar
n concentraii foarte mari, nu pot deplasa
antagonistul;
se fixeaz ireversibil de macromoleculele
receptoare;
17
A.
scad potena agonistului;
determin curba log doz-efect a agonistului cu
o nlime i o pant mai mic sau acesta va
deveni inactiv;
determin att deplasarea spre dreapta ct i
modificarea curbei log dozefect a agonistului.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Urmtoarele medicamente cresc
hepatotoxicitatea paracetamolului, cu
excepia:
fenobarbital;
propantelin;
18
A.
carbamazepin;
rifampicin;
fenitoin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 216)
Hidralazina provoac scdere tensional prin
vasodilataie direct, dar aceeasta determin
o reacie simpatic i din aceeast cauz se
impune pentru tratamentul HTA asocierea:
hidralazin-hipnotic;
hidralazin-simpatomimetic-sedativ;
19
A.
hidralazin-propranolol-diuretic;
hidralazin-digoxin;
hidralazin-antiaritmic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204, 216)
Agonitii pariali administrai n doze mari:
acioneaz prin adiie cu agonitii deplini;
acioneaz prin potenare cu agonitii deplini;
20
A.
acioneaz prin antagonism necompetitiv cu
agonitii deplini;
antagonizeaz efectul agonitilor deplini;
acioneaz prin eliberarea receptorilor agonitilor
deplini.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Precizai principalele incompatibiliti ale
soluiilor injectabile pentru heparin:
gentamicin;
cefalotin;
21
A.
eritromicin;
barbiturice;
ser fiziologic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 193)
Notai principalele incompatibiliti ale
gluconatului de calciu cu soluii injectabile:
tetracicline;
sulfat de magneziu;
22
A.
ser glucozat;
noradrenalin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Pag. 20 din 309
Notai medicamentele a cror absorbie
intestinal este diminuat de sucralfat:
gentamicin;
ftalilsulfatiazol;
23
A.
tetraciclin;
fenitoin;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Ce medicamente pot provoca sindroame de
malabsorbie n administrare cronic prin
afectarea toxic a mucoasei intestinale?
neomicin;
acid aminosalicilic;
24
A.
colchicin;
aminofilin;
ampicilin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Precizai medicamentele a cror absorbie
este diminuat de antiacidele pe baz de
aluminiu, calciu sau magneziu:
digoxin;
ketoconazol;
25
A.
ciprofloxacin;
preparate de fier;
ranitidin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Pentru care medicamente metoclopramida
determin realizarea mai rapid a
concentraiei sanguine maxime prin
accelerarea absorbiei?
digoxin;
acid acetilsalicilic;
26
A.
paracetamol;
pivampicilina;
gentamicin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Care sunt medicamentele al cror timp de
njumtire este prelungit de cimetidin?
diazepam;
nitrazepam;
27
A.
fenitoin;
anticoagulante orale;
barbiturice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 198)
Notai medicamentele a cror metabolizare
este inhibat de fenilbutazon:
furosemid;
28
A.
corticosteroizi;
fenitoin;
verapamil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Precizai medicamentele care pot determina
interaciuni medicamentoase prin inhibarea
metabolizrii:
cloramfenicol;
eritromicin;
29
A.
alopurinol;
disulfiram;
primidon.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198, 200)
Notai caracteristicile induciei enzimatice:
efectul inductor ncepe dup 2-3 zile de
tratament;
efectul inductor ncepe din prima zi de tratament;
30
A.
efectul inductor este maxim dup o sptmn;
efectul inductor dispare odat cu ntreruperea
tratamentului;
efectul inductor se menine cteva zile,
sptmni dup oprirea tratamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Care sunt mecanismele care explic
eficacitatea fenobarbitalului n icterul nuclear
la nou-nscut?
inducia sintezei anhidrazei carbonice;
inducia sintezei glucuroniltransferazei;
31
A.
inducia sintezei colinesterazei;
inducia sintezei hialuronidazei;
inducia unor proteine importante pentru
transportul hepatic al bilirubinei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 200)
Precizai medicamentele a cror eficacitate
scade la asocierea cu rifampicin:
ampicilin;
32
A.
antidiabetice orale;
glucocorticoizi;
contraceptive hormonale orale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Pag. 21 din 309
Notai diureticele cele mai folosite n
tratamentul intoxicaiilor medicamentoase
acute:
hidroclorotiazid;
furosemid;
33
A.
spironolacton;
manitol;
acetazolamid.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Precizai medicamentele a cror eliminare
urinar este crescut prin alcalinizarea urinii:
fenobarbital;
salicilai;
34
A.
acetazolamid;
sulfatiazol;
amfetamin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Precizai interaciunile de tip antagonism
competitiv:
papaverin - atropin;
izoprenalin - propranolol;
35
A.
aminofilin - adrenalin;
hidralazin - propranolol;
morfin - naloxon.
B.
C.
D.
E.
(pag. 202, 204)
Notai medicamentele a cror eliminare
urinar este sczut de ctre probenecid:
penicilin;
fenilbutazon;
36
A.
salicilai;
metadon;
metotrexat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
n tratamentul intoxicaiei cu amfetamin,
opioide, imipramin se acidific urina cu
doze mari de:
acid ascorbic;
37
A.
chinin;
acid citric;
clorur de amoniu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Notai exemple de asocieri de tip antagonism
competitiv:
izoprenalin - propranolol;
scopolamin - atropin;
38
A.
morfin - naloxon;
furosemid - propranolol;
codein - paracetamol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 202)
Notai afirmaiile adevrate referitoare la
tetraciclin:
se absoarbe mai puin n mediu alcalin;
formeaz chelai insolubili sau inactivi cu
metalele bi- sau trivalente;
39
A.
absorbia este diminuat cnd se administreaz
concomitent cu antiacide ce conin calciu sau
aluminiu;
absorbia este crescut cnd se administreaz
concomitent cu antiacide ce conin magneziu
sau cu preparate de fier;
absorbia intestinal este diminuat de sucralfat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Notai afirmaiile adevrate:
sulfasalazina este activat sub influena florei
intestinale;
izoprenalina este activat prin sulfoconjugare
sub aciunea florei intestinale;
40
A.
clorpromazina micoreaz absorbia levodopa;
levodopa este metabolizat i inactivat parial n
mucoasa gastric;
procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la
locul injectrii intramusculare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195, 196)
Care dintre urmtoarele medicamente cresc
motilitatea intestinal scznd absorbia
medicamentelor puin solubile?
laxative;
neostigmin;
41
A.
neuroleptice fenotiazinice;
metoclopramid;
parasimpatolitice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Pag. 22 din 309
Rifampicina:
stimuleaz metabolizarea;
scade eficacitatea anticoagulantelor orale;
42
A.
poate fi cauz de eec terapeutic la asocierea cu
contraceptive hormonale;
poteneaz efectul glucocorticoizilor la asocierea
cu acetia;
administrat la bolnavii cu dependen la
metadon poate declana sindrom de abstinen.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Alcalinizarea urinii mrete eliminarea:
amfetaminei;
fenobarbitalului;
43
A.
salicilailor;
probenecidului;
metadonei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
n tratamentul intoxicaiei cu amfetamin,
opioide sau imipramin se acidific urina cu
doze mari de:
acid folic;
acid ascorbic;
44
A.
probenecid;
clorur de amoniu;
clorochin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Administrarea de bicarbonat de sodiu
grbete eliminarea toxicului prin urin n
intoxicaia cu:
fenobarbital;
opioide;
45
A.
amfetamin;
imipramin;
salicilai.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201, 202)
Notai medicamentele care la asocierea cu
anticoagulante orale determin creterea
efectului anticoagulant:
barbiturice;
salicilai;
46
A.
acid valproic;
omeprazol;
eritromicin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Probenecid inhib, prin competiia pentru
transportori, secreia tubular, respectiv
eliminarea urinar pentru:
penicilin;
digoxin;
47
A.
salicilai;
levodopa;
fenilbutazon.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200, 201)
Notai afirmaiile adevrate despre
interaciunile asupra excreiei urinare:
deplasarea medicamentelor de pe proteinele
plasmatice favorizeaz eliminarea lor urinar;
penicilinele i salicilaii inhib secreia tubular a
probenecidului;
48
A.
diureticele, mrind fluxul de urin, scad
eliminarea medicamentelor prin interferarea
reabsorbiei lor tubulare;
modificarea pH-ului urinii influeneaz
reabsorbia tubular a medicamentelor sau
metaboliilor acizi sau baze slabe;
medicamentele slab acide se elimin urinar mai
mult cnd urina este acid.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200, 201)
Notai medicamentele a cror absorbie
intestinal este sczut de sucralfat:
fenitoin;
chinolone antibacteriene;
49
A.
tetracicline;
gentamicin;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 218)
Fenobarbitalul este un inductor enzimatic
activ i crete activitatea:
enzimelor microzomale oxidative;
aldehid-dehidrogenazei;
50
A.
glucuroniltransferazei;
srurilor biliare;
vitaminei D.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Care este penicilina activa fata de
Pseudomonas:
Flucloxacilina
Nafcilina
51
A.
Piperacilina
Mecilinam
Temocilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-968)
Pag. 23 din 309
Notati reactiile toxice care pot aparea la
administrarea penicilinelor:
Eritem cutanat
Hepatita
52
A.
Granulocitopenie
Hemoragii
Soc anafilactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 970)
Ticarcilina:
Este indicata in infectii ale pielii si tesuturilor moi
cu Pseudomonas
Este contraindicata in infectii produse de
anaerobi
53
A.
Se administreaza 1 doza/zi in insuficienta
hepatica
Nu se asociaza cu acid clavulanic
Se administreaza oral la 6-8 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 981)
Aztreonamul:
Este inactivat de flora intestinala
Realizeaza concentratii active in plaman, bila,
peritoneu
54
A.
Este contraindicat in infectii nosocomiale
Se administreaza i.m. sau i.v.
Poate produce flebita la locul injectiei i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 997-998)
Notati cefalosporinele de generatia a III-a:
Cefepima
Ceftriaxona
55
A.
Cefotetan
Latamoxef
Cefotaxim
B.
C.
D.
E.
(pag. 984)
Tema nr. 5
Particularitati farmacologice in unele sari patologice
2001.
pag. 174-190
Precizai medicamentul care prezint risc de
supradozare i risc de acumulare cu
fenomene toxice n insuficiena cardiac:
penicilin;
idocain;
1
A.
fenobarbital;
cefalexin;
ampicilin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175, 176)
Notai clasa de medicamente care poate
determina dureri anginoase la cardiaci:
barbiturice;
beta-blocante;
2
A.
glucocorticoizi;
blocante ale canalelor de calciu;
simpatomimetice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Care este clasa de medicamente care poate
produce rspuns eritropoietic crescut n
insuficiena renal?
digitalice;
androgeni;
3
A.
aminoglicozide;
anticoad.anticoagulante;
antidiabetice orale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 184)
Ce medicament determin la hepatici apnee
toxic la doze mici?
teofilin;
fenitoin;
4
A.
suxametoniu;
lidocain;
cloramfenicol.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
Pag. 24 din 309
Scderea eficacitii cloxacilinei n
insuficiena renal este determinat de:
creterea concentraiei formei libere;
acumularea medicamentului n snge;
5
A.
creterea metabolizrii hepatice;
creterea eliminrii renale;
diminuarea absorbiei digestive.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180)
Precizai medicamentele care determin
apariia edemelor la cardiaci:
digitalice;
a.digitalice;
antiaritmice;
6
A.
anestezice generale;
glucocorticoizi;
simpatomimetice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Care este medicamentul care nu determin la
cardiaci aritmii ectopice?
propranolol;
teofilin;
7
A.
cafein;
levodopa;
digitalice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Tinerii cu hipertensiune arterial labil
rspund bine la medicaia:
diuretic;
blocant beta-adrenergic;
8
A.
digitalic;
antiaritmic;
vasodilatatoare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Esofagita de reflux contraindic:
antiacidele;
omeprazolul;
9
A.
metoclopramidul;
ranitidina;
atropina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Precizai medicamentul pentru care timpul de
njumtire este dublat att n ciroz ct i
n hepatita acut, dar semnificaia clinic
este minor deoarece are un indice
terapeutic mare:
digitoxin;
prednison;
10
A.
furosemid;
fenitoin;
diazepam.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Administrat la bolnavi cu insuficien
cardiac, lidocaina realizeaz:
un volum de distribuie crescut;
o concentraie sanguin sczut;
11
A.
concentraii relativ mari n miocard i creier;
eliminare rapid sub form de metabolii toxici;
inciden sczut a reaciilor adverse la
introducerea intravenoas rapid de doze mari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 176)
La bolnavii cu insuficien cardiac,
procainamida:
prezint concentraii sczute n snge, miocard,
creier;
eliminarea nu este influenat de afectarea
funciei renale;
12
A.
prezint timpul de njumtire sczut la cardiaci
cu funcie renal necorespunztoare;
poate determina acumularea de metabolii toxici
ca N-acetilprocainamida;
nu determin fenomene toxice la administrarea
intravenoas.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 176)
Referitor la modificri fiziopatologice la
cardiaci care pot influena reactivitatea
tisular la unele medicamente, urmtoarele
afirmaii sunt adevarate cu excepia:
deficit al pompei cardiace favorizarea aciunii
de deprimare miocardic;
miocard alterat cu hiperexcitabilitate
favorizarea aritmiilor ectopice;
13
A.
coronaropatie favorizarea ischemiei miocardice;
dezechilibre electrolitice, hipokaliemie
favorizarea aritmiilor ectopice;
tulburri de conducere n miocard favorizarea
reteniei hidrosaline.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Pag. 25 din 309
Urmtoarele medicamente determin
micorarea conducerii atrio-ventriculare
putnd determina bloc atrio-ventricular la
cardiaci cu tulburri de conducere n
miocard, cu excepia:
digoxin;
blocante beta-adrenegice;
14
A.
verapamil;
simpatomimetice;
procainamid.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu
excepia:
timpul de njumtire al antibioticelor
aminoglicozide crete de la 2-3 ore la 40-60 ore
pentru bolnavul anuric;
doza obinuit de gentamicin (60-80 mg) se
administreaz la interval de 8 ore pentru un
clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min;
15
A.
streptomicina se administreaz n doz de 500
mg la 24-48 ore pentru un clearance al
creatininei ntre 70 i 10 ml/min;
penicilinele se elimin mai ales renal;
doze foarte mari de benzilpenicilin (peste 20
000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de
encefalopatie i anemie hemolitic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180, 181)
Notai afirmaia fals:
digoxina se elimin renal, nemodificat n
proporie de circa 2/3;
n insuficiena renal grav timpul de
njumtire plasmatic al digoxinei crete la 80-
100 ore ;
16
A.
la un clearance al creatininei mai mic de 5
ml/min sunt suficiente 0,25 mg de digoxin de 3
ori lun;
procainamida prezint tendina la acumulare n
insuficiena renal;
utilizarea propranololului n insuficiena renal
sever trebuie evitat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181, 182)
Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia:
tranzitul intestinal accelerat nu influeneaz
absorbia medicamentelor puin liposolubile;
preparatele retard de nitroglicerin i digoxina
sub form de comprimat nu au absorbia
modificat n condiiile unui tranzit
gastrointestinal rapid;
17
A.
ntrzierea golirii stomacului i a tranzitului
intestinal micoreaz absorbia levodopei;
sulfasalazina are eficacitate crescut dup
rezecia de colon;
pivampicilina elibereaz rapid ampicilina activ n
boala celiac.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185, 186)
Urmtoarele medicamente cu un clearance
hepatic intrinsec mare au metabolizarea
dependent critic de circulaia hepatic, cu
excepia:
lidocain;
propranolol;
18
A.
morfin;
nortriptilin;
teofilin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Suxametoniu poate determina la hepatici,
datorit deficitului de pseudocolinesteraz,
la doze mici:
reacii hipoglicemice;
apnee toxic;
19
A.
convulsii;
acidoz lactic;
icter medicamentos.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
Notai afirmaia adevrat:
majoritatea cefalosporinelor sunt epurate
predominant prin excreie renal;
timpul de njumtire al cefalosporinelor scade
n prezena insuficienei renale;
20
A.
tetraciclina i oxitetraciclina sunt indicate n
prezena insuficienei renale;
eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este
modificat n insuficiena renal;
pentru co-trimoxazol excreia ambelor
componente sulfametoxazol i trimetoprim
este crescut pentru un clearance al creatininei
sub 25 ml/min i nu trebuie modificat intervalul
ntre doze.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
Pag. 26 din 309
bolnavii uremici sunt relativ rezisteni la vitamina
D;
n steatoree absorbia calciului, fierului este
deficitar;
21
A.
n esofagita de reflux se recomand
anticolinergice de tip atropinic pentru creterea
tonusului sfincterului esofagian inferior;
n colita ulceroas sunt indicate opiodele i
loperamida;
diureticele, utilizate abuziv la cirotici, pot precipita
coma hepatic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184, 186, 187,190)
Care dintre urmtoarele medicamente
determin edeme, agravarea insuficienei
cardiace i hipertensiunii arteriale la
cardiaci?
digitalice;
glucocorticoizi;
22
A.
verapamil;
levodopa;
carbenoxolon.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
favorizeaz aritmiile ectopice la cardiaci?
digitalice;
fenilbutazon;
23
A.
verapamil;
antidepresive triciclice;
anestezice generale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Notai medicamentele cu tendin la
acumulare i creterea concentraiei
sanguine prin diminuarea eliminrii renale n
caz de insuficien renal:
captopril;
digoxin;
24
A.
cloxacilin;
fenitoin;
ranitidin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1180)
Notai afirmaiile adevrate despre afeciunile
tubului digestiv ce pot influena cinetica
medicamentelor:
tranzitul intestinal accelerat n enteritele acute
diminueaz absorbia;
n caz de stenoz piloric curba concentraie
plasmatic n funcie de timp nu se modific
pentru medicamentele administrate oral;
25
A.
n caz de obstrucie intestinal se recomand
administrarea medicamentelor pe cale oral
pentru absorbie crescut;
n enterita segmentar sau boala Crohn
absorbia lincomicinei i a co-trimoxazolului este
ntrziat, iar absorbia propranololului este
crescut;
la femei cu diverticuloza intestinului subire
crete absorbia asociaiilor estroprogestative.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185, 186)
Notai medicamentele ce pot declana sau
precipita coma hepatic la cirotici:
teofilin;
morfin;
26
A.
anticoagulante cumarinice;
diuretice kaliuretice (abuziv);
cloramfenicol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notai medicamentele ce pot determina
apariia blocului atrio-ventricular la pacieni
cu tulburri de conducere n miocard:
simpatomimetice;
cafein;
27
A.
verapamil;
digoxin;
fenilbutazon.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Care dintre urmtoarele afirmaii sunt
adevrate?
n insuficiena cardiac tiopentalul tinde s se
acumuleze n creier cu prelungirea efectului;
toate situaiile hemodinamice cu diminuarea
fluxului sanguin renal favorizeaz epurarea
digoxinei;
28
A.
propranololul micoreaz fluxul sanguin hepatic
i poate diminua epurarea altor medicamente cu
clearance-ul hepatic mare;
n insuficiena cardiac (mai ales n formele
grave) i n strile de oc trebuie evitat
administrarea intravenoas rapid de doze mari
de lidocain;
n cazul teofilinei, insuficiena cardiac crete
mult timpul de njumtire pn la 25 de ore.
B.
C.
D.
E.
(pag. 176, 177)
Pag. 27 din 309
Cnd clearance-ul creatininei are valori
foarte mici (sub 10 ml/min) este necesar
scderea dozelor pentru cefalotin, existnd
risc de:
hemoliz;
afectare toxic a rinichiului;
29
A.
fenomene de encefalopatie;
ototoxicitate;
aritmii ectopice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
La doze mari de carbenicilin sodic,
administrate la bolnavi uremici, s-au
semnalat:
acidoz;
hipernatremie;
30
A.
convulsii;
hipertensiune arterial;
hemoragii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Care sunt procesele de metabolizare a
medicamentelor modificate la bolnavii cu
insuficien renal?
crete hidroxilarea n rinichi a vitaminei D;
hidroliza esterazic a procainei este inhibat;
31
A.
acetilarea sulfafurazolului este stimulat;
degradarea metabolic a hormonului
paratiroidian n esutul renal este inhibat;
acetilarea izoniazidei este inhibat (la acetilatori
leni).
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Notai medicamentele toxice pentru rinichi
care trebuie indicate cu pruden sau evitate,
dup caz, la renali:
antibiotice aminoglicozidice nefrotoxice;
fenotiazine neuroleptice pigmentaii cutanate;
c
32
A.
fenilbutazona necroz cortical;
sulfamide antidiabetice - hipoglicemie i acidoz
lactic;
metoxifluran insuficien renal acut (mai ales
la asocierea cu cefaloridin sau tetraciclin).
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Anticoagulantele orale sunt contraindicate n
prezena obstruciei biliare i la hepatici
deoarece:
pot fi cauz de tromboze;
pot fi cauz de accidente hemoragice;
33
A.
declaneaz coma hepatic;
la aciunea lor antivitaminic K se adaug
absorbia deficitar a acestei vitamine;
la aciunea lor antivitaminic K se adaug
sinteza hepatic necorespunztoare a unor
factori ai coagulrii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189, 190)
administrarea de lidocain la cirotici crete riscul
toxicitii neurologice, impunnd reducerea
dozelor la jumtate;
n hepatita acut viral epurarea lidocainei este
mult diminuat i se contraindic administrarea;
34
A.
pentru diazepam timpul de njumtire este
dublat att n ciroz ct i n hepatita acut, dar
semnificaia clinic este minor, deoarece are un
indice terapeutic mare;
metildigoxina realizeaz concentraii sanguine
sczute la hepatici, impunnd creterea dozelor;
prednisonul tinde s realizeze niveluri sanguine
active mai mari n insuficiena hepatic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 188, 189)
n insuficiena cardiac scderea fluxului
sanguin la nivelul mucoasei
gastrointestinale i al esutului subcutanat i
muscular determin micorarea absorbiei
digestive i de la locul injectrii pentru:
fenitoin;
lanatozid C;
35
A.
digoxin;
procainamid;
nifedipin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Referitor la medicamente, insuficiena
cardiac le poate influena:
absorbia;
distribuia;
36
A.
epurarea;
inhibiia enzimatic;
inducia enzimatic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Pag. 28 din 309
La pacienii cu insuficien cardiac
procainamida prezint:
fluxul sanguin hepatic crescut;
volum de distribuie sczut;
37
A.
concentraii crescute n snge;
concentraii crescute n miocard;
concentraii crescute n creier;
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
Precizai medicamentele care la cardiaci pot
precipita insuficiena cardiac:
digitalice;
chinidin;
38
A.
disopiramid;
verapamil;
anestezice generale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Precizai medicamentele care pot declana
aritmii grave la cardiaci:
efedrin;
izoprenalin;
39
A.
amfetamin;
adrenalin;
verapamil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 178)
Precizai medicamentele care n insuficiena
renal, prin diminuarea eliminrii renale, au
risc crescut de reacii toxice:
izoniazid;
sulfamide;
40
A.
ranitidin;
captopril;
famotidin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Cnd n insuficiena renal clearance-ul
creatininei are valori foarte mici este
necesar scderea dozelor pentru:
oxacilin;
cefaloridin;
41
A.
amplicilin;
amoxicilin;
cefalotin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Medicamente cu risc toxic crescut n
insuficiena renal sunt:
fenobarbital;
captopril;
42
A.
atenolol;
nitroprusiat de sodiu;
enalapril.
B.
C.
D.
E.
(pag. 182)
n insuficiena renal prin scderea
reactivitii tisulare scade eficacitatea pentru:
atropin;
vasopresin;
43
A.
insulin;
diazepam;
oxazepam.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Selectai medicamentele care au risc crescut
de hiperkaliemie n insuficiena renal:
furosemid;
spironolacton;
44
A.
triamteren;
anticoagulante;
suxametoniu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Diureticele tiazidice, administrate n doze
mari, n insuficiena renal determin:
agravarea insuficienei renale;
favorizarea hemoconcentraiei;
45
A.
scderea filtrrii glomerulare;
tendin de acumulare prin insuficiena eliminrii
renale;
creterea diurezei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Precizai substanele medicamentoase
metabolizate n tubul digestiv:
levodopa;
teofilin;
46
A.
clorpromazin;
sulfasalazin;
pivampicilin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Pag. 29 din 309
este sczut n steatoree:
vitamina C;
vitamina D;
47
A.
vitamina K;
calciul;
fierul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
este mai mic n diverticuloza intestinului
subire:
sulfafurazol;
ampicilin;
48
A.
acid acetilsalicilic;
estroprogestative;
propranolol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Mecanismele care determin risc toxic
crescut la hepatici pentru tiopental sunt:
scderea eliminrii renale;
epurare hepatic deficitar;
49
A.
diminuarea legrii de proteinele plasmatice;
creterea concentraiei proteinelor plasmatice;
modificarea electroliilor serici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notai medicamentele a cror epurare este
micorat ca urmare a deficitului de
metabolizare de ctre ficatul bolnav:
diazepam;
fenitoin;
50
A.
teofilin;
cloramfenicol;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 188, 181)
Polimixina B - afirmatii adevarate:
Se absoarbe dupa administrarea orala
Are mecanism de actiune bactericid absolut
51
A.
Rezistenta se instaleaza rapid
Se poate administra la pacienti cu Miastenia
gravis
Nu se administreaza topic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1028)
Eritromicina:
Se administreaza ca preparate enterosolubile
Difuzeaza bine in toate tesuturile, inclusiv in
lichidul cefalorahidian
52
A.
Nu strabate placenta
Este activa pe germeni intracelulari
Este antibiotic de electie in tusea convulsiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000-1001)
Urmatoarele afirmatii privind
aminoglicozidele sunt adevarate:
Au mecanism de actiune bactericid
Se fixeaza pe subunitatea ribozomala 50 S
53
A.
Au efect postantibiotic
In conditiile anaerobiozei locale, se pastreaza
mecanismul activ care transporta antibioticul in
interiorul celulei bacteriene
La Amikacina rezistenta se instaleaza lent
B.
C.
D.
E.
(pag. 1007-1008)
Doxiciclina:
Are t1/2 lung pentru doza unica, intre 12-18 ore
Excretia se face renal si prin retrodifuziune in
colon
54
A.
Epurarea este influentata de insuficienta
functionala a ficatului sau a rinichiului
Este contraindicata in sinuzita
Produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu
alcool
B.
C.
D.
E.
(pag. 1023-1024)
Gentamicina:
Este aminoglicozid din generatia a III-a
Circula in sange nelegata de proteinele
plasmatice
55
A.
Este inactiva pe bacili gram negativ
Este ototoxica, producand mai ales tulburari
vestibulare
Se asociaza cu Carbenicilina in infectii cu
Pseudomonas
B.
C.
D.
E.
(pag. 1015)
Indicatiile de prima alegere ale Tetraciclinei
sunt:
Pneumonii cu Mycoplasma
Holera
56
A.
Gonoree
Rickettsioze
Acnee, in doze mici administrate timp indelungat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022-1023)
Pag. 30 din 309
Tema nr. 6
Antibiotice cu structura betalactamica
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 967-998
2001.
pag. 1215-1259
Care dintre urmatoarele enunturi despre
benzilpenicilina nu este adevarat?
Este inactivata de acidul clorhidric din stomac
este o penicilina cu spectru larg
1
A.
poate produce dureri la locul injectarii i.m.
este antibiotic de electie n lues
efectul sau antimicrobian este crescut de
Probenecid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 971-972)
peniciline nu este adevarat?
Mecanismul actiunii antibacteriene este
bactericid de tip degenerativ
au potential alergizant foarte mare
2
A.
administrarea parenterala prezinta cel mai mic
risc de declansare a reactiilor adverse
au un nucleu comun format dintr-un inel
tiazolidinic si un inel beta-lactamic
spectrul antimicrobian difera n cadrul diverselor
grupe de peniciline
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-971)
benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat?
Este o sare a benzilpenicilinei cu
dibenziletilendiamina
spectrul antibacterian este identic cu cel al
penicilinei G
3
A.
poate produce la locul injectiei i.m. durere,
noduli, induratii
este indicata n infectii grave
se administreaza pentru profilaxia infectiei
streptococice la bolnavi cu reumatism
poliarticular acut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 973)
Nu face parte din grupa penicilinelor
antistafilococice:
amoxicilina
oxacilina
4
A.
cloxacilina
dicloxacilina
nafcilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 974-978)
Nu face parte din grupa penicilinelor cu
spectru larg, active pe Pseudomonas:
carbenicilina
ticarcilina
5
A.
piperacilina
azlocilina
temocilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 980-982)
Apartine grupului monobactamilor:
imipenem
aztreonam
6
A.
mecilinam
meropenem
piperacilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 981-982, 996-997)
Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt
corecte, cu exceptia:
este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din
stomac
absorbtia este redusa daca administrarea se
face pe stomacul plin
7
A.
are potential alergizant foarte mic
este indicata n infectii biliare cu colibacili sensibili
se asociaza cu sulbactam pentru largirea
spectrului sau antimicrobian
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 970, 976-977)
Care dintre urmatoarele peniciline nu se
administreaza pe cale orala?
fenoximetilpenicilina
oxacilina
8
A.
ampicilina
carbenicilina
amoxicilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 974-980)
Urmatoarele enunturi despre amoxicilina
sunt corecte, cu exceptia:
are biodisponibilitate orala mai mare comparativ
cu ampicilina
absorbtia nu este influentata de prezenta
alimentelor
9
A.
concentratia plasmatica realizata este mai mare
comparativ cu ampicilina
se administreaza oral, i.m., i.v.
nu difuzeaza n secretiile traheobronsice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 978)
Pag. 31 din 309
Indicatia principala a carbenicilinei este
tratamentul infectiilor cu:
Treponema
Candida albicans
10
A.
Pseudomonas
virusuri
stafilococi secretori de beta-lactamaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 980-981)
Mecilinamul apartine:
penicilinelor antistafilococice
penicilinelor active pe enterobacteriacee
11
A.
penicilinelor active fata de Pseudomonas
penicilinelor cu spectru larg
monobactamilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-968, 982, 997)
Alegeti singurul enunt incorect:
procainbenzilpenicilina elibereaza procaina cu
potential alergizant crescut
pivampicilina este un prodrog
12
A.
benzilpenicilina este o penicilina naturala
benzilpenicilina are capacitate antigenica foarte
mica
sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967, 970-972, 976-977)
Alegeti singurul enunt incorect:
mecanismul de actiune al cefalosporinelor este
bacteriostatic, prin fixare pe subunitatile 30S ale
ribozomilor bacterieni
cefalosporinele sunt antibiotice cu structura beta-
lactamica
13
A.
nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7-
aminocefalosporanic
toate cefalosporinele au difuziune buna n
tesuturi si n lichidele biologice, dar difera ntre
ele n functie de gradul de difuziune n lichidul
cefalorahidian
eliminarea cefalosporinelor se face predominant
renal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984)
Alegeti enuntul incorect referitor la
cefalosporinele din generatia I:
sunt utile n infectii cu bacterii gram pozitive,
rezistente la peniciline
se utilizeaza n meningite
14
A.
substantele active dupa administrare orala sunt
indicate n infectii respiratorii
substantele administrate parenteral sunt utile
pentru profilaxia infectiilor chirurgicale
n cazul infectiilor sistemice cu bacili gram
negativ sensibili, se asociaza cu aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 985)
Face parte din clasa cefalosporinelor
parenterale din generatia I:
cefaclor
cefixima
15
A.
ceftibuten
cefazolina
cefetamet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984, 988, 995-996)
Care dintre urmatoarele cefalosporine se
administreaza pe cale orala?
cefazolina
cefalotina
16
A.
cefalexina
ceftazidima
cefepima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984)
Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima:
este o cefalosporina din generatia a IV-a
are un spectru antibacterian larg
17
A.
prezinta avantajul fata de cefalosporinele din
generatia a III-a ca rezistenta se instaleaza mult
mai lent
este indicata n infectii urinare
are absorbtie orala buna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 993-994)
Face parte din grupa cefalosporinelor
parenterale din generatia a IV-a:
cefepima
cefalexina
18
A.
cefaclor
cefixima
cefalotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984, 993-995)
Pag. 32 din 309
Nu face parte din grupa cefalosporinelor
parenterale din generatia a III-a:
cefotaxima
cefalexina
19
A.
ceftriaxona
cefoperazona
ceftazidima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 984, 991-994)
Face parte din clasa cefalosporinelor orale
vechi:
cefotaxima
ceftriaxona
20
A.
cefalexina
cefoperazona
ceftazidima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 984, 991-994)
Penicilinele:
au ca nucleu comun acidul peniciloic
au ca nucleu comun acidul 6-aminopenicilinamic
21
A.
au un nucleu comun format dintr-un nucleu
dihidrotiazinic si un inel beta-lactamic
au un nucleu comun format dintr-un nucleu
tiazolidinic si un inel beta-lactamic
au structura aminociclitol-aminoglicozidica
B.
C.
D.
E.
(pag. 967, 983, 1006)
Urmatoarele peniciline naturale sunt
peniciline depozit:
benzatinbenzilpenicilina
benzilpenicilina
22
A.
ampicilina
procainbenzilpenicilina
oxacilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline)
sunt:
benzilpenicilina
23
A.
ampicilina
amoxicilina
bacampicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Sunt active fata de Pseudomonas:
carbenicilina
cefalotina
24
A.
piperacilina
ticarcilina
cefepima
B.
C.
D.
E.
(pag. 968, 971, 987, 993)
Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa
penicilinelor active fata de enterobacteriacee:
mecilinam
25
A.
temocilina
pivmecilinam
benzatinbenzilpenicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967-968, 973-974)
Spectrul antimicrobian al penicilinelor
naturale cuprinde:
stafilococul penicilinazosecretor
spirochete: treponema
26
A.
Pseudomonas aeruginosa
coci grampozitiv: streptococi, pneumococi
coci gramnegativ: gonococi, meningococi
B.
C.
D.
E.
(pag. 969, 971)
Fac parte din grupa penicilinelor
antistafilococice:
oxacilina
benzilpenicilina
27
A.
flucloxacilinadicloxacilina
dicloxacilina
nafcilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Sunt reactii adverse provocate de peniciline:
retinita pigmentara fara afectarea vederii
reactii alergice
28
A.
favorizarea suprainfectiilor, dupa administrarea
orala a penicilinelor cu spectru larg
reactia Herxheimer
somnolenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 970, 971)
Pag. 33 din 309
Benzatinbenzilpenicilina se administreaza:
n scarlatina
n infectii urinare cu germeni sensibili: colibacili
sau Proteus mirabilis
29
A.
pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi
cu reumatism poliarticular acut
n infectii grave
n sifilis
B.
C.
D.
E.
(pag. 973)
Mecanismele de actiune posibile ale
penicilinelor sunt:
legare de proteinele membranare PBP
legarea covalenta a penicilinelor de
transpeptidazele care asigura soliditatea
peretelui bacterian
30
A.
fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor
bacterieni, inhibnd sinteza proteica microbiana
activarea unor enzime autolitice: autolizine,
mureinhidrolaze
fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor
bacterieni, inhibnd sinteza proteica microbiana
B.
C.
D.
E.
(pag. 969)
Fenoximetilpenicilina:
este inactivata de acidul clorhidric din stomac
este indicata n infectii usoare
31
A.
se administreaza oral ca sare de potasiu sub
forma de comprimate
este preferabil ca administrarea sa se faca pe
stomacul gol
este numita si penicilina G
B.
C.
D.
E.
(pag. 974)
Sunt asocieri penicilina-inhibitor de beta-
lactamaza utilizate n terapeutica:
ampicilina-sulbactam
amoxicilina-acid clavulanic
32
A.
oxacilina-acid clavulanic
oxacilina-sulbactam
ticarcilina-acid clavulanic
B.
C.
D.
E.
(pag. 975, 977, 978, 981)
Alegeti enunturile corecte referitoare la
amoxicilina:
are biodisponibilitate orala mai mare comparativ
cu ampicilina
absorbtia sa este influentata de prezenta
alimentelor
33
A.
are difuziune buna n tesuturi, inclusiv n
secretiile traheobronsice
se asociaza cu clavulanat de potasiu pentru
largirea spectrului sau antimicrobian
se administreaza oral, i.m., i.v
B.
C.
D.
E.
(pag. 978)
Alegeti enunturile incorecte referitoare la
peniciline:
capacitatea antigenica a penicilinelor este
datorata att moleculelor de antibiotic ct si unor
metaboliti care functioneaza ca haptene
procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant
deoarece elibereaza procaina
34
A.
ampicilina este puternic sensibilizanta
aplicarea locala pe tegumente sau pe mucoase
scade riscul alergiilor
administrarea parenterala prezinta cel mai mare
risc de declansare a reactiilor adverse
B.
C.
D.
E.
(pag. 970)
Ampicilina:
este un prodrog
este indicata n infectii biliare cu colibacili sensibili
35
A.
este indicata n uretrita gonococica
este o penicilina cu spectru ngust
se elimina predominant renal, n forma activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 976-977)
Carbenicilina:
se absoarbe dupa administrare orala
este o penicilina antistafilococica
36
A.
poate produce accidente hemoragice, la doze
mari si la bolnavi cu insuficienta renala
poate produce tulburari electrolitice, n cazul unui
tratament intensiv, cu doze mari
se asociaza cu aminoglicozidele n aceeasi
seringa sau sac perfuzor
B.
C.
D.
E.
(pag. 980-981)
Mecilinam:
se elimina renal, realiznd concentratii urinare
mari
are spectru antibacterian larg
37
A.
se absoarbe dupa administrare orala
nu provoaca reactii alergice
este indicat n infectii urinare cu germeni sensibili
B.
C.
D.
E.
(pag. 982)
Pag. 34 din 309
Rezistenta bacteriana la peniciline poate
apare:
prin secretie de beta-lactamaze
prin prezenta unor 3-acetiltransferaze care
acetileaza gruparile amino
38
A.
prin modificarea receptorilor membranari specifici
prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care
fosforileaza gruparile hidroxil
datorita unor mutatii cromozomiale care modifica
locul de legare a antibioticului de subunitatile
ribozomale 30S
B.
C.
D.
E.
(pag. 969, 1008)
Imipenem:
are un spectru antibacterian ngust
se foloseste n terapeutica asociat cu cilastatin
39
A.
este bacteriostatic
este indicat n infectii nosocomiale cu germeni
gram negativ multirezistenti
se administreaza oral
B.
C.
D.
E.
(pag. 996, 997)
Aztreonam:
este un antibiotic cu nucleu betalactamic
monociclic
are mecanism de actiune bacteriostatic
40
A.
este rezistent la majoritatea betalactamazelor
produse de bacili gram negativ aerobi
este indicat n infectii nosocomiale cu bacili gram
negativ rezistenti la alte antibiotice
face parte din grupa carbapenemilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 996-998)
Reactii adverse comune cefalosporinelor
sunt:
reactii de hipersensibilizare
ototoxicitate
41
A.
reactii hematologice
hepatotoxicitate
hipotensiune ortostatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 984-985)
Sunt cefalosporine din generatia a II-a:
cefepima
cefamandol
42
A.
cefuroxima
cefoxitina
cefoperazona
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 988-993)
Sunt cefalosporine parenterale din generatia
a III-a:
cefotaxima
ceftriaxona
43
A.
ceftazidima
cefoperazona
cefepima
B.
C.
D.
E.
(pag. 991-993)
Sunt active dupa administrare orala:
benzilpenicilina
amoxicilina
44
A.
cefaclor
ceftazidima
piperacilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 971, 978, 981, 992, 994)
Sunt cefalosporine orale noi:
cefixima
cefazolina
45
A.
cefalotina
ceftibuten
cefetamet
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 995-996)
Mecanismul de actiune al cefalosporinelor
este bactericid prin:
bacterieni
bacterieni
46
A.
mpiedicarea formarii legaturilor transversale la
nivelul polimerului peptoglicanic din structura
peretelui bacterian
inhibarea ADN-girazei
activarea autolizinelor bacteriene
B.
C.
D.
E.
(pag. 984)
Cefuroxima:
este indicata n infectii urinare cu germeni
sensibili
este activa ca atare dupa administrare orala
47
A.
sub forma de cefuroxim-axetil are
biodisponibilitate orala buna
este o cefalosporina din generatia a II-a
este o cefalosporina orala "veche"
B.
C.
D.
E.
(pag. 984, 989)
Pag. 35 din 309
Fac parte din clasa cefalosporinelor orale:
cefalexina
cefaclor
48
A.
cefixima
cefetamet
cefalotina
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 995)
cefalosporine:
sunt antibiotice cu nucleu policiclic
naftacencarboxamidic
nefrotoxicitatea este potentata de asocierea cu
aminoglicozidele
49
A.
au mecanism de actiune bacteriostatic
se elimina predominant digestiv
au indicatii terapeutice diferite n functie de
generatia din care fac parte
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-985)
Benzilpenicilina este antibiotic de electie n:
infectii cu streptococ hemolitic
infectii cu meningococ
50
A.
lues
infectii cu enterobacteriacee
infectii cu pneumococ
B.
C.
D.
E.
(pag. 968, 972)
Notati afirmatia adevarata privind
mecanismul de actiune al urmatoarelor
medicamente antituberculoase:
Complexarea ARN polimerazei prin legarea de
subunitatea beta - Ciprofloxacina
Impiedicarea sintezei acidului folic - Acid
aminosalicilic
51
A.
Inhibitia sintezei acizilor grasi - Ofloxacina
Inhibitia ADN girazei bacteriene - Izoniazida
Inhibarea sintezei proteice ribozomale -
Cicloserina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1046)
fluorochinolone:
Realizeaza concentratii mai mici decat cele
plasmatice in ficat, plamani, oase
Nu sunt active pe chlamidii si mycoplasme
52
A.
Au mecanism de actiune bactericid
Pot determina convulsii, halucinatii, delir
Ofloxacina si Ciprofloxacina se pot administra in
tuberculoza pulmonara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033-1034)
Notati sulfamidele utilizate local:
Sulfapiridina
Sulfacetamida
53
A.
Sulfadiazina argentica
Sulfametoxidiazina
Mafenidul
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037-1041)
Precizati care sunt chimioterapicele
antituberculoase minore:
Amikacina
Ciprofloxacina
54
A.
Streptomicina
Acidul aminosalicilic
Pirazinamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 1046)
Tema nr. 7
Antibiotice: macrolide, aminoglicozide, tetracicline,
fenicoli si polipeptide
pag. 998-1004, pag. 1006-1017, pag. 1019-1030
2001.
pag. 1261-1307
Mecanismul de actiune al antibioticelor
aminoglicozide consta n:
inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea
pe subunitatile ribozomale 50S
inhibitia ADN-topoizomerazelor bacteriene
1
A.
inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea
pe subunitatile ribozomale 30S
inhibitia sintezei peretelui bacterian
alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice
a celulei bacteriene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1007)
Care din urmatoarele afirmatii privind
aminoglicozidele este incorecta?
au absorbtie orala redusa
difuzeaza bine n tesuturi, mai ales n lichidul
cefalorahidian
2
A.
sunt antibiotice cu indice terapeutic mic
principalele reactii adverse sunt ototoxicitatea si
nefrotoxicitatea
au efect postantibiotic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1007, 1009)
Pag. 36 din 309
Nu creste ototoxicitatea aminoglicozidelor:
cisplatin
bumetanid
3
A.
furosemid
sulfat de magneziu
acid etacrinic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1010)
Care dintre antibioticele aminoglicozide
urmatoare are cel mai redus efect ototoxic?
amikacina
kanamicina
4
A.
streptomicina
tobramicina
netilmicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1009)
Notati varianta incorecta n ceea ce priveste
administrarea streptomicinei:
la copii si sugari se administreaza 2-5 mg/kg/zi
fara a depasi 0,5 g/zi
tularemie - i.m. 1-2 g/zi timp de o saptamna
5
A.
bruceloza (forme grave) - 2 g/zi, 2 3 saptamni
(asociata cu tetraciclina)
endocardita bacteriana cu enterococi - n
asociere cu penicilina
pesta 4 g/zi primele doua zile, apoi 1 g/zi timp
de o saptamna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1012)
Care dintre urmatoarele antibiotice nu este
activ pe Treponema palidum?
benzilpenicilina
gentamicina
6
A.
claritromicina
tetraciclina
eritromicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 969, 1001, 1007, 1021)
Urmatoarele afirmatii despre aminoglicozide
au absorbtie orala redusa
au T1/2 scurt (2 - 3 ore)
7
A.
nu trec prin placenta
mecanismul de actiune este bactericid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1007)
Urmatoarele aminoglicozide sunt din
generatia I, cu exceptia:
streptomicina
kanamicina
8
A.
neomicina
amikacina
paromomicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1006)
Streptomicina:
are absorbtie digestiva crescuta
are difuziune buna in tesuturi si LCR
9
A.
traverseaza placenta
nu este activa pe bacilul Koch uman
este contraindicata la copii si sugari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1011, 1012)
Neomicina:
are ototoxicitate si nefrotoxicitate scazuta
se utilizeaza frecvent pe cale sistemica
10
A.
este contraindicata in infectii digestive
administrata oral agraveaza coma hepatica
se administreaza local in piodermite si furuncule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1013)
Notati afirmatia falsa despre gentamicina:
se asociaza cu chimioterapice specifice in
tratamentul tuberculozei
este indicata in infectii grave cu germeni gram
negativ sensibili
11
A.
se asociaza cu carbenicilina in infectii cu
Pseudomonas
in arsuri infectate se foloseste pe cale sisitemica
si topic
la adult se administreaza i.m. si i.v., perfuzie lenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1015)
Urmatoarele afirmatii despre eritromicina
are efect bacteriostatic sau bactericid in functie
de concentratie
este inactiva pe germeni intracelulari
12
A.
este activa pe coci gram pozitiv si gram negativ
este activa pe Treponema palidum
determina rar fenomene alergice si aritmii
cardiace
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1001)
Pag. 37 din 309
Eritromicina este utilizata ca antibiotic de
electie in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
difterie
13
A.
tuse convulsiva
tuberculoza (in asocieri polichimioterapice)
pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1001, 1002)
Claritromicina are urmatoarele caracteristici,
cu exceptia:
biodisponibilitate superioara eritromicinei
(aproximativ 55%)
se concentreaza in tesuturi
14
A.
este metabolizata hepatic
are spectru antibacterian asemanator
eritromicinei
este inactiva pe Chlamydia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1003)
Azitromicina:
face parte din grupa aminoglicozidelor
se acumuleaza in eritrocite si macrofage
15
A.
realizeaza concentratii foarte scazute in sputa,
plamani, sinusuri
este ototoxica si nefrotoxica
se administreaza oral cel putin 10 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1003, 1004)
Notati macrolida din generatia I:
roxitromicina
claritromicina
16
A.
josamicina
azitromicina
diritromicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000)
Kanamicina:
este ineficace pe bacilul tuberculos
nu determina ototoxicitate
17
A.
se utilizeaza oral pentru pregatirea interventiilor
pe colon
nu se administreaza intramuscular
este contraindicata in infectii cu bacili gram
negativ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1012)
Notati afirmatiile adevarate despre macrolide:
inhiba sinteza proteica ribozomala
se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30 S
18
A.
la concentratii mari, efectul este bacteriostatic
sunt active pe coci gram pozitiv, inclusiv
stafilococi penicilinazosecretori
sunt active pe Chlamydii si Rickettsii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000)
Eritromicina:
este antibiotic de electie in difterie - pentru
eradicarea bacilului la purtatori
reprezinta medicatie de alternativa la bolnavi
alergici la penicilina
19
A.
are absorbtie mare pe cale orala, neinfluentata
de alimente
difuzeaza bine in LCR
se elimina prin bila, fecale si urina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000, 1001, 1002)
Eritromicina este antibiotic de electie in:
pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae
infectii grave cu Pseudomonas
20
A.
tuse convulsiva
local, in furuncule, arsuri si plagi infectate
forme grave de enterocolita cu Campylobacter
jejuni
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001, 1002)
Roxitromicina:
este macrolida semisintetica inactivata de sucul
gastric
are eficacitate crescuta pe germeni intracelulari
21
A.
are T 1/2 lung (12 ore), ceea ce permite 2
administrari pe zi
se administreaza oral, 500 mg o data pe zi
are proprietati farmacotoxicologice similare
tetraciclinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002, 1003)
Azitromicina:
se acumuleaza in tesuturi si se elibereaza lent
nu patrunde in eritrocite si macrofage
22
A.
realizeaza concentratii mari in sputa, plamani,
organe genitale feminine si prostata
are spectru asemanator eritromicinei, dar este
activa si pe H. Influenzae, Legionella si Bordetella
la adult se administraza oral, 500 mg/zi, timp de
3 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 1003, 1004)
Pag. 38 din 309
Reactiile adverse produse de eritromicina
sunt:
tulburari de echilibru si nistagmus
greata, voma, diaree
23
A.
colorarea in brun a dintilor
produce foarte rar hepatita colestatica
produce rar fenomene alergice (febra, eruptii
cutanate)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Eritromicina este activa pe:
Pneumococ
Neisseria ghonoreae
24
A.
Salmonella si Shigella
Mycoplasma pneumoniae
Rickettsii si Chlamidii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Claritromicina:
este macrolida din generatia a II-a
are biodisponibilitate inferioara eritromicinei
25
A.
este mai activa decat eritromicina pe Legionella
si Chlamydia
la adulti se administreaza 250-500 mg la 12 ore
este contraindicata la copii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000, 1003)
Farmacografia eritromicinei cuprinde:
se administreaza oral, 500 mg o data pe zi, la o
ora dupa masa
eritromicina propionat 250 si 500 mg se
administreaza la 6 ore, cu o ora inainte sau la 3
ore dupa masa
26
A.
in infectii genitale cu Chlamydia trachomatis se
administreaza 2 g pe zi, timp de 3 saptamani
eritromicina lactobionat nu se administreaza in
perfuzie
este contraindicata la copii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002)
Notati antibioticele aminoglicozide din
generatia a II-a:
gentamicina
kanamicina
27
A.
neomicina
tobramicina
netilmicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1006)
Farmacocinetica aminoglicozidelor cuprinde:
au absorbtie incompleta dupa administrare i.m.
toate au absorbtie orala redusa
28
A.
administrarea i.v. este contraindicata
difuziunea in tesuturi este buna, mai putin in LCR
se elimina renal, 70% in forma activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 1007)
Farmacodinamia aminoglicozidelor se
mecanism de actiune bactericid
se fixeaza pe subunitatile ribozomale 50 S
29
A.
actiunea antibacteriana este foarte buna si in
prezenta puroiului
spectrul antimicrobian cuprinde bacili gram
negativi aerobi
B.
C.
D.
E.
(pag. 1007)
Notati caracteristicile privind
farmacotoxicologia aminoglicozidelor:
au indice terapeutic mare
amikacina si kanamicina produc mai ales
tulburari vestibulare
30
A.
netilmicina are cel mai crescut efect ototoxic
nefrotoxicitatea se datoreaza acumularii
aminoglicozidelor in parenchimul renal
amikacina si netilmicina au cea mai mica
nefrotoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1009, 1010)
Gentamicina:
este antibiotic cu spectru larg
este ototoxica si nefrotoxica
31
A.
este contraindicata asocierea cu carbenicilina
sau ampicilina
in arsuri infectate se foloseste pe cale sistemica
si topic
doza pentru o data este de 80 mg la 12 ore, 7-10
zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 1015)
Notati indicatiile terapeutice ale neomicinei:
pregatirea interventiilor pe colon
coma hepatica
32
A.
infectii urinare si respiratorii cu bacili gram
negativ
local in piodermite, furuncule, arsuri si plagi
infectate
conjunctivita si blefarita - sub forma de colir 0,5%
B.
C.
D.
E.
(pag. 1013)
Pag. 39 din 309
Streptomicina:
se elimina integral prin scaun dupa administrare
orala
are difuziune foarte buna in tesuturi si LCR
33
A.
rezistenta bacteriana se instaleaza rapid pentru
bacilul Koch (3-4 zile)
are toxicitate sistemica relativ mare
este indicata in principal in tratamentul
tuberculozei in asocieri polichimioterapice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1011, 1012)
Kanamicina:
este eficace pe Psedomonas, pneumococ,
streptococ piogen si viridans
produce ototoxicitate pana la surditate ireversibila
34
A.
nu determina nefrotoxicitate
este indicata in infectii grave cu stafilococ
este contraindicata administrarea locala in infectii
oculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1012)
Spectrul antibacterian al eritromicinei
cuprinde:
coci gram pozitiv: pneumococ, streptococ
piogen, stafilococ penicilinazosecretor
coci gram negativ: Neisseria ghonoreae,
Neisseria meninigitidis
35
A.
bacili gram negativ: E.coli, Klebsiella
pneumoniae, Salmonella, Shigella
bacili gram pozitiv: bacilul difteric, Clostridium
perfringens, Clostridium tetani, Listeria
monocytes
Treponema palidum
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Proprietatile farmacologice ale
claritromicinei sunt:
biodisponibilitate superioara eritromicinei
spectru asemanator eritromicinei
36
A.
activa pe Mycobacterium avium, Helicobacter
pylori
se administreaza la copii n doze de 1 mg/kg
corp/zi n patru prize la 6 ore
se administreaza la adult n doze de 250 500
mg la 12 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 1003)
Rezistenta bacteriana la macrolide apare prin:
scaderea permeabilitatii peretelui celular pentru
antibiotic
alterarea subunitatii ribozomale 50 S
37
A.
mutatii ale receptorului specific de la nivelul
ribozomilor 30 S
prezenta unei dihidropteroatsintetaze rezistente
inactivarea prin hidroliza enzimatica, catalizata
de o esteraza mediata plasmidic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000)
Notati afirmatiile corecte:
josamicina are absorbtie orala superioara
eritromicinei
claritromicina are biodisponibilitate inferioara
eritromicinei
38
A.
eritromicina produce inductie enzimatica
administrarea concomitenta a eritromicinei cu
ergotamina sau derivati vasoconstrictori produce
ischemie grava
roxitromicina are penetrabilitate ridicata n
macrofage si leucocite, ceea ce i creste
eficacitatea pe germeni intracelulari
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002, 1003)
Mecanismul de actiune al macrolidelor
consta n:
inhibitia sintezei peretelui bacterian
inhibitia sintezei proteice ribozomale
39
A.
alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice
a bacteriilor
inhibitia ADN-girazei bacteriene
interferarea procesului de sinteza al acidului folic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
eritromicina este incorecta?
are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece
este inactivata de sucul gastric
prezenta alimentelor determina cresterea
absorbtiei
40
A.
difuzeaza bine n toate tesuturile, cu exceptia
lichidului cefalorahidian
la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie
creste toxicitatea unor medicamente, deoarece
inhiba citocromul P450 si produce inhibitie
enzimatica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000-1002)
Pag. 40 din 309
Care din urmatoarele antibiotice se absoarbe
dupa administrarea per os?
carbenicilina
cefotaxima
41
A.
gentamicina
colistina
diritromicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 980, 991, 1003, 1015, 1029)
Notati macrolidele din generatia I:
claritromicina
josamicina
42
A.
roxitromicina
spiramicina
gentamicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000)
Sunt antibiotice macrolide:
eritromicina
neomicina
43
A.
claritromicina
roxitromicina
isepamicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000)
Printre efectele adverse ale eritomicinei se
numara:
apneea prin bloc neuromuscular
hipoacuzie tranzitorie la doze mari
44
A.
sindrom cenusiu
anemie aplastica
greata, voma, diaree, anorexie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Sunt active pe Mycobacterium tuberculosis:
josamicina
kanamicina
45
A.
vancomicina
streptomicina
gentamicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002, 1007, 1011, 1012, 1015, 1018)
Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
polimixinele
cefalosporinele
46
A.
amfotericina B
miorelaxantele centrale
furosemidul
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Cresc att ototoxicitatea ct si
nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
curarizantele
cisplatinul
47
A.
anestezicele generale
miorelaxantele centrale
furosemidul
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Spectrul antimicrobian al streptomicinei
cuprinde:
bacili gram negativ: Klebsiella, Salmonella,
Shigella, Haemophilus influenzae, Brucella,
Pasteurella
virusuri
48
A.
coci gram pozitiv: stafilococi
coci gram negativ: meningococi
bacilul Koch uman
B.
C.
D.
E.
(pag. 1011)
Aminoglicozidele cu cea mai mica
nefrotoxicitate sunt:
amikacina
kanamicina
49
A.
gentamicina
netilmicina
neomicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Alegeti afirmatiile corecte referitoare la
antibiotice:
cloramfenicolul este inductor enzimatic
eritromicina produce inhibitie enzimatica,
deoarece inhiba citocromul P450
50
A.
tetraciclinele scad eficacitatea contraceptivelor
cloramfenicolul creste concentratia plasmatica
pentru anticoagulantele cumarinice
eritromicina scade concentratia plasmatica
pentru teofilina, anticoagulante orale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002, 1022, 1027)
Urmatoarele tetracicline sunt din generatia I,
cu exceptia:
tetraciclina
clortetraciclina
51
A.
demeclociclina
doxiciclina
oxitetraciclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1019)
Pag. 41 din 309
Farmacocinetica tetraciclinelor se
lactatele si medicamentele antiacide cu Ca, Mg,
Al formeaza chelati mai ales cu tetraciclinele din
prima generatie
T1/2 plasmatic pentru tetraciclina este de 20-22
ore
52
A.
difuziunea in tesuturi este buna pentru toate
tetraciclinele, mai ales pentru cele din generatia I
nu trec bariera placentara
eliminarea dupa administrarea orala se face
exclusiv renal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1021, 1021)
Doxiciclina:
are absorbtie orala scazuta (20-30%)
fierul scade absorbtia doxiciclinei
53
A.
T 1/2 pentru doza unica este scurt (2-3 ore)
are liposolubilitate mult scazuta fata de
tetraciclina
se elimina numai prin scaun
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1023, 1024)
Cloramfenicol:
cloramfenicolul baza nu se absoarbe oral
cloramfenicol sodiu succinat se administreaza i.v.
54
A.
nu patrunde in LCR
este bactericid, se fixeaza pe subunitatea
ribozomala 30 S
are toxicitate redusa, se fac serii repetate de
tratament
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1025-1027)
Polimixinele:
au drept reprezentant tiamfenicolul
modul de actiune este bactericid absolut
55
A.
se pot administra in asociere cu aminoglicozide
si curarizante
se folosesc frecvent sistemic
sunt contraindicate la sugari si copii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1027-1029)
Bacitracina:
este tetraciclina din generatia I
este aminoglicozid din generatia a III-a
56
A.
este antibiotic polipeptidic
este macrolid
este penicilina cu spectru larg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1027, 1029, 1030)
Colistina:
trece cu usurinta in creier si LCR
se absoarbe bine prin mucoasa
57
A.
nu se administreaza oral
pentru utilizare topica se foloseste sulfatul de
colistina
este contraindicata i.m. sau in perfuzii i.v.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Urmatoarele reactii adverse sunt
caracteristice polimixinei B, cu exceptia:
vertij, tulburari de vedere, parestezii periorale
proteinurie, cilindrurie, hematurie
58
A.
eruptii cutanate, febra, colici abdominale, diaree
hiponatremie, hipocloremie, hipopotasemie
paralizia musculaturii striate cu oprirea respiratiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1028)
Tetraciclina:
biodisponibilitatea orala creste la asocierea cu
alimentele
se acumuleaza in tesutul reticuloendotelial, oase,
smaltul dentar
59
A.
are spectrul antimicrobian ingust
este antibiotic de prima alegere in gonoree
este antibiotic de alternativa in holera
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1022, 1023)
Inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare
a fixarii pe subunitatile ribozomale 50S
urmatoarele antibiotice, cu exceptia:
claritromicina
cloramfenicolul
60
A.
tetraciclina
josamicina
spiramicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000, 1021, 1026)
Contraindicatiile tetraciclinelor sunt
insuficienta renala (exceptie doxiciclina)
sarcina
61
A.
pneumonii cu Mycoplasma
copii mai mici de 8 ani
asocierea cu peniciline
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1022)
Pag. 42 din 309
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la tetracicline este incorecta?
minociclina poate produce frecvent reactii toxice
vestibulare
tetraciclinele din prima generatie pot produce
flebita locala la administrare i.v.
62
A.
tetraciclinele scad concentratia plasmatica a
estrogenilor conjugati si scad eficacitatea
contraceptivelor
sunt contraindicate la copii mai mici de 8 ani
doxiciclina nu se administreaza n insuficienta
renala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1022 1025)
Alegeti varianta incorecta:
minociclina prezinta risc crescut de toxicitate
vestibulara
doxiciclina determina rar disbacterioza intestinala
63
A.
doxiciclina nu se administreaza i.v.
rolitetraciclina se administreaza numai prin
injectare
demeclociclina prezinta frecventa mai mare de
producere a diabetului insipid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1023 1025)
Care din urmatoarele antibiotice actioneaza
prin inhibitia sintezei proteice bacteriene, ca
urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 30
S?
cloramfenicol
bacitracina
64
A.
aztreonam
claritromicina
doxiciclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1021)
Care dintre urmatoarele tetracicline se poate
utiliza n insuficienta renala?
rolitetraciclina
demeclociclina
65
A.
tetraciclina
doxiciclina
minociclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1022)
Notati varianta incorecta n ceea ce priveste
reactiile adverse ale cloramfenicolului:
anemie aplastica
infiltrarea grasa a ficatului
66
A.
nevrita optica
sindrom cenusiu
enterita stafilococica severa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1026)
Varianta incorecta este:
sindromul cenusiu este o reactie adversa
toxica a cloramfenicolului
tiamfenicolul are un risc mai mic de a produce
anemie aplastica
67
A.
tiamfenicolul realizeaza concentratii mai mari n
urina si bila
la adult, doza totala pentru o cura de tratament
cu cloramfenicol nu trebuie sa depaseasca 25 g
durata tratamentului cu cloramfenicol trebuie sa
fie mai lunga de 14 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1026 1027)
Afirmatia corecta pentru bacitracina este:
este antibiotic polipeptidic produs de
Streptomyces venezuelae
prezinta activitate crescuta pe bacili gram negativ
68
A.
se utilizeaza exclusiv local, deoarece are
nefrotoxicitate mare
rezistenta bacteriana se instaleaza rapid
mecanismul de actiune este bacteriostatic prin
alterarea membranei celulare bacteriene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029 1030)
Notati varianta corecta cu privire la
mecanismul de actiune al bacitracinei:
interfera cu procesul de sinteza al acidului folic
altereaza ireversibil membrana citoplasmatica
bacteriana
69
A.
blocheaza dihidropteroatsintetaza
mpiedica formarea peretelui bacterian
inhiba dihidrofolatreductaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Varianta incorecta referitoare la bacitracina
este:
spectrul antibacterian cuprinde coci gram pozitiv,
coci gram negativ, bacili gram pozitiv
are actiune bactericida
70
A.
se utilizeaza local
se utilizeaza sistemic
are nefrotoxicitate mare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are
urmatoarele proprietati farmacologice:
absorbtie orala crescuta
difuziune mai mica n tesuturi
71
A.
biodisponibilitate orala putin influentata de
alimente
T1/2 este lung
este contraindicata n insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022-1024)
Pag. 43 din 309
Produc reactii adverse nefrotoxice:
eritromicina
demeclociclina
72
A.
gentamicina
josamicina
polimixina B
B.
C.
D.
E.
(pag. 1015, 1021, 1023, 1028)
Tetraciclina are urmatoarele proprietati
farmacologice:
absorbtie per os redusa n prezenta alimentelor
absorbtie per os diminuata de lactate
73
A.
absorbtie per os crescuta de medicamente care
contin calciu, magneziu, fier, antiacide
alcalinizante
concentratie n bila mai mare dect cea
plasmatica
nu se acumuleaza n oase
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022)
Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei
sunt:
actinomicoza
bruceloza
74
A.
gonoree
holera
rickettsioze
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022, 1023)
Sunt reactii adverse produse de tetracicline:
iritatie gastrica si intestinala
diabet insipid nefrogen rezistent la vasopresina
75
A.
colorarea n brun a dintilor cu hipoplazia
smaltului dentar
toxicitate cohleara
tubulopatie proximala de tip sindrom Fanconi n
cazul administrarii de preparate cu termen de
valabilitate depasit
B.
C.
D.
E.
(pag. 1021)
Indicatiile de alternativa ale tetraciclinei sunt:
infectii cu Chlamydia
holera
76
A.
acnee
gonoree
tularemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022, 1023)
Doxiciclina are urmatorul profil farmacologic:
absorbtie orala influentata de alimente
la adult se administreaza per os 200 mg/zi o
singura priza n prima zi, apoi 100 mg/zi o priza
la 24 de ore
77
A.
produce des disbacterioze si suprainfectii
intestinale
se acumuleaza n insuficienta renala
produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu
alcoolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 1023, 1024)
Sunt antibiotice cu spectru larg:
cloramfenicolul
penicilina G
78
A.
tetraciclina
colistina
doxiciclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1021, 1025)
Principalele reactii adverse ale
cloramfenicolului sunt:
reactiile adverse hematologice
ototoxicitatea
79
A.
reactiile adverse digestive
reactiile adverse neuropsihice
nefrotoxicitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026)
Cloramfenicolul este indicat n:
angina streptococica
febra tifoida
80
A.
abcese cerebrale cu bacterii anaerobe
pneumonii cu Haemophilus influenzae
sinuzite
B.
C.
D.
E.
(pag. 1027)
Cloramfenicolul are urmatorul profil
farmacologic:
difuziune buna n toate tesuturile, inclusiv n
lichidul cefalorahidian
este contraindicat n infectii cu germeni sensibili
la alte antibiotice si chimioterapice
81
A.
scade concentratiile plasmatice pentru
anticoagulantele cumarinice, fenitoina,
sulfamidele antidiabetice
sunt contraindicate serii repetate de tratament
este inhibitor enzimatic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026, 1027)
Pag. 44 din 309
Polimixina B poate produce urmatoarele
reactii adverse:
nefrotoxicitate
neurotoxicitate
82
A.
tulburari electrolitice
anemie aplastica
paralizia musculaturii striate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Alegeti afirmatiile corecte cu privire la
mecanismul de actiune al antibioticelor:
macrolidele inhiba sinteza proteica bacteriana
prin legarea de subunitatile ribozomale 30S
bacitracina lezeaza membrana citoplasmatica
bacteriana
83
A.
tetraciclinele inhiba sinteza proteica bacteriana
polimixinele mpiedica formarea peretelui
bacterian
cloramfenicolul inhiba sinteza proteica bacteriana
B.
C.
D.
E.
(pag. 1021, 1026)
Afirmatiile corecte privind asocierea
antibioticelor sunt:
asocierea peniciline tetracicline este
contraindicata
polimixina B se poate asocia cu aminoglicozidele
84
A.
asocierea aminoglicozidelor cu carbenicilina sau
ticarcilina este contraindicata
n septicemii de origine abdominala este indicata
asocierea cloramfenicolului cu amikacina
bacitracina nu se asociaza cu polimixina si
neomicina n preparate locale
B.
C.
D.
E.
(pag. 980, 1010, 1022, 1027, 1028, 1030)
Sunt antibiotice polipeptidice:
polimixina B
isepamicina
85
A.
colistina
norfloxacina
bacitracina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1027)
Polimixinele au urmatoarele caracteristici:
au structura lipopeptidica
altereaza ireversibil membrana citoplasmatica a
bacteriilor gram negativ
86
A.
nu au actiune bactericida
sunt nefrotoxice
se utilizeaza frecvent sistemic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1027)
Contraindicatiile polimixinei B sunt:
infectii sistemice grave cu bacili gram negativ
sensibili
miastenia gravis
87
A.
insuficienta renala
dizenterie colibacilara
asocierea cu aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Sindromul cenusiu produs de
cloramfenicol:
apare la concentratii plasmatice mai mici de 25
g/ml
poate fi letal
88
A.
se caracterizeaza prin hipotermie maligna
riscul este mai mare la nou-nascut
este datorat deficitului de epurare hepatica prin
glucuronoconjugare si renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026)
Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei
sunt:
holera
febra tifoida
89
A.
bruceloza
rickettioze
pneumonii cu Mycoplasma
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022)
Farmacografia tetraciclinei cuprinde:
la adulti, oral 2-4 g pe zi, in 4 prize egale
la adulti, oral 100 mg la 24 ore
90
A.
in infectii genitale cu Chlamidia trachomatis
durata tratamentului este de cel putin 3
saptamani
local, preparate oftalmice (unguente, colire) de
concentratie 20-30%
se administreaza la copii dupa aparitia dentitiei
definitive
B.
C.
D.
E.
(pag. 1023)
Reactiile adverse produse de tetracicline
sunt:
iritatie gastrica si intestinala
fotosensibilizare
91
A.
degenerescenta retrograda a nervului acustic
bloc neuromuscular cu relaxarea musculaturii
scheletice
prin depunerea in oase determina inhibarea
cresterii copiilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 1021, 1022)
Pag. 45 din 309
Cloramfenicolul este antibiotic de rezerva
utilizat in infectii grave pentru care nu exista
alta alternativa terapeutica:
difterie
febra tifoida
92
A.
tetanos
abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe)
meningite, laringotraheite (la copii) cu H.
Influenzae
B.
C.
D.
E.
(pag. 1027, 971)
Indicatiile terapeutice ale polimixinei B sunt:
oral in dispepsii colibacilare la sugari si copii
sub forma de aplicatii locale in otita externa,
infectii oculare
93
A.
sistemic in tetanos
sistemic in meningita cu meningococ
intrarahidian in meningite cu Pseudomonas
aeruginosa
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Colistina:
este polimixina B
se absoarbe bine dupa administrare orala
94
A.
trece in creier si LCR
se utilizeaza topic in instilatii oftalmice si
spalaturi vezicale
se poate utiliza oral, i.m. si in perfuzii i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
Bacitracina:
inhiba specific sinteza proteica bacteriana
are actiune bactericida de tip degenerativ
95
A.
are nefrotoxicitate mare
specific determina leziuni cohleare si vestibulare
se utilizeaza exclusiv local
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029, 1030)
tetracicline:
difuziunea in tesuturi este buna pentru
tetraciclinele din generatia a II-a
rolitetraciclina se administreaza injectabil
96
A.
la pacientii cu insuficienta renala se poate
administra doxiciclina
se asociaza frecvent cu penicilina
se contraindica la copii sub 8 ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 1020-1022)
Doxiciclina:
este inactiva pe coci gram pozitiv
pe bacili gram negativ aerobi si gonococi este
mai activa decat tetraciclina
97
A.
determina rar disbacterioza intestinala
se acumuleaza in insuficienta renala
se administreaza oral, 200 mg pe zi, timp de 10
zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 1024)
Minociclina:
are absorbtie completa din tubul digestiv, foarte
putin influentata de alimente si lapte
realizeaza concentratii ineficiente in secretiile
traheobronsice si in secretiile sinusale
98
A.
are toxicitate vestibulara
determina specific confuzie mintala si delir
este indicata in infectii stafilococice grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 1024, 1025)
Notati afirmatiile false despre cloramfenicol:
are difuziune buna si rapida in toate tesuturile,
inclusiv LCR
traverseaza placenta
99
A.
este foarte activ pe bacili gram pozitiv
in cursul tratamentului se fac examene
hematologice
este de prima alegere in tifosul exantematic,
bruceloza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026)
Notati reactiile adverse pentru cloramfenicol:
anemie aplastica
diaree, varsaturi, dureri la defecatie (la doze
mari)
100
A.
infiltrarea grasa a ficatului
glosite, stomatite, limba neagra
nevrita optica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026)
Petidina:
Are efect parasimpatomimetic
Este analgezic cu eficacitate si potenta mai mari,
comparativ cu Morfina
101
A.
Determina midriaza
Se administreaza exclusiv oral
Este contraindicata la copii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181-182)
Pag. 46 din 309
Notati afirmatiile adevarate referitoare la
Tramadol:
Asocierea cu inductoare enzimatice ale izoformei
CYP3A4 creste efectul analgezic al Tramadolului
Asocierea cu inhibitoare enzimatice ale izoformei
CYP2D6 intarzie biotransformarea Tramadolului
in metabolit activ
102
A.
Riscul de potentare a toxicitatii creste la
asocierea cu antidepresive IMAO
Se recomanda asocierea cu antidepresive
inhibitoare ale recaptarii Serotoninei
Suprima sindromul de abstinenta la morfinomani
B.
C.
D.
E.
(pag. 187)
Notati actiunile farmacodinamice ale
analgezicelor morfinomimetice:
Deprimarea centrului vomei
Deprimarea centrului tusei
103
A.
Stimularea peristaltismului
Cresterea tonusului uterului gravid
Tendinta la HTA
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Tema nr. 8
Chimioterapice antibacteriene
pag. 1030-1058
Fac parte din chinolonele de a 2-a generaie
urmtoarele chinolone, cu excepia:
acid oxolinic
acid pipemidic
1
A.
cinoxacina
rosoxacina
acid nalidixic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1030)
Urmtoarele chimioterapice antibacteriene
nu se utilizeaz n tratamentul leprei, cu
excepia:
acidul nalidixic
nitrofurantoina
2
A.
dapsona
izoniazida
furazolidona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1056)
Sunt chimioterapice antituberculoase minore
urmtoarele medicamente, cu excepia:
etionamida
cicloserina
3
A.
capreomicina
acid aminosalicilic
etambutol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1046)
Izoniazida:
are biodisponibilitate oral crescut
se leag 100% de proteinele plasmatice
4
A.
nu trece prin placent
nu trece n laptele matern
este chimioterapic antituberculos minor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1048; 1046)
Biseptolul:
este asociaia dintre mafenid i trimetoprim
se gsete n comprimate de 400mg
sulfametoxazol i 80mg trimetoprim
5
A.
asociaia trimetoprim - sulfamid acioneaz
antagonist
asociaia trimetoprim - sulfamid acioneaz
bacteriostatic
asociaia trimetoprim - sulfamid are spectru
antimicrobian mai restns
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1041; 1042)
n terapia leprei se utilizeaz curent
substanele:
dapsona
clofazimina
6
A.
rifampicina
streptomicina
tetraciclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1056)
Clofazimina utilizat n terapia leprei produce
urmtoarele reacii adverse:
colorarea pielii i a leziunilor leproase n rou-
brun
uscciunea pielii
7
A.
prurit
fotosensibilizare
ototoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1057)
Pag. 47 din 309
Etionamida:
este medicaie de alternativ n tuberculoz
se administreaz n asociere cu alte
chimioterapice antituberculoase
8
A.
administrarea se face oral
se administreaz n sarcin
se administreaz n insuficien hepatic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1054)
Etambutolul:
are absorbie bun dup administrare oral
realizeaz concentraii mari n plmn
9
A.
dup administrare oral se metabolizeaz n ficat
acioneaz bacteriostatic
nu se instaleaz rezisten n cazul utilizrii lui ca
medicaie unic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1051)
Furazolidona:
are absorbie sczut dup administrarea oral
realizeaz concentraii plasmatice mici, ineficace
pentru efect antibacterin, dup administrare oral
10
A.
se utilizeaz n enterocolite, giardioz
n infecii sistemice cu stafilococ
se administreaz parenteral
B.
C.
D.
E.
(pag. 1044)
Nitrofurantoina produce urmtoarele reacii
adverse:
digestive
alergice
11
A.
icter colestatic
sindrom lupoid
cardiotoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
Este contraindicat administrarea
nitrofurantoinei n:
alergii
insuficien renal
12
A.
deficit de G6PD
ultimul trimestru de sarcin
la tineri
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
Nitrofurantoina este indicat n:
infecii urinare acute
infecii urinare recidivante cu colibacili
13
A.
tricomoniaz
infecii digestive la copii mai mici de 1 an
infecii urinare n timpul sarcinii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
Ftalilsulfatiazolul:
este indicat n infecii digestive acute
este indicat la purttorii cronici de bacili
dizenterici pentru eradicarea germenilor intestinali
14
A.
are absorbie redus din tubul digestiv
eliminarea se face predominant prin fecale
la aduli se administreaz oral 1mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
Ofloxacina:
are biodisponibilitate oral 100%
realizeaz concentraii tisulare mari
15
A.
eliminarea este predominant renal n form
activ
se administreaz oral 100mg/zi
n insuficiena renal se reduce doza la jumtate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1034)
Mecanismul actiunii antibacteriene a
chinolonelor consta n:
blocarea dihidropteroatsintetazei
inhibarea ADN-topoizomerazelor
16
A.
inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare
pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni
inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare
pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni
inhibarea neuraminidazei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1030)
fluorochinolone:
au spectru antimicrobian ngust
inhiba ADN giraza bacteriana
17
A.
sunt indicate n profilaxia cistitei recurente la
femei
sunt indicate n infectii ale pielii cu bacili gram
negativ
preparatele cu fier scad absorbtia
fluorochinolonelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1033; 1034)
sulfamidele sistemice cu durata de actiune
scurta:
au absorbtie digestiva redusa
au difuziune buna n tesuturi
18
A.
biotransformarea se face n ficat, prin acetilare-
N4
metabolizarea este dependenta de reactivitatea
individuala (acetilatori lenti si rapizi)
trec prin placenta n circulatia fetala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1036)
Pag. 48 din 309
sulfamidele sistemice retard:
au absorbtie crescuta si rapida din tubul digestiv
se leaga n proportie mare de proteinele
plasmatice
19
A.
se acetileaza n proportie mica
T1/2 este aproximativ 4-6 ore
metabolitii glucuronoconjugati sunt solubili
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1037)
sulfamidele antimicrobiene:
cresc efectul si respectiv toxicitatea pentru
anticoagulantele orale
blocheaza dihidropteroatsintetaza
20
A.
rezistenta bacteriana la sulfamide se poate
instala prin substituirea caii metabolice a acidului
folic
acidul p-aminobenzoic antagonizeaza actiunea
antibacteriana a sulfamidelor
substantele care acidifiaza urina scad toxicitatea
renala a sulfamidelor antimicrobiene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1037; 1039)
sulfafurazol:
are absorbtie buna din tubul digestiv
eliminarea se face predominant renal
21
A.
este medicament de electie n nocardioza
este contraindicat n insuficienta hepatica si
renala grava
este o sulfamida sistemica cu durata lunga de
actiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1037; 1039)
Sulfacetamida este indicata n:
infectii urinare
conjunctivite si infectii oculare superficiale cu
germeni sensibili
22
A.
infectii biliare
salmoneloze
dizenterie bacilara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1040)
Biseptolul este o asociatie:
sulfadiazina-trimetoprim
sulfamerazin-trimetroprim
23
A.
sulfametoxazol-trimetoprim
sulfametrol-trimetoprim
sulfafurazol-trimetoprim
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1042)
izoniazida:
are biodisponibilitate orala crescuta
procesul de biotransformare prezinta polimorfism
genetic
24
A.
este activa pe micobacterii aflate n faza de
multiplicare
inhiba ADN giraza bacteriana
asocierea cu rifampicina creste riscul
hepatotoxicitatii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1048; 1049)
Ftalilsulfatiazolul este indicat n:
infectii digestive acute
conjunctivite si infectii oculare superficiale cu
germeni sensibili
25
A.
profilaxia infectarii arsurilor
infectii urinare
infectii respiratorii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1040)
rifampicina:
absorbtia orala este redusa
realizeaz concentraii mari n plamn, ficat, bila
26
A.
se metabolizeaza hepatic prin dezacetilare, cu
formarea unui metabolit activ ca antituberculos
spectrul antibacterian cuprinde M. Leprae
rezistenta se dezvolta repede, prin aparitia unei
mutatii care altereaza ARN polimeraza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1049; 1050)
rifampicina:
n tuberculoza se administreaza n asociatii
polichimioterapice, pentru a evita instalarea
rezistentei
are efect inhibitor enzimatic
27
A.
produce reactii alergice
creste toxicitatea hepatica a izoniazidei
are actiune bactericida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1049; 1051)
streptomicina:
are absorbtie digestiva redusa
este un antituberculos major
28
A.
inhiba sinteza acizilor grasi, care sunt precursori
ai acidului micolic
rezistenta pentru bacilul Koch poate fi ntrziata
prin asocierea cu alte chimioterapice
poate produce tulburari vestibulare si tulburari
auditive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1052; 1053)
Pag. 49 din 309
etambutol:
are absorbtie buna dupa administrare orala
mecanismul actiunii antituberculoase este
bacteriostatic
29
A.
rezistenta se instaleaza rapid n cazul utilizarii ca
medicatie unica
este un antituberculos minor
poate produce nevrita optica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1051)
pirazinamida:
absorbtia orala este aproape completa
are efect toxic hepatic
30
A.
poate produce reacii alergice: erupii cutanate,
fotosensibilizare
este un antituberculos major
este indicata administrarea n guta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1052)
chinolone:
au un nucleu comun, 4-oxo-1,4-dihidrochinoleina
mecanismul actiunii antibacteriene este de tip
bactericid
31
A.
spectrul antibacterian este diferit, n functie de
generatia din care fac parte
inhiba neuraminidaza
chinolonele vechi (acidul nalidixic) au spectru
antibacterian larg
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030)
Ciprofloxacina:
are biodisponibilitate orala medie, aproximativ 60
%
este o chinolona din generatia I
32
A.
are difuziune buna n tesuturi, cu realizarea de
concentratii mari n rinichi, parenchim pulmonar
T1/2 este 40 ore
este indicata n candidoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030; 1034)
Sunt chimioterapice antituberculoase minore:
Streptomicina
Cicloserina
33
A.
etionamida
rifabutin
rifampicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1046; 1055)
Acidul nalidixic:
este o chinolona din generatia a III-a
se elimina renal, realiznd n urina concentratii
mari
34
A.
are spectru antibacterian ngust
este indicat n tricomoniaza, giardioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030; 1033)
acidul nalidixic:
se elimina predominant digestiv
are spectru antibacterian larg
35
A.
este indicat n infectii urinare
este contraindicata asocierea sa cu tetraciclina
sau cu cloramfenicol, deoarece apare
antagonism de aciune
este o chinolona noua
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030, 1033)
Este contraindicata administrarea acidului
nalidixic n urmatoarele situatii:
sarcina (primul trimestru)
alaptare
36
A.
cistite
epilepsie
insuficienta renala avansata
B.
C.
D.
E.
(pag. 1032)
Reactii adverse produse de acidul nalidixic
sunt:
reactii alergice: eruptii cutanate, fotosensibilizare
aparat digestiv: greturi, varsaturi, diaree
37
A.
SNC: cefalee, ameteli, tulburari vizuale
aparat respirator: deprimarea respiratiei (mai
ales la vrstnici)
colorarea n brun a dintilor, cu hipoplazia
smaltului dentar
B.
C.
D.
E.
(pag. 1032)
fluorochinolone:
inhiba dihidrofolatreductaza
fluorochinolonele administrate oral au
biodisponibilitate buna
38
A.
realizeaza concentratii mai mari dect cele
plasmatice n prostata, plamni, bila
rezistenta se dezvolta repede
spectrul antimicrobian este larg
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Pag. 50 din 309
Spectrul antimicrobian al fluorochinolonelor
cuprinde
coci gram pozitiv: Staphilococcus aureus
coci gram negativ: Neisseria meningitidis
39
A.
bacili gram negativ: E. coli, Salmonella, Shigella
chlamidii: chlamidia trahomatis
protozoare: Giardia
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Reactii adverse produse de fluorochinolone
sunt:
cutanate: alopecie
aparatul digestiv: greata, voma, diaree
40
A.
SNC: convulsii, delir, halucinatii
reactii alergice: fotosensibilizare, urticarie
eroziuni si leziuni la nivelul cartilajelor de
crestere, evidentiate la animale de laborator
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
fluorochinolone:
interfera cu procesul de sinteza al acidului folic
antiacidele cu ioni bivalenti Mg2+, Ca2+ sau
trivalenti Al3+ scad absorbtia fluorochinolonelor
41
A.
spectrul antimicrobian este ngust
rezistenta se instaleaza lent, cu frecventa redusa
sunt indicate n candidoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Fluorochinolonele sunt indicate n:
giardioza
infecii urinare
42
A.
prostatita bacteriana
infecii cu N. Gonorhoeae
infecii gastrointestinale: gastroenterita cu
Salmonella, febra tifoid
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033; 1034)
Dapsona:
are absorbtie lenta si completa din tubul digestiv
este utilizata exclusiv n tratamentul leprei
43
A.
efectul antibacterian este asemanator
streptomicinei (inhibarea sintezei proteice)
poate produce tulburari nervoase: insomnie,
nervozitate
poate produce dermatita alergica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1056)
Sunt sulfamide sistemice cu durata scurta de
actiune:
sulfafurazol
sulfametoxidiazina
44
A.
sulfatiazol
ftalilsulfatiazol
sulfadimidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037)
Sunt sulfamide intestinale:
sulfatiazol
ftalilsulfatiazol
45
A.
salazosulfapiridina
sulfafurazol
sulfametoxazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037)
Sunt sulfamide sistemice cu durata lunga de
actiune:
sulfametoxidiazina
sulfadimetoxina
46
A.
sulfatiazol
sulfametoxipiridazina
sulfametoxazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037)
Spectrul antimicrobian al sulfamidelor
cuprinde:
bacili gram pozitiv: Clostridium tetani
chlamidii
47
A.
micoplasme
virusuri
protozoare: toxoplasme, plasmodii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037)
sulfamidele antibacteriene:
actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este
mpiedicata de acidul p-aminobenzoic
spectrul antimicrobian al sulfamidelor este ngust
48
A.
salazosulfapiridina este utilizata n tratamentul
infectiilor urinare
sulfamidele antibacteriene cresc efectul si
respectiv toxicitatea sulfamidelor antidiabetice
legarea de proteinele plasmatice a sulfamidelor
sistemice retard este redusa
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037-1039)
Pag. 51 din 309
Sulfametoxazolul:
se absoarbe bine oral
este o sulfamida sistemica retard
49
A.
nu prezinta risc de cristalurie
eliminarea se face predominant prin fecale
se foloseste frecvent asociat cu trimetoprim
B.
C.
D.
E.
(pag. 1036; 1039)
sulfamidele antimicrobiene:
sunt substante naturale
molecula lor prezinta asemanari structurale cu
acidul para-aminobenzoic, pe care l
antagonizeaza
50
A.
sulfamidele sistemice semiretard nu se leaga de
proteinele plasmatice
sulfamidele intestinale au absorbtie crescuta din
tubul digestiv
actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este
mpiedicata de prezenta puroiului si a tesuturilor
necrozate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1035; 1037)
Precizati ce medicament analgezic-antipiretic
este derivat de chinolina:
Diflunisal
Benorilat
51
A.
Propifenazona
Salipirina
Glafenina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188-189)
Analgezicele-antipiretice:
Inhiba biosinteza de prostaglandine
Sunt eficace in dureri somatice
52
A.
Nu scad temperatura normala a corpului
Determina toleranta
Produc euforie
B.
C.
D.
E.
(pag. 190-191)
Precizati posibilele reactii adverse ale
Paracetamolului la doze mari:
Sindrom Reye
Citoliza hepatica
53
A.
Nefrita interstitiala
Methemoglobinemie
Trombocitopenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 199-200)
Tema nr. 9
Analgezice opioide
pag.163-187
2001.
pag. 1060-1086
Urmtoarele tipuri de receptori sunt receptori
opioizi, cu excepia:
miu;
kappa;
1
A.
beta;
sigma;
delta.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 164)
Nu deprim centrul respirator:
morfina;
buprenorfina;
2
A.
butorfanolul;
pentazocina;
fentanilul.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Tramadolul:
prezint risc mic de abuz i dependen;
este indicat n cazul pacienilor crora AINS le
sunt contraindicate;
3
A.
se administreaz doar per os;
este contraindicat ntreruperea brusc a
tratamentului cu tramadol;
are latena lung.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186-187)
Pentazocina:
induce dependen psihic;
nu produce euforie;
4
A.
la injectarea intratisular, se prefer calea s.c.;
este indicat asocierea cu morfina;
poate induce sindomul de sevraj la morfinomani.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Pag. 52 din 309
Buprenorfina:
pentru prevenirea unui sindrom de sevraj,
tratamentul nu se ntrerupe brusc;
este indicat asocierea sa cu morfina;
5
A.
produce deprimare respiratorie frecvent;
deprimarea respiratorie este antagonizat
incomplet de naloxon;
nu provoac reacii digestive.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Codeina:
este analgezic opiod slab;
este antitusiv moderat;
6
A.
se administreaza n tusea productiv;
provoac diaree;
morfina este metabolitul su activ.
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Dextropropoxifenul:
nu este antitusiv;
se elimin urinar, sub form de metabolii;
7
A.
se indic asocierea sa cu analgezice nonopioide;
este indicat n tratamentul toxicomaniei i
sindromului de abstinen la morfinomimetice;
este deprimant respirator puternic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 182)
Despre metadon sunt adevrate
urmtoarele afirmaii:
prezint tendin la cumulare;
este indicat n tratamentul toxicomaniei la
morfin i derivaii si;
8
A.
are durata relativ lung, cu variabilitate mare (4-
48 ore);
nu se administreaz per os;
sindromul de sevraj este mai temperat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Care afirmaii referitoare la morfin sunt
false:
produce hipotensiune arterial;
are efect imunosupresiv;
9
A.
tolerana se instaleaz la analgezie, mioz i
constipaie;
este recomandat ca analgezic n travaliu;
este contraindicat la copii sub 2 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177-178)
Care dintre variantele de mai jos reprezint
tipurile de receptori specifici pentru opioizi:
miu;
alfa;
10
A.
kappa;
delta;
sigma.
B.
C.
D.
E.
(pag. 164)
Farmacocinetica analgezicelor opioide
cuprinde:
biodisponibilitatea pe cale intrarectal este mai
ridicat fa de calea per os;
biodisponibilitatea pe cale transnazal poate fi
comparat cu cea pe cale parenteral;
11
A.
difuziunea prin placent este nesemnificativ;
pentru morfin calea per os este rezervat
preparatelor retard, adresate durerii cronice;
efectul primul pasaj hepatic este foarte sczut
pentru majoritatea analgezicelor
morfinomimetice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 168-169)
Analgezicele morfinomimetice pot prezenta
urmtoarele aciuni farmacodinamice, de
intensitate variabil, funcie de substan:
aciune analgezic;
efect antitusiv;
12
A.
efect antidiareic;
tendin la HTA;
mioz.
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Care dintre analgezicele opioide urmtoare
provoac mioz
morfina;
codeina;
13
A.
pentazocina;
petidina;
piritramida.
B.
C.
D.
E.
(pag. 171,182)
Nalbufina:
nu influeneaz semnificativ tensiunea arterial;
nu deprim respiraia;
14
A.
nu declaneaz sindromul de sevraj la
morfinomani;
poate provoca tulburri de limbaj i distorsiunea
imaginii corporale;
produce sedare, cu somnolen.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Pag. 53 din 309
Farmacografia analgezicelor
morfinomimetice cuprinde:
n administrare ndelungat se prefer calea s.c.;
atenie sporit se acord pacienilor vrstnici, cu
funcia hepatic redus, i cu boli respiratorii
cronice;
15
A.
durata supravegherii funciei respiratorii este de
maximum 24 ore, deoarece frecvent deprimarea
respiratorie se instaleaz rapid;
este contraindicat administrarea la copii sub 2
ani;
sunt contraindicate activitile ce impun o atenie
sporit.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175-176)
Deprimarea respiratorie este foarte redus n
cazul administrrii urmtoarelor analgezice
opioide:
tramadol;
morfin;
16
A.
codein;
oxicodon;
nalbufin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Notai variantele care reprezint exemple de
analgezice opioide:
levorfanol;
levofloxacin;
17
A.
butorfanol;
buspiron;
buprenorfin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 166)
Fentanilul prezint urmtoarele caracteristici:
este indicat n neuroleptanalgezie, asociat cu
droperidol;
se poate administra copiilor sub 2 ani;
18
A.
impune monitorizarea funciei muchilor striai;
se prezint i sub form de preparate
sublinguale de tip oralet;
se prezint i sub form de preparate
transdermice de tip dispozitiv cu eliberare
controlat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 179)
Alegei variantele incorecte cu privire la
metadon:
se elimin digestiv;
are T1/2 lung;
19
A.
are durata foarte scurt;
este euforizant i toxicomanogen mai slab,
comparativ cu morfina;
n tratament injectabil de lung durat se alege
calea s.c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Alegei variantele corecte cu privire la
metadon:
se leag de proteinele plasmatice n procent
nalt (90%);
se biotransform hepatic la metabolii inactivi;
20
A.
se administreaz pe stomacul gol;
are tendin la cumulare;
n tratamentul intoxicaiei acute cu metadon,
naloxonul trebuie repetat la 8 ore.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Notai variantele false referitoare la petidin:
se elimin digestiv;
se biotransform la norpetidin, metabolit toxic;
21
A.
produce mioz;
este contraindicat asocierea cu IMAO;
are efect deprimant SNC.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181-182)
Notai variantele adevrate referitoare la
petidin:
norpetidina, metabolitul su toxic, poate induce
tulburri SNC;
are T1/2 lung i durata foarte lung;
22
A.
per os, formele lichide nediluate pot provoca
anestezia mucoasei bucale;
parenteral, poate provoca anestezia corneei cu
abolirea reflexului cornean;
nu se administreaz injectabil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181-182)
n funcie de structura chimic, analgezicele
opioide se clasific n:
morfinani;
fenilpiperidine;
23
A.
fenilheptilamine;
derivai de acid salicilic;
benzomorfani.
B.
C.
D.
E.
(pag. 166)
Pag. 54 din 309
Neuromodulatorii sunt neuropeptide active
biologic aparinnd mai multor tipuri:
endorfine;
enzime;
24
A.
enkefaline;
endomorfine;
dinorfine.
B.
C.
D.
E.
(pag. 163-164)
Notai afirmaiile corecte referitoare la
biodisponibilitatea analgezicelor
morfinomimetice:
per os, este mai mic (15-60%) i este marcat
de o variabilitate interindividual larg, n cazul
compuilor tip morfin;
per os, este mai ridicat (50-60%) i fr mari
deviaii interindividuale, n cazul codeinei,
hidrocodonei, oxicodonei i codetilinei;
25
A.
per os, este mai mare de 60% n cazul
metadonei;
pe cale sublingual, este sczut i cu fluctuaii
mari interindividuale;
pe cale intrarectal, este mai sczut fa de
calea per os.
B.
C.
D.
E.
(pag. 168-169)
Supradozarea i intoxicaia acut cu
analgezice opioide au ca simptome:
mioz accentuat (excepie petidina i n hipoxie
accentuat);
respiraie Cheyne-Stokes pn la apnee;
26
A.
HTA;
retenie urinar;
diaree.
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Analgezicele opioide au ca efecte secundare:
deprimarea respiratiei;
grea, vom;
27
A.
diaree;
efecte de psihostimulare, pn la delir i
convulsii;
imunodepresie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Pentru analgezicele morfinomimetice
formele farmaceutice moderne sunt:
tip oralet pentru absorbie sublingual;
tip sistem transdermic cu cedare controlat;
28
A.
forme pentru calea intranazal, cu absorbie
sistemic;
supozitoare;
dispozitiv cu pompe computerizate pentru
autoadministrare pe cale s.c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Antagoniti totali miu i kappa (antidoturi)
sunt:
naloxonul;
nalbufina;
29
A.
naltrexonul;
nalorfina;
nalmefenul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 168)
Agoniti kappa i antagoniti miu sunt:
butorfanolul;
buprenorfina;
30
A.
nalbufina;
nalorfina;
levorfanolul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 167)
Agoniti totali miu i kappa sunt:
hidromorfona;
hidrocodona;
31
A.
oximorfona;
oxicodona;
buprenorfina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 167)
Care dintre urmtoarele analgezicele opioide
nu prezint mecanism complex opioid i
monoaminergic?
fentanilul;
metadona;
32
A.
petidina;
tramadolul;
pentazocina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 166)
Pag. 55 din 309
Analgezicele opioide au urmtoarele
proprieti farmacocinetice, cu excepia:
primul pasaj este relativ nalt pentru majoritatea
analgezicelor morfinomimetice;
este posibil stocarea n esutul adipos n cazul
compuilor lipofili, la doze mari;
33
A.
epurarea este majoritar hepatic;
eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are
loc urinar i biliar;
eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are
loc doar urinar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 168-169)
Nu reprezint o aciune farmacodinamic
pentru analgezicele morfinomimetice:
aciunea analgezic;
efectul antidiareic;
34
A.
deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util;
scderea tonusului uterului gravid;
mioza.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 171)
Notai afirmaia incorect referitoare la
farmacografia analgezicelor
morfinomimetice:
dozele iniiale sunt doze eficace minime;
n administrare ndelungat se prefer calea i.m.;
35
A.
se monitorizeaz funcia respiratorie;
nu sunt contraindicate activitile ce impun o
atenie sporit (conducerea mainii etc);
este contraindicat administrarea la copii sub 2
ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175-176)
Notai afirmaia greit cu privire la
farmacografia analgezicelor
morfinomimetice:
alcoolul este contraindicat deoarece poteneaz
deprimarea respiratorie;
deprimarea respiratorie este foarte crescut la:
tramadol, codein i oxicodon;
36
A.
injectate pe cale s.c. analgezicele opiode
provoac reacii locale (edem, necroz);
hipotensiunea ortostatic i greaa apar mai ales
n ortostatism, apariia fiind favorizat de
trecerea brusc din clino- n ortostatism;
constipaia poate fi prevenit printr-o alimentaie
bogat n fibre i lichide.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175-176)
Nu reprezint o contraindicaie pentru
administrarea de morfin:
astmul;
durerile acute foarte mari din infarctul de
miocard;
37
A.
hipertrofia de prostat;
insuficiena hepatic;
strile convulsive.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Antagonist total miu i kappa este:
morfina;
codeina;
38
A.
oxicodona;
naloxonul;
levorfanolul.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 168)
Agonist total miu i kappa nu este:
dihidrocodeina;
morfina;
39
A.
nalorfina;
oximorfona;
hidrocodona.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 167)
Notai afirmaia incorect referitoare la
morfin:
morfina este eliberatoare de histamin;
nu influeneaz testele hepatice;
40
A.
difuziunea prin bariera hematoencefalic are loc
ntr-un procent mai mic, comparativ cu celelalte
opioide;
ncetinirea tranzitului intestinal este intens;
tolerana nu se instaleaz pentru mioz i
constipaie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177-178)
Notai afirmaia corecta referitoare la morfin:
nu difuzeaz prin placent i n laptele matern;
nu deprim centrul respirator;
41
A.
este indicat n cazul durerilor cronice mari;
crete metabolismul bazal;
se administreaz doar injectabil.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177-178)
Pag. 56 din 309
Fentanilul are urmtoarele caracteristici, cu
excepia:
este de 80-100 ori mai potent ca morfina;
este indicat n neuroleptanalgezie;
42
A.
este deprimant respirator mai slab i de mai
scurt durat comparativ cu morfina;
impune monitorizarea funciei muchilor striai;
se poate administra sugarilor.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Metadona are urmtoarele caracteristici, cu
excepia:
este indicat n tratamentul toxicomaniei la
morfin i derivaii si;
are T1/2 scurt (1-4 ore);
43
A.
prezint eliminare renal;
comparativ cu morfina;
per os, se administreaz dup mas sau cu lapte.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
Urmtoarele afirmaii despre petidin sunt
adevrate, cu excepia:
prezint un metabolit toxic, norpetidina;
produce midriaz;
44
A.
are efect excitant SNC, intens n insuficiena
renal;
se asociaz cu IMAO;
comparativ cu morfina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181-182)
Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
la codein este fals:
poate induce convulsii la copii;
este metabolitul morfinei;
45
A.
este inhibitor al centrului respirator bulbar de
circa 3 ori mai slab ca morfina;
este contraindicat la copii sub 5 ani;
este indicat n tusea uscat, iritativ.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 183)
Despre pentazocin nu este adevrat c:
nu produce deprimare respiratorie;
nu induce dependen psihic;
46
A.
se asociaz cu morfina, pentru a antagoniza
deprimarea respiratorie morfinic;
este indicata n analgezie la natere;
la administrare injectabil, calea i.m. este
preferabil cii s.c.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Una din afirmaiile urmtoare referitoare la
buprenorfin nu este corect:
nu se asociaz cu morfina;
este analgezic intens, cu potena de circa 25 de
ori mai mare raportat la morfin;
47
A.
produce sedare cu somnolen;
provoac reacii alergice cutanate;
nu produce deprimare respiratorie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 184)
Despre tramadol nu este adevrat c:
nu suprim sindromul de abstinen la
morfinomani;
este contraindicat n epilepsie;
48
A.
riscul de abuz i de dependen este foarte mare;
dozele se ajusteaz n insuficienele hepatic i
renal;
poate provoca oc anafilactic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 186-187)
Nalbufina are urmtoarele reacii adverse, cu
excepia:
sedare, cu somnolen;
reacii alergice cutanate;
49
A.
deprimare respiratorie;
poate declana sindromul de sevraj la
morfinomani;
risc de farmacodependen foarte mare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 186)
ntrzie, n caz de asociere, biotransformarea
tramadolului la metabolitul activ?
antidepresivele IMAO;
antidepresivele inhibitoare ale recaptrii
serotoninei;
50
A.
inductoarele enzimatice ale izoformei CYP3A4;
inhibitoarele enzimatice ale izoformei CYP2D6;
srurile de litiu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Notati afirmatia adevarata referitoare la
Zolpidem:
Este hipnotic barbituric
Se leaga de ambele situsuri ale
benzodiazepinelor, BZD1 si BZD2
51
A.
Nu dezvolta obisnuinta
Nu produce somnolenta diurna
Are actiune miorelaxanta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 48)
Pag. 57 din 309
Care dintre urmatoarele afirmatii despre
farmacodinamia hipnoticelor barbiturice sunt
adevarate:
Au ca mecanism specific deprimarea formatiei
reticulate ascendente (la doze hipnotice si doze
mari)
Au ca mecanism specific potentarea
neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA
(la doze hipnotice si sedative)
52
A.
La doze terapeutice au actiune hipnocoercitiva
La doze mari deprima centrii vitali bulbari
La doze mari determina stimularea ganglionilor
vegetativi
B.
C.
D.
E.
(pag. 42)
Notati indicatiile terapeutice pentru
Diazepam:
Anxietatea insotita de insomnie
Starile spastice musculare
53
A.
Preanestezie
Miastenia gravis
Starea de rau epileptic
B.
C.
D.
E.
(pag. 61)
Buspirona sunt adevarate:
Este benzodiazepina de tip tofisopam
Este agonist 5-HT1A presinaptic
54
A.
Este eficace in atacurile de panica
Este indicat in anxietatea cronica
Tratamentul per os se incepe cu doze mari, care
se scad treptat
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Tema nr. 10
Analgezice antipiretice
pag. 188-200
2001.
pag. 1088-1110
Actiunile farmacodinamice principale, de
intensitate variabila functie de grupa
chimica, semnalate la analgezice -antipiretice
sunt urmatoarele, cu exceptia:
analgezica
sedativa
1
A.
antipiretica
antiinflamatoare
antispastica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Referitor la actiunea antipiretica a
analgezicelor-antipiretice:
sunt hipotermizante
reduc pragul perceperii durerii
2
A.
inhiba biosinteza de PGE2, cu efect pirogen la
nivel central hipotalamic
nu influenteaza centrii termoreglarii
inhiba specific biosinteza de PGI2 la nivel central
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Diflunisal:
este derivat de pirazolona
nu se absoarbe la administrare per os
3
A.
are durata scurta de actiune
este analgezic si antiinflamator mai potent ca
se poate administra in sarcina si alaptare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195, 196)
Aminofenazona:
este metebolitul activ al fenacetinei
se administreaza numai injectabil
4
A.
este antiinflamator puternic
a fost retrasa din uz in multe tari
poate fi utilizata la pacienti cu leucopenie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197)
Paracetamol:
nu traverseaza bariera hematoencefalica
este antiinflamator
5
A.
este antipiretic de electie la copii mici, in viroze
se poate administra in caz de insuficienta
hepatica si renala
este contraindicat in dureri reumatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198-200)
Reactiile adverse posibile la doze mari de
paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:
citoliza hepatica
purpura trombocitopenica
6
A.
necroza tubulara
sindrom Reye
rabdomiolize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199, 200)
Pag. 58 din 309
Acidul acetilsalicilic se administreaza ca
antiagregant plachetar, la adult, in doza de:
0,1 - 0,3 g o data pe zi
0,3 - 0,5 mg la 2 - 3 zile
7
A.
0,5 g de 4 ori pe zi
0,5 g de 6 ori pe zi
5 g pe zi in 3 - 5 prize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195)
Urmatoarele actiuni farmacodinamice sunt
caracteristice acidului acetilsalicilic, cu
exceptia:
analgezic moderat
antiagregant plachetar, la doze foarte mari
antiinflamatorii
8
A.
antiinflamator puternic
hipoglicemiant
uricozuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193, 194)
Metamizol:
este incriminat in inducerea cancerului gastric
are efect antiinflamator puternic
9
A.
se utilizeaza numai injectabil
se administreza per os la adult 3 - 6 g/zi, in 2 - 3
prize
se administreaza i.m. la adult 0,5 - 1 g de 1 - 3
ori/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197, 198)
Indicatiile terapeutice pentru paracetamol
cefalee si nevralgii
poliartrita reumatoida si reumatism poliarticular
acut
10
A.
mialgii
febra de etiologie diversa
dismenoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200)
Contraindicatiile acidului acetilsalicilic sunt
Ulcer gastroduodenal
Astm bronsic
11
A.
Sarcina
Alergie la salicilati
Cefalee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194, 195)
Despre salicilat sunt corecte raspunsurile:
salicilatul este biotransformat in ficat, pe 3 cai
are T1/2 mare
12
A.
cinetica de biotransformare este de ordinul 2
se leaga de albuminele plasmatice in procent mic
la o concentratie de peste 450 mcg/ml poate
produce tulburari metabolice grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 192, 193)
Acidul acetilsalicilic:
produce bronhoconstrictie
este hiperglicemiant
13
A.
reduce filtrarea glomerulara
produce soc anafilactic
produce sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic se
convulsii
mioza punctiforma
14
A.
delir
alcaloza respiratorie
acidoza metabolica
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
In ce situatii este contraindicat acidul
acetilsalicilic:
alergii la salicilati
sarcina
15
A.
mialgii
cefalee
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Se poate administra acid acetilsalicilic in
urmatoarele situatii:
infectii virale la copii, sub 4 ani
reumatism poliarticular acut
16
A.
tromboze arteriale
nevralgii
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Care din substantele urmatoare face parte
din derivati de chinolina:
fenacetina
acetaminofen
17
A.
diflunisal
salipirina
glafenina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. . 189)
Pag. 59 din 309
Referitor la efectele adverse ale
analgezicelor antipireticelor este fals
enuntul:
produc euforie
nu produc toleranta
18
A.
nu produc deprimare respiratorie
nu produc toxicomanie
nu produc farmacodependenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 191)
Efectele secundare la administrarea de acid
acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
microhemoragii gastrice
bronhoconstrictie
19
A.
hiperglicemie si hipercolesterolemie
eritem nodos
sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Alegeti care din urmatoarele substante este
derivat de acid salicilic:
diflunisal
aminofenazona
20
A.
acetaminofen
metamizol
salipirina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188))
Actiunile farmacodinamice ale acidului
acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
Analgezic moderat
Antiinflamator puternic
21
A.
Bronhodilatator moderat
Antiagregant plachetar la doze mici
subanalgezice
Uricozuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193, 194)
Ce efect advers poate produce acidul
acetilsalicilic?
aritmii ventriculare
tuse uscata
22
A.
depresie
sindrom de sevraj
sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
*
(pag. . 194)
Metamizol:
Este aminofenazona
Se utilizeaza p.o. si i.m.
23
A.
Este contraindicate n colici renale
Este incriminat n inducerea cancerului gastric
Este lipsit de efecte adverse
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197, 198)
Care enunt este fals:
diflunisalul are durata de actiune lunga
diflunisalul se leaga in procent foarte mare de
proteinele plasmatice
24
A.
diflunisalul nu are efect analgezic si antiinflamator
diflunisalul are efect antipiretic mai slab
diflunisalul este contraindicat in diateze
hemoragice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Acetilsalicilatul de lizina:
nu este tolerat gastric
nu are efect analgezic-antipiretic
25
A.
are T1/2 mediu
are hidrosolubilitate scazuta
provoaca hemoragii gastrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Notati elementele prin care se monitorizeaza
rectiile adverse la acidul acetilsalicilic:
melena
gingivoragii, echimoze
26
A.
electrocardiograma
tinitus (zgomote in urechi)
mioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
are un prim pasaj intestinal si hepatic redus
in sange este rapid hidrolizat
27
A.
metabolitul salicilat circula nelegat de albuminele
plasmatice
determina acetilarea ireversibila a
ciclooxigenazei inductibile tip COX-2
este contraindicat in tromboze arteriale si
profilaxia infarctului de miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 191-195)
Pag. 60 din 309
Posologia per os pentru acidul acetilsalicilic
cuprinde:
ca analgezic si antipiretic la adult, 0,5 g de 4 - 6
ori/zi
ca antipiretic in infectii virale la copii sub 4 ani,
65 mg/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore
28
A.
ca antiinflamator la adult, 3 - 5 g/zi, in 3 - 5 prize
in profilaxia infarctului de miocard, 0,3 g/zi
in reumatismul poliarticular acut la copil, doza de
atac 1 g/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore, timp de 2 -
3 zile, apoi 2/3 din doza de atac
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Sindromul Reye:
este carcteristic pentru paracetamol
a determinat retragerea din consum in multe tari
pentru aminofenazona
29
A.
este caracterizat prin hepatita fulminanta si
edem cerebral
este precipitat la copii sub 4 ani, tratati cu acid
acetilsalicilic ca antipiretic, in infectii virale
este frecvent fatal
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Diflunisal:
are durata lunga de actiune ce permite
administrarea la 12 ore
este administrat in caz de hipersensibilitate la
salicilati
30
A.
se administreaza in afectiuni reumatismale
inflamatorii, in tratamente de durata
ca analgezic, doza de atac este de 1 g si doza
de intretinere 0,5 g la 4 - 6 ore
ca antiinflamator se administreaza 4 - 6 g/zi, in
1 - 2 prize
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Aminofenazona:
este derivat de pirazolona
are efect analgezic, antipiretic, dar si
antiinflamator moderat
31
A.
este contraindicata in febra de etiologie diversa
este lipsita de efecte adverse
frecvent determina noduli locali la injectare i.m.
B.
C.
D.
E.
(pag. 197)
Metamizol:
este aminofenazona
este utilizat p.o. si i.m.
32
A.
are efect antiinflamator intens
determina agranulocitoza
se administreaza la adult, per os, 0,5 g de 2 - 3
ori/zi (max. 3 g/zi)
B.
C.
D.
E.
(pag. 197, 198)
metamizol:
artralgii
poliartrita reumatoida
33
A.
cefalee
colici renale si biliare
profilaxia infarctului de miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Propifenazona:
nu este incriminata in inducerea cancerului
gastric
foarte rar determina soc anafilactic
34
A.
are efect antiinflamator intens
se administreaza numai injectabil
la adult se administreaza per os si i.r., 100 - 300
mg de 3 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Paracetamol:
are absorbtie per os rapida si aproape completa
are un metabolit, N-acetil-benzochinonimina,
responsabil de toxicitatea hepatica si renala
35
A.
tratamentul se face obisnuit 10 - 12 zile
se asociaza frecvent cu inductoarele enzimatice
(barbiturice) pentru a scadea toxicitatea hepatica
se evita la copiii mici in viroze
B.
C.
D.
E.
(pag. 198-200)
Intoxicatia acuta cu paracetamol se
necroza acuta hepatica
icter
36
A.
hipotermie
encefalopatie
mioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Metamizolul:
este prodrog al acidului acetilsalicilic
este antipiretic slab
37
A.
este analgezic si antispastic mai intens
este indicat in colici biliare, renale
este contraindicat in mialgii si artralgii
B.
C.
D.
E.
(pag. 197, 198)
Pag. 61 din 309
In intoxicatia acuta cu paracetamol:
latenta este de 1 saptamana pentru semnele
clinice
latenta este de 1 - 2 luni pentru insuficienta
hepatica
38
A.
se administreaza ca antidot acetilcisteina in
primele 12 ore
efectul letal este la 2,5 g/zi
apare necroza hepatica acuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
are T1/2 la salicilat foarte scurt (aproximativ 15
min)
este analgezic si antipiretic moderat
39
A.
este antiinflamator puternic
este proagregant plachetar la doze mici
subanalgezice
este contraindicat in sarcina
B.
C.
D.
E.
(pag. 192-194)
Notati reactiile adverse care apar la doze
mari de paracetamol:
citoliza hepatica
hipotensiune arteriala, bradicardie
40
A.
necroza tubulara
rabdomiolize
leucopenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 200)
Prezinta actiune antispastica musculotropa
ndeosebi:
metamizol
acid acetilsalicilic
41
A.
fenacetina
propifenazona
glafenina
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notati analgezicele antipiretice derivati de
p-aminofenol:
fenacetina
benorilat
42
A.
diflunisal
paracetamol
fenazona
B.
C.
D.
E.
(pag. . 189)
Actiunile farmacodinamice semnalate la
analgezice antipiretice sunt:
Antispastica
Sedativa
43
A.
Antiinflamatoare
Antidepresiva
Analgezica
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Care sunt principalele actiuni
farmacodinamice ale analgezicelor-
antipireticelor:
analgezica
antiinflamatoare
44
A.
sedativa
antipiretica
euforizanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
reduc temperatura normala
reduc febra
45
A.
nu sunt hipotermizante
inhiba biosinteza de PGE2
stimuleaza mecanismele de termoliza
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
ridica pragul perceperii durerii
au eficacitate mare in durerile somatice
46
A.
suprima durerea
au efect antialergic
au actiune euforizanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 188, 190)
Sunt adevarate enunturile:
COX este o enzima membranara
COX-1 este prezenta in toate tesuturile
47
A.
COX-1 se gaseste numai in plamani
COX-2 este inductibila in toate tesuturile
COX-1 este inductibila in toate tesuturile
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Indicatiile terapeutice pentru acidul
acetilsalicilic sunt:
Artralgii
Infectii virale la copii sub 4 ani
48
A.
Profilaxia infarctului de miocard
Cefalee
Mialgii
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Pag. 62 din 309
Selectati enunturile false referitoare la acidul
acetilsalicilic:
are biodisponibilitate peste medie 68%
alimentele nu influenteaza absorbtia
gastrointestinala
49
A.
in sange este repede hidrolizat
comprimatele efervescente nu dau Cp dubla
fata de comprimatele obisnuite
absorbtie p.o. relativ buna
B.
C.
D.
E.
(pag. 191, 192)
Transportul in sange al acidului acetilsalicilic:
se face in forma libera
se face in forma legata de albumine
50
A.
se face numai in forma legata de albumine
se face numai in forme libera
nici un raspuns corect
B.
C.
D.
E.
(pag. 193)
Notati antidepresivul inhibitor neselectiv al
recaptarii NA si 5-HT:
Reboxetin
Citalopram
51
A.
Fluoxetin
Doxepina
Sertralin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 88)
Notati afirmatia adevarata cu privire la
interactiunile antidepresivelor:
Antidepresivele potenteaza efectele Amfetaminei
Antidepresivele scad efectele analgezicelor
opioide
52
A.
Antidepresivele diminua efectele antiepilepticelor
IMAO neselective, provoaca crize hipotensive la
indivizii ce consuma alimente bogate in Tiramina
Inceperea unui tratament cu amine triciclice se
face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea
IMAO
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Notati antidepresivele timoleptice cu efect
psihomotor activator:
Dezipramina
Nortriptilina
53
A.
Amitriptilina
Trimipramina
Protriptilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Tema nr. 11
Hipnotice si tranchilizante
pag.36-67
Hipnoinductoarele:
produc deprimarea SNC gradata doza-
dependenta
la doze mari produc somn narcotic
1
A.
actioneaza selectiv asupra unor receptori
specifici (situsuri specifice din complexul GABA-
ergic)
trezirea din somn se face cu dificultate
reduc durata de somn REM
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 40)
La ntreruperea brusca a unui tratament
ndelungat cu hipnotice barbiturice apare:
obisnuinta
sindrom de abstinenta
2
A.
inductia enzimatica
toleranta ncrucisata cu alte medicamente
sensibilizare (eruptii cutanate)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 44)
Amobarbital:
este barbituric cu latenta si durata scurte (15
minute, respectiv 3 ore)
este indicat n insomnii intermitente
3
A.
se poate administra timp ndelungat
nu determina obisnuinta
nu determina somnolenta dupa trezire
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 45)
n hiperexcitabilitate si nevroze,
fenobarbitalul se administreaza:
100 mg per os, cu 45 de minute nainte de
culcare
100 mg per os, cu 15 de minute nainte de
culcare
4
A.
100 mg x 2/zi, per os (dimineata si seara)
15 mg x 2-3/zi, per os
200 mg i.m.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 46)
Pag. 63 din 309
nitrazepam nu este adevarata?
prezinta absorbtie digestiva buna
intra n circuitul entero-hepatic
5
A.
are T plasmatic scurt (2-3 ore)
este anticonvulsivant
n insomnii, la adult, se administreaza 5-10 mg
per os, seara la culcare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 46)
Zolpidem:
se leaga pe ambele situsuri ale
benzodiazepinelor BZD1 si BZD2
prezinta selectiv actiunea hipnotica-sedativa a
benzodiazepinelor
6
A.
este miorelaxant
nu determina somnolenta diurna
induce obisnuinta si farmacodependenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 48)
Notati mecanismul de actiune specific la
doze hipnotice si sedative pentru hipnoticele
barbiturice:
inhiba eliberarea de GABA
cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor
7
A.
cresc timpul de deschidere a canalelor de clor
deprima formatia reticulata ascendenta
activatoare SAA
stimuleaza formatia reticulata ascendenta
activatoare SAA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 42)
Care dintre urmatorii compusi este barbituric
cu durata ultrascurta (10-20 de minute) de
actiune?
secobarbital
pentobarbital
8
A.
hexobarbital
fenobarbital
amobarbital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 42)
Care dintre urmatoarele barbiturice hipnotice
are durata lunga de actiune (8-10 ore)?
hexobarbital
pentobarbital
9
A.
ciclobarbital
amobarbital
fenobarbital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 43)
Indicatiile barbituricelor sunt urmatoarele, cu
exceptia:
insomnii
epilepsie
10
A.
anestezie generala
insuficienta respiratorie
preanestezie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 44, 45)
Actiunile tranchilizantelor (anxioliticelor)
reducerea starii de tensiune psihica
antipsihotica
11
A.
miorelaxanta
anticonvulsivanta
inductoare ale anesteziei generale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52, 70)
Tranchilizantele (anxioliticele) de tip
benzodiazepine sunt urmatoarele, cu
exceptia:
clordiazepoxid
diazepam
12
A.
clobazam
meprobamat
medazepam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Indicatiile terapeutice pentru tranchilizante
(anxiolitice) sunt urmatoarele, cu exceptia:
sindromul psiho-neurovegetativ
insomnii psihogene
13
A.
stari spastice ale muschilor striati
miastenia gravis
starea de rau epileptic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 53)
Grupul I (tip diazepam) al benzodiazepinelor
are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
absorbtie per os nalta
biotransformare la metaboliti inactivi
14
A.
semiviata eliminarii lunga
medazepamul este biotransformat la diazepam
acumulare cu realizarea starii de echilibru dupa
aproximativ o saptamna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 57)
Pag. 64 din 309
Antidotul n intoxicatia acuta cu
benzodiazepine este:
perfuzia cu NaHCO3
flumazenil
15
A.
buspirona
adrenalina
zopiclon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 59)
Despre clorazepat urmatoarele afirmatii sunt
este biotransformat n mediul acid gastric la
nordazepam activ
dozele anxiolitice la adult sunt de 10-30 mg/zi,
administrate n cteva prize, per os
16
A.
T plasmatic al metabolitului activ nordazepam
este de 30-65 ore
se utilizeaza exclusiv ca anxiolitic
este indicat n tetanos, n doze foarte mari, cu
respiratie asistata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 63, 64)
Care dintre urmatoarele benzodiazepine se
administreaza de electie n anxietatea la
miastenici si miopatici?
diazepam
clordiazepoxid
17
A.
bromazepam
medazepam
tofisopam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 65)
Care dintre urmatoarele efecte adverse sunt
proprii benzodiazepinelor si nu
caracterizeaza toate tranchilizantele?
somnolenta
ataxie
18
A.
farmacodependenta cu sindrom de sevraj
efecte teratogene la administrarea n primul
trimestru de sarcina
obisnuinta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 58)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu este
adevarata?
tranchilizantele reduc starea de tensiune psihica
diazepamul are actiune anticonvulsivanta
19
A.
meprobamatul are actiune miorelaxanta
tranchilizantele tempereaza reactiile emotionale
tranchilizantele modifica intens facultatile
intelectuale si functiile senzoriale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Contraindicatiile pentru administrarea
diazepamului sunt reprezentate de
urmatoarele situatii, cu exceptia:
gravide, primul trimestru
ambulatoriu, la conducatorii auto
20
A.
miastenia gravis
tetanos
insuficienta respiratorie acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 61)
Reactiile adverse comune tranchilizantelor
sunt:
somnolenta
obisnuinta
21
A.
ataxie
efecte teratogene
farmacodependenta cu sindrom de sevraj
B.
C.
D.
E.
(pag. 53, 58)
Actiunile farmacodinamice ale
tranchilizantelor benzodiazepine sunt:
anxiolitica
sedativ-hipnoinductoare
22
A.
anticonvulsivanta
antiparkinsoniana
antipsihotica
B.
C.
D.
E.
(pag. 58)
Tranchilizantele benzodiazepine sunt
utilizate n:
schizofrenie
sindromul anxios
23
A.
boala Parkinson
convulsii si epilepsie
miastenia gravis
B.
C.
D.
E.
(pag. 60)
Diazepamul este utilizat n:
sindromul anxios
stari spastice ale muschilor striati
24
A.
miastenia gravis
starea de rau epileptic
preanestezie
B.
C.
D.
E.
(pag. 60, 61)
Pag. 65 din 309
Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I)
sunt biotransformate n metabolitii activi:
clorazepat
flurazepam
25
A.
nordazepam
oxazepam
clobazam
B.
C.
D.
E.
(pag. 57)
Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I)
prezinta urmatoarele caracteristici:
absorbtie per os nalta
biotransformare n procente mari la metaboliti
inactivi
26
A.
au semiviata eliminarii lunga
prin dealkilare oxidativa sunt biotransformate la
oxazepam
diazepam este biotransformat la medazepam
B.
C.
D.
E.
(pag. 57)
Clorazepatul:
este o structura chimica activa ca atare
este biotransformat n mediul acid gastric, prin
decarboxilare, la nordazepam activ
27
A.
este utilizat ca anxiolitic
se administreaza exclusiv oral
se administreaza n tetanos ca anticonvulsivant,
n doze foarte mari, cu respiratie asistata
B.
C.
D.
E.
(pag. 63)
Tranchilizantele benzodiazepine:
activeaza un situs de pe subunitatea alfa a
complexului receptor postsinaptic GABA-A
scad frecventa de deschidere a canalelor de clor
28
A.
produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala
sunt antagonisti selectivi ai receptorilor GABA-A
au indice terapeutic mare (IT aprox. 1000)
B.
C.
D.
E.
(pag. 58,59)
Care dintre urmatorii compusi sunt
tranchilizante benzodiazepine?
alprazolam
clordiazepoxid
29
A.
meprobamat
buspirona
clonidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 52)
Notati tranchilizantele benzodiazepine:
medazepam
diazepam
30
A.
buspirona
oxazolam
meprobamat
B.
C.
D.
E.
(pag. 52)
Notati reactiile adverse comune pentru
tranchilizante:
tulburari de coordonare motorie
obisnuinta
31
A.
somnolenta
efecte teratogene
efecte neurologice de tip extrapiramidal
B.
C.
D.
E.
(pag. 53)
Tofisopam:
este anticonvulsivant
este anxiolitic cu latenta si durata scurte
32
A.
se administreaza de electie n anxietate la
miastenici
este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici
prezinta biodisponibilitate per os mica
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Hipnoticele barbiturice:
activeaza un situs specific de pe complexul
receptor GABA-A postsinaptic
cresc frecventa deschiderii canalelor de clor
33
A.
cresc timpul de deschidere al canalelor de clor
inhiba eliberarea de GABA
produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala
B.
C.
D.
E.
(pag. 42)
barbiturice cu durata de actiune scurta (2-4
ore) si latenta scurta (15-20 minute)?
ciclobarbital
pentobarbital
34
A.
hexobarbital
barbital
secobarbital
B.
C.
D.
E.
(pag. 43)
Pag. 66 din 309
barbiturice narcotice?
tiopental
fenobarbital
35
A.
pentobarbital
hexobarbital
barbital
B.
C.
D.
E.
(pag. 42)
Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt:
preanestezie
insomnii
36
A.
boala Parkinson
epilepsie
anestezia generala
B.
C.
D.
E.
(pag. 44, 45)
Fenobarbitalul este indicat:
rar ca hipnotic, deoarece produce somnolenta
dupa trezire si sedare reziduala
ca sedativ
37
A.
ca inductor enzimatic n porfiria hepatica
ca anticonvulsivant n epilepsie
ca inhibitor enzimatic n icterul neonatal
B.
C.
D.
E.
(pag. 46)
Flunitrazepam:
este hipnotic barbituric
nu modifica structura somnului si nu reduce
durata somnului de tip REM
38
A.
creste frecventa de deschidere a canalelor de
clor
se utilizeaza exclusiv per os
se utilizeaza ca hipnotic per os si n preanestezie
i.m.
B.
C.
D.
E.
(pag. 46, 47)
Nitrazepam:
este hipnocoercitiv cu latenta si durata lunga
are T plasmatic relativ lung (21-28 ore)
39
A.
este hipnotic modern
se utilizeaza n epilepsie
se poate administra la indivizi cu profesii care
necesita vigilenta crescuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 46)
Zopiclon:
se absoarbe repede per os
se leaga pe situsurile benzodiazepinelor
40
A.
afecteaza somnul paradoxal REM
traseele EEG sunt identice cu cele ale
benzodiazepinelor
nu provoaca somnolenta diurna
B.
C.
D.
E.
(pag. 48)
Zolpidem:
este hipnoinductor
prezinta actiune anticonvulsivanta
41
A.
determina somnolenta diurna
n tratamentul cronic dezvolta rapid obisnuinta si
farmacodependenta
se administreaza per os n insomnii tranzitorii
sau cronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 48, 49)
Cloralhidrat:
are ca metabolit activ tricloretanolul
este hipnocoercitiv
42
A.
are mecanism de actiune similar
benzodiazepinelor
prezinta efect iritant pe mucoase
se administreaza per os si intrarectal, n asociere
cu mucilag de guma arabica
B.
C.
D.
E.
(pag. 40, 49, 50)
Diazepam:
este biotransformat pe caile SOMH la 2
metaboliti activi
nu strabate bariera hemato-encefalica si se
redistribuie n tesutul adipos
43
A.
la injectarea rapida pe cale i.v. poate determina
deprimare respiratorie marcata
este contraindicata administrarea i.v. n status
epilepticus
n intoxicatia acuta moartea se produce rapid
prin hipotensiune arteriala si deprimare
respiratorie
B.
C.
D.
E.
(pag. 61)
Buspirona:
este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici
este agonist presinaptic alfa-2
44
A.
este tranchilizant (anxiolitic)
are actiune hipnotica si anticonvulsivanta
este ineficace n atacurile de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Pag. 67 din 309
Nitrazepam:
este hipnoinductor
modifica structura somnului, reducnd durata
somnului de tip REM
45
A.
are T plasmatic scurt (2-3 ore)
n administrari repetate produce o sedare
posthipnotica
se utilizeaza n insomnii si epilepsie
B.
C.
D.
E.
(pag. 40,46)
Bromurile se utilizeaza ca sedative si
prezinta urmatoarele caracteristici:
prezinta efect iritant tisular
determina impotenta sexuala (la tratamentul
ndelungat)
46
A.
se elimina rapid din organism
se administreaza exclusiv i.v. si per os dupa
mese
se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 50)
Notati contraindicatiile la administrarea de
diazepam:
gravide, n primul trimestru
tetanos
47
A.
miastenia gravis
conducatori auto
anxietatea din nevroze si psihoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 61)
Alprazolam:
are efect sedativ hipnotic
este anxiolitic
48
A.
are efect antidepresiv
este indicat n depresia anxioasa
este contraindicat n atacul de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 64, 65)
Oxazepam:
are T plasmatic si durata de actiune scurte
produce somnolenta
49
A.
nu are efect sedativ hipnotic
este indicat ca anxiolitic
este biotransformat direct la metabolit
glucuronoconjugat activ
B.
C.
D.
E.
(pag. 64)
Care dintre urmatorii compusi sunt hipnotice
benzodiazepine?
metohexital
nitrazepam
50
A.
bromizoval
flunitrazepam
cloralhidrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 40, 46, 47)
Notati afirmatia adevarata despre
farmacodinamia urmatoarelor
anticonvulsivante:
Inchiderea canalelor de clor - Clonazepam
Deschiderea canalelor de sodiu - Acid valproic
51
A.
Blocarea canalelor de calciu de tip T -
Etosuximida
Inhibarea eliberarii GABA - Gabapentin
Stimularea anhidrazei carbonice cerebrale -
Sultiam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Indicatiile terapeutice ale Fenitoinei sunt:
Marele rau epileptic
Epilepsia psihomotorie
52
A.
Hipotensiunea arteriala
Aritmiile cardiace
Deprimarea respiratorie
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Antiepilepticele cu eficacitate predominanta
in crizele mioclonice sunt:
Acidul valproic
Fenitoina
53
A.
Clonazepamul
Lamotrigina
Topiramatul
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
Notati efectele secundare majore
determinate de Clonazepam:
Sedare
Somnolenta
54
A.
Ataxie
Crize mioclonice
Hipotonie
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Pag. 68 din 309
Tema nr. 12
Antidepresive
pag. 84-106
Notati neuromediatorii deficitari in depresii:
Catecolaminele si serotonina
Dopamina si acidul gama-aminobutiric
1
A.
Acetilcolina si dopamina
Histamina si adrenalina
Encefalinele si endorfinele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 85)
Antidepresivele timoleptice de tip amine
triciclice utilizate curent in
farmacoterapeutica sunt urmatoarele, cu
exceptia:
Imipramina
Desipramina
2
A.
Maprotilina
Clomipramina
Amoxapina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 87)
Urmatoarele antidepresive sunt inhibitoare
moderne selective ale recaptarii serotoninei,
cu exceptia:
Fluoxetin
Fluvoxamin
3
A.
Paroxetin
Moclobemid
Citalopram
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 88)
Care dintre urmatoarele antidepresive este
blocant modern al receptorilor alfa-2
presinaptici?
Imipramina
Moclobemid
4
A.
Fenelzina
Mirtazapin
Doxepina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 88)
Antidepresivele timoleptice clasice tip amine
triciclice sunt caracterizate prin urmatorul
profil farmacotoxicologic, cu exceptia:
Hipotensiune ortostatica
Hipertensiune arteriala
5
A.
Aritmii
Retentie urinara
Glaucom
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 90)
Antidepresivele se afla in relatie de
sinergism cu urmatoarele medicamente sau
grupe de medicamente, cu exceptia:
Analgezice opioide
Antiepileptice
6
A.
Simpatomimetice
Amfetamina
Petidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 93)
Notati reactia adversa care nu caracterizeaza
antidepresivele timoleptice clasice tipice,
amine triciclice si tetraciclice
Anxietate
Convulsii tonico-clonice
7
A.
Insomnie sau somnolenta
Tulburari de memorie
Sindromul neuroleptic malign
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 95)
Mianserina:
Este IMAO clasic neselectiv si ireversibil
Este amina triciclica
8
A.
Este in grupa antidepresivelor atipice
Are durata scurta de actiune (T1/2 - 2 ore)
Potenteaza efectele amfetaminei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Reactiile adverse specifice ale inhibitorilor
selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt
Greata
Anorexie
9
A.
Anxietate
Tahicardie, aritmii, hipotensiune arteriala
Disfunctii sexuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 102-103)
Pag. 69 din 309
Actiunile farmacodinamice specifice
antidepresivelor timeretice clasice, inhibitori
de monoaminoxidaza (IMAO), sunt
Scaderea concentratiei catecolaminelor libere in
SNC si periferie
Vasodilatatie cu hipotensiune arteriala
(paradoxal)
10
A.
Efect psihostimulant slab
Potentarea efectelor simpatomimeticelor, cu
crize hipertensive
Potentarea efectelor tiraminei, cu crize
hipertensive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Notati afirmatia falsa despre moclobemid:
Este IMAO-A selectiv
Determina reactia adversa "cheese effect"
(efectul branzei) exacerbata la asocierea cu
alimente bogate in tiramina
11
A.
Este indicat in depresii atipice
Are latenta lunga (2-4 saptamani)
Uzual se administreaza per os, 300 mg pe zi, in
trei prize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 105)
Mirtazapin:
Este agonist alfa-2 presinaptic
Este indicat in schizofrenie
12
A.
Blocheaza si receptorii postsinaptici 5-HT 2 si 5-
HT 3
Determina reactii adverse de tip serotoninergic
exacerbate
Se administreaza per os, 600 mg pe zi, priza
unica, seara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Antidepresivele de tip inhibitori de
monoaminoxidaza (IMAO):
Se administreaza numai injectabil
Absorbtia per os este scazuta
13
A.
Durata efectului antidepresiv dupa oprirea
tratamentului este corelata cu T1/2
tratamentului este de aproximativ 2-3 zile
Sunt indicate ca antidepresive de rezerva, in
depresiile rezistente la amine triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Reactiile adverse frecvente ale
antidepresivelor inhibitori de
monoaminoxidaza (IMAO) clasice,
neselective si ireversibile, sunt urmatoarele,
cu exceptia:
Insomnie si agitatie
Hipotensiune ortostatica
14
A.
"Cheese effect" (efectul branzei), manifestat cu
crize de HTA grave la asocierea alimentelor
bogate in tiramina
Sindrom parkinsonian
Pierdere in greutate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
In care dintre urmatoarele afectiuni nu este
indicata fluoxetina?
Depresie majora
Epilepsie
15
A.
Afectiuni obsesiv-compulsive
Stare de panica
Bulimie nervoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 103)
Profilul farmacotoxicologic al
antidepresivelor atipice se caracterizeaza
prin urmatoarele, cu exceptia:
Risc scazut de convulsii tonico-clonice
Efect sedativ slab
16
A.
Efecte anticolinergice slabe sau absente
Efect hipotensiv slab sau absent
Efecte cardiace absente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Antidepresivele timoleptice clasice tipice,
amine triciclice si tetraciclice:
Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in
periferie
Scad efectele simpatomimeticelor
17
A.
Au efect anticataleptic
Nu determina hipotensiune ortostatica
Au latenta scurta (1-5 ore)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 95)
Antidepresivele:
Sunt neuroleptice
Sunt denumite si timoanaleptice
18
A.
Influenteaza negativ tonusul afectiv si dispozitia
Se administreaza in starea de rau epileptic
Se administreaza ca inductoare ale anesteziei
generale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 85)
Pag. 70 din 309
Care dintre urmatoarele antidepresive
timoleptice face parte din grupul aminelor
triciclice?
Doxepina
Mianserina
19
A.
Diazepam
Trazodon
Clobazam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 87)
Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:
Se trateaza obligatoriu medicamentos formele
usoare de depresie
Indicatia principala este depresia endogena
moderata si severa
20
A.
In depresia agitata se administreaza
timolepticele activatoare
In depresia severa sunt contraindicate
antidepresivele triciclice
La varstnici aminele triciclice nu determina reactii
adverse
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 92)
Antidepresivele:
Influenteaza pozitiv starea timica
Fac parte din grupa psihoanaleptice
21
A.
Potenteaza neurotransmisia inhibitoare mediata
de GABA
Se administreaza ca anticonvulsivante si
miorelaxante
Sunt indicate in schizofrenii si tulburari paranoide
B.
C.
D.
E.
(pag. 85)
Notati antidepresivele timoleptice din grupa
aminelor triciclice:
Imipramina
Viloxazina
22
A.
Amitriptilina
Mianserina
Doxepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Notati antidepresivele timoleptice din grupa
aminelor tetraciclice:
Maprotilina
Desipramina
23
A.
Amoxapina
Trazodon
Mianserina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Antidepresivele timeretice clasice inhibitori
de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si
ireversibile sunt:
Fenelzina
Nialamida
24
A.
Moclobemid
Mirtazapin
Tranilcipromina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Antidepresivele inhibitoare selective ale
recaptarii noradrenalinei sunt:
Doxepina
Amitriptilina
25
A.
Maprotilina
Desipramina
Citalopram
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Antidepresivele inhibitoare moderne
selective ale recaptarii serotoninei (ISRS)
sunt:
Citalopram
Imipramina
26
A.
Fluoxetin
Fluvoxamin
Paroxetin
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Antidepresivele blocante moderne ale
receptorilor alfa-2 presinaptici:
Sunt reprezentati de mianserina
Inhiba eliberarea NA in fanta sinaptica
27
A.
Stimuleaza sinapsele serotoninergice
Favorizeaza eliberarea 5-HT din citoplasma in
fanta sinaptica
Stimuleaza sinapsele adrenergice, favorizand
eliberarea NA in fanta sinaptica
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:
In depresia agitata timereticele sau timolepticele
activatoare sunt contraindicate
In depresia severa de electie sunt
antidepresivele triciclice administrate intr-o
singura doza, seara
28
A.
IMAO sunt de prima alegere, fiind mai eficace
decat aminele triciclice
In depresiile psihoreactive de electie sunt
aminele triciclice
In starile depresive postpartum se pot administra
antidepresivele triciclice deoarece nu trec in
laptele matern
B.
C.
D.
E.
(pag. 92)
Pag. 71 din 309
Antidepresivele potenteaza efectele:
Amfetaminei
Analgezicelor opioide
29
A.
Antiepilepticelor
Antihipertensivelor simpatolitice
Catecolaminelor si simpatomimeticelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Notati actiunile farmacodinamice ale
timolepticelor clasice tipice, amine triciclice
si tetraciclice:
Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in
periferie
Potenteaza efectele simpatomimeticelor (cu
crize hipertensive)
30
A.
Efect anticataleptic
Hipertensiune arteriala cu tahicardie reflexa
Efect anticolinergic central si periferic
B.
C.
D.
E.
(pag. 95)
Reactiile adverse frecvente ale timolepticelor
clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice,
sunt:
Anxietate
Convulsii tonico-clonice
31
A.
Deprimare medulara cu agranulocitoza
Efecte secundare de tip anticolinergic
Stimulare cardiaca intensa
B.
C.
D.
E.
(pag. 95-96)
Notati afirmatiile false despre antidepresivele
atipice:
Constituie a doua generatie de antidepresive
timoleptice
Au durata de actiune extrem de lunga
32
A.
Prezinta toxicitate cardiovasculara
Au IT mai mare comparativ cu aminele triciclice
tipice
Prezinta risc ridicat de convulsii tonico-clonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Mianserina:
Este amina tetraciclica
Inhiba relativ slab recaptarea NA
33
A.
Determina sedare, convulsii
Contraindicata in depresii
Determina reactii adverse cardiovasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Farmacodinamia inhibitorilor selectivi ai
recaptarii serotoninei (ISRS) cuprinde:
Inhiba recaptarea catecolaminelor
Au afinitate pentru receptorii colinergici
muscarinici
34
A.
Inhiba selectiv si potent recaptarea serotoninei
Nu au afinitate pentru receptorii adrenergici alfa-1
Au efecte secundare anticolinergice si alfa-1
adrenolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Reactiile adverse specifice inhibitorilor
selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) de
tip efecte secundare serotoninergice sunt:
Anxietate
Glaucom cu unghi inchis
35
A.
Anorexie
Retentie urinara si constipatie
Dureri de cap si disfunctii sexuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Notati medicamentele implicate in sindromul
serotoninergic sever:
Risperidon
Fluoxetina
36
A.
Ondansetron
Amitriptilina
Trazodona
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Fluoxetina:
Este neuroleptic sedativ
Este biotransformata de catre S.O.M.H. la
norfluoxetin, metabolit activ
37
A.
Are T1/2 foarte lung, cu mare variabilitate
interindividuala
Nu determina hipotensiune arteriala si
cardiotoxicitate
Se administreaza in starea de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 103)
Notati indicatiile terapeutice ale fluoxetinei:
Depresie majora
Afectiuni obsesiv-compulsive
38
A.
Epilepsie
Inductia anesteziei
Starea de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 103)
Pag. 72 din 309
Reactiile adverse specifice inhibitorilor
selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS)
frecvent intalnite, de tip efecte secundare
serotoninergice sunt:
Cardiotoxicitate
Greata, voma, diaree
39
A.
Anorexie
Cefalee vasculara
Depresie majora
B.
C.
D.
E.
(pag. 102-103)
Pentru antidepresivele inhibitori de
monoaminoxidaza (IMAO) mecanismul de
actiune confera:
Latenta scurta, 1-4 ore
Latenta lunga, 1-4 saptamani
40
A.
Durata scurta, 1-24 ore, dupa intreruperea
administrarii
Durata lunga, 2-4 saptamani, dupa intreruperea
administrarii
tratamentului este corelata cu T1/2
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
Moclobemid:
Asocierea cu alimente bogate in tiramina
determina "cheese effect" (efectul branzei), cu
crize de HTA grave
41
A.
Trecerea de la IMAO-A la amine triciclice si
invers necesita cel putin 2-3 luni de pauza
Nu potenteaza efectele analgezicelor opioide
Se administreaza in depresiile atipice
B.
C.
D.
E.
(pag. 105)
Mirtazapin:
Este agonist alfa-2 presinaptic
Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 2
responsabili de agitatia psihomotorie
42
A.
Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 3
responsabili de greata si voma
Este ISRS
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
Clasificarea antidepresivelor in functie de
criteriul farmacoterapeutic cuprinde:
Timoleptice clasice tipice
Neurotonice
43
A.
Timoleptice noi atipice
Timeretice clasice si noi
Tranchilizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 85-86)
Clasificarea antidepresivelor timoleptice in
functie de structura chimica cuprinde:
Amine triciclice
Ciclopropilamine
44
A.
Hidrazine
Benzamide
Amine tetraciclice
B.
C.
D.
E.
(pag. 87-88)
Notati antidepresivele timeretice clasice
inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO)
neselective si ireversibile:
Fenelzina
Doxepina
45
A.
Tranilcipromina
Clomipramina
Nialamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Notati caracteristicile antidepresivelor
timoleptice atipice, moderne:
Au reactii adverse cardiovasculare evidente
Determina constipatie si retentie urinara
46
A.
Au profil farmacotoxicologic cardiovascular si
anticolinergic practic nul
Sunt inhibitoare selective ale recaptarii NA
Sunt inhibitoare selective ale recaptarii
serotoninei, puternice
B.
C.
D.
E.
(pag. 90)
Notati afimatiile adevarate despre
antidepresive:
Inceperea unui tratament cu amine triciclice se
face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea
IMAO
Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO
47
A.
IMAO neselective provoaca crize hipertensive la
indivizi care consuma alimente bogate in
tiramina (branzeturi fermentate, peste afumat,
vin rosu)
Asocierea ISRS cu IMAO prezinta risc de
"sindrom serotoninergic"
Antidepresivele antagonizeaza efectele
analgezicelor opioide
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Pag. 73 din 309
Farmacografia antidepresivelor tipice, amine
triciclice si tetraciclice, cuprinde:
Doza de atac se administreaza 2-3 zile
Se incepe cu doze mari, care se scad treptat
48
A.
Se incepe cu doze mici, care sunt crescute
treptat
Administrarea se face in 2-3 prize, ultima doza
inainte de culcare pentru a induce somnul
Doza de intretinere se administreaza 6-12 luni
sau timp mai indelungat in caz de recaderi
B.
C.
D.
E.
(pag. 96)
Trazodon:
Este in grupa antidepresivelor atipice
Este indicat in depresii fara sau cu anxietate
49
A.
Are reactii adverse anticolinergice marcate
Determina sedare, confuzie
Indicele de siguranta la supradozare este scazut
B.
C.
D.
E.
(pag. 100)
Notati reactiile adverse determinate de
fluoxetina:
Greata si voma
Hipotensiune arteriala
50
A.
Anorexie cu pierdere in greutate
Stimulare SNC
Disfunctii sexuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 103)
Notati afirmatia adevarata cu privire la
efectele simpatomimeticelor:
Vasodilatatie - efect alfa-1
Contractia muschiului circular al irisului - efect
alfa-1
51
A.
Contractia uterului gravid - efect alfa-1
Lipoliza in tesut adipos - efect beta-2
Glicogenoliza in muschii striati - efect beta-3
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 252)
Notati adrenomimeticele tocolitice:
Clenbuterolul
Hexoprenalina
52
A.
Fenoterolul
Ritodrina
Prenalterolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 245)
Indicatiile terapeutice ale Dihidroergotaminei
sunt:
Migrena
HTA
53
A.
Sindromul hipotensor ortostatic
Hipotonia venoasa
Tulburarile vasculare hipertone grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 265)
Care sunt afirmatiile adevarate despre
Reserpina:
Determina scaderea catecolaminelor din
terminatiile simpatice, periferice si centrale
Determina bronhodilatatie
54
A.
Are actiune antipsihotica
Stimuleaza activitatea tiroidei
Determina hiperprolactinemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 282-283)
Nicergolina are urmatoarele caracteristici
farmacologice:
Este vasodilatator prin mecanisme alfa
adrenolitic si musculotrop
Potenteaza efectul antihipertensivelor
55
A.
Este antiagregant plachetar
Este indicat in hemoragii acute
Se asociaza cu alte adrenolitice alfa si beta
B.
C.
D.
E.
(pag. 266)
Tema nr. 13
Anticonvulsivante
pag. 121-132
2001.
pag. 976-999
Fenitoina, n afara de marele rau epileptic,
este indicata n:
diabet insipid hipofizar
sindrom lupoid
1
A.
aritmii cardiace
nevralgie de trigemen
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 129)
Pag. 74 din 309
La care dintre urmatoarele antiepileptice
supravegherea pe criteriul clinic este
obligatorie?
carbamazepina
acidul valproic
2
A.
fenitoina
fenobarbital
tiagabin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125, 131)
Notati antiepilepticul cel mai toxic, utilizat
numai de rezerva:
fenitoina
acidul valproic
3
A.
fenacemida
clonazepam
topiramat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
Clonazepam:
determina efecte teratogene tip spina bifida
este indicat n marele rau epileptic
4
A.
se administreaza n status epilepticus i.v. lent
prezinta corelatie buna ntre concentratiile
plasmatice si eficacitate, respectiv toxicitate
se administreaza exclusiv per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
Acidul valproic:
determina afectare hepatica rara, dar grava
se poate administra n sarcina
5
A.
se administreaza n status epilepticus i.v. lent
la administrarea prelungita determina tulburari
psihice
este utilizat numai de rezerva
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
Urmatoarele antiepileptice au epurare
hepatica aproape totala (> 99%), cu exceptia:
carbamazepina
clonazepam
6
A.
diazepam
primidona
vigabatrin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 124)
Care dintre urmatoarele antiepileptice are ca
metabolit activ fenobarbitalul?
carbamazepina
acidul valproic
7
A.
primidona
trimetadiona
lamotrigin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 124)
Fenobarbitalul:
realizeaza steady state la 3 4 zile
la ntreruperea brusca a tratamentului cronic
determina sindrom de sevraj
8
A.
determina desensibilizarea receptorilor glutamat-
ergici
este indicat n micul rau epileptic
se administreaza exclusiv per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Urmatoarele mecanisme la nivel molecular
sunt descrise n cadrul clasei de
anticonvulsivante (antiepileptice), cu
exceptia:
blocarea canalelor de sodiu
blocarea canalelor de calciu tip T
9
A.
deschiderea canalelor de clor
inhibarea eliberarii GABA
mpiedicarea eliberarii de glutamat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Fenitoina poate determina urmtoarele
efecte adverse, cu excepia:
ataxie
agresivitate
10
A.
nistagmus
hiperplazia gingiilor
hirsutism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 129)
Notai antiepilepticul care, la administrare
prelungit, poate determina tulburri psihice:
carbamazepina
clonazepam
11
A.
fenitoina
fenacemida
fenobarbital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
Pag. 75 din 309
n tratamentul antiepileptic cronic cu doze
mari de fenobarbital pot s apar
urmtoarele efecte adverse, cu excepia:
sedare
ataxie
12
A.
osteomalacie
spina bifida
anemie megaloblastic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 122)
La ntreruperea brusc a unui tratament
antiepileptic cronic cu fenobarbital se
declaneaz:
toleran ncruciat cu alte medicamente
inductie enzimatica
13
A.
sindrom de sevraj
ataxie
anemie megaloblastica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Urmtoarele medicamente sunt
anticonvulsivante, cu excepia:
morsuximida
clonazepam
14
A.
oxcarbazepina
levodopa
primidona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
Notati medicamentele care sunt
anticonvulsivante (antiepileptice):
fenacemida
fenitoina
15
A.
levodopa
selegilina
topiramat
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
Care dintre urmatorii compusi reprezinta
metaboliti activi pentru unele dintre
antiepileptice?
acidul valproic
fenobarbital
16
A.
dimetadiona
trimetadiona
epoxid
B.
C.
D.
E.
(pag. 124)
Pentru anticonvulsivante (antiepileptice)
mecanismul la nivel molecular consta n:
deschiderea canalelor de sodiu
deschiderea canalelor de calciu de tip L
17
A.
deschiderea canalelor de clor
inhibarea selectiva a recaptarii GABA
stimularea anhidrazei carbonice cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Care dintre urmatoarele anticonvulsivante
are structura chimica de tip iminostilbeni?
metilfenobarbital
carbamazepina
18
A.
fenitoina
fenacemida
fensuximida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
este inhibitor al anhidrazei carbonice?
gabapentin
acid valproic
19
A.
clonazepam
sultiam
trimetadiona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123, 125)
n starea de rau epileptic se utilizeaza i.v.:
primidona
carbamazepina
20
A.
diazepam
acid valproic
fenacemida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
Actiunea anticonvulsivanta consta n:
scaderea pragului de excitabilitate si a pragului
convulsivant la nivel SNC
inductie enzimatica
21
A.
sedare si ataxie
diminuarea tendintei la descarcari repetate a
neuronilor modificati patologic
mpiedicarea hiperpolarizarii membranei
neuronale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Pag. 76 din 309
mpiedica eliberarea neuromediatorului
excitator glutamatul?
acid valproic
vigabatrin
22
A.
gabapentin
lamotrigin
acetazolamida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Fenobarbitalul:
n doze mari este inhibitor enzimatic
se poate asocia cu anticoagulante orale si
anticonceptionale orale fara a le modifica
eficacitatea
23
A.
tratamentul cronic se poate ntrerupe brusc
se administreaza de electie la copiii mici n
marele rau epileptic
este contraindicat n starea de rau epileptic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Deschiderea canalelor de clor prin activarea
complexului receptor postsinaptic GABA-A
este caracteristica pentru urmatoarele
anticonvulsivante (antiepileptice):
fenitoina
fenobarbital
24
A.
etosuximida
clonazepam
topiramat
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Notati anticonvulsivantele (antiepilepticele)
care actioneaza prin inhibarea anhidrazei
carbonice cerebrale:
sultiam
lamotrigin
25
A.
tiagabin
vigabatrin
acetazolamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Principiile de tratament al epilepsiei constau
n:
se administreaza exclusiv un singur antiepileptic
dozele de ntretinere variaza larg, interindividual
26
A.
tratamentul se ncepe cu doze mari
optimizarea posologiei se face prin monitorizarea
concentratiei plasmatice (Cp) a antiepilepticului
tratamentul se ntrerupe brusc
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
n status epilepticus:
antiepilepticele se administreaza i.v., lent
antiepilepticele se administreaza i.v., rapid si n
doze mari
27
A.
n stare grava, refractara la antiepileptice, se
recurge la anestezie generala
de electie se administreaza tranchilizante majore
la nevoie se asociaza 2 3 antiepileptice pentru
inductie enzimatica si cresterea eficacitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
Fenobarbitalul n doze mari antiepileptice si
n tratament cronic determina urmatoarele
efecte adverse:
anemie megaloblastica
cataracta
28
A.
osteomalacie
ataxie
delir
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Potentialul farmacotoxicologic ridicat al
fenitoinei se manifesta prin:
icter
dermatita exfoliativa
29
A.
sindromul hidantoinic fetal
spina bifida
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Carbamazepina este indicata n:
depresie respiratorie si coma
30
A.
sarcina
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Acidul valproic este indicat n:
micul rau epileptic
31
A.
status epilepticus
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Pag. 77 din 309
Tratamentul cu acid valproic se
supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie
exista o buna corelatie ntre concentratiile
plasmatice si efectele terapeutice
32
A.
se impune monitorizarea functiei hepatice
nu exista risc de efecte teratogene
la administrarea prelungita apar tulburari psihice
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
La administrarea de clonazepam ca
anticonvulsivant (antiepileptic), pot aparea
urmatoarele efecte adverse:
sedare
nistagmus si diplopie
33
A.
ataxie
hipotonie
somnolenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Indicatiile terapeutice pentru clonazepam
sunt:
status epilepticus
34
A.
micul rau epileptic
aritmii cardiace
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
La administrarea de carbamazepina pot
aparea urmatoarele efecte adverse:
epilepsie psihomotorie
35
A.
hepatotoxicitate grava
spina bifida
fibrilatie ventriculara
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
(antiepileptice) au structura chimica de
iminostilbeni?
primidona
feneturida
36
A.
carbamazepina
clonazepam
oxcarbazepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
n starea de rau epileptic, iar experimental n
convulsiile prin excitante SNC se
administreaza:
diazepam
clonazepam
37
A.
fenitoina
carbamazepina
acidul valproic
B.
C.
D.
E.
(pag. 123, 129, 131)
n crizele mioclonice se utilizeaza:
neostigmina
acid valproic
38
A.
clonazepam
edrofoniu
levodopa
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
La care dintre urmatoarele anticonvulsivante
(antiepileptice) monitorizarea terapeutica nu
se poate realiza pe criteriul farmacocinetic
(pe baza concentratiilor plasmatice)?
fenitoina
carbamazepina
39
A.
acidul valproic
fenacemida
clonazepam
B.
C.
D.
E.
(pag. 125, 131)
La doze mari, fenobarbitalul este un puternic
inductor enzimatic si determina:
sindrom de sevraj
ataxie
40
A.
toleranta dobndita ncrucisata cu alte
medicamente asociate
creste eficacitatea anticoagulantelor cumarinice
la asocierea cu acestea
cresterea biotransformarii si scaderea eficacitatii
medicamentelor asociate
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Fenacemida:
este antiepileptic cu spectru larg
se utilizeaz de elecie n marele ru epileptic i
n status epilepticus
41
A.
este antiepilepticul cel mai toxic
la administrarea prelungit determin delir i
agresivitate
este utilizat numai de rezerv
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Pag. 78 din 309
Fenitoina este indicat n:
marele ru epileptic
epilepsia psihomotorie
42
A.
micul ru epileptic
crize mioclonice
aritmii cardiace
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
n tratamentul cronic cu fenobarbital,
sindromul de sevraj apare:
datorit induciei enzimatice
datorit sensibilizrii receptorilor glutamat-ergici
43
A.
prin favorizarea eliberrii GABA
la ntreruperea brusc a tratamentului
datorit hepatotoxicitii
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Fenitoina administrat i.v. rapid i n doze
mari poate determina:
HTA
deprimare respiratorie
44
A.
oprirea inimii
paranoia, delir
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Carbamazepina:
are structur chimic de tip benzodiazepine
n administrare cronic poate determina depresie
respiratorie i com
45
A.
se administreaz n marele ru epileptic
este indicat n nevralgia de trigemen
B.
C.
D.
E.
(pag. 123, 129)
La doze terapeutice mari de fenitoin, cnd
sistemul oxidazic microzomal hepatic este
saturat:
viteza de biotransformare urmeaz o cinetic de
ordin I
viteza de biotransformare urmeaz o cinetic de
ordin zero
46
A.
creteri mici ale dozelor antreneaz creteri mari
ale concentraiilor plasmatice
se ntrerupe brusc tratamentul pentru a
determina inducia enzimatic
viteza de biotransformare este independent de
concentraie
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Care dintre urmtoarele afirmaii sunt
adevrate?
fenobarbitalul activeaz complexul receptor
postsinaptic GABA-A
acidul valproic crete nivelul de GABA n creier
47
A.
gabapentin inhib ireversibil GABA
aminotransferaza
lamotrigin favorizeaz eliberarea
neuromediatorului excitator glutamatul
fenitoina blocheaz canalele de calciu T
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Urmtorii compui sunt anticonvulsivante
(antiepileptice):
primidona
fenacemida
48
A.
levodopa
trihexifenidil
gabapentin
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
Efectele teratogene sunt menionate ca
efecte adverse pentru urmtoarele
anticonvulsivante:
fenitoina
fenobarbital
49
A.
carbamazepina
acidul valproic
clonazepam
B.
C.
D.
E.
(pag. 127, 129, 131)
Fenobarbitalul:
este antiepileptic cu spectru larg
se administreaz n marele ru epileptic
50
A.
determin agresivitate
tratamentul cronic nu se ntrerupe brusc
n starea de ru epileptic se administreaz lent
i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 123, 127, 128)
Precizati care este anticolinesterazicul cu
actiune usor reversibila:
Ecotiofat
Fizostigmina
51
A.
Neostigmina
Edrofoniu
Fluostigmina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 290)
Pag. 79 din 309
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind
efectele parasimpatomimeticelor:
Tahicardie
Arteriolodilatatie, mai intensa la nivelul
membrelor
52
A.
Stimularea tonusului si peristaltismului
stomacului si intestinului
Bronhodilatatie
Mioza activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Parasimpatoliticele administrate topic la
nivel ocular provoaca urmatoarele efecte
secundare:
Cefalee
Fotofobie
53
A.
Iridociclite
Cresterea presiunii intraoculare
Tulburarea vederii pentru aproape
B.
C.
D.
E.
(pag. 312)
Tema nr. 14
Simpatomimetice si simpatolitice
pag. 244-289
Efecte beta-1 adrenolitice cuprind:
sedare
tahicardie
1
A.
reducerea debitului cardiac
bronhoconstrictie la astmatici
inhibarea secretiei de renina la nivelul aparatului
juxtaglomerular renal
B.
C.
D.
E.
(pag. 272, 273)
Reactiile adverse la administrarea de beta-
adrenolitice sunt:
bradicardie
HTA
2
A.
tulburari ischemice periferice
hiperglicemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 275)
Indicatiile terapeutice pentru beta-
adrenolitice sunt:
hipotiroidism
angina pectorala
3
A.
tahicardie
hipotensiune arteriala
bloc atrioventricular
B.
C.
D.
E.
(pag. 275, 276)
Contraindicatiile beta-adrenoliticelor cuprind:
astm bronsic
4
A.
post infarct miocardic
extrasistolie atriala
prezenta diabetului zaharat
B.
C.
D.
E.
(pag. 276)
Propranololul:
este beta-adrenolitic lipofil
se administreaza strict i.v.
5
A.
este contraindicat n HTA
se administreaza n tahiaritmii
nu se asociaza cu hidralazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 278)
Reserpina:
prezinta actiune antipsihotica
distruge veziculele de depozit ale adrenalinei si
noradrenalinei
6
A.
determina hipotensiune arteriala
se administreaza n stari depresive
efectele dispar rapid dupa ntreruperea
tratamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 282, 283)
Metildopa:
se concentreaza n vezicule, ocupnd locul
noradrenalinei
este biotransformata la alfa-metilnoradrenalina,
fals mediator chimic
7
A.
are actiune antihipertensiva
are efecte toxice hepatice
determina deprimare tiroidiana
B.
C.
D.
E.
(pag. 285)
Pag. 80 din 309
Clonidina:
are absorbtie digestiva scazuta
determina tahicardie
8
A.
determina hipotensiune arteriala sistolica si
diastolica
se administreaza n tratamentul sindromului de
abstinenta la morfina
determina efecte rebound la ntreruperea brusca
a tratamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 287)
Prazosin:
reduce colesterolul plasmatic si creste HDL-
colesterolul
este indicat n HTA
9
A.
determina fenomen de tip rebound
dupa prima doza se sta n clinostatism 30 de
minute
este indicat n doze mari de la nceputul
tratamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 269)
Tolazolina:
are biodisponibilitate per os mare
este alfa-1 adrenomimetic
10
A.
produce arteriolodilatatie intensa
este indicat n tulburari circulatorii periferice
spastice
cai de administrare: p.o., s.c., i.m., i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 266, 267)
Care dintre urmatorii alcaloizi au proprietati
ocitocice prin mecanism alfa-1 adrenergic
predominant?
bromocriptina
ergometrina
11
A.
nicergolina
metilergometrina
metisergida
B.
C.
D.
E.
(pag. 263)
Dihidroergotamina este indicata n:
migrena (n criza si n tratamentul de fond)
hipotensiune arteriala cronica
12
A.
retinopatie de etiologie vasculara
boala Raynaud
de electie n hipotonia venoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 265)
Fentolamina este indicata n:
metroragii
cefalee post rahianestezie
13
A.
HTA din feocromocitom
sindrom de hipotensiune ortostatica
tratamentul necrozei pielii n urma injectarii
accidentale paravenoase de noradrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 267)
Tamsulosin:
blocheaza receptorii alfa-1A din prostata
poate determina hipotensiune ortostatica
14
A.
nu este metabolizat la nivel hepatic
se elimina predominant urinar
este indicat n hiperplazia benigna a prostatei
B.
C.
D.
E.
(pag. 270, 271)
Indicatiile terapeutice ale beta-adrenoliticelor
sunt:
HTA
bradicardie
15
A.
glaucom cu unghi deschis
hipertiroidism
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 275, 276)
Contraindicatiile pentru administrarea
reserpinei sunt:
stari depresive
HTA
16
A.
ulcer gastroduodenal
psihoze
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 283)
La administrarea de clonidina apar
urmatoarele efecte secundare:
tahicardie
17
A.
somnolenta
hipersalivatie
agitatie si tremor
B.
C.
D.
E.
(pag. 287)
Pag. 81 din 309
Efedrina:
prezinta difuziune buna n SNC
se utilizeaza ca decongestionant al mucoasei
nazale
18
A.
are efect bronhoconstrictor
este contraindicata n blocul cardiac (sindrom
Adams Stokes)
este deprimant SNC
B.
C.
D.
E.
(pag. 257)
Nafazolina:
este adrenomimetic cu predominanta alfa
determina tahifilaxie
19
A.
se administreaza per os
este indicata n tratamentul rinitelor si
conjunctivitelor
se administreaza exclusiv local
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Adrenalina determina urmatoarele efecte pe
aparatul cardiovascular:
creste fragilitatea capilara
vasoconstrictie arteriolara si venoasa (efect alfa-
1)
20
A.
vasodilatatie la concentratii mici (efect alfa-1)
bronhodilatatie (efect beta-2)
hipertensiune arteriala sistolica (efect beta-1)
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
Indicatiile terapeutice ale adrenalinei sunt:
boala serului
edem Quincke
21
A.
aritmii cardiace
insuficienta circulatorie cerebrala
crize de astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 256)
Efedrina este indicata n urmatoarele
afectiuni:
HTA
local, n rinite
22
A.
sindrom Adams Stokes
aritmii cardiace
supradozarea inhibitoarelor SNC
B.
C.
D.
E.
(pag. 256, 257)
Simpatomimeticele bronhodilatatoare beta-2
selective sunt:
efedrina
isoprenalina
23
A.
orciprenalina
fenoterol
formoterol
B.
C.
D.
E.
(pag. 261)
Dobutamina:
este activa per os
difuzeaza n SNC
24
A.
este predominant beta-1 adrenergic
are efecte vasodilatatoare D1 dopaminergice ca
dopamina
este indicata n socul cardiogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 261)
Beta-adrenolitice cu actiune de tip chinidinic
sunt:
propranolol
atenolol
25
A.
metoprolol
esmolol
nadolol
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Golirea (depletirea) depozitelor de
noradrenalina este realizata de catre:
adrenalina
alfa-metildopa
26
A.
reserpina
guanetidina
propranolol
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Nafazolina:
la administrarea locala mai mult de o saptamna
se instaleaza tahifilaxia
se administreaza per os si local
27
A.
se administreaza n rinite si conjunctivite
solutia nazala are concentratia 0,1 1%
solutia oftalmica are concentratia 1 10%
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Pag. 82 din 309
Indicatiile terapeutice ale
simpatomimeticelor sunt:
hipotensiune ortostatica (efedrina, etilefrina)
soc cardiogen (dopamina, dobutamina)
28
A.
ateroscleroza cerebrala (isoxsuprina)
aritmii (adrenalina, izoprenalina)
tahicardie (adrenalina, izoprenalina)
B.
C.
D.
E.
(pag. 253)
Care dintre urmatoarele adrenomimetice este
indicat n travaliul prematur, avnd efect
tocolitic?
noradrenalina
nafazolina
29
A.
prenalterol
ritodrina
metaraminol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 245)
Urmatoarele efecte sunt de tip stimulatoare
beta-1 adrenergice, cu exceptia:
stimularea miocardului contractil
stimularea miocardului excito-conductor
30
A.
lipoliza n tesut adipos
stimulare SNC
stimularea aparatului juxtaglomerular cu secretie
de renina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 251)
La nivelul aparatului cardiovascular,
simpatomimeticele au urmatoarele efecte
secundare, cu exceptia:
palpitatii
paloare tegumentara
31
A.
anxietate
lipotimie
hipertensiune arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 252)
Simpatomimeticele de tip beta-2 selective au
urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:
arterite
travaliu prematur
32
A.
astm bronsic
ateroscleroza cerebrala
insuficienta circulatorie acuta hipotona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 253)
Noradrenalina se administreaza:
i.v. n vene mari, n perfuzie
exclusiv local n rinite
33
A.
s.c.
i.m.
sub forma de aerosoli
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 254)
Injectarea accidentala paravenoasa de
noradrenalina produce necroza tisulara si se
trateaza de urgenta cu:
adrenalina
fentolamina
34
A.
etilefrina
dobutamina
efedrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 254)
Ergotamina are urmatoarele indicatii
terapeutice, cu exceptia:
migrena
cefalee post rahianestezie
35
A.
metroragii
postpartum, favoriznd retractia uterina
HTA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 264)
Dihidroergotoxina:
este alfa-adrenomimetic
creste fluxul sanguin cerebral
36
A.
produce HTA
scade metabolismul cerebral
este contraindicata n arteriopatii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
Nicergolina:
nu se absoarbe per os
are efect vasoconstrictor
37
A.
este vasodilatator prin doua mecanisme: alfa-
adrenolitic si musculotrop
este indicata n hemoragii acute
este indicata n hipotensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 266)
Prazosin:
nu este biotransformat la primul pasaj hepatic
este adrenolitic alfa-1 selectiv
38
A.
creste colesterolul plasmatic
este indicat n hipotensiunea posturala
se administreaza n doze mari la nceputul
tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 269)
Pag. 83 din 309
Beta-adrenolitice de tip beta-1 selective sunt
atenolol
metoprolol
39
A.
propranolol
bisoprolol
acebutolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 262)
Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice nu
este de tip beta neselectiv?
alprenolol
oxprenolol
40
A.
propranolol
metoprolol
pindolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 262)
Efecte de tip alfa-adrenolitic sunt
vasodilatatie
HTA
41
A.
tahicardie reflexa
mioza pasiva
diminuarea reflexelor presoare adrenergice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 263)
Care dintre urmatorii alcaloizi este agonist
dopaminergic antiparkinsonian si inhibitor al
secretiei de prolactina?
ergotamina
ergometrina
42
A.
bromocriptina
nicergolina
ergotoxina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 263)
Dihidroergotoxina:
este sinonim cu dihidroergotamina
are timp de njumatatire foarte scurt (circa o ora)
43
A.
este alfa-adrenomimetic
amelioreaza oxigenarea si metabolismul cerebral
este indicata n hipotensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
Fentolamina:
se absoarbe bine digestiv
este putin biotransformata
44
A.
realizeaza vasodilatatie la doze medii si mari
este contraindicata n feocromocitom
se administreaza per os nainte de masa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 267)
Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are
si efecte simpatomimetice?
propranolol
labetalol
45
A.
bisoprolol
pindolol
carvedilol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 272)
Clonidina:
este agonist adrenergic presinaptic alfa-2 central
si periferic
nu se absoarbe digestiv
46
A.
produce tahicardie si cresterea debitului cardiac
creste secretia de renina
este indicata n sindroamele depresive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 286, 287)
Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are
si efect de tip chinidinic (anestezic local)?
pindolol
propranolol
47
A.
atenolol
timolol
sotalol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 272)
Urmatoarele reactii adverse sunt efecte
secundare la administrarea de beta-
adrenolitice, cu exceptia:
tahicardie
48
A.
tulburari ischemice periferice
fenomene depresive dupa tratament ndelungat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 275)
Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor
hidrofile cuprinde:
efect al primului pasaj hepatic semnificativ
excretie renala n forma netransformata
49
A.
T plasmatic peste mediu (peste 6 ore) si lung
(10-20 ore)
legare de proteinele plasmatice n procente mari
n insuficienta hepatica se administreaza doze
mai mici
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Pag. 84 din 309
Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor
lipofile cuprinde:
absorbtie digestiva nalta
n insuficienta hepatica se administreaza doze
mai mari
50
A.
biodisponibilitate per os redusa (Bd = 10-75%)
difuziune buna prin bariera hemato-encefalica
T plasmatic relativ scurt (2-5 ore)
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Care din urmatoarele antiinflamatoare
nesteroidiene este derivat de acid propionic:
Diclofenac
Indometacin
51
A.
Naproxen
Fenilbutazona
Acid mefenamic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 624-626)
Care dintre urmatoarele antiinflamatoare
sunt blocante COX-2 selective:
Tolmetinul
Tenoxicamul
52
A.
Nabumetona
Acidul niflumic
Celecoxibul
B.
C.
D.
E.
(pag. 625-634)
Sunt contraindicatii ale administrarii
Fenilbutazonei:
Ulcerul gastro-intestinal
Accesul acut de guta
53
A.
Nefropatiile cronice
Poliartrita reumatoida
Antecedentele de agranulocitoza
B.
C.
D.
E.
(pag. 629)
Efectele glucocorticoizilor asupra
metabolismului glucidic sunt:
Inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica
Stimuleaza formarea hepatica a glicogenului
54
A.
Cresc utilizarea glucozei in periferie
Cresc glicemia
Scad depozitarea hepatica a glicogenului
B.
C.
D.
E.
(pag. 726)
Tema nr. 15
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice
pag. 289-314
Care dintre urmatoarele acetilcolinomimetice
este toxic si nu este utilizat ca medicament?
acetilcolina
pilocarpina
1
A.
muscarina
metacolina
betanecol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289)
Care dintre urmatoarele anticolinesterazice
are actiune ireversibila?
edrofoniu
ecotiofat
2
A.
piridostigmina
demecariul
distigmina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 290)
Urmatoarele efecte sunt secundare
muscarinice, cu exceptia:
bradicardie
hipersalivatie
3
A.
colici abdominale
fasciculatii si tremor la nivelul musculaturii
scheletice
transpiratie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 291)
Neostigmina are urmatoarele indicatii
ileus paralitic
retentie urinara postoperatorie
4
A.
glaucom
miastenia gravis
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 297, 298)
Scopolamina:
este excitant SNC la doze mici
determina mioza si cicloplegie
5
A.
se utilizeaza n raul de miscare
se contraindica n oftalmologie
se administreaza exclusiv injectabil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 306)
Pag. 85 din 309
Ipratropium:
prezinta absorbtie buna la nivelul mucoasei
traheobronsice
determina bronhoconstrictie
6
A.
este indicat n glaucom
se administreaza n astmul bronsic sub forma de
aerosoli
difuzeaza n SNC
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311, 312)
Care dintre urmatoarele substante se
ncadreaza la clasa antiglaucomatoase
derivati organo-fosforici?
fluostigmina
scopolamina
7
A.
emepronium
oxitropium
pirenzepina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 300, 301)
Care dintre urmatoarele parasimpatolitice nu
se utilizeaza ca medicament?
atropina
hiosciamina
8
A.
oxibutinin
pirenzepina
oxitropium
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 301)
Piridostigmina:
este anticolinesterazic ireversibil
prezinta latenta si durata de actiune foarte scurte
9
A.
se contraindica n atonia intestinala
se administreaza per os n miastenia gravis
se administreaza n astmul bronsic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 298)
Metacolina are urmatoarele indicatii
boala Raynaud
diagnosticul miasteniei gravis
10
A.
tahicardia paroxistica
arterite
diagnosticul hiperreactivitatii bronsice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 294)
Carbacol:
are exclusiv efecte muscarinice
indicat n epigastralgii
11
A.
se utilizeaza local, ca miotic, n oftalmologie
este contraindicat n glaucom
se administreaza i.m. si i.v.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 294)
n oftalmologie, pentru cercetarea fundului
de ochi, se utilizeaza:
tropicamida
propiverin
12
A.
propantelina
ipratropium
pirenzepina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 303, 312)
Contraindicatiile la administrarea de
parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu
exceptia:
glaucom
adenom de prostata
13
A.
retentie urinara
explorari digestive radiologice si endoscopii
constipatie atona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 303)
Pentru parasimpatolitice, care dintre
urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
glande exocrine hiposecretie
aparat respirator bronhodilatatie
14
A.
ochi scaderea presiunii intraoculare
intestin actiune antispastica
miocard stimulare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Efectele secundare la administrarea de
exceptia:
hiposalivatie
mioza cu cresterea presiunii intraoculare
15
A.
fotofobie
rarirea mictiunilor si disurie
constipatie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Pag. 86 din 309
Asupra SNC atropina are urmatoarele efecte,
cu exceptia:
actiune stimulatoare, la doze mari
actiune anticolinergica centrala utila n
tratamentul bolii Parkinson
16
A.
actiune inhibitoare la doze terapeutice asupra
centrilor bulbari respirator si vagal
actiune stimulatoare slaba la doze terapeutice
asupra centrilor bulbari respirator si vagal
actiune anticolinergica centrala utila n intoxicatia
cu anticolinesterazice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Care dintre urmatoarele efecte nu este de tip
periferic n intoxicatia cu atropina?
constipatie
retentie urinara
17
A.
tahicardie
convulsii
disfagie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Pirenzepina:
are absorbtie buna per os
se elimina rapid dupa metabolizare la nivel
hepatic
18
A.
are selectivitate mare pentru receptorii M1 din
ganglionii parasimpatici intramurali din plexul
mezenteric
este contraindicata n sngerari gastrice de stres
este antispastic urinar de electie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Pilocarpina se administreaza i.v. n:
glaucom cronic cu unghi deschis
glaucom acut congestiv cu unghi nchis
19
A.
irite
irido-ciclite
intoxicatie cu atropina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 293)
Farmacodinamia substantelor
parasimpatolitice cuprinde:
deprimarea miocardului
cresterea secretiei glandelor bronsice
20
A.
mioza
ntrzierea golirii stomacului
cresterea secretiei gastrice de acid clorhidric si
pepsina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Tratamentul intoxicatiei cu derivati
organofosforici cuprinde:
atropina i.v.
neostigmina i.m.
21
A.
obidoxima i.v.
edrofoniu i.v.
betanecol s.c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 300)
Care dintre urmatoarele substante sunt
anticolinesterazice ireversibile?
ecotiofat
fisostigmina
22
A.
piridostigmina
metacolina
fluostigmina
B.
C.
D.
E.
(pag. 294)
Neostigmina:
este anticolinesterazic ireversibil
doza per os este cu mult mai mare dect doza
injectabila (x 15-30)
23
A.
determina exclusiv efecte nicotinice
se utilizeaza ca prokinetic n atonia intestinala
postoperatorie
este contraindicata n astm bronsic si ulcer
gastroduodenal
B.
C.
D.
E.
(pag. 297, 298)
Edrofoniu:
este anticolinesterazic reversibil
se utilizeaza n diagnosticul miasteniei gravis
24
A.
are durata lunga de actiune (24 ore)
antagonizeaza curarizantele depolarizante
se administreaza i.v. 2 mg, apoi 8 mg (daca
efectul nu se manifesta la 45 de minute)
B.
C.
D.
E.
(pag. 298, 300)
Care dintre urmatoarele parasimpatolitice se
utilizeaza ca bronhodilatatoare?
tropicamida
ipratropium
25
A.
telenzepina
oxitropium
propiverin
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Pag. 87 din 309
Care dintre urmatoarele parasimpatolitice
sunt utilizate ca antispastice digestive?
homatropina
emepronium
26
A.
propantelina
oxifenciclimina
atropina
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Tratamentul intoxicatiei cu atropina cuprinde:
antiacide per os
spalaturi gastrice
27
A.
pilocarpina s.c.
barbiturice, n faza de excitatie a SNC
scopolamina i.m.
B.
C.
D.
E.
(pag. 305)
oxibutinin n:
adenom de prostata
disurie
28
A.
enurezis prin imaturitate vezicala
vezica urinara spastica neurogena
atonie intestinala
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Ipratropium:
potenta bronhodilatatoare este mai mica dect a
atropinei
nu are efecte pe SNC
29
A.
indicat n astmul bronsic
se administreaza sub forma de aerosoli
se evita la pacientii cu glaucom
B.
C.
D.
E.
(pag. 312)
Parasimpatoliticele administrate topic la
nivelul ochiului determina urmatoarele efecte
secundare:
mioza activa
fotofobie
30
A.
scaderea acuitatii vederii la distanta
tulburarea vederii de aproape
cresterea presiunii intraoculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 312)
Notati efectele nicotinice care pot aparea la
administrarea de parasimpatomimetice:
bradicardie
hipersecretia glandelor exocrine
31
A.
stimularea musculaturii striate scheletice
stimularea peristaltismului intestinal
stimularea glandei medulosuprarenale cu
cresterea secretiei de adrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Notati efectele secundare muscarinice care
apar la administrarea de
parasimpatomimetice:
dispnee si criza de astm bronsic la astmatici
uscaciunea gurii si a mucoaselor
32
A.
hipersecretie gastrica cu arsuri epigastrice
hipertonie, fasciculatii si tremor (stimularea
musculaturii scheletice)
colici abdominale
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Notati parasimpatomimeticele cu actiune
directa:
betanecol
demecariul
33
A.
carbacol
metacolina
pilocarpina
B.
C.
D.
E.
(pag. 292)
Indicatiile terapeutice ale pilocarpinei sunt:
xerostomie
34
A.
astm bronsic
glaucom cronic cu unghi deschis
intoxicatie cu atropina
B.
C.
D.
E.
(pag. 293)
Indicatiile terapeutice ale neostigminei sunt:
astm bronsic
constipatie atona
35
A.
pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)
miastenia gravis
antidot anticurarizant pentru antagonizarea
curarizantelor depolarizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 297, 298)
Pag. 88 din 309
Notati indicatiile terapeutice pentru atropina:
irite si iridociclite
glaucom acut congestiv
36
A.
preanestezie
boala Parkinson
B.
C.
D.
E.
(pag. 305)
Scopolamina este indicata n:
raul de miscare
glaucom
37
A.
preanestezie
ileus paralitic
boala Parkinson
B.
C.
D.
E.
(pag. 306)
adevarate?
atropina stimuleaza centrul respirator
atropina, n doze mici si tonus vagal normal,
determina tahicardie si HTA
38
A.
atropina se elimina si prin mucoasa gastrica
solutia injectabila de sulfat de atropina are
concentratia de 1%
atropina se utilizeaza n oftalmologie sub forma
de colir 1%
B.
C.
D.
E.
(pag. 304-306)
Propantelina:
la doze terapeutice blocheaza receptorii
muscarinici
la doze toxice stimuleaza placa motorie
39
A.
este indicata n adenomul de prostata
se utilizeaza ca antispastic gastrointestinal
se administreaza per os 15-30 mg de 2-4 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Pirenzepina:
prezinta absorbtie per os limitata
prezinta efecte centrale
40
A.
se elimina lent mai mult nebiotransformat
prezinta selectivitate mare pentru receptorii M1
din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul
mezenteric
este contraindicata n sindromul Zollinger-Ellison
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Contraindicatiile administrarii atropinei sunt:
boala Parkinson
ileus paralitic
41
A.
retentia urinara
bronsite cu hipersecretie
B.
C.
D.
E.
(pag. 305)
Intoxicatia cu derivati organofosforici se
bronhospasm
tahicardie
42
A.
ileus paralitic
mictiuni frecvente, involuntare
sialoree si transpiratii profuze
B.
C.
D.
E.
(pag. 299)
Notati anticolinesterazicele de tip derivati
organofosforici:
demecariul
paraoxon
43
A.
fluostigmina
fisostigmina
ecotiofat
B.
C.
D.
E.
(pag. 294)
antiglaucomatoasele de tip derivati
organofosforici:
se administreaza exclusiv local
au actiune intensa si de scurta durata
44
A.
dupa absorbtie determina bronhospasm si colici
abdominale
stimuleaza pseudocolinesteraza si
biotransformarea suxametoniului
se administreaza sub forma de colir 1%
B.
C.
D.
E.
(pag. 300)
Notati contraindicatiile administrarii de
parasimpatomimetice:
glaucom acut congestiv cu unghi inchis
diaree
45
A.
boala Raynaud
B.
C.
D.
E.
(pag. 292, 293, 294)
Pag. 89 din 309
Farmacodinamia pilocarpinei cuprinde:
relaxarea muschiului circular al irisului
contractia muschiului ciliar
46
A.
mioza activa
cresterea acuitatii vederii la distanta
stimulare cu hipersecretie la nivelul glandelor
exocrine
B.
C.
D.
E.
(pag. 293)
Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului
cardiovascular sunt:
stimularea nodului sinusal
deprimarea nodului atrioventricular si fasciculului
His
47
A.
arterioloconstrictie, mai ales la nivelul membrelor
tensiunea arteriala nu se modifica
tensiunea arteriala scade
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului
digestiv sunt:
stimularea peristaltismului stomacului si
intestinului
relaxarea sfincterelor
48
A.
hiposecretie acida gastrica
stimularea contractiei vezicii biliare
contractia vezicii urinare
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Pentru efectele nicotinice la nivelul placii
motorii, anticolinesterazicele reversibile se
utilizeaza n:
stari de atonie intestinala
diagnosticul si tratamentul miasteniei gravis
49
A.
intoxicatia cu curarizante antidepolarizante (tip
tubocurarina)
supradozarea curarizantelor depolarizante (tip
suxametoniu)
pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)
B.
C.
D.
E.
(pag. 296, 297, 298)
Pentru parasimpatolitice efectele
antimuscarinice la nivelul aparatelor si
sistemelor sunt:
miocardul deprimat blocaj M2
muschi netezi viscerali relaxati blocaj M3
50
A.
muschi striati relaxati blocaj M1, M3
glande exocrine inhibate blocaj M1, M3
eliberare de adrenalina din medulosuprarenale
blocaj M2
B.
C.
D.
E.
(pag. 302)
Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii
de aluminiu sunt adevarate:
Au efect astringent si decongestionant al
mucoasei gastrice
Au efect citoprotector
51
A.
Inhiba secretia de acid clorhidric
Inhiba secretia de PGE2
Provoaca diaree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518-519)
Sunt inhibitoare ale pompei de protoni:
Nizatidina
Esomeprazolul
52
A.
Carbenoxolonul
Pantoprazolul
Pirenzepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 526-530)
Sunt antiulceroase protectoare ale mucoasei
gastroduodenale:
Bicarbonatul de sodiu
Hidroxidul de aluminiu
53
A.
Carbenoxolonul
Sucralfatul
Esomeprazolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 533-535)
Antihistaminicele H2:
Cresc concentratia de AMPc in celulele
glandulare parietale
Au ca moment optim de administrare dimineata
54
A.
Inhiba secretia gastrica acida stimulata vagal
Inhiba secretia gastrica acida bazala
Nu inhiba secretia de pepsina
B.
C.
D.
E.
(pag. 521-522)
Pag. 90 din 309
Tema nr. 16
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene
pag. 617-634, pag.726-749
2001.
pag. 753-776
Care dintre urmatoarele AINS favorizeaza
inchiderea canalului arterial la nou-nascut?
indometacina
1
A.
fenilbutazona
piroxicam
ketoprofen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 619)
Piroxicam se administreaza in urmatoarele
afectiuni, cu exceptia:
spondilita anchilopoietica
2
A.
persistenta canalului arterial la nou-nascut
reumatism extraarticular
artrita acuta gutoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 631, 619)
Tolmetina:
este esterul acetilsalicilic al paracetamolului
este blocant selectiv COX-2
3
A.
are T1/2 de 24 - 48 ore
se foloseste ca antireumatic
se administreaza oral si i.r. 10 - 20 mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 625, 619)
Notati afirmatia falsa despre ibuprofen:
este derivat de acid propionic
are absorbtie rapida per os
4
A.
determina epigastralgii si sangerari
este foarte eficace in spondilita anchilopoietica
este contraindicat in sarcina si la copii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 625)
Tenoxicam are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
oral se absoarbe complet
nu se administreaza injectabil i.v. sau i.m.
5
A.
patrunde bine in lichidul sinovial
are T1/2 de 72 ore
doza uzuala este de 20 mg o data pe zi, oral sau
intrarectal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 631)
Urmatorii glucocorticoizi se administreaza
numai oral, cu exceptia:
prednison
prednisolon
6
A.
dexametazon acetat
triamcinolon
parametazon acetat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 731)
Urmatorii glucocorticoizi au durata medie de
actiune (12 - 36 ore), cu exceptia:
prednison
prednisolon
7
A.
triamcinolon
hidrocortizon
metilprednisolon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 732)
Principalele caracteristici ale actiunii
antiinflamatoare ale glucocorticoizilor sunt
reduc inflamatia indiferent de natura agentului
cauzal
sunt activi in toate fazele inflamatiei
8
A.
stabilizeaza capilarele si le impiedica
permeabilizarea
diminueaza formarea edemului local
stimuleaza migrarea leucocitelor si procesul de
fagocitoza in tesutul inflamat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 727)
Hidrocortizon:
administrat oral nu se absoarbe
determina retentie hidrosalina marcata
9
A.
nu este activ local
este contraindicat la copii
se administreaza oral exclusiv in poliartrita
reumatoida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 741)
Pag. 91 din 309
Prednison:
este glucocorticoid natural
este activ local
10
A.
hepatic, se bioactiveaza in prednisolon
potenta antiinflamatoare este mai mica decat
cea a hidrocortizonului
se administreaza oral 300 - 800 mg/zi ca doza de
atac
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 743)
Derivat de acid salicilic este:
alclofenac
sulindac
11
A.
tolmetina
benorilat
naproxen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 623)
Derivat de acid propionic nu este:
naproxen
diflunisal
12
A.
flurbiprofen
fenoprofen
ibuprofen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 623)
Acidul flufenamic este derivat de:
acid fenamic
acid propionic
13
A.
acid fenilacetic
nici un raspuns nu e corect.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 628)
Care varianta nu reprezinta un exemplu de
blocant COX-2 selectiv:
meloxicam
nabumetona
14
A.
etodolac
fenilbutazona
nimesulid.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629, 633)
Blocant COX-2 specific este:
piroxicam
tenoxicam
15
A.
celecoxib
nimesulid
indometacin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 634)
Marcati raspunsul incorect:
AINS nu se asociaza ntre ele
AINS cresc toxicitatea fenitoinei si litiului
16
A.
AINS scad timpul de sngerare
asocierea cu antihipertensive scade efectul
diuretic si antihipertensiv
la bolnavii deshidratati pot produce insuficienta
renala acuta.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 621)
Fenilbutazona este contraindicata n:
acces acut de guta
17
A.
spondilita anchilopoietica
hipertensiune arteriala severa
tromboflebita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629)
fenilbutazona este incorecta?
are predominant efect antiinflamtor
este un medicament usor suportat de bolnavi,
determinand rar reactii adverse
18
A.
se poate administra intrarectal si topic
durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca
10 zile;
se metabolizeaza n ficat formndu-se 2
metaboliti activi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629)
Acidul mefenamic:
scade riscul de hemoragie al medicamentelor
anticoagulante
nu are efecte analgezice si antipiretice
19
A.
este indicat la astmatici
nu este indicat n combaterea dismenoreei
rareori provoaca reactii sanguine.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 628)
Piroxicamul:
este derivat de acid propionic
are proprietati antiinflamatoare marcate
20
A.
este indicata asocierea sa cu anticoagulantele
cumarinice
nu este analgezic nici antipiretic
absorbtia digestiva este influentata de alimente
sau antiacide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 630-631)
Pag. 92 din 309
Prednisolon:
este activ local
administrat oral sau i.m., se absoarbe usor
21
A.
se utilizeaza in dermatologie si oftalmologie,
local - preparate de concentratie 10%
prednisolon acetat se administreaza oral
prednisolon succinat de sodiu se administreaza
i.v. in cazuri de urgenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 744)
Metilprednisolon:
are potenta inferioara prednisolonului
se utilizeaza ca antiinflamator oral
22
A.
in doza de atac se administreaza 20-60 mg pe zi
in doza de intretinere se administreaza 40-200
mg pe zi
metilprednisolon acetat se administreaza i.m.
profund, in doza de 40-120 mg, la 7-10 zile
(preparat retard)
B.
C.
D.
E.
(pag. 744)
Triamcinolon:
are efect mineralocorticoid minim
determina mai frecvent miopatie cortizonica
23
A.
triamcinolon acetonid se administreaza numai
oral
triamcinolon diacetat se administreaza exclusiv
i.m.
triamcinolon acetonid se administreaza i.m. 40-
120 mg o data, la 3-6 saptamani
B.
C.
D.
E.
(pag. 745)
Dexametazona:
are actiune diabetogena mai intensa comparativ
cu restul glucocorticoizilor
are potenta foarte mare
24
A.
determina retentie hidrosalina marcata
are efect de lunga durata
se utilizeaza exclusiv injectabi, i.m. sau i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 745)
Notati reactiile adverse caracteristice
glucocorticoizilor:
osteoporoza si osteonecroza
scaderea rezistentei la infectii
25
A.
intarzierea cresterii, in cazul administrarii la copii
stari de excitatie, tulburari psihotice
B.
C.
D.
E.
(pag. 734, 735)
Notati contraindicatiile administrarii de
glucocorticoizi:
forme severe de astm bronsic
26
A.
osteoporoza
anemie hemolitica imuna
B.
C.
D.
E.
(pag. 736, 740)
glucocorticoizi:
insuficienta corticosuprarenaliana acuta
27
A.
transplant de organe
tendinta la convulsii
leucemii acute la copii si limfoame maligne
B.
C.
D.
E.
(pag. 739-741, 736)
Notati efectele farmacodinamice
caracteristice glucocorticoizilor:
inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica
scad absorbtia intestinala a calciului
28
A.
cresc numarul fibroblastilor si proliferarea lor
la doze mari, scad producerea de anticorpi
cresc sinteza proteica limfocitara in timus, splina
si limfocitele circulante
B.
C.
D.
E.
(pag. 726, 727, 730)
Hidrocortizon:
administrat oral, se absoarbe usor
nu determina retentie hidrosalina
29
A.
este administrat oral exclusiv in insuficienta
cortricosuprarenaliana cronica (boala Addison)
hidrocortizon acetat se administreaza exclusiv
i.v. sau i.m.
la copii se administreaza 20-60 mg pe zi, in 2-3
prize
B.
C.
D.
E.
(pag. 741)
Hidrocortizon succinat de sodiu:
se injecteaza i.v. lent sau perfuzie i.v.
se administreaza in stari de soc, edem Quincke
30
A.
este activ local
efectul apare dupa 2 ore
frecvent se recomande asocierea in solutie cu
alte medicamente
B.
C.
D.
E.
(pag. 743)
Pag. 93 din 309
In insuficienta corticosuprarenaliana cronica
(boala Addison) obisnuit se administreaza
oral, in doze substitutive:
hidrocortizon
prednison
31
A.
cortizon
metil prednisolon
betametazon dipropionat
B.
C.
D.
E.
(pag. 739-741)
Prednison:
este obtinut prin sinteza
hepatic, se bioactiveaza in prednisolon
32
A.
cel mai frecvent se utilizeaza prednison acetat
se recomande tratamente scurte cu doze de 30-
80 mg/zi, oral, ca doze de atac, fractionat, apoi
se reduc dozele
in situatii de criza se administreaza i.v. lent sau
perfuzii i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 743)
Prednisolon:
are durata lunga de actiune (36-54 ore)
se utilizeaza ca antiinflamator oral
33
A.
este activ local
prednisolon acetat se injecteaza local sub forma
de suspensie
se administreaza exclusiv in insuficienta
corticosuprarenaliana cronica
B.
C.
D.
E.
(pag. 744)
Glucocorticoizii au urmatoarele indicatii
terapeutice:
starea de rau astmatic
soc anafilactic
34
A.
lupus eritematos diseminat acut
boli infectocontagioase (varicela, herpes)
B.
C.
D.
E.
(pag. 740, 741, 736)
Dexametazon:
nu determina retentie hidrosalina
nu deprima axul hipotalamo-hipofizo-
coticosuprarenal
35
A.
nu are actiune diabetogena
poate produce aritmii prin hipopotasemie si
alcaloza
se utilizeaza in "testul de supresie"
B.
C.
D.
E.
(pag. 745)
Din grupa oxicami fac parte:
diflunisal
lornoxicam
36
A.
benorilat
piroxicam
tenoxicam
B.
C.
D.
E.
(pag. 619)
Principii de utilizare pentru AINS:
alegerea AINS se face n functie de indicatii
principalul criteriu alegere este tolerabilitatea
clinica
37
A.
de obicei o doza mica la nceput apoi una mai
mare
se prefera calea injectabila
protectia gastrica preventiva este utila pentru
AINS clasice
B.
C.
D.
E.
(pag. 621)
Acidul flufenamic este contraindicat n:
tromboflebite superficiale
afectiuni reumatice degenerative
38
A.
insuficienta renala
copii sub 14 ani
hipersensibilitate la salicilati
B.
C.
D.
E.
(pag. 628)
Acidul mefenamic:
are efect antiinflamator, analgezic si antipiretic
provoaca rareori reactii sanguine
39
A.
este indicat si pentru combaterea dismenoreei
sau febrei
scade riscul de hemoragie al medicamentelor
anticoagulante
este derivat de acid fenilacetic
B.
C.
D.
E.
(pag. 628)
Precizati medicamentele antiinflamatoare:
acid mefenamic
sulindac
40
A.
penicilina
clorura de sodiu
naproxen
B.
C.
D.
E.
(pag. 618, 619)
Precizati medicamentele antiinflamatoare:
tolbutamida
clorpromazina
41
A.
diclofenac
indometacin
ibuprofen
B.
C.
D.
E.
(pag. 618, 619)
Pag. 94 din 309
AINS active n spondilita anchilopoietica
sunt:
ibuprofen
diclofenac
42
A.
tenoxicam
ketoprofen
fenilbutazona
B.
C.
D.
E.
(pag. 625,629,631)
Diclofenacul are urmatoarele actiuni
farmacodinamice:
antiinflamator
antiagregant plachetar
43
A.
analgezic
antispastic
antipiretic
B.
C.
D.
E.
(pag. 624)
Se contraindica asocierea fenilbutazonei cu:
fenitoina
anticoagulante cumarinice
44
A.
sulfamide antidiabetice
diuretice
antihipertensive
B.
C.
D.
E.
(pag. 629)
Reactiile adverse ale AINS sunt:
ulcer gastro-intestinal
reactii alergice
45
A.
retentie hidrosalina
steatoree
sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
(pag. 620-621)
se absoarbe relativ bine din tubul digestiv
este si antiagregant plachetar
46
A.
dozele mari, depasind 30 g/zi la adult, au efect
antiinflamator
mecanismul de actiune: inhibarea biosintezei de
prostaglandine
este contraindicat n insuficienta hepatica si
diateza hemoragica
B.
C.
D.
E.
(pag. 622)
este indicat n reumatism poliarticular acut si
la copii cu varicela poate produce sindromul Reye
47
A.
poate produce retentie hidrosalina, alergii
cutanate, euforie si agravarea astmului bronsic
se administreaza ca antiinflamator 3-4 g/zi n 3-4
prize
este esterul acidului salicilic cu acidul lactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 622)
Diclofenacul :
este unul din cele mai active AINS
este metabolizat la primul pasaj hepatic
48
A.
inhiba ciclooxigenaza la concentratii mai mici
dect indometacina
este contraindicat n sarcina
nu este indicat n criza de guta
B.
C.
D.
E.
(pag. 624)
Diclofenacul:
are tolerabilitate clinica deosebita
este un derivat arilaminoacetic
49
A.
se absoarbe lent si incomplet din tubul digestiv
este antiinflamator foarte slab
este indicat n stari inflamatorii dureroase
postoperatorii si posttraumatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 624)
Indometacina:
este un derivat de acid indol acetic
se absoarbe bine per os sau rectal
50
A.
este foarte activ ca antiinflamator
se administreaza cu prudenta la bolnavii cu
tulburari psihice sau parkinsonism
doza orala + intrarectala minima 150-200 mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 624)
Care din urmatoarele antihipertensive este
inclus in clasa vasodilatatoarelor
musculotrope:
Nifedipina
Guanfacina
51
A.
Dihidralazina
Captopril
Amilorid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 428-429)
Pag. 95 din 309
Sunt agonisti adrenergici alfa2-presinaptici:
Guanabenzul
Rezerpina
52
A.
Enalaprilul
Clonidina
Spironolactona
B.
C.
D.
E.
(pag. 435)
Afirmatii adevarate referitoare la Prazosin:
Este beta-blocant neselectiv
Se indica la pacientii cu HTA si diabet zaharat
53
A.
Doza antihipertensiva de intretinere este 2-
20mg/zi
Se utilizeaza doar in forme usoare de HTA
Este alfa1-blocant selectiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Inhibitoarele enzimei de conversie a
angiotensinei (IEC):
Determina hipopotasemie
Inhiba transformarea Angiotensinei I in
Angiotensina II
54
A.
Se asociaza cu Amilorid in tratamentul
atihipertensiv
Se indica in HTA asociata cu boli vasculare
periferice
Reduc in special tensiunea arteriala diastolica
B.
C.
D.
E.
(pag. 450-451)
Tema nr. 17
Antiacide, antiulceroase
pag. 507-538
Urmatoarele medicamente sunt antiacide, cu
exceptia:
carbonat acid de sodiu
trisilicat de magneziu
1
A.
acid alginic
almasilat
sucralfat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512,513)
Urmatoarele medicamente sunt
antihistaminice H2, cu exceptia:
ranitidina
nizatidina
2
A.
propantelina
roxatidina
famotidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521)
Inhibitoarele secretiei gastrice
exceptia:
atropina
pirenzepina
3
A.
telenzepina
roxatidina
propantelina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 520,521)
Omeprazol are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
este antiacid
are durata de actiune lunga (peste 24 h)
4
A.
se administreaza de electie n sindromul
Zollinger-Ellison
se administreaza n ulcer gastric evolutiv
determina efect rebound hipergastrinemic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 527)
Antiacidele alcalinizante sunt:
solubile n apa si HCl
solubile n apa si insolubile n HCl
5
A.
insolubile n apa si solubile n HCl
insolubile n apa si HCl
nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 513)
Carbonatul de calciu:
n doze mari inhiba secretia de gastrina
se asociaza cu tetraciclina per os
6
A.
n doze mari determina hipercalcemie n
insuficienta renala
se utilizeaza ca antiacid n doze mari (10 g/zi)
se utilizeaza ca antidiareic n doze mici (1 g/zi)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Oxidul de magneziu:
poate creste pH-ul gastric pna la 4
25 g au efect laxativ
7
A.
n ulcer gastric se administreaza 4 8 g / zi
creste biodisponibilitatea digoxinei
creste biodisponibilitatea tetraciclinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518)
Pag. 96 din 309
Derivatii de aluminiu:
sunt contraindicati n sindrom diareic
scad biodisponibilitatea propranololului
8
A.
scad biodisponibilitatea diazepamului
cresc biodisponibilitatea digoxinei
fosfatul de aluminiu este foarte activ n ulcer
duodenal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 519)
Care din urmatoarele medicamente imprima
fecalelor culoarea neagra?
carbonatul de calciu
sarurile de bismut
9
A.
derivatii de aluminiu
derivatii de magneziu
acidul alginic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517-520)
Carbonatul hidratat de aluminiu si magneziu:
este numit si almasilat
este solubil n apa
10
A.
nu are mecanism adsorbant
este indicat ca antiacid
doza pentru o data este 4-8 g
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 520)
Ranitidina:
nu interactioneaza cu medicamentele
metabolizate de SOMH
doza este de 800 mg o data pe zi seara
11
A.
se administreaza numai per os
are potenta mai mare dect roxatidina
are potenta mai mare dect cimetidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 524-525)
Avantajul administrarii famotidinei:
potenta asemanatoare cu cimetidina
durata actiunii nocturne este medie
12
A.
este inductor ezimatic
nu inhiba SOMH dependent de citocromul P450
si nu induce inhibitie enzimatica
are nucleu furanic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 525)
Care din urmatoarele medicamente are
potenta cea mai mica?
famotidina
nizatidina
13
A.
ranitidina
roxatidina
cimetidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523-525)
Doza utilizata n tratamentul ulcerului gastric
si duodenal de 150 mg o data pe zi, seara,
per os este caracteristica pentru:
nizatidina
famotidina
14
A.
ranitidina
cimetidina
roxatidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523-525)
Omeprazolul:
are caracter acid
este inductor enzimatic
15
A.
are T 1/2 plasmatic lung
durata de actiune este lunga (peste 24 h)
se administreaza 100 mg o data / zi n ulcer
duodenal evolutiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 526-527)
Esomeprazolul:
este izomerul R al omeprazolului
se administreaza 80 mg o data pe zi, o luna, n
esofagita de reflux
16
A.
se administreaza 40 mg de doua ori pe zi n
ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, n triterapie
se administreaza 40 mg o data pe zi, o luna, n
esofagita de reflux
se administreaza 80 mg de doua ori pe zi n ulcer
Helicobacter Pylorii pozitiv, n triterapie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 528-529)
Care din urmatoarele medicamente se
administreaza de electie n sindromul
Zollinger-Ellison?
omeprazol
esomeprazol
17
A.
propranolol
pantoprazol
rabeprazol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 528-530)
Care din urmatoarele medicamente este
protector al mucoasei gastrice si stimulant
ale regenerarii acesteia?
acetazolamida
proglumid
18
A.
propantelina
carbenoxolon
rabeprazol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 530-535)
Pag. 97 din 309
Spirulina:
produce ca efect secundar anemii
scade uricemia
19
A.
este obtinuta dintr-o alga albastra-verde
este inhibitor de anhidraza carbonica
doza maxima zilnica este 90 g
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 535-536)
Care din urmatoarele substante nu este
inhibitor al secretiei gastrice din clasa
antihistaminicelor H2?
cimetidina
pirenzepina
20
A.
ranitidina
roxatidina
famotidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Antiulceroasele ce reduc factorii agresivi
sunt:
tranchilizante
antiacide
21
A.
antispastice
protectoare ale mucoasei
inhibitoare ale secretiei gastrice
B.
C.
D.
E.
(pag. 512)
Antiulceroase ce cresc factorii protectori n
ulcer sunt:
anestezina
carbenoxolon
22
A.
sucralfat
hidroxizina
subcitrat de bismut coloidal
B.
C.
D.
E.
(pag. 512)
Subcitratul de bismut coloidal:
se administreaza de patru ori pe zi, nainte de
mese cu ora si la culcare
se administreaza n doza unica seara
23
A.
se administreaza dupa fiecare masa
se asociaza cu antiacide
are actiune bactericida fata de Helicobacter
Pylorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Carbenoxolon:
Se absoarbe prin mucoasa gastrica
Inhiba degradarea PGE2 si PGE1
24
A.
Scade secretia de mucus si bicarbonat
Creste toxicitatea digitalicelor
Determina retentie hidrosalina, cu HTA si edeme
B.
C.
D.
E.
(pag. 535)
Sucralfat:
nu are efecte sistemice
se administreaza n ulcer duodenal activ,
exclusiv cu nisa ulceroasa
25
A.
se asociaza cu antiacide
se administreaza n ulcer gastric, exclusiv cu
nisa ulceroasa
se elimina urinar n totalitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 533, 534)
Pirenzepin:
se administreaza de doua ori pe zi
are actiune antisecretorie gastrica cu o mare
selectivitate
26
A.
blocheaza receptorii M1, M2, M3
se administreaza la pacienti cu glaucom
are actiune citoprotectoare gastrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 531, 532)
Parasimpatolitice inhibitoare ale secretiei
gastrice:
sunt eficace n ulcerul duodenal
nu se asociaza cu antiacide
27
A.
intervin n calmarea durerii ulceroase
sunt reprezentate de ranitidina si omeprazol
sunt reprezentate de pirenzepin si atropina
B.
C.
D.
E.
(pag. 530, 531)
n ulcerul duodenal si gastric au loc
urmatoarele modificari:
n ulcerul duodenal cresc factorii agresivi
n ulcerul duodenal scad factorii de protectie
28
A.
n ulcerul gastric cresc factorii agresivi
att n ulcerul duodenal ct si n ulcerul gastric
cresc factorii agresivi
n ulcerul gastric scad factorii de protectie
B.
C.
D.
E.
(pag. 509)
Pag. 98 din 309
Antiacidele neutralizante:
sunt solubile n HCl
sunt solubile n apa
29
A.
n exces, nu se absorb
n exces, nu modifica rezerva alcalina
n exces, scad pH-ul gastric
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Antiacidele adsorbante sunt:
carbonat bazic de bismut
nitrat bazic de bismut
30
A.
acid alginic
almasilat
carbonat de calciu
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Antiacidele adsorbante:
n exces, nu se absorb
sunt insolubile n apa
31
A.
sunt reprezentate de carbonat de calciu
sunt solubile n HCl
n exces, pot provoca diverse efecte secundare
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Medicamentele antiacide sunt clasificate, n
functie de coeficientul de absorbtie din tubul
digestiv, n:
alcalinizante
sistemice
32
A.
neutralizante
adsorbante
nesistemice
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Antiacide alcalinizante sunt:
fosfatul disodic
carbonatul de calciu
33
A.
bentonitele
citratul de sodiu
fosfat de aluminiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Antiacidele influenteaza testele de laborator:
cresc Ca2+
scad Mg2+
34
A.
scad fosfatul
scad fierul
cresc creatinina
B.
C.
D.
E.
(pag. 516)
Carbonatul acid de sodiu:
solutia 0,5% este izoosmotica cu serul sanguin
solutia 5% are pH = 8,5
35
A.
solutia 1,39% este izoosmotica cu serul sanguin
are actiune antiacida de scurta durata
actiunea antiacida are latenta de 15 minute
B.
C.
D.
E.
(pag. 516)
n exces, alcalinizeaza continutul gastric
n exces, poate produce efect rebound acid
36
A.
n cantitati mari produce alcaloza
este folosit n tratamentul starilor de acidoza
poate produce foarte usor si rapid litiaza urinara
B.
C.
D.
E.
(pag. 516)
creste efectul medicamentelor bazice
scade efectul medicamentelor bazice
37
A.
creste efectul medicamentelor acide
scade efectul medicamentelor acide
este incompatibil n solutie cu penicilina G
potasica sau sodica
B.
C.
D.
E.
(pag. 517)
Cimetidina poate determina urmatoarele
efecte adverse:
ginecomastie
oligospermie si impotenta sexuala
38
A.
HTA
nefrita interstitiala
halucinatii si delir la vrstnici
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Derivatii de magneziu:
sunt solubili n apa si insolubili n acizi
n exces au efect diuretic
39
A.
au efect purgativ la doze mari
au efect constipant la doze mari
scad biodisponibilitatea digoxinei si tetracicliniei
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Ranitidina:
se administreaza per os, i.m. si i.v.
n tratamentul ulcerului se administreaza 300 mg
o data pe zi, seara, per os
40
A.
este antiacid
nu induce inhibitie enzimatica
foarte rar, determina leucopenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 524,525)
Pag. 99 din 309
Efecte secundare produse de antiacidele
derivati de aluminiu sunt:
sindrom diareic
constipatie
41
A.
hipofosfatemie
hiperfosfatemie
hiperaluminemie n insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 519)
Cimetidina se administreaza n:
rinite alergice
esofagita de reflux
42
A.
boala hemoroidala
ulcer duodenal
hirsutism androgen-dependent la femei
B.
C.
D.
E.
(pag. 523,524)
Omeprazol:
forma farmaceutica per os este enterosolubila
are T plasmatic lung
43
A.
inhiba citocromul P-450
n sindromul Zollinger Ellison, doza medie este
de 80 mg pe zi
n ulcerul duodenal activ doza este 80 mg pe zi,
timp de o luna
B.
C.
D.
E.
(pag. 527)
Cimetidina:
absorbtie per os lenta
biodisponibilitate per os peste 80%
44
A.
biotransformare hepatica circa 35%
difuzeaza prin bariera hemato-encefalica
difuzeaza prin placenta si n laptele matern
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Referitor la cimetidina sunt incorecte
afirmatiile:
prezinta eliminare renala
are T n administrarea per os scurt (circa 2 h)
45
A.
durata actiunii nocturne este medie (6 8h)
efecte secundare sunt foarte putine, dar
ireversibile
nu determina efectul rebound la ntreruperea
brusca
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Cimetidina este recomandata n:
sarcina
ulcerul duodenal
46
A.
ulcer gastric
esofagita de reflux
cancer gastric
B.
C.
D.
E.
(pag. 523,524)
Care din urmatoarele medicamente nu cresc
semnificativ clinic concentratia plasmatica a
diazepamului, fenitoinei si warfarinei:
lansoprazol
omeprazol
47
A.
rabeprazol
pantoprazol
esomeprazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 528-530)
Atropina:
este contraindicata n glaucom, adenom de
prostata
are actiune hiposecretorie gastrica
48
A.
produce uscaciunea gurii ca efect secundar
ca antiulceros se foloseste mai ales n ulcerul
gastric
doza este 0,5 1 mg / o data per os sau injectabil
B.
C.
D.
E.
(pag. 531)
Antiulceroase analogi ai PGE2 sunt:
misoprostol
rioprostil
49
A.
proglumid
octreotid
enprostil
B.
C.
D.
E.
(pag. 536)
Antiulceroase analogi ai PGE2:
cresc secretia de mucus si de bicarbonat de
sodiu
amelioreaza circulatia locala
50
A.
se pot administra n sarcina
se utilizeaza n profilaxia ulcerului iatrogen
sunt tocolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 537)
Pag. 100 din 309
Care din urmatoarele antianginoase este
blocant al canalelor de calciu:
Molsidomin
Bisoprolol
51
A.
Trimetazidina
Amiodarona
Dipiridamol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Sunt efecte farmacodinamice ale nitratilor
organici:
Reducerea presarcinii (venodilatatie)
Reducerea postsarcinii (arteriolodilatatie)
52
A.
Bradicardie
Spasm al cailor biliare
Cefalee
B.
C.
D.
E.
(pag. 416-417)
Dipiridamolul:
Are efect proagregant plachetar
Inhiba recaptarea Adenozinei
53
A.
Are efect inotrop negativ moderat
Provoaca vasodilatatie periferica
Favorizeaza sinteza de ATP in miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Tema nr. 18
Antihipertensive
pag. 425-460
Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare,
Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-
Napoca, 2005.
-
Inhibitoarele enzimei de conversie a
angiotensinei (IEC):
inhiba biosinteza de prostaglandine
devin active numai dupa metabolizare
1
A.
reduc secretia de renina la nivel renal
cresc secretia de aldosteron
cresc cantitatea de bradikinina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 449, 451)
n hipertensiunea arteriala asociata cu
dislipidemii este de preferat:
alfa-metildopa
prazosin
2
A.
furosemid
indapamid
metoprolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 433, 437)
Alegeti afirmatia corecta referitoare la
sistemul renina-angiotensina-aldosteron:
aldosteronul este un hormon
mineralocorticosteroid care induce scaderea
tensiunii arteriale
hipertensiunea arteriala duce la eliberarea reninei
3
A.
renina catalizeaza transformarea
angiotensinogenului n angiotensina I
angiotensina II este cel mai slab vasoconstrictor
endogen
ECA (enzima de conversie a angiotensinei I)
catalizeaza transformarea angiotensinei II n
angiotensina I
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 426)
Alegeti afirmatia corecta cu privire la alfa-1
adrenolitice:
pot fi administrate fara riscuri la hipotensivi
nu se absorb pe cale digestiva
4
A.
nu necesita o ajustare a dozelor
au dezavantajul ca nu se administreaza la
diabetici, astmatici
poate apare fenomenul primei doze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 437, 438)
Prazosinul este indicat de electie n HTA
asociata cu urmatoarele boli, cu exceptia:
diabet
astm bronsic
5
A.
insuficienta circulatorie periferica hipertona
hipertrofie benigna de prostata
angina pectorala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 432, 437)
Se utilizeaza n urgente hipertensive
furosemid p.o.
clonidina i.v.
6
A.
alfa-metildopa p.o.
furosemid i.v.
metoprolol p.o.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 431)
Pag. 101 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la
propranolol sunt adevarate, cu exceptia:
blocheaza selectiv receptorii adrenergici beta-1
tratamentul nu se ntrerupe brusc
7
A.
este indicat de electie n HTA usoara la tineri (ce
nu sunt obligati la efort fizic)
se asociaza cu dihidralazina conducnd la
antagonizarea efectelor secundare ale acesteia
are efecte de tip chinidinic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 436)
Alegeti medicamentul din grupa
antihipertensivelor simpatolitice centrale:
prazosin
clonidina
8
A.
propranolol
furosemid
captopril
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 435)
Care din urmatoarele afirmatii despre
clonidina este adevarata?
este contraindicata n HTA cu glaucom
are potenta mare, de aceea se administreaza
doze mari
9
A.
este contraindicata ncetarea brusca a
tratamentului
este indicata asocierea cu beta-adrenolitice
este agonist alfa-1 presinaptic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 435, 436)
Alegeti dintre antihipertensivele de mai jos
pe cel de tip vasodilatator musculotrop:
diltiazem
dihidralazina
10
A.
clonidina
enalapril
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 429, 439)
Care dintre urmatoarele antihipertensive
actioneaza pe receptorii alfa-adrenergici
si/sau imidazolici?
enalapril
clonidina
11
A.
nifedipina
propranolol
spironolactona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 428)
La un astmatic cu HTA se recomanda de
electie antihipertensivul:
nifedipina
propranolol
12
A.
nadolol
sotalol
pindolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 433, 437)
Alfa-metildopa are contraindicatie majora n:
hipertensiune arteriala moderata
13
A.
constipatie cronica
hepatita acuta
glaucom
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439)
Care este mecanismul de actiune
antihipertensiva pentru diltiazem?
parasimpatolitic central
agonist alfa-2 presinaptic
14
A.
blocant selectiv al canalelor de calciu
agonist pe receptorii imidazolici I-1
blocant neselectiv al canalelor de calciu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 443)
Care dintre urmatoarele antihipertensive nu
este blocant ale canalelor de calciu?
amlodipina
nifedipina
15
A.
reserpina
diltiazem
verapamil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 446)
Fiecare dintre urmatoarele antihipertensive
poate produce bradicardie, cu exceptia:
sotalol
propranolol
16
A.
metoprolol
dihidralazina
atenolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 437, 440)
Pag. 102 din 309
Nitroprusiatul de sodiu este antihipertensiv
din grupa:
vasodilatatoare musculotrope
neurosimpatolitice
17
A.
blocante ale canalelor de calciu
diuretice
inhibitoare ale enzimei de conversie a
angiotensinei (IEC)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439)
Care dintre antihipertensivele de mai jos este
contraindicat la bolnavii hipertensivi cu stari
depresive?
clonidina
indapamid
18
A.
reserpina
nifedipina
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434, 438)
Nifedipina este un blocant al canalelor de
calciu, care nu se utilizeaza :
ca antihipertensiv
de electie n tahiaritmii supraventriculare
19
A.
ca antianginos
n insuficienta cardiaca cu HTA
de electie n HTA asociata cu astm bronsic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 446, 447)
Captoprilul face parte din grupa
antihipertensivelor:
alfa-adrenolitice
beta-1 adrenolitice
20
A.
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(IEC) active
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(IEC) prodroguri
neurosimpatolitice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 452)
Clonidina:
blocheaza receptorii alfa-1 adrenergici periferici
scaznd rezistenta vasculara periferica
la ntreruperea brusca a tratamentului prelungit,
poate apare criza hipertensiva, prin fenomen de
rebound
21
A.
la asocierea cu beta-adrenolitice poate surveni
hipertensiune paradoxala la ntreruperea brusca
a tratamentului
este contraindicata la conducatori auto
tratamentul se ncepe cu doze mari care vor
scadea progresiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 435, 436)
Precizati afirmatiile corecte referitoare la
hidralazina:
este vasodilatator musculotrop la nivel venos
creste compensator secretia de renina
22
A.
este contraindicata n tahicardie
creste colesterolemia
nu se foloseste i.v. n urgente hipertensive
B.
C.
D.
E.
(pag. 439, 440, 441)
Reactii adverse semnalate la inhibitorii
enzimei de conversie (IEC) sunt:
tuse uscata
hipokaliemie
23
A.
tulburari de gust
HTA
eruptii cutanate pe toata perioada tratamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 451)
Losartan este un antihipertensiv cu
urmatoarele mecanisme de actiune:
diuretic antialdosteronic
blocarea receptorilor de tip AT-1 ai angiotensinei
II
24
A.
blocarea receptorilor de tip AT-2
activarea receptorilor AT-2 de excesul de
angiotensina II inoperabil pe receptorii AT-1
blocati
adrenolitic selectiv alfa-1
B.
C.
D.
E.
(pag. 456)
Urmatoarele medicamente fac parte din
grupa antihipertensivelor diuretice:
hidroclorotiazida
furosemid
25
A.
losartan
spironolactona
enalapril
B.
C.
D.
E.
(pag. 458)
Precizati mecanismele de actiune
antihipertensiva a diureticelor:
pierdere de apa
scaderea volemiei
26
A.
cresterea Na+ cu cresterea excitabilitatii
muschilor netezi vasculari la stimuli
vasoconstrictori
antagonisti beta-2 presinaptici
antagonizarea retentiei hidrosaline reactive
provocata de antihipertensive
B.
C.
D.
E.
(pag. 457, 458)
Pag. 103 din 309
Diureticele sunt indicate n:
boala hemoroidala
27
A.
edeme
bradicardie
B.
C.
D.
E.
(pag. 458)
IEC (inhibitoarele enzimei de conversie a
angiotensinei) prodroguri esteri:
au latenta mai mica si doze eficace mai mari
sunt biotransformate prin dezesterificare hepatica
28
A.
n aceasta categorie intra: enalapril, benazepril,
fosinopril
absorbtia p.o. este influentata de prezenta
alimentelor
n aceasta categorie intra: captopril, lisinopril
B.
C.
D.
E.
(pag. 450)
Nifedipina:
are absorbtie buna sublingual si p.o.
nu are difuziune n laptele matern
29
A.
nu are difuziune prin placenta
are efect antianginos cu coronarodilatatie intensa
determina bronhodilatatie slaba
B.
C.
D.
E.
(pag. 447)
Sunt antihipertensive blocante ale canalelor
de calciu urmatoarele:
amlodipina
clonidina
30
A.
lacidipina
diltiazem
verapamil
B.
C.
D.
E.
(pag. 435, 446)
Indicatiile terapeutice ale blocantelor
canalelor de calciu sunt:
31
A.
tahiaritmii supraventriculare
angina cronica
bloc AV gradul 2 si 3
B.
C.
D.
E.
(pag. 445, 446)
Efectele blocantelor canalelor de calciu la
nivelul inimii sunt:
actiune inotrop negativa
actiune cronotrop negativa
32
A.
actiune dromotrop pozitiva
cresterea aportului de oxigen
efect antiaritmic
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Tipurile de canale ionice de calciu
dependente de voltaj sunt:
L (long lasting)
T (transient)
33
A.
nici unul dintre raspunsurile a, b, d, e
N (neuronal)
P (Purkinje)
B.
C.
D.
E.
(pag. 442)
Blocantele canalelor de calciu:
se mai numesc si anticalcice sau agonistii
calciului
blocheaza selectiv canalele de calciu P
34
A.
blocheaza selectiv canalele de calciu lente L
deprima functiile celulare dependente de influxul
de Ca2+
au actiuni principale: antihipertensiva,
antianginoasa, antiaritmica
B.
C.
D.
E.
(pag. 443, 445)
Minoxidilul este:
antihipertensiv de electie n hipertensiunea
arteriala
se asociaza obligatoriu cu diuretic si beta-blocant
35
A.
intra n categoria ganglioplegicelor
intra n categoria vasodilatatoarelor musculotrope
este indicat n tratamentul alopeciei, n aplicatii
locale
B.
C.
D.
E.
(pag. 442)
Nitroprusiatul de sodiu:
este vasodilatator musculotrop
supradozarea nu prezinta riscuri
36
A.
este indicat n urgente hipertensive i.v.
se poate asocia n perfuzie cu alt medicament
T1/2 este foarte lung
B.
C.
D.
E.
(pag. 439, 440, 441)
Pag. 104 din 309
Trimetafan:
este alfa-1 adrenolitic
este ganglioplegic
37
A.
este blocant al canalelor de calciu
se administreaza i.v. n perfuzie
se administreaza p.o. fara a fi necesara
monitorizarea TA
B.
C.
D.
E.
(pag. 439)
Printre beta-adrenolitice neselective se
numara:
nadolol
metoprolol
38
A.
propranolol
betaxolol
atenolol
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Contraindicatii pentru beta-blocante
neselective sunt:
astm bronsic
diabet
39
A.
tahicardie
dislipidemii
HTA labila
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Betaxolol are contraindicatiile urmatoare:
post infarct miocardic
diabet
40
A.
bradicardie severa
HTA labila
B.
C.
D.
E.
(pag. 436, 437)
Moxonidina:
apartine clasei de medicamente: simpatolitice
centrale
are efect sedativ si provoaca somnolenta la
dozele terapeutice
41
A.
apartine clasei de medicamente: blocante ale
canalelor de calciu
se recomanda cu prudenta la conducatorii auto
se administreaza p.o. n doza unica
B.
C.
D.
E.
(pag. 436)
Precizati medicamentele ce trebuie evitate n
tratamentul HTA la un diabetic:
captopril
hidroclorotiazida
42
A.
nifedipina
propranolol
prazosin
B.
C.
D.
E.
(pag. 433, 437, 458)
Notati cazurile n care alfa-1 adrenoliticele
sunt antihipertensive de electie n HTA
nsotita
diabet
43
A.
depresie
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Se recomanda la hipertensivi cu insuficienta
cardiaca:
diuretice
blocante ale canalelor de calciu de tip verapamil
44
A.
IEC (inhibitoare ale enzimei de conversie a
angiotensinei)
beta-blocante
blocante ale canalelor de calciu de tip diltiazem
B.
C.
D.
E.
(pag. 432)
Care din urmatoarele medicamente trebuie
evitate la hipertensivi cu stari depresive?
reserpina
alfa-metildopa
45
A.
prazosin
metoprolol
furosemid
B.
C.
D.
E.
(pag. 434, 436)
Antihipertensivele se clasifica n functie de
mecanismele de actiune n:
vasoconstrictoare
antidiuretice
46
A.
substante care interfera cu sistemul renina-
angiotensina-aldosteron
simpatomimetice
B.
C.
D.
E.
(pag. 428, 429)
Pag. 105 din 309
Felodipina:
este antihipertensiv blocant ale canalelor de
calciu de tip verapamil
creste rezistenta vasculara sistemica
47
A.
se administreaza 5-20 mg/zi n 2-4 prize per os
este antihipertensiv blocant al canalelor de calciu
de tip nifedipina
se administreaza 180-480 mg/zi n 2-4 prize per
os
B.
C.
D.
E.
(pag. 446, 447)
Metoprolol:
este beta-adrenolitic neselectiv
este contraindicat n bradicardie severa
48
A.
n asociatie cu clonidina poate induce HTA
paradoxala la ntreruperea tratamentului
se administreaza n doze de 50-200 mg/zi n 1-2
prize per os
are efect slab de tip chinidinic
B.
C.
D.
E.
(pag. 436, 437)
Care dintre urmatoarele afirmatii privind
tratamentul la hipertensivi cu boala
reumatismala sunt adevarate?
se ncearca evitarea tratamentului cu AIS si AINS
se recomanda tratament antireumatismal
nefarmacologic (fizioterapie, hidroterapie)
49
A.
este contraindicata asocierea cu un diuretic
la reumaticii tratati cu saruri de aur sau
penicilamina, se indica antihipertensivele
inhibitoare ale enzimei de conversie
indometacinul potenteaza efectul antihipertensiv
datorita producerii retentiei hidrosaline
B.
C.
D.
E.
(pag. 433)
Spironolactona:
este indicat exclusiv n HTA cu
hiperaldosteronism
are latenta scurta
50
A.
face parte din grupa de antihipertensive:
este hipokaliemiant
doza de ntretinere este de 25-75 mg/zi n 1-3
prize
B.
C.
D.
E.
(pag. 458, 459)
Este antihistaminic antagonist H1 de
generatia a doua:
Clorfenoxamina
Prometazina
51
A.
Cloropiramina
Clorfeniramina
Terfenadina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 652-656)
Prometazina:
Are actiune antihistaminica de scurta durata (4-6
ore)
Se utilizeaza pentru combaterea raului de
miscare
52
A.
Genereaza insomnie
Trece prin placenta
Are efecte anticolinergice
B.
C.
D.
E.
(pag. 653-654)
Afirmatii adevarate privind Loratadina:
Nu are efect sedativ
Se indica in rinita sezoniera
53
A.
Se elimina renal in cea mai mare parte
nemetabolizata
Are cardiotoxicitate semnificativa
Se administreaza oral, 10 mg de trei ori pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 656)
Tema nr. 19
Antianginoase
pag. 411-425
2001.
pag. 321-347
Napoca, 2005.
-
Farmacoterapia anginei pectorale cronice
stabile se face cu :
nitrat + -blocant
nitrat + blocant calcic
1
A.
nitrat + -adrenomimetic
-blocant + blocant calcic
nitrat + -adrenomimetic+ blocant calcic
B.
C.
D.
E.
(pag. 414)
Tratamentul anti-ischemic miocardic initial,
de rutina, (n spital) in sindroamele
coronariene acute prevede:
acenocumarol
trombolitice i.v.
2
A.
repaus la pat, cu monitorizarea permanenta a
EKG, oxigen
nitriti, -blocante sau blocante ale canalelor de
calciu
morfina
B.
C.
D.
E.
(pag. 415)
Pag. 106 din 309
n cazuri de polipatologie, terapia de electie
in angina pectorala cronica stabila cuprinde:
verapamil in aritmii supraventriculare
nifedipina in hipertensiunea arteriala
3
A.
-blocant in hipertensiune arteriala cu tahicardie
morfina in ulcer duodenal
trombina in anemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 414)
Dipiridamolul:
per os are absorbtie buna
este biotransformat la nivel hepatic
4
A.
se elimina predominant prin urina
este coronarodilatator
este antiagregant plachetar
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Dipiridamolul:
are RA minore si rare
este contraindicat n hipotensiunea arteriala
5
A.
se administreaza cu precautie n insuficienta
cardiaca
scade frecventa cardiaca
scade debitul sanguin coronarian
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Dipiridamolul este indicat n:
hipertensiunea arteriala
stare de rau anginos
6
A.
infarct de miocard
prevenirea tromboemboliilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Dipiridamolul:
este inhibitor al recaptarii adenozinei
produce vasoconstrictie periferica
7
A.
nu se administreaza n tratamentul de fond
prelungit
favorizeaza sinteza de ATP n miocard
are efect inotrop negativ
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Amiodarona, ca antianginos:
dupa ntreruperea tratamentului, efectul sau
dispare rapid
doze de atac in 5 zile/saptamana
8
A.
se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina
reprezinta medicatie de rezerva, n cazuri
rezistente la alte tratamente antianginoase
doze eficace minime, individualizate (evitarea
reactiilor adverse)
B.
C.
D.
E.
(pag. 425)
Amiodarona:
se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina
9
A.
eficacitatea sa poate fi apreciata dupa 2-4 zile
se administreaza n tratamentul de fond al
cardiopatiei ischemice
se administreaza n tahiaritmii atriale si
ventriculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 425)
Amiodarona:
este nitrat organic
nu se asociaza cu -blocante, verapamil,
chinidina
10
A.
se administreaza ca antianginos
se administreaza ca antiaritmic
are efect dupa ntreruperea tratamentului circa
10-30 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 425)
Reactii adverse ale nitratilor organici :
tahifilaxie
methemoglobinemie
11
A.
hipotensiune intracraniana
hepatita toxica
cefalee cu caracter pulsatil
B.
C.
D.
E.
(pag. 417)
Molsidominul se caracterizeaza prin:
efect semnificativ al primul pasaj hepatic
nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv
12
A.
nu este indicata asocierea sa cu -blocant
mecanismul de biotransformare la metabolitul
activ este tiol dependent
are biodisponibilitate per os mare (aproximativ
90%)
B.
C.
D.
E.
(pag. 419-421)
Pag. 107 din 309
Molsidominul:
are biotransformare hepatica la metaboliti activi,
ce elibereaza direct NO
nu dezvolta tahifilaxie
13
A.
reactii adverse principale: cefalee moderata,
hipotensiune arteriala usoara
este indicat sa se asocieze cu -blocante
induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 419-421)
Actiunea antianginoasa a blocantelor calcice
se produce prin:
micsorarea frecventei de contractie a miocardului
cresterea postsarcinii prin arterioloconstrictie
14
A.
cresterea fluxului sanguin coronarian
scaderea postsarcinii prin arteriolodilatatie
cresterea consumului de oxigen prin stimularea
contractilitatii miocardului
B.
C.
D.
E.
(pag. 421)
Nitroglicerina:
nu se administreaza percutan
pentru perfuzii se folosesc perfuzoare de PVC
15
A.
este inactivata la primul pasaj hepatic
este un lichid exploziv, volatil
comprimatele obisnuite au termen de valabilitate
de 3 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 418-419)
Nitroglicerina:
are biodisponibilitate per os crescuta
este gliceriltrinitrat
16
A.
se evita perfuzoarele de PVC pentru
administrarea i.v.
este blocant al canalelor de calciu
nu se poate administra percutan
B.
C.
D.
E.
(pag. 418-419)
Diltiazemul:
este indicat sa se asocieze cu -blocante
are biodisponibilitate per os crescuta
17
A.
se administreaza n bloc A-V
este derivat de benzotiazepina
este blocant al canalelor de calciu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 422-423)
Nitratii organici si molsidominul au
urmatoarele actiuni cu exceptia:
relaxarea muschilor netezi vasculari
reducerea presarcinii si postsarcinii inimii
18
A.
HTA (hipertensiune arteriala)
actiune antiagreganta plachetara
tahicardie reflexa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 416-417)
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata
referitor la nitroglicerina:
biodisponibilitate per os nalta
comprimatele obisnuite au termen de valabilitate
mic, de 3 luni
19
A.
produsul Nitroderm TTS se administreaza
sublingual
pentru administrarea i.v. se folosesc perfuzoare
de PVC
nu se administreaza sub forma de aerosoli.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 418-419)
Notati singura afirmatie corecta pentru
molsidomin:
prin biotransformare nu elibereaza NO
dezvolta toleranta tiol-dependenta
20
A.
nu se asociaza cu -blocante
se administreaza sublingual
are profil farmacodinamic si farmacotoxicologic
similar nitratilor organici.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 420-421)
Inhibitor al recaptarii adenozinei este:
dipiridamolul
nifedipina
21
A.
verapamilul
diltiazemul
propranololul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 424)
Nu este blocant al canalelor de calciu:
amlodipina
diltiazemul
22
A.
metoprololul
verapamilul
trimetazidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Pag. 108 din 309
Care afirmatie referitoare la diltiazem este
adevarata:
biodisponibilitate per os scazuta
metabolitul o-dezacetil-diltiazem este inactiv
23
A.
este indicat n bloc A-V
este cap de serie n clasa de antianginoase cu
nucleu sidnoniminic
asocierea cu digoxina impune cresterea dozei de
digoxina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 422-423)
Notati raspunsul incorect pentru dipiridamol:
este coronarodilatator
este antiagregant plachetar
24
A.
creste frecventa cardiaca
se elimina predominant prin scaun
inhiba sinteza de ATP n miocard
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 424)
Mecanismele farmacologice de restabilire a
echilibrului aport consum de oxigen la
nivelul inimii sunt, cu exceptia
scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
scaderea postsarcinii
25
A.
cresterea recaptarii adenozinei in celulele
cardiace
cresterea AMPc in fibrele musculare netede
aport de NO, cu cresterea GMPc
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Medicamentele antianginoase nu:
combat dezechilibrul dintre necesarul de oxigen
al inimii si aportul redus
suprima crizele anginoase
26
A.
scad rezistenta la effort
previn complicatiile datorate aterosclerozei
realizeaza profilaxia crizelor anginoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Efectele secundare ale nitratilor organici nu
sunt:
cefalee cu caracter pulsatil
dureri ale globilor oculari
27
A.
tahicardie
hipertensiune arteriala ortostatica
methemoglobinemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 417)
Care varianta nu poate fi o cauza a bolii
coronariene:
coronarodilatatie
obstructii aterosclerotice
28
A.
spasm coronarian
disfunctia endoteliului coronarian
dereglari ale metabolismului adenozinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 412)
Contraindicatia pentru diltiazem nu este:
blocul A-V
angina vasospastica si cronica stabila
29
A.
boala nodului sinusal
asocierea cu -blocante
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 423)
Care afirmatie referitoare la perhexilina nu
este adevarata:
este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+
nu are RA numeroase
30
A.
are indicatie n cardiopatia ischemica, ca
medicatie de rezerva
este blocant al influxului prin canalele rapide de
sodiu
are biotransformare hepatica polimorfa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 423)
Care afirmatie referitoare la prenilamina este
adevarata:
este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+
se asociaza cu alte deprimante cardiace
31
A.
are numeroase RA
nu potenteaza hipoglicemiantele
beneficiul terapeutic n cardiopatia ischemica
este crescut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 423)
Care dintre mediatorii de mai jos este
implicat n contracararea ischemiei
miocardice?
adrenalina
histamina
32
A.
GABA
adenozina
serotonina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 412)
Pag. 109 din 309
Adenozina este mediator n sistemul:
purinergic
peptidergic
33
A.
GABA-ergic
aminoacidergic
Kininergic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 412)
Nitratii organici nu se administreaza:
per os
i.v.
34
A.
sublingual
transcutan
intramuscular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 418)
Indicatia de electie a molsidominului este:
migrene
35
A.
tulburari de circulatie periferica
angina stabila sau instabila, asociata cu
tulburari de ritm supraventriculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Blocant selectiv al canalelor de calciu este:
perhexilina
prenilamina
36
A.
nifedipina
bepridil
trimetazidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Blocant neselectiv al canalelor de calciu:
prehexilina
nifedipina
37
A.
amlodipina
verapamil
diltiazem
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Care dintre antianginoase nu au nucleu
sidnoniminic:
nitroglicerina
isosorbid dinitrat
38
A.
isosorbit mononitrat
pentaeritritil tetranitrat
molsidomin
B.
C.
D.
E.
(pag. 419)
Avantajele asocierii nitrati - -blocante sunt:
potentarea hipotensiunii arteriale
potentarea efectului antianginos
39
A.
reducerea dozelor si RA
-blocantele combat cefaleea si tahicardia
reflexa indusa de nitrati
nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de
-blocante
B.
C.
D.
E.
(pag. 418)
Marcati raspunsurile incorecte pentru
isosorbid mononitrat:
se administreaza per os n tratamentul de fond
se administreaza i.v.
40
A.
este un metabolit inactiv al isosorbid dinitrat
are biodisponibilitate per os mare
are durata mai lunga
B.
C.
D.
E.
(pag. 419)
Inhibitori ai recaptarii adenozinei sunt:
dipiridamol
amiodarona
41
A.
carbocromena
verapamil
lidoflazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Antianginoase -blocante sunt:
propranolol
nifedipina
42
A.
metoprolol
verapamil
atenolol
B.
C.
D.
E.
(pag. 421)
Dipiridamolul are ca reactii adverse:
greata
tahicardie
43
A.
hepatita toxica
hipoglicemie uneori pna la coma hipoglicemica
eruptii cutanate
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Amiodarona nu se asociaza cu:
-blocante
verapamil
44
A.
chinidina
nitroglicerina
molsidomin
B.
C.
D.
E.
(pag. 425)
Pag. 110 din 309
Contraindicatii pentru nitratii organici si
molsidomin:
glaucom
hipertensiune intracraniana
45
A.
hipersensibilitate la nitrati
cardiopatia ischemica
B.
C.
D.
E.
(pag. 417)
Preparatele farmaceutice ale nitratilor
organici, cu efect rapid si de scurta durata,
folosite pentru tratamentul crizelor de angina
pectorala sunt:
perfuzii i.v.
unguente
46
A.
preparate sublinguale
TTS
preparate pentru inhalatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 418)
Preparatele farmaceutice ale nitratilor
organici, cu efect de lunga durata, folosite
pentru tratamentul de fond al anginei
pectorale sunt:
unguente
TTS
47
A.
tablete bucale
preparate sublinguale
preparate pentru inhalatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 418)
Notati formele farmaceutice cu actiune de
lunga durata ale nitratilor:
nitroglicerina unguent 2%
TTS nitroderm
48
A.
nitroglicerina aerosoli
nitroglicerina comprimate sublinguale
nitroglicerina comprimate 5 mg p.o.
B.
C.
D.
E.
(pag. 418,419)
Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace
este produsa de urmatoarele clase si
medicamente antianginoase:
ntrati organici
49
A.
molsidomin
-adrenolitice
dipiridamol
B.
C.
D.
E.
(pag. 413)
Diltiazemul:
este folosit ca antianginos, antiaritmic si
antihipertensiv
asocierea cu digoxina impune reducerea dozei
de digoxina
50
A.
are absorbtie digestiva rapida si buna
are biotransformare hepatica intensa
B.
C.
D.
E.
(pag. 422-423)
Este bronhodilatator adrenomimetic:
Ipratropium
Ketotifen
51
A.
Salmeterol
Montelukast
Aminofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 321-354)
Bronhodilatatoarele adrenomimetice
determina:
Cresterea concentratiei AMPc in bronhiole
Inhibarea eliberarii de Histamina din mastocite
52
A.
Scaderea clearance-ului mucociliar
Reducerea edemului mucoasei bronsice
Tahifilaxie
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Care din afirmatiile privitoare la Ipratropium
sunt adevarate:
Creste vascozitatea secretiei bronhice
Are efect bronhodilatator marcat
53
A.
Se poate asocia cu bronhodilatatoarele beta2-
adrenomimetice
Difuzeaza prin bariera hemato-encefalica
Inhiba secretia apoasa a glandelor nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 336-337)
Sunt inhibitori ai degranularii mastocitare:
Nedocromilul
Cromoglicatul de sodiu
54
A.
Zileutonul
Ketoprofenul
Ketotifenul
B.
C.
D.
E.
(pag. 347-350)
Pag. 111 din 309
Tema nr. 20
Antialergice
pag. 639-660
Efectele secundare ale antihistaminicelor H1
sunt:
sedare
aritmii cardiace
1
A.
voma
excitatie la copii
simptome parkinsoniene
B.
C.
D.
E.
(pag. 651)
Clemastina:
are actiune antihistaminica de 3-6 ore
are efect antivomitiv activ
2
A.
este miorelaxant central
are potenta mare
se administreaza in edem Quincke
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Antihistaminicele H1 din generatia a doua:
au efecte anticolinergice
sunt lipsite de efecte sedative
3
A.
au durata scurta de actiune
se administreaza o data pe zi
sunt reprezentate de azelastina si astemizol
B.
C.
D.
E.
(pag. 655, 657)
Loratadina:
Se administreaza in rinita sezoniera, alergica
Are efect sedativ
4
A.
Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie
Determina efecte secundare cardiace
Se metabolizeaza putin
B.
C.
D.
E.
(pag. 656)
Histamina:
este metabolizata la N-metilhistamina
cresteri plasmatice de histamina se intalnesc in
anafilaxie
5
A.
se sintezizeaza prin decarboxilarea histidinei
nu are rol in hipersensibilitatea imediata
intervine in raspunsul inflamator acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 645, 646)
Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor
H1 sunt:
ntepaturi de insecte
Febra de fn
6
A.
Rinite alergice
Esofagita de reflux
Prevenirea raului de miscare
B.
C.
D.
E.
(pag. 650)
Clorfenoxamina:
Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie
Are actiune antihistaminica de 8-12 ore
7
A.
Are efecte sedative marcate
Are efect miorelaxant central
Se administreaza la pacienti cu glaucom
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Intoxicatia acuta cu antihistaminice H1:
provoaca efecte excitante centrale
provoaca tahicardie sinusala
8
A.
provoaca mioza punctiforma
provoaca uscaciunea gurii
se poate termina cu coma profunda
B.
C.
D.
E.
(pag. 652)
Astemizolul:
nu se leaga de proteinele plasmatice
este bine absorbit pe cale orala
9
A.
trece usor prin bariera hematoencefalica
se administreaza 10 mg/zi
eritromicina si ketoconazolul scad concentratiile
plasmatice de astemizol
B.
C.
D.
E.
(pag. 655)
Terfenadina:
face parte din clasa fenotiazinelor
se leaga 97% de proteinele plasmatice
10
A.
are efecte sedative
o doza de 60 mg terfenadina este mai eficace
decat 10 mg loratadina
are efecte anticolinergice
B.
C.
D.
E.
(pag. 656)
Alegeti raspunsurile false:
ebastina nu induce sedare
azelastina da somnolenta
11
A.
azelastina se foloseste in rinita alergica
ebastina nu are actiune prelungita
ebastina interactioneaza cu alcoolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 657)
Pag. 112 din 309
Levocabastina:
se leaga de proteinele plasmatice 55%
12
A.
se foloseste sub forma de comprimate
T1/2 terminal este de 35-40 ore
se foloseste sub forma de spray nazal sau colir
B.
C.
D.
E.
(pag. 657)
Alegeti afirmatiile adevarate privind
posologia antihistaminicelor H1:
alimemazina adulti: 5-40 mg/zi
prometazina adulti: 25 mg x 2-3/zi
13
A.
loratadina adulti: 10 mg/zi
desloratadina adulti si copii peste 12 ani: 20
mg/zi
terfenadina copii: 120 mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 651)
Antihistaminicele H1 poseda urmatoarele
actiuni:
anticolinergice
anestezie locala
14
A.
antiaritmica
sedare
antivomitiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 650)
Clemastina se administreaza n:
ulcer gastric
uritcarie
15
A.
prurit
edem Quincke
aritmii cardiace
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Alegeti raspunsurile incorecte:
histamina poate actiona ca mesager intracelular
receptorii H1 si H2 sunt localizati pe membranele
postsinaptice
16
A.
histamina urinara nu creste in mastocitoza
30-50% din histamina este excretata
neschimbata in urina
la doze mari de histamina sau n anafilaxia
sistemica poate aparea socul histaminic
B.
C.
D.
E.
(pag. 646, 647, 648)
Loratadina:
potenteaza efectul alcoolului
este bine absorbita oral
17
A.
se leaga de proteinele plasmatice in procent de
48%
are efect sedativ
se administreaza 20 mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 656)
Care dintre enunturi este adevarat?
acrivastina are absorbtie orala rapida
cetirizina nu este recomandata la pacienti cu
astm moderat
18
A.
azelastina nu se foloseste in rinita alergica
acrivastina se leaga 88% de proteinele
plasmatice
azelastina se leaga 50% de proteinele plasmatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 656, 657)
Care dintre enunturi este fals?
tratamentul cu corticosteroizi are efect
antilimfokinic
administrarea pe termen lung, de corticosteroizi
scade rezistenta la infectii
19
A.
ketotifenul este o substanta fara actiune
antihistaminica
nedocromilul sodic se foloseste in astmul bronsic
alergic
histamina este cel mai important mediator al
alergiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 643, 644, 645)
Haptene alergeni pot fi:
procaina
20
A.
formaldehida
nichel
nici un raspuns corect
B.
C.
D.
E.
(pag. 639)
Alergeni medicamentosi:
polen
veninuri de insecte
21
A.
protamina
substante radiologice de contrast
lapte de vaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 640)
Pag. 113 din 309
Administrarea prelungita de glucocorticoizi
induce efecte secundare negative:
hiperaciditate
osteoporoza
22
A.
cresterea rezistentei la infectii
tulburari psihice
B.
C.
D.
E.
(pag. 643, 644)
Extractele alergenice:
sunt extracte apoase si depot
extractele apoase se conserva 2-3 ani de la
producere
23
A.
extractele apoase se conserva 2 ani dupa
prepararea dilutiilor
extractele depot se conserva 5 ani in stare
liofilizata
se pastreaza la frigider la 4-8 oC
B.
C.
D.
E.
(pag. 642)
De imunoterapia specifica beneficiaza
manifestari clinice ca:
rinita
urticaria
24
A.
astmul
alergia la veninul de insecte
de electie n alergia medicamentoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 643)
Tratamentul cu corticosteroizi, pe o perioada
lunga de timp, are efecte negative ca:
hiperaciditate
scade rezistenta la infectii
25
A.
diabet insipid nefrogen
osteoporoza
B.
C.
D.
E.
(pag. 643)
Indicatiile corticoterapiei:
boala serului
socul anafilactic
26
A.
status asmaticus
dermatite alergice severe
B.
C.
D.
E.
(pag. 644)
Cromoglicatul de sodiu:
inhiba eliberarea mediatorilor bronhospastici
stabilizeaza membrana bazofilului
27
A.
este ineficient preventiv in astmul de effort
se foloseste preventiv in astmul bronsic alergic
se foloseste n criza de astm bronsic alergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 644)
Notati antihistaminicele H1 din prima
generatie:
astemizol
prometazina
28
A.
cloropiramina
clemastina
terfenadina
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Dupa stimularea receptorilor H2 se produc
urmatoarele actiuni principale:
vasodilatatie
deprimarea inimii
29
A.
termoreglare
bronhoconstrictie
stimularea secretiei gastrice
B.
C.
D.
E.
(pag. 646)
Activitati mediate de receptorii histaminici
H3:
contractie esofagiana
down-reglarea sintezei de histamina
30
A.
inhibitia neurotransmisiei simpatice
hipotensiune
migrena
B.
C.
D.
E.
(pag. 647)
Actiunea histaminei la nivelul sistemului
cardiovascular:
contracta vasele mici
creste rezistenta periferica
31
A.
creste presiunea arteriala
scade presiunea arteriala
dilata vasele mici
B.
C.
D.
E.
(pag. 647)
Antihistaminice H1 sunt:
mequitazina
cetirizin
32
A.
clemastina
ranitidina
fexofenadina
B.
C.
D.
E.
(pag. 648, 649)
Pag. 114 din 309
Antihistaminicele H1:
toate determina somnolenta si nu se recomanda
n timpul zilei
se epureaza prin metabolizare hepatica
33
A.
se absorb bine din tractul gastro-intestinal
sunt contraindicate n dermatoze alergice
cele din generatia a 2-a nu traverseaza bariera
hemato-encefalica
B.
C.
D.
E.
(pag. 649, 650)
Alergenii:
se mai numesc anticorpi
medicamentele nu pot fi alergeni
34
A.
se mai numesc antigeni
nu provoaca simptome alergice
nu sunt imunogeni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 639)
Procesul de sensibilizare este influentat de:
reactivitatea individuala
frecventa contactului alergen-organism
35
A.
intensitatea contactului alergen-organism
calea de contact alergen-organism
toate raspunsurile sunt corecte
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 639)
Pneumoalergeni pot fi:
albusul de ou
capsunile
36
A.
praful de casa
insulina
fragii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 640)
Extractele alergenice:
se administreaza la bolnavul alergic in
imunoterapia specifica
se pastreaza la temperatura camerei
37
A.
se folosesc, ca tratament pe durata scurta
in urma tratamentului cu extracte alergenice nu s-
au observat accidente anafilactice
nu se folosesc ca tratament
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 642, 643)
Tratamentul cu corticosteroizi are
urmatoarele efecte:
antilimfokinic
proinflamator
38
A.
stimuleaza actiunea bronhoconstrictoare a
prostaglandinelor
inhiba adenilatciclaza
inhiba producerea de AMPc
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 643)
Preparatele cortizonice cu administrare
locala inhalatorie:
cresc eliberarea de histamina
sunt sub forma de aerosoli dozati sau pulberi de
aspirat
39
A.
scad AMPc la locul de contact
determina efecte secundare sistemice
cresc vascozitatea secretiei bronsice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 644)
Ketotifenul:
este un corticosteroid
este un produs antiasmatic
40
A.
este un antihistaminic, blocnd receptorii H2
nu este indicat in rinitele sezoniere
stimuleaza receptorii H1
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 644)
Receptorii histaminici H1 stimulati determina:
cresterea AMPc
cresterea Ca2+ intracelular
41
A.
vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare
cresterea secretiei gastrice
termoreglare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
Localizarea receptorilor histaminici H3:
creier
mastocite
42
A.
limfocite
bazofile
SNC
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
Activitati mediate de receptorii histaminici
H1 si H2 sunt urmatoarele, cu exceptia:
prurit
cresterea GMPc
43
A.
cresterea AMPc
down-reglarea sintezei de histamina
contractie esofagiana
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 647)
Pag. 115 din 309
Notati medicamentul antagonist de receptori
H1:
ranitidina
famotidina
44
A.
nizatidina
loratadina
impromidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
antihistaminice H1, cu exceptia:
cloropiramina
terfenadina
45
A.
nizatidina
astemizol
loratadina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646, 648, 649)
Din clasa antihistaminicelor H1 din prima
generatie fac parte substantele:
astemizol
ebastina
46
A.
acrivastina
clorfeniramina
azelastina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 653, 655, 657)
Antihistaminicele H1 din prima generatie:
nu au efect sedativ
sunt reprezentate de astemizol si loratadina
47
A.
majoritatea au efect antialergic de durata scurta
majoritatea au efect antialergic de durata lunga
sunt lipsite de efecte secundare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 652, 653)
Prometazina:
este antihistaminic H1 din generatia a doua
este derivat de piperazina
48
A.
este derivat de alchilamina
are actiune antihistaminica de 8-12 h
nu are efecte analgezice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 653)
Care enunturi sunt false:
tenalidin face parte din clasa piperidinelor
mepiramina face parte din clasa etilendiaminelor
49
A.
alimemazina face parte din clasa etilendiaminelor
alimemazina face parte din clasa fenotiazinelor
bromazinul face parte din clasa etanolaminelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 648)
Antagonisti H1 din generatia a 2-a sunt:
terfenadina
prometazina
50
A.
loratadina
astemizol
alimemazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 651)
Codeina:
Nu difuzeaza prin placenta
Determina efect antitusiv la doze mai mari decat
efectul analgezic
51
A.
Induce efect antitusiv mai puternic decat al
Morfinei
Diminua secretiile bronsice
Se indica la astmatici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Sunt inhibitoare ale centrului tusei cu
structura neopioida:
Clofedanolul
Dionina
52
A.
Noscapina
Levopropoxifenul
Oxeladina
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Tema nr. 21
Antiastmatice
pag. 321-354
bronhodilatatoare adrenomimetice, cu
exceptia:
efedrina
terbutalina
1
A.
teofilina
formoterol
izoetarina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Urmtoarele bronhodilatatoare sunt
adrenomimetice, cu excepia:
ketotifen
izoetarina
2
A.
fenoterol
carbuterol
reproterol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Pag. 116 din 309
n tratamentul de fond (zilnic) n astmul
bronsic persistent moderat, de electie se
administreaz:
Hidrocortizon hemisuccinat i.v.
Antiinflamator corticosteroid inhalator
3
A.
Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata
lunga de actiune inhalator
Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata
scurta de actiune inhalator
Teofilina retard
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 326)
Care dintre urmatoarele substante sunt
bronhodilatatoare?
nedocromil
ketotifen
4
A.
Fenspirid
teofilina
prednison
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Este bronhodilatator parasimpatolitic:
adrenalina
orciprenalina
5
A.
fenoterol
aminofilina
oxitropium
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Nu este corecta afirmatia:
in criza de astm bronsic se administreaza
bronhodilatatoare beta 2 adrenergice cu durata
scurta de aciune
antiinflamatoare corticosteroizi sistemici i.v.
6
A.
metilprednisolon succinat de sodiu 0.5-1 mg/kg
la 6 ore
bronhodilatatoare musculotrope
corticosteroizi inhalatori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Care este calea de administrare utilizata in
astmul bronsic, in profilaxia de durata:
injectabil
sublingual
7
A.
per os
intrarectal
inhalator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 328)
Zileuton:
Inhiba selectiv 5-lipoxigenaza
Inhiba selectiv COX-2
8
A.
Nu are toxicitate hepatica
Se administreaza exclusiv inhalator
Are durata lunga de actiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 343; 347)
Care din substantele urmatoare face parte
din grupa bronhodilatatoarelor
parasimpatolitice:
Teofilina
aminofilina
9
A.
ipratropium
salbutamol
efedrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 336)
Cand trebuie reduse dozele de teofilin ?
in insuficienta hepatica
la fumatori
10
A.
la copii, n comparatie cu necesarul de al adult
BPOC
Bronsita astmatiforma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 341; 342)
La trecerea de la corticosteroizi sistemici la
cei inhalatori se poate produce moarte prin:
Disfonie
atrofia mucoasei respiratorii
11
A.
sindrom de tip Cushing
tulburari psihice
insuficienta suprarenala acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 352)
Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata
scurta de actiune, debut rapid si indicate
exclusiv n terapia crizei de astm bronsic
sunt:
adrenalina
salmeterol
12
A.
isoprenalina
fenoterol
izoetarina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330; 331)
Pag. 117 din 309
Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata
lunga de actiune, debut tardiv si indicate
exclusiv n profilaxia de lunga durata a
crizelor de astm bronsic sunt:
salbutamol
salmeterol
13
A.
reproterol
Formoterol
bambuterol
B.
C.
D.
E.
(pag. 331)
Bronhodilatatoarele adrenomimetice :
Determina bronhodilatatie predominanta pe
bronhiile mari
Determina bronhodilatatie predominanta pe
bronhiile mici
14
A.
Determina hipersecretie bronsica
Amelioreaza clearance-ul mucociliar
Stimuleaza eliberarea de mediatori proinflamatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Teofilina:
Are efect iritant tisular
Se administreaza s.c. si i.m.
15
A.
Se administreaza pe cale respiratorie
Se administreaza per os si exclusiv i.v.
Se administreaza n preparate retard per os,
nainte de culcare
B.
C.
D.
E.
(pag. 339; 342)
Ipratropium:
Se administreaza n bronsita cronica obstructiva
cu hipersecretie de mucus
Are T lung
16
A.
Difuzeaza prin bariera hematoencefalica
Realizeaza o bronhodilatatie moderata
Se administreaza inhalator si nazal
B.
C.
D.
E.
(pag. 336; 337)
Notati inhibitoare ale degranularii
mastocitelor:
ipratropium
orciprenalina
17
A.
ketotifen
nedocromil
triamcinolon
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Nu sunt bronhodilatatoare antileucotriene
urmatoarele substante:
Ketotifen
budesonid
18
A.
salbutamol
montelukast
zafirlukast
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Farmacoterapia astmului persistent usor:
tratamentul zilnic nu este necesar
tratamentul simptomatic se face la nevoie
19
A.
tratamentul zilnic de electie antiinflamator
corticosteroid inhalator in doze moderate
tratamentul zilnic de alternativa teofilina retard
tratamentul zilnic de electie antiinflamator
corticosteroid inhalator in doze mci
B.
C.
D.
E.
(pag. 326)
In criza severa de astm si starea de rau
astmatic tratamentul asociat farmacoterapiei
antiastmatice este:
Antibioterapie, n caz de sputa purulenta
Oxigenoterapie intermitenta
20
A.
Intubare si ventilatie mecanica asistata
Hidratare cu glucoza 5% si ser fiziologic
Neuroleptanalgezie
B.
C.
D.
E.
(pag. 327)
Teofilina este contraindicata n cazul
pacientilor cu:
epilepsie
Tahiaritmii
21
A.
bronsita astmatiforma
BPOC
Infarct miocardic
B.
C.
D.
E.
(pag. 341)
Montelukast:
Se absoarbe rapid per os
Nu se metabolizeaza hepatic
22
A.
Se utilizeaza n profilaxia bronhospasmului indus
defort
Se utilizeaza n criza de astm bronsic
Se administreaza la adult, 10 mg per os, seara la
culcare
B.
C.
D.
E.
(pag. 345; 346)
Pag. 118 din 309
Bronhodilatatoarele adrenomimetice:
sunt derivati de beta-feniletilamine
selectivitatea lor se reduce la doze mari
23
A.
se clasifica in functie de vechime si selectivitate
in 3 generatii
cu durata medie de actiune sunt: salbutamolul,
orciprenalina, pirbuterol
cu durata lunga de actiune sunt: adrenalina si
izoprenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330, 331)
Efedrina:
face parte din grupa saligeninelor
are biodisponibilitate inalta p.o.
24
A.
se administreaza p.o. pentru profilaxia de lunga
durata a crizei de astm bronsic
face parte din grupa feniletilaminelor
nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica
B.
C.
D.
E.
(pag. 331)
Posologia antiastmaticelor beta-
adrenomimetice cuprinde:
izoprenalina - inactivata p.o.
salbutamol activ s.c., i.m.
25
A.
ADR inactivata s.c.
ADR inactivata p.o.
efedrina activa numai p.o.
B.
C.
D.
E.
(pag. 334)
Ipratropium:
nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica
T este scurt
26
A.
nu creste vascozitatea secretiei bronsice
se administreaza numai p.o.
este o substanta cu efect bronhoconstrictor
B.
C.
D.
E.
(pag. 336)
Urmtoarele bronhodilatatoare sunt
parasimpatolitice, cu excepia:
atropina
orciprenalina
27
A.
ipratropium
oxitropium
tiotropium
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Precizai care este bronhodilatatorul
musculotrop:
montelukast
aminofilin
28
A.
zileuton
atropin
efedrin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Notai care medicament este inhibitor al
degranulrii mastocitelor:
nedocromil
zileuton
29
A.
teofilin
oxitropium
formoterol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Notai glucocorticoidul care se administreaz
inhalator, n aerosoli, n astmul bronic:
budesonid
prednison
30
A.
zileuton
zafirlukast
aminofilin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 350)
Notai glucocorticoidul care se administreaz
sistemic, per os, n tratamentul astmului
bronic:
hidrocortizon hemisuccinat
prednison
31
A.
triamcinolon acetat
salbutamol
ketotifen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 350)
Precizai care este glucocorticoidul care se
administreaz sistemic, i.v., n tratamentul
astmului bronic:
prednisolon
prednison
32
A.
hidrocortizon hemisuccinat
fluticason propionat
triamcinolon acetat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 350)
Pag. 119 din 309
Notai antileucotriena care inhib selectiv 5-
lipoxigenaza:
zileuton
montelukast
33
A.
fenoterol
efedrina
atropina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 343)
Notai care este bronhodilatatorul
adrenomimetic cu durat lung i debut
tardiv al efectului aerosolilor:
formoterol
fenoterol
34
A.
salbutamol
izoetarina
orciprenalina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 331)
Notai care este bronhodilatatorul
adrenomimetic cu durat scurt i debut
rapid al efectului aerosolillor:
izoetarina
orciprenalina
35
A.
salbutamolul
clenbuterolul
pirbuterol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Sunt glucocorticosteroizi utilizai n
tratamentul astmului bronic urmtoarele
mediamente:
fluticason
prednison
36
A.
prednisolon
nedocromil
tiotropium
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Calea inhalatorie de administrare utilizat n
astmul bronic se caracterizeaz prin:
este o cale de administrare curent
se folosete att n profilaxia ct i n terapia
crizei
37
A.
se folosete numai n profilaxia crizei
confer bronhoselectivitate, cu eficacitate
pronunat
efectele sistemice sunt mai intense, comparativ
cu celelalte ci per os sau injectabil
B.
C.
D.
E.
(pag. 328; 329)
Dezavantajele cii de administrare orale n
tratamentul astmului bronic sunt:
efect mai slab
laten mai lung
38
A.
efecte secundare mai frecvente
confer bronhoselectivitate
efectele sistemic sunt mai reduse
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Calea injectabil utilizat n tratamentul
astmului bronic se caracterizeaz prin:
este util n crize severe
determin efecte secundare frecvente
39
A.
este util pentru profilaxia crizei
efectul este mai slab
efectul apare dup o laten mai lung
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Sunt contarindicate la astmatici urmtoarele
medicamente:
barbiturice
morfinomimetice
40
A.
propranolol
formoterol
adrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Urmtoarele medicamente sunt
adrenomimetice beta 2 selective:
terbutalina
fenoterol
41
A.
salbutamol
salmeterol
efedrina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Urmtoarele medicamente sunt beta1 beta 2
adrenomimetice:
izoprenalina
izoetarina
42
A.
orciprenalina
fenoterol
salbutamol
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Pag. 120 din 309
Bronhodilatatoarele adrenomimetice au
urmtoarele aciuni farmacodinamice,utile n
astmul bronic:
produc bronhodilataie predominant pe bronhiile
mici
amelioreaz clearance-ul mucociliar
43
A.
inhib degranularea mastocitelor pulmonare
reduc edemul mucoasei prin vasoconstricie i
creterea rezistenei capilare
determin hipersecreie bronic
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Ipratropium produce la doze mari
urmtoarele reacii adverse:
uscciunea gurii
retenie de urin
44
A.
midriaz
bradicardie
tulburri de acomodare vizual
B.
C.
D.
E.
(pag. 336)
Montelukast este indicat n:
tratamentul de fond al astmului bronic
profilaxia bronhospasmului indus de efort
45
A.
astm sensibil la acid acetilsalicilic
se contraindic asocierea cu bronhodilatatoare
beta 2 adrenomimetice
se contraindic asocierea cu corticosteroizi
inhalatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 346)
Ketotifenul:
este indicat n tratamentul de fond al astmului
alergic
este indicat n rinit i conjunctivit alergic
46
A.
eficacitatea maxim este la 2 - 3 luni de
tratament
poate produce somnolen la nceputul
tratamentului
se administreaz i n primele trei luni de sarcin
i la copii sub 6 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 350)
La administrarea local, inhalatorie n
astmul bronic, corticosteroizii produc
urmtoarele efecte secundare locale:
disfonie reversibil
atrofia mucoasei respiratorii
47
A.
candidoze orale
insuficien suprarenal acut ce apare rapid
dup 2- 3 inhalaii la adult
rinit alergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 352)
Hidrocortizonul hemisuccinat se
administreaz n astmul bronic astfel:
soluie inj. I.v. Lent
100 - 500mgn decurs de 15minute
48
A.
se repet la 2 - 8 ore
se administreaz i per os
se administreaz i inhalator
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
La administrarea sistemic cronic a
glucocorticoizilor pot apare urmtoarele
efecte secundare:
HTA
edeme i cetere n greutate
49
A.
fragilitate capilar
acnee
crize severe de astm bronic
B.
C.
D.
E.
(pag. 352)
Efectul antiastmatic al teofilinei este
rezultatul unora din aciunile fiziopatogenice
enumerate mai jos :
aciune brohodilatatoare
aciune antiinflamatoare
50
A.
aciune imunomodulatoare a reaciilor induse de
alergeni
deprimare SNC
deprimare cardiac
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Glicozizii cardiotonici:
Au efect batmotrop negativ
Au efect cronotrop pozitiv
51
A.
Au efect dromotrop pozitiv
Inhiba pompa membranara de sodiu-potasiu
(Na+/K+ - ATPaza)
Cresc tonusul simpatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 379-380)
Digoxina - afirmatii adevarate:
Este indicata in faza acuta dupa infarctul
miocardic
Se elimina renal, in principal sub forma de
metaboliti
52
A.
Efectul dispare imediat dupa intreruperea
administrarii
Se indica in insuficienta cardiaca clasele II, III si
IV
Asocierea cu Claritromicina creste concentratia
plasmatica a Digoxinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 386-387)
Pag. 121 din 309
Chinidina realizeaza urmatoarele efecte:
Nu modifica durata complexului QRS
Scurteaza durata perioadei refractare
53
A.
Are efect batmotrop negativ
Are actiune parasimpatolitica
Are actiune alfa-adrenoblocanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 401)
Beta-adrenoliticele realizeaza efect
antiaritmic prin:
Cresterea vitezei de conducere A-V
Incetinirea depolarizarii lente diastolice
54
A.
Potentarea actiunii catecolaminelor la nivel
cardiac
Cresterea efluxului de potasiu in timpul
depolarizarii lente diastolice
Blocarea receptorilor beta-2 adrenergici de la
nivel cardiac
B.
C.
D.
E.
(pag. 406)
Afirmatiile adevarate referitoare la efectul
antiaritmic al Amiodaronei:
Prelungeste durata perioadei refractare A-V
Blocheaza canalele de calciu
55
A.
Blocheaza canalele de potasiu
Blocheaza nespecific efectele adrenergice alfa si
beta
Se indica in tahiaritmii atriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 406-408)
Verapamilul genereaza urmatoarele efecte:
Antiaritmic
Antianginos
56
A.
Antihipertensiv
Constipant
Tahicardizant
B.
C.
D.
E.
(pag. 409-410)
Tema nr. 22
Antitusive, expectorante
pag. 354-366
2001.
pag. 508-518
Precizai care antitusiv este inhibitor opioid
al centrului bulbar al tusei:
codeina
clofedanol
1
A.
benzonatat
prenoxdiazina
glaucina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 355)
Notai antitusivul care face parte din
categoria de inhibitoare neopioide ale
centrului tusei:
noscapina
codeina
2
A.
morfina
dionina
folcodina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 355)
Ca antitusiv codeina:
se administreaz n tusea productiv , umed
la adult se administreaz 15 - 30mg repetat la 4 -
6 ore
3
A.
la adult se administreaz 15 - 30 g repetat la 4-6
ore
este antitusivul cel mai rar utilizat
nu este antitusivul luat ca referin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Dextrometorfanul are urmtoarele avantaje
ca antitusiv,cu excepia:
efect antitusiv cu durat relativ medie 3 - 6 ore
nu are aiune analgezic
4
A.
deprim respiraia
nu deprim motilitatea cililor respiratori
nu prezint risc de dependen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Pag. 122 din 309
Clofedanolul:
este antitusiv central neopioid
se utilizeaz n tusea productiv, umed
5
A.
posologia 25g de 3 - 4 ori/zi
antitusiv mult mai slab comparativ cu codeina
laten lung, prin absena efectului anestezic
local pe mucoasa faringian
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358)
Oxeladina:
antitusiv central opioid
deprim SNC
6
A.
provoac somnolen
este indicat n tusea neproductiv, iritativ
durata efectului 24 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 359)
Notai bronhosecretoliticul care are
mecanism de aciune biochimic:
streptodornaza
tiloxapolul
7
A.
benzoat de sodiu
ioduri
guaifenesina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 360; 361)
Iodurile au urmtoarele contraindicaii, cu
excepia:
sensibilizare la iod
hipertiroidie
8
A.
stri congestive pulmonare acute
bronit cronic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 363)
Bromhexinul se administreaz la adult:
per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi
parenteral 8 - 16 mg de 3ori / zi
9
A.
per os 10 - 20 g de3 ori/zi
nu se administreaz n traheobronite acute i
cronice
se administreaz fr pruden la astmatici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 365)
Morfina este indicat ca antitusiv excepional,
n urmtoarele afeciuni, cu excepia:
astm bronic
cancer pulmonar
10
A.
fracturi de coaste
infarct pulmonar
pneumotorax
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Codeina:
este antitusiv central opioid
este biotransformat hepatic prin demetilare la
morfin
11
A.
difuzeaz prin placent i laptele matern
efectul antitusiv apare la doze mai mici dect
efectul analgezic
durata efectului la administrarea unei doze de
15mg per os este 48 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Din punct de vedere farmacotoxicologic
codeina produce:
constipaie i grea numai la doze mari
crete presiunea intrabiliar prin spasm al
sfincterului Oddi
12
A.
convulsii la copii
efect antitusiv
dezvolt toxicomanie dup administrare
prelungit
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Butamirat este indicat ca antitusiv n:
tuse acut
tuse convulsiv
13
A.
profilaxia tusei, pre i postoperator
tuse cronica, productiva, cu hipersecretie
obstructiva
posologia la adult este 20 - 25 mg per os repetat
de4 ori/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 359)
Oxeladina:
este antitusiv eupneic
durata efectului este cca 4 ore
14
A.
nu are aciune deprimant pe SNC
se indic n tuse neproductiv, iritativ
se indic n tuse umed, productiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 359)
Expectorante secretostimulante prin
mecanism mixt sunt:
benzoatul de sodiu
iodurile
15
A.
sruri de amoniu
tiloxapolul
tripsina
B.
C.
D.
E.
(pag. 360)
Pag. 123 din 309
Expectorantele bronhosecretolitice prin
mecanism biochimic sunt:
tripsina
streptokinaza
16
A.
streptodornaza
mesnum
acetilcisteina
B.
C.
D.
E.
(pag. 361)
Mecanismele de aciune ale expectorantelor
bronhosecretolitice sunt:
mecanism biochimic
mecanism chimic
17
A.
mecanism fizico- chimic
se elimin la nivelul glandelor bronice
stimulndu-le secreia
sunt substane iritante pe receptorii din mucoasa
gastric declannd reflex stimularea secreiei
gastrice
B.
C.
D.
E.
(pag. 361)
Secretostimulantele:
cresc i fluidific secreia glandelor
traheobronice
stimuleaz motilitatea cililor mucoasei
18
A.
stimuleaz peristaltismul bronic
favorizeaz clearace-ul mucociliar
favorizeaz infecia traheobronic
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Care sunt efectele adverse ale guaifenesinei:
efect expectorant
efect iritant gastric
19
A.
la doze mari determin paralizia muchilor striati
somnolen
la doze mari poate produce oprirea respiraiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Indicaiile acetilcisteinei sunt:
afeciuni bronhopulmonare acute i cronice cu
hipersecreie obstructiv
BPOC
20
A.
mucoviscidoz
ca antidot n intoxicaia cu paracetamol
n criza de astm bronic
B.
C.
D.
E.
(pag. 364)
Carbocisteina:
are absorbie pr os rapid
se acumuleaz la nivelul esutului
bronhopulmonar
21
A.
are T1/2 scurt
produce reacii de intoleran digestiv
este bronhodilatator
B.
C.
D.
E.
(pag. 364)
Ambroxolul:
este mucolitic mucoreglator
stimulant al secreiei de surfactant pulmonar
22
A.
este indicat n boli respiratorii acute i cronice
este util n profilaxia sindromului de detres
respiratorie la nou-nscut
nu este contraindicat n sarcin
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Bromhexinul este indicat:
n traheobronite acute i cronice
postoperator
23
A.
se administreaz la adult per os 8 - 16 mg de 3
ori/zi
se administreaz i la bolnavi cu ulcer
gastroduodenal
nu necesit administrarea cu pruden la
astmatici
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Bromhexinul:
este derivat sintetic de la vasicin
se degradeaz la lumin
24
A.
este biotransformat la ambroxol, metabolit activ
nu se leag de proteinele plasmatice
este bronhosecretolitic
B.
C.
D.
E.
(pag. 361; 364; 365)
Bronhosecretoliticele acioneaz direct
asupra secreiei traheobronice determinnd:
fluidificarea secreiei traheobronice
ameliorarea proprietilor rheologice ale secreiei
traheobronice
25
A.
favorizarea clearace-ului mucociliar
inhibarea clearace-ului mucociliar
favorizarea infeciei traheobronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Pag. 124 din 309
Ambroxolul:
prin demetilare formeaza bromhexina
este indicat n boli respiratorii acute si cronice
26
A.
nu difuzeaza n laptele matern
este antitusiv central neopioid
are biodisponibilitate p.o. foarte buna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 365)
Carbocisteina:
are absorbtie per os lenta
este antidot n intoxicatia cu paracetamol
27
A.
se administreaza per os, i.v. si inhalator
prezinta eliminare prin scaun
prezinta reactii de intoleranta digestiva
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 364)
Codeina:
este 2-metilmorfina
se gaseste sub forma de clorhidrat sau fosfat
28
A.
are biodisponibilitate per os mica
are timp de njumatatire lung
nu difuzeaza prin placenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Butamirat:
se administreaza p.o., i.v. si intramuscular
are absorbtie p.o. rapida si totala
29
A.
este lipsit de reactii adverse
la supradozare produce hipertensiune arteriala
are T1/2 foarte scurt
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358)
Clobutinol:
are absorbtie per os foarte scazuta
se elimina urinar n forma nebiotransformata si
ca metaboliti
30
A.
este indicat n tusea productiva
nu produce reactii alergice
n supradozare produce miorelaxare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358; 359)
Notati afirmatia incorecta:
codeina diminua secretiile bronsice
morfina este stupefiant
31
A.
dextrometorfanul nu are actiune analgezica
codeina are un potential toxicomanogen foarte
mare
dextrometorfanul este contraindicat la copii sub 2
ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357; 358)
Guaifenesina este:
miorelaxant
excitant SNC
32
A.
indicata conducatorilor auto
indicata n ulcer gastro-duodenal
nu produce iritatie gastrica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 363)
Inhibitoarele centrului tusei opioide sunt
morfina
dextrometorfan
33
A.
codeina
butamirat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 355)
S-au evidentiat efecte teratogene la animale
n cazul urmatorului antitusiv :
Pentoxiverina
Butamirat
34
A.
Clofedanol
Clobutinol
oxeladina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358; 359)
Care din urmatoarele medicamente este
antidot n intoxicatia cu paracetamol ?
acetilcisteina
carbocisteina
35
A.
ambroxol
bromhexin
nici una din variantele anterioare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 364; 365)
Inhibitoare ale centrului tusei sunt:
codeina
clobutinol
36
A.
prenoxdiazina
clofedanol
dextrometorfan
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Notati inhibitoarele centrului tusei neopioide
glaucina
folcodina
37
A.
noscapina
clofedanol
codeina
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Pag. 125 din 309
Care din urmatoarele afirmatii nu sunt
corecte?
efectul antitusiv al codeinei apare la 120mg
morfina se administreaza n mod exceptional ca
antitusiv
38
A.
codeina are efect inhibitor asupra centrului
respirator bulbar mai puternic dect morfina
codeina produce diaree
dextrometorfanul nu are actiune analgezica
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Dextrometorfan:
are efect antitusiv de durata relativ medie (3-6
ore)
nu are actiune analgezica
39
A.
deprima motilitatea cililor respiratori
nu prezinta risc de dependenta
este contraindicat bolnavilor cu insuficienta
hepatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 357; 358)
Expectorante secretostimulante prin
mecanism mixt sunt:
clorura de amoniu
ioduri de sodiu si potasiu
40
A.
benzoatul de sodiu
ambroxol
guaifenesina
B.
C.
D.
E.
(pag. 360; 362)
Bronhosecretoliticele:
actioneaza direct asupra secretiei traheobronsice
agentii tensioactivi au eficacitate maxima
administrati inhalator
41
A.
enzimele proteolitice administrate inhalator au
eficacitate mare
mucoliticele reprezinta grupa de
bronhosecretolitice utilizate n mod obisnuit
pot fi administrate local n aerosoli fie per os
B.
C.
D.
E.
(pag. 361; 364)
Guaifenesina:
este antitusiv
este expectorant
42
A.
nu produce somnolenta
se administreaza n bronsite si traheite
este contraindicata n laringite
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Expectorantele secretostimulante
contraindicate n epilepsie sunt:
Acetatul de amoniu
Benzoatul de sodiu
43
A.
Clorura de amoniu
Iodura de potasiu
Guaifenesina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 362; 363)
Acetilcisteina:
se degradeaza la lumina
este antidot n intoxicatia cu paracetamol
44
A.
nu se asociaza cu tetraciclina
se asociaza cu eritromicina
contraindicat n criza de astm bronsic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 364)
Care din urmatoarele medicamente sunt
bronhosecretolitice?
ambroxol
bromhexin
45
A.
guaifenesina
carbocisteina
acetilcisteina
B.
C.
D.
E.
(pag. 363-365)
Bromhexin:
are biodisponibilitate per os foarte redusa
se elimina urinar, n principal netransformat
46
A.
prezinta biotransformare la ambroxol
se degradeaza la lumina
are T scurt.
B.
C.
D.
E.
(pag. 364; 365)
Ambroxol:
este metabolitul activ al acetilcisteinei
este metabolitul demetilat si hidroxilat al
bromhexinei
47
A.
are absorbtie per os rapida
are absorbtie per os aproape totala
are biodisponibilitate per os foarte buna.
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Oxeladina :
nu are actiune deprimanta SNC
nu provoaca somnolenta
48
A.
se administreaza cu prudenta in afectiuni
cardiovasculare
se administreaza la adult 3-5 mg/zi per os
la copii pna la 15 ani se administreaza 10mg/10
kg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 359)
Pag. 126 din 309
Bronhosecretolitice prin mecanism chimic
sunt:
Tiloxapol
Tripsina
49
A.
Bromhexina
acetilcisteina
ambroxol
B.
C.
D.
E.
(pag. 361)
Morfina este indicata ca antitusiv n mod
exceptional n:
fracturi de coaste
pneumotorax
50
A.
laringita acuta
cancer pulmonar
infarct pulmonar
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Spironolactona - afirmatii adevarate:
Are actiune diuretica puternica
Creste eliminarea urinara de potasiu
51
A.
Are actiune anabolizanta
Urina eliminata este alcalina
Nu se asociaza cu Furosemidul
B.
C.
D.
E.
(pag. 493-494)
Afirmatii adevarate privind Hidroclorotiazida:
Inhiba reabsorbtia ionilor de Na+ pe intreaga
portiune a ansei Henle
Reabsorbtia ionilor de Na+ se face impreuna cu
un echivalent ionic de HCO3-
52
A.
Induce hipopotasemie
Se contraindica in sarcina
Se indica in diabetul insipid nefrogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Este diuretic de ansa:
Spironolactona
Triamteren
53
A.
Bumetanida
Clortalidona
Acetazolamida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477-496)
Tema nr. 23
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice
pag. 371-411
Napoca, 2005.
-
Referitor la insuficienta cardiaca, afirmatia
gresita este:
este caracterizata de disfunctie sistolica
scade debitul cardiac
1
A.
compensator organismul reactioneaza prin
inhibarea unor mecanisme neuroendocrine
consecintele diminuarii debitului cardiac sunt:
staza sanguina cu congestie, edeme si dispnee
se trateaza cu medicamente inotrop pozitive la
care se pot asocia diuretice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 372, 374)
Alegeti afirmatia gresita pentru digitoxina:
are liposolubilitate mare
se leaga in proportie mare de proteinele
plasmatice
2
A.
se epureaza majoritar prin biotransformare
hepatica
pragul toxic este de 30-40 ng/ml
in urgente se administreaza prin injectare i.v
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 385)
digoxina este gresita?
se epureaza majoritar prin excretie renala, in
forma nemetabolizata
este contraindicata in faza acuta dupa infarctul
de miocard
3
A.
prezinta avantajul ca nu se acumuleaza in
insuficienta renala
are T1/2 de aproximativ 1,5 zile
la intreruperea tratamentului, dupa o digitalizare
completa, efectul dispare in circa 6 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 386)
Sub actiunea glicozidelor cardiotonice, care
din urmatoarele functii ale miocardului poate
favoriza aparitia focarelor ventriculare
ectopice, generatoare de aritmii ectopice?
inotropa
batmotropa
4
A.
tonotropa
cronotropa
dromotropa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 381)
Pag. 127 din 309
Care antiaritmic blocheaza canalele calciului?
verapamilul
lidocaina
5
A.
amiodarona
sotalolul
atenololul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 396)
Scad eficacitatea digitoxinei, cu exceptia:
paracetamol
barbiturice
6
A.
fenitoina
fenilbutazona
rifampicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 386)
In aritmiile induse de supradozarea
digitalicelor, se indica:
chinidina
fenitoina
7
A.
procainamida
disopiramida
amiodarona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 405)
Caracteristica farmacocinetica comuna
tuturor glicozidelor cardiotonice este:
se acumuleaza in insuficienta hepatica
se acumuleaza in insuficienta renala
8
A.
au biodisponibilitate mare administrate oral
se leaga in proportie mare de proteinele
plasmatice
se distribuie preferential in miocard
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 379)
Afirmatia gresita pentru amrinona este:
inhiba fosfodiesteraza miocardica
are efect inotrop pozitiv
9
A.
produce vasodilatatie arteriolara cu scaderea
postsarcinii
este exclusa diluarea cu solutie de glucoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 390-391)
Referitor la adenozina, alegeti afirmatia
gresita:
este nucleozid natural
T1/2 este ultrascurt (mai mic de 10 sec)
10
A.
se administreaza i.v. in bolus rapid
este mediator al sistemului adrenergic
are efect antiaritmic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 410, 411)
Indicatiile terapeutice ale digitalicelor sunt
tahicardia paroxistica atriala (i.v.)
insuficienta cardiaca la bolnavi coronarieni
11
A.
insuficienta cardiaca congestiva cronica cu
fibrilatie atriala
edem pulmonar acut
tahicardia ventriculara (i.v.)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 382-383)
Dobutamina:
are actiune antiaritmica
actioneaza antagonist pe receptori beta -
adrenergici
12
A.
creste debitul cardiac in insuficienta cardiaca
scade debitul cardiac
are biodisponibilitate buna per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 389)
Care din urmatoarele medicamente se
utilizeaza ca antiaritmice?
nifedipina
amlodipina
13
A.
verapamilul
prazosinul
molsidominul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 410)
In insuficienta cardiaca acuta se
administreza i.v. urmatoarele, cu exceptia:
digoxin
furosemid
14
A.
nitroglicerina
morfina
verapamil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 383,418)
Urmatoarele asocieri sunt contraindicate, cu
exceptia:
amiodarona - verapamil
verapamil - digoxin
15
A.
verapamil - chinidina
amiodarona - chinidina
hidralazina - beta adrenolitic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 408, 410, 440)
Pag. 128 din 309
Alegeti medicamentul care nu are actiune
antiaritmica:
verapamil
milrinona
16
A.
lidocaina
propafenona
atenolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 391)
Efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei
sunt crescute de urmatoarele asocieri, cu
cimetidina
paracetamol
17
A.
fenilbutazona
fenobarbital
acetilsalicilic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 405)
Afirmatia gresita pentru chinidina este:
este alcaloid utilizat ca sulfat
are actiune parasimpatolitica si alfa adrenolitica
18
A.
se poate administra si in prezenta blocului A-V
alcalinizarea urinei creste durata de actiune
doza maxima este de 2g/ 24 h
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 401-402)
Referitor la amiodarona sunt adevarate
urmatoarele afirmatii cu exceptia:
eficacitatea tratamentului poate fi apreciata dupa
2 - 4 saptamani
durata efectului dupa intreruperea tratamentului
este de circa 10 - 30 de zile
19
A.
poate induce infiltrat pulmonar cu fibroza
poate fi administrat in sarcina
se elimina complet in circa 7 luni dupa incetarea
tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 407-408)
Nu sunt inhibitori selectivi ai
fosfodiesterazei III:
teofilina
amrinona
20
A.
aminofilina
milrinona
dobutamina
B.
C.
D.
E.
(pag. 389, 390)
La aparitia reactiilor adverse (intoxicatie
digitalica) se iau urmatoarele masuri:
oprirea administrarii digitalicelor
in aritmii ventriculare - chinidina
21
A.
in bradicardie accentuata - atropina
in hipokaliemie - KCL per os sau i.v. rar
in intoxicatii digitalice grave - anticorpi specifici
antidigitalice
B.
C.
D.
E.
(pag. 384)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la structura chimica a glicozizilor
cardiotonici sunt adevarate?
actiunea de tip cardiotonic este imprimata de
aglicon
numarul gruparilor OH influenteaza profilul
farmacocinetic
22
A.
digitoxina are doi OH
digoxina are un singur OH
partea glucidica creste fixarea pe fibrele
miocardice
B.
C.
D.
E.
(pag. 378)
Medicamente cu actiune inotrop pozitiva
sunt:
digoxina
dopamina
23
A.
aminofilina
chinidina
amrinona
B.
C.
D.
E.
(pag. 386-389)
Glicozizii cardiotonici sunt contraindicati in :
tahicardie paroxistica atriala
flutter atrial si fibrilatie atriala
24
A.
tahicardie ventriculara
bradicardie sinusala
edem pulmonar acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 382-383)
Parametrii monitorizati in terapia cu
digitalice sunt:
pulsul
hemoleucograma
25
A.
kaliemia
functia hepatica
functia renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 384)
Pag. 129 din 309
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu
exceptia:
digitoxina este digitalicul cel mai intens
bradicardizant
digoxina are T1/2 foarte lung (6 - 7 zile)
26
A.
digitoxina are cea mai mare tendinta de cumulare
pentru a potenta efectul glicozizilor cardiotonici
se recomanda administrarea concomitenta a
sarurilor de calciu i.v.
digoxina este indicata in faza acuta dupa infarctul
de miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 385-386)
Efectele cardiace beta 1 adrenergice sunt:
stimularea pompei cardiace
cresterea fluxului sanguin renal
27
A.
tahicardie
cresterea vitezei de conducere in sistemul His -
Purkinje
nu creste consumul de oxigen
B.
C.
D.
E.
(pag. 388)
Dobutamina:
este derivat de sinteza al dopaminei
are T1/2 de 2 -3 ore
28
A.
se administreaza per os si i.v.
este indicata in socul cardiogen si insuficienta
cardiaca acuta prin infarct miocardic acut
este antagonist al receptorilor beta 1 din miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 389)
Inhibitorii selectivi ai fosfodiesterazei de tip
III :
sunt indicati in astmul bronsic, ca
bronhodilatatoare
au actiune inotrop pozitiva
29
A.
produc vasodilatatie
sunt indicati in insuficienta cardiaca congestiva
severa
se administreaza frecvent in tratamentul
ambulatoriu
B.
C.
D.
E.
(pag. 390-391)
Referitor la amrinona sunt adevarate
urmatoarele afirmatii cu exceptia:
inhiba selectiv fosfodiesteraza de tip III
miocardica
la concentratii plasmatice mai mari de 2,4 mcg/
ml poate sa apara trombocitopenia
30
A.
durata tratamentului este limitata la 7 zile
T1/2 este scurt (2 - 4 ore)
se administreaza per os si i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 391)
Mecanismele responsabile pentru actiunea
antiaritmica a medicamentelor antiaritmice
stimularea receptorilor beta1 din miocard
blocarea canalelor de sodiu
31
A.
stimularea receptorilor alfa 2 presinaptici
blocarea canalelor de potasiu
blocarea canalelor de calciu
B.
C.
D.
E.
(pag. 396)
In functie de teritoriul predominant de
actiune, alegeti afirmatiile adevarate pentru
antiaritmicele urmatoare:
chinidina - supraventricular
metoprolol - ventricular
32
A.
fenitoina - ventricular
digitalice - supraventricular
lidocaina - supraventricular
B.
C.
D.
E.
(pag. 397)
Biodisponibilitate mare per os prezinta
urmatoarele antiaritmice:
amiodarona
lidocaina
33
A.
fenitoina
chinidina
verapamil
B.
C.
D.
E.
(pag. 397)
T1/2 pentru urmatoarele antiaritmice este:
amiodarona - 10-24 ore
fenitoina - 4-7 saptamani
34
A.
lidocaina - 2-4 ore
chinidina - 4-9 ore
verapamil - 2-4 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 397)
Avand in vedere potentialul advers
aritmogen al medicamentelor antiaritmice,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
in bradicardia sinusala + bloc A - V produs de
digitoxina se administreaza anticorpi antidigitalice
tratamentul cu antiaritmice nu se intrerupe,
deoarece exista riscul aparitiei fenomenului de
rebound
35
A.
digitoxina poate induce tahicardie atriala si ritm
ventricular bigeminat
terapia cronica cu beta blocante sistata brusc
poate favoriza aparitia tahicardiei sinusale
bradicardia sinusala indusa de verapamil se
trateaza cu saruri de calciu
B.
C.
D.
E.
(pag. 398)
Pag. 130 din 309
Chinidina:
este izomerul levogir al chininei
are biodisponibilitate mare per os
36
A.
se acumuleaza in miocard
are indice terapeutic mare
poate produce cinconism
B.
C.
D.
E.
(pag. 401)
Medicamente antiaritmice din clasa I
(blocante ale canalelor de sodiu) sunt :
mexiletina
chinidina
37
A.
adenozina
disopiramida
sotalolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 396)
Referitor la antiaritmice care dintre afirmatiile
urmatoare sunt adevarate:
clasa I - stabilizeaza membrana
clasa II - blocheaza canalele de potasiu
38
A.
clasa III - blocheaza receptoriiadrenergici
clasa IV - blocheaza canalele de calciu
nici o afirmatie nu este corecta
B.
C.
D.
E.
(pag. 396-397)
Care din urmatoarele afirmatii nu sunt
adevarate?
la pacientii tratati cu chinidina, hipokaliemia
poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace
verapamilul asociat cu chinidina potenteaza
deprimarea miocardului
39
A.
chinidina stimuleaza automatismul cardiac
procainamida produce sindrom lupoid reversibil
lidocaina prezinta absorbtie redusa per os
B.
C.
D.
E.
(pag. 401-403)
Procainamida:
are actiune anticonvulsivanta
concentratiile plasmatice eficace sunt foarte
apropiate de cele toxice
40
A.
se biotransforma prin hidroxilare
are un metabolit activ antiaritmic
se recomanda in tratament de scurta durata
B.
C.
D.
E.
(pag. 402)
Tratamentul simptomelor insuficientei
cardiace se face cu:
diuretice tiazide
diuretice de ansa
41
A.
diuretice antialdosteronice
digoxin
hidralazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 376)
In tratamentul de urgenta al aritmiilor
ventriculare grave se alege:
milrinona
nifedipina
42
A.
lidocaina
amiodarona
bretiliu tosilat
B.
C.
D.
E.
(pag. 403, 407, 409)
Asocierea propranolol - verapamil trebuie
evitata, deoarece amandoua:
au actiune inotrop negativa
produc vasoconstrictie coronariana
43
A.
produc bronhospasm
deprima conducerea A - V
produc insuficienta circulatorie periferica
B.
C.
D.
E.
(pag. 409-410)
Prezinta efect parasimpatolitic urmatoarele
antiaritmice:
sotalol
chinidina
44
A.
verapamil
procainamida
disopiramida
B.
C.
D.
E.
(pag. 401-402)
Antiaritmice care inhiba depolarizarea si
scurteaza repolarizarea sunt:
chinidina
lidocaina
45
A.
disopiramida
mexiletina
propafenona
B.
C.
D.
E.
(pag. 396-397)
Pag. 131 din 309
Dintre antiaritmicele care inhiba
depolarizarea si prelungesc repolarizarea fac
parte:
chinidina
propafenona
46
A.
flecainida
disopiramida
procainamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 396)
Amiodarona:
este un antiaritmic care prelungeste
repolarizarea si perioada refractara
are efect antianginos
47
A.
interfereaza cu functia tiroidiana
nu se utilizeaza pentru preventia secundara a
aritmiilor ventriculare
doza de intretinere este de 200 - 400 mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 407-408)
Pentru tratamentul fibrilatiei atriale la un
pacient care prezinta astm bronsic, ca
patologie asociata, pot fi utile:
oxprenololul
verapamilul
48
A.
digoxina
bretiliu tosilat
amlodipina
B.
C.
D.
E.
(pag. 272-273, 383, 409)
Verapamilul:
este derivat de dihidropiridina
se absoarbe bine per os, se biotransforma intens
la nivel hepatic si are biodisponibilitate foarte
mica per os
49
A.
are actiune deprimanta cardiaca mai mare decat
diltiazemul
dozele i.v. sunt aproximativ egale cu cele per os
datorita reducerii remodelarii ventriculare si
vasculare este util in insuficienta cardiaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 409, 410)
Cresterea toxicitatii digitalicelor este
favorizata de:
hipercalcemie
hipopotasemie
50
A.
asocierea cu adrenomimetice
insuficienta hepatica sau renala
asocierea cu antiacide
B.
C.
D.
E.
(pag. 382-385)
Afirmatii adevarate privind efectele
metabolice ale Insulinei:
Stimuleaza patrunderea glucozei in muschi si
adipocite
Scade depozitele de glicogen
51
A.
Favorizeaza sinteza proteinelor
Creste anabolismul lipidic
Scade influxul celular al ionilor de potasiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 762-763)
Sulfamidele antidiabetice:
Stimuleaza secretia pancreatica de insulina
Inhiba absorbtia glucozei din intestin
52
A.
Stimuleaza glicoliza anaeroba
Favorizeaza captarea glucozei in muschi si
tesutul adipos
Scad oxidarea acizilor grasi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 764-769)
Tema nr. 24
Diuretice
pag. 477-496
Napoca, 2005.
-
Selectati diureticul cu profil farmacologic de
tip tiazidic, cu potenta mica:
clopamid
ciclotiazida
1
A.
clortalidon
ciclopentiazida
hidroclorotiazida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 484)
Xipamidul face parte din urmatoarea clasa de
diuretice:
diuretice de ansa (ascendenta)
diuretice osmotice
2
A.
diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic (de
ansa terminala)
diuretice inhibitori ai anhidrazei carbonice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480)
Pag. 132 din 309
Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte
secundare, cu exceptia:
alcaloza hipocloremica
hiperglicemie
3
A.
hiperuricemie
hiperkaliemie
hTA posturala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 486)
Urmatoarele afirmatii despre
hidroclorotiazida sunt adevarate, cu exceptia:
per os prezinta absorbtie rapida, dar incompleta
are T lung
4
A.
are efect antidiuretic n diabet insipid si nefrogen
are efecte toxice sanguine si digestive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 486)
Politiazida are urmatorul avantaj comparativ
cu celelalte diuretice tiazide:
profil farmacologic similar cu furosemidul
biodisponibilitate aproximativ 100%
5
A.
se administreaza de electie pentru efect
antidiuretic n diabetul insipid hipofizar si
nefrogen
are potenta mica
are T de o ora
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 487)
Xipamidul are urmatoarele particularitati, cu
exceptia:
se administreaza p.o.
biodisponibilitatea la administrare p.o e mai mica
de 75%
6
A.
legarea de proteinele plasmatice e scazuta
inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl+ la nivelul tubului
contort distal
stimuleaza secretia de K+, producnd
hipopotasemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 487)
Xipamidul are avantajul, fata de celelalte
diuretice:
tratamentul de lunga durata nu trebuie
monitorizat
se administreaza de electie n diabetul insipid
nefrogen
7
A.
se poate administra si n sarcina
efectul diuretic se mentine si n insuficienta
renala avansata
nu prezinta sensibilitate ncrucisata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 488)
Autolimitarea efectului diuretic este o
consecinta nedorita la administrarea
diureticelor datorata:
retentiei hidrosaline
proteinemiei scazute
8
A.
circulatiei sanguine renale deficitare
dezechilibrului electrolitic
hipoglicemiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 481)
Momentul optim de administrare al
diureticelor este:
nainte de masa
dupa masa
9
A.
dimineata
seara
n timpul mesei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 483)
Dezechilibrul metabolic provocat de
administrarea diureticelor este:
hipoglicemie
hipolipemie
10
A.
hiperlipemie
hiperpotasemie
hipoazotemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 483)
Urmatoarele diuretice sunt antialdosteronice,
cu exceptia:
spironolactona
amilorid
11
A.
triamteren
indacrinona
canrenona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480, 481)
Urmatoarele medicamente sunt diuretice de
ansa, cu exceptia:
manitol
bumetanid
12
A.
piretanid
acid etacrinic
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480,481)
Pag. 133 din 309
Hiperpotasemia ce apare la administrarea
diureticelor antialdosteronice se trateaza cu:
saruri de Ca2+
NH4Cl
13
A.
NaCl
vitamina A
vitamina PP
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 483)
Indapamidul:
este un diuretic cu durata scurta de actiune
are actiune vasodilatatoare proprie
14
A.
are numeroase RA n metabolismul glucidic si
lipidic
administrat p.o. are o biodisponibilitate scazuta
are T scurt
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 489)
Indapamidul are actiunile farmacodinamice:
diuretica, vasodilatatoare, antihipertensiva
diuretica, vasodilatatoare, anticonvulsivanta
15
A.
diuretica, vasodilatatoare, antidepresiva
vasodilatatoare, hiperglicemianta
antihipertensiva, hiperlipidemianta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 489)
Fata de hidroclorotiazida, indapamidul are
urmatorul avantaj:
absenta hiperglicemiei
potenta mica
16
A.
se poate administra fara precautii n guta
actiune vasoconstrictoare proprie
actiune de scurta durata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 484, 489)
Din clasa diureticelor de ansa face parte:
triamteren
indapamid
17
A.
bumetanid
acetazolamida
spironolactona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480, 491)
Furosemidul are ca indicatie principala:
diuretic, n toate tipurile de edeme
antidiuretic, n diabetul insipid nefrogen
18
A.
hipoglicemiant, n diabetul zaharat
cardiotonic, n insuficienta cardiaca
vasoconstrictor, n hipotensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 491)
Mecanismul actiunii diuretice a
spironolactonei:
diuretic de ansa
inhibitor al anhidrazei carbonice
19
A.
diuretic osmotic
antagonist competitiv al aldosteronului
antagonist de efect al aldosteronului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493)
Din clasa diureticelor antialdosteronice face
parte:
manitolul
butizida
20
A.
amiloridul
furosemidul
indacrinona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 495,481)
Procesele renale ce participa la formarea
urinei sunt:
filtrarea glomerulara (proces activ)
filtrarea glomerulara (proces pasiv)
21
A.
secretia tubulara (proces activ)
secretia tubulara (proces pasiv)
reabsorbtia tubulara (proces pasiv si activ)
B.
C.
D.
E.
(pag. 477, 478)
Care din urmatoarele diuretice au durata
lunga de actiune (mai mare de 24 ore):
spironolactona
hidroclorotiazida
22
A.
ciclotiazida
indapamid
furosemid
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Sunt antagonisti de efect ai aldosteronului
urmatoarele diuretice:
amilorid
canrenona
23
A.
acetazolamida
triamteren
spironolactona
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Diureticele osmotice:
sunt filtrate glomerular, fara reabsorbtie tubulara
cresc presiunea osmotica a urinei tubulare
24
A.
scad presiunea osmotica a urinei tubulare
realizeaza o diureza apoasa
sunt diuretice renale saluretice
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Pag. 134 din 309
Hidroclorotiazida are urmatoarele
contraindicatii:
sarcina
hipercalciurie idiopatica
25
A.
alaptare
alcaloza
hipokaliemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Selectati afirmatiile corecte referitoare la
politiazida:
profil farmacologic asemanator cu
hidroclorotiazida
biodisponibilitate aproximativ 100%
26
A.
se administreaza de electie n edem pulmonar
acut
potenta de 25 de ori mai mare dect
hidroclorotiazida
B.
C.
D.
E.
(pag. 487)
Din clasa diureticelor cu profil farmaceutic
de tip tiazidic (de ansa terminala) fac parte:
furosemid
hidroclorotiazida
27
A.
bumetanid
clortalidon
indapamid
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Urmatoarele diuretice au durata medie de
actiune (6 24 ore):
hidroclorotiazida
clopamid
28
A.
butizida
triamteren
spironolactona
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Care din urmatoarele clase de diuretice nu
au durata scurta de actiune:
diureticele tiazide
diureticele antagonisti competitivi ai
aldosteronului
29
A.
diureticele de ansa
diureticele antagonisti de efect ai aldosteronului
diureticele sulfonamide heterocliclice
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Hidroclorotiazida este indicata n:
HTA
30
A.
diabet insipid nefrogen (de electie)
litiaza urinara oxalica (adjuvant)
hipercalciurie idiopatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Mecanismul de actiune al Xipamidului:
inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului
contort distal
stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul
tubului contort distal
31
A.
inhiba secretia de K+ la nivelul tubului contort
distal si tubului colector
stimuleaza secretia de K+ la nivelul tubului
contort distal si tubului colector
stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul
tubului contort proximal
B.
C.
D.
E.
(pag. 487)
furosemid:
edem pulmonar acut
edem cerebral
32
A.
sarcina si alaptare
insuficienta renala acuta cu oligurie
intoxicatia cu barbiturice
B.
C.
D.
E.
(pag. 491)
n tratamentul de lunga durata cu Xipamid,
se monitorizeaza frecvent:
natremia
calcemia
33
A.
potasemia
glicemia la diabetici
substantele azotate
B.
C.
D.
E.
(pag. 488)
Furosemid:
inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- la nivelul
segmentului ascendent al ansei Henle
este diuretic osmotic
34
A.
este eficace chiar n cazul unei filtrari
glomerulare scazute
scade calciuria
poate produce hipotensiune arteriala pna la
colaps
B.
C.
D.
E.
(pag. 490)
Pag. 135 din 309
Furosemid:
are actiune diuretica
35
A.
se administreaza exclusiv i.v.
se administreaza n edemul pulmonar acut si
edemul cerebral
se administreaza n HTA (forme usoare si medii),
inclusiv n crize
B.
C.
D.
E.
(pag. 490, 491)
Tratamentul hipopotasemiei provocate de
Xipamid se realizeaza prin administrare de:
KCl p.o.
diuretice de ansa
36
A.
hidroclorotiazida
furosemid
B.
C.
D.
E.
(pag. 488)
Selectati afirmatiile corecte:
retentia hidrosalina crescuta influenteaza pozitiv
eficienta diureticelor
retentia hidrosalina crescuta influenteaza negativ
eficienta diureticelor
37
A.
hipoproteinemia influenteaza pozitiv eficienta
diureticelor
hipoproteinemia influenteaza negativ eficienta
diureticelor
dezechilibrul electrolitic diminueaza efectul
diureticelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Prin administrarea diureticelor se produc:
hipopotasemie dupa saluretice tiazide si nrudite
hiperpotasemie dupa antialdosteronice
38
A.
hipomagneziemie accentuata dupa diuretice
care induc hiperpotasemie
hipomagneziemie dupa saluretice care induc
hipopotasemie
hiponatremie acuta dupa saluretice cu eficacitate
mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 482, 483)
Ce efecte secundare pot sa apara la
administrarea de diuretice?
hipernatremie acuta
hipopotasemie
39
A.
hiperpotasemie
alcaloza hipocloremica
acidoza hipercloremica
B.
C.
D.
E.
(pag. 483)
Indicatiile terapeutice de electie pentru
diuretice sunt:
edem pulmonar acut furosemid i.v.
hiperaldosteronism primar - antialdosteronice
40
A.
insuficienta renala acuta, edem cerebral,
glaucom acut congestiv hidroclorotiazida oral
insuficienta renala acuta, edem cerebral,
glaucom acut congestiv - manitol i.v.
edemul din ciroza hepatica diuretice
hiperkaliemiante
B.
C.
D.
E.
(pag. 483)
Indapamidul are urmatoarele avantaje
comparativ cu celelalte diuretice:
durata scurta de actiune
41
A.
actiune vasodilatatoare
absenta RA n metabolismul lipidic
absenta RA n metabolismul glucidic
B.
C.
D.
E.
(pag. 489)
Referitor la farmacodinamia Indapamidului,
sunt false urmatoarele afirmatii:
are actiune diuretica
are actiune vasoconstrictoare
42
A.
are actiune vasodilatatoare
produce hiperglicemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 489)
Indapamidul are urmatoarele avantaje
comparativ cu Hidroclorotiazida:
absenta hiperglicemiei
absenta hiperlipidemiei
43
A.
absenta contraindicatiei n caz de diabet
se administreaza n sarcina si alaptare
actiune vasodilatatoare proprie
B.
C.
D.
E.
(pag. 489)
Din clasa diureticelor de ansa fac parte:
spironolactona
bumetanid
44
A.
acidul etacrinic
indapamid
furosemid
B.
C.
D.
E.
(pag. 490, 491)
Pag. 136 din 309
Care afirmatii sunt adevarate cu referire la
acidul etacrinic:
are o biodisponibilitate orala foarte scazuta
are o biodisponibilitate orala practic totala
45
A.
este un diuretic de rezerva
are reactii adverse mai frecvente fata de
furosemid
prezinta ototoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 491)
Care sunt indicatiile acetazolamidei?
glaucom
ulcer gastric si duodenal
46
A.
edeme
litiaza renala
epilepsie
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Din clasa diureticelor antialdosteronice fac
parte:
acetazolamida
triamterenul
47
A.
amiloridul
spironolactona
acidul etacrinic
B.
C.
D.
E.
(pag. 493, 494, 495)
Referitor la actiunea diuretica a
spironolactonei sunt adevarate afirmatiile:
stimuleaza actiunea aldosteronului
blocheaza actiunea aldosteronului
48
A.
se elimina Na+ si Cl- si un echivalent osmotic de
H2O
scade excretia de K+ si H+
urina devine alcalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Sunt diuretice osmotice:
canrenona
uree
49
A.
manitol
acetazolamida
izosorbid
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Manitolul este indicat ca diuretic i.v. n :
profilaxia anuriei la bolnavi cu soc, arsuri
intoxicatii acute cu substante care se elimina
renal
50
A.
de electie n edemul din ciroza hepatica
edem cerebral
glaucom acut congestiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 483, 495)
Acenocumarol sunt adevarate:
Are actiune anticoagulanta in vivo si in vitro
Inhiba antitrombina III
51
A.
Inhiba formarea factorilor II, VII, IX, X
Este contraindicat in ulcerul gastro-duodenal
activ
Are efecte de tip teratogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 602-604)
Afirmatii adevarate privind Enoxaparina:
Este o heparina nefractionata
Are actiune antifactor X activat crescuta
52
A.
Are actiune antitrombinica intensa
Determina trombocitopenie
Se administreaza injectabil subcutanat
B.
C.
D.
E.
(pag. 601-602)
Care din urmatoarele substante are actiune
antihemoragica (hemostatica):
Sulfinpirazona
Heparina
53
A.
Protamina
Dipiridamol
Streptokinaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 591-616)
Pag. 137 din 309
Tema nr. 25
Insulina si antidiabetice de sinteza
pag. 761-772
2001.
pag. 780-799
Scad efectul sulfamidelor antidiabetice :
insulina
diureticele tiazidice
1
A.
glucocorticosteroizii
estrogenii
propranololul
B.
C.
D.
E.
(pag. 765)
Insulina:
este un hormon polipeptidic
este secretat de celulele A ale insulelor
pencreatice
2
A.
este format din 51 aminoacizi
se fomeaz din precursori
insulina monomer activ se depune n granulele
intracelulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 762)
Aciunile pe metabolismul glucidic ale
insulinei sunt:
scade utilizarea tisular a glucozei
stimuleaz ptrunderea glucozei n muchi
3
A.
stimuleaz ptrunderea glucozei n adipocite
stimuleaz fosforilarea oxidativ n hepatocite,
adipocite, celule musculare
scade depozitele de glicogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 762)
Tolbutamida:
este preferabil administrarea la vrstnici
efectul este uor controlabil
4
A.
se evit administrarea n insuficien hepatic
se administreaz numai la tineri
B.
C.
D.
E.
(pag. 766)
Clorpropamida:
se administreaz n diabetul zaharat
insulinodependent
are absorbie bun din tubul digestiv
5
A.
are efect de lung durat
are efect antidiuretic n diabetul insipid
are metabolizare hepatic rapid
B.
C.
D.
E.
(pag. 766)
Sunt sulfamide antidiabetice de a 2-a
generaie:
glipizid
gliclazid
6
A.
glibenclamid
clorpropamid
buformin
B.
C.
D.
E.
(pag. 767)
Biguanidele antidiabetice:
acioneaz antihiperglicemiant
inhib absorbia glucozei din intestin
7
A.
blocheaz captarea glucozei n muchi i esut
adipos
inhib glicoliza anaerob
stimuleaz neoglucogeneza
B.
C.
D.
E.
(pag. 768)
Tulburrile digestive care apar mai frecvent
la nceputul tratamentului cu biguanide
antidiabetice sunt:
diverticuli esofagieni
gust metalic
8
A.
anorexie
grea
constipaie sau diaree
B.
C.
D.
E.
(pag. 768)
O reacie advers particular la biguanide
antidiabetice este acidoza lactic.Reacia
advers este favorizat de urmtorii factori:
administrarea unor doze mici de biguanide
diabet zaharat neechilibrat
9
A.
poliurie
insuficien renal
ulcer duodenal
B.
C.
D.
E.
(pag. 769)
Pag. 138 din 309
Biguanidele antidiabetice sunt contraindicate
n :
obezitate
HTA
10
A.
alcoolici
insuficien cardiac
sarcin
B.
C.
D.
E.
(pag. 769)
Simptomele acidozei lactice sunt:
crampe musculare
dureri abdominale intense
11
A.
astenie macat
com
HTA
B.
C.
D.
E.
(pag. 769)
Acarboza:
inhib alfaglucozidaza din peretele intestinal
diminu degradarea polizaharidelor n
monozaharide absorbabile
12
A.
diminu hiperglicemia postprandial
stimuleaz secreia pancreatic de insulin
inhib glicogensintetaza
B.
C.
D.
E.
(pag. 770)
Rosiglitazon este contraindicat n :
hipotiroidie
HTA
13
A.
obezitate
insuficien cardiac
insuficien hepatic
B.
C.
D.
E.
(pag. 771)
Inhibitori ai aldoreductazei sunt :
tolrestat
epalrestat
14
A.
repaglinid
metformin
acarboz
B.
C.
D.
E.
(pag. 772)
Diabetul zaharat este caracterizat prin:
hipoglicemie
hiperglicemie i glicozurie
15
A.
hiperglicemie
glicozurie
oligurie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 761)
Medicamentele antidiabetice de sintez sunt
urmtoarele, cu excepia:
repaglinid
acarboza
16
A.
insulina
glimepirid
pioglitazona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 762)
La nivelul metabolismului lipidic insulina:
stimuleaz sinteza trigliceridelor
crete lipoliza
17
A.
scade disponibilul de acizi grai
stimuleaz lipaza din adipocite
scade influxul celular al ionilor de potasiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 763)
Insulina a fost dozat iniial biologic, o
unitate fiind considerat cantitatea necesar
la iepure pentru a scdea glicemia pe
nemncate la:
30 mg/ 100ml
45 mg/ 100ml
18
A.
20mg/100ml
50 mg /100 ml
60 mg/100ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 762)
Este contraindicat administrarea insulinei
n:
insuficien corticosuprarenal
insuficien circulatorie periferic cronic
19
A.
hiperaciditate gastric
neuropatie diabetic evolutiv
retinopatie diabetic evolutiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 763)
Sulfamidele antidiabetice se leag de
proteinele plasmatice n proporie mai mare
de :
90%
70%
20
A.
50%
40%
10%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 764)
Pag. 139 din 309
Urmtoarele reacii adverse nu sunt
caracteristice sulfamidelor antidiabetice, cu
excepia:
ototoxicitate
anomalii fetale dac sulfamidele antidiabetice
sunt administrate n timpul sarcinii
21
A.
nefrotoxicitate
ulcer gastric
litiaz renal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 765)
Clorpropamid:
nu se absoarbe din tubul digestiv
T1/2 mediu este de 3 ore
22
A.
are efect de lung durat, 20- 60 ore
are metabolizare hepatic rapid, cu formare de
metabolii inactivi
este contraindicat n diabetul insipid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 766)
Notai sulfamida antidiabetic din generaia 1:
tolbutamid
glibenclamid
23
A.
glipizid
glimepirid
gliquidon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 767)
Notai care este sulfamida antidiabetic din
generaia 2:
glimepirid
tolbutamid
24
A.
clorpropamid
buformin
tolrestat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 767)
Biguanidele antidiabetice:
scad greutatea corporal,efect anorexigen la
diabetici
cresc greutatea corporal la diabetici
25
A.
stimuleaz pofta de mncare la diabetici
stimuleaz pancreasul endocrin
stimuleaz absorbia glucozei din intestin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 768)
Biguanidele antidiabetice au ca reacie
advers particular:
ototoxicitatea
nefrotoxicitatea
26
A.
bloc neuromuscular
acidoza lactic
cardiotoxicitatea
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 768)
Insulinele purificate conin proinsulin mai
puin de:
20 ppm
10 ppm
27
A.
30 ppm
40 ppm
50 ppm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 764)
Acarboza este:
inhibitor al alfaglucozidazei
inhibitor al aldoreductazei
28
A.
biguanid
sulfamid antidiabetic
insulin cu aciune intermediar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 770)
Precizai care din urmtoarele medicamente
este inhibitor al aldoreductazei
repaglinid
metformin
29
A.
tolbutamid
insulin
tolrestat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 772)
Acarboza nu este contraindicat n
urmtoarele afeciuni, cu excepia:
obezitate
boli inflamatorii intestinale
30
A.
HTA
bronit cronic
cefalee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 771)
Notai n care din urmtoarele afeciuni este
contraindicat repaglinidul:
diabet zaharat noninsulinodependent
bronite cronice
31
A.
cetoacidoz
cefalee
cardiopatie ischemic cronic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 772)
Pag. 140 din 309
Glipizid:
este biguanid antidiabetic
are absorbie rapid din tubul digestiv
32
A.
absorbia este favorizat de prezena alimentelor
T1/2 este de 20 ore
are biotransformare hepatic n proporie de
100%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 766)
Tolbutamida:
are absorbie rapid i complet din tubul digestiv
T1/2 mediu este de 24 ore
33
A.
nu se leag de proteinele plasmatice
nu se metabolizeaz hepatic
este o biguanid antidiabetic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 765)
Insulina nu se utilizeaz temporar n
urmtoarele afeciuni, cu excepia:
insuficiena renal
insuficiena hepatic
34
A.
retinopatia diabetic evolutiv
diabet juvenil
miocardit
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 763)
Diabetul zaharat se caracterizeaz din punct
de vedere bichimic prin :
hipocalcemie
tulburri ale metabolismului glucidic
35
A.
tulburri secundare ale metabolismului lipidic
tulburri secundare ale metabolismului proteic
tulburri de coagulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 761)
Diabetul zaharat primar familial se clasific
n :
prediabet
diabet zaharat latent
36
A.
diabet zaharat clinic manifest
endocrin
poststress
B.
C.
D.
E.
(pag. 761)
Insulina:
este activat dup administrare oral
se administreaz injectabil subcutanat
37
A.
este degradat n esuturi de insulinaz
se administreaz in diabetul zaharat
insulinoindependent
eliminarea se face prin fecale
B.
C.
D.
E.
(pag. 762)
Preparatele de insulin utilizate n
terapeutic au un coninut de insulin de :
40u/ml
100u/ml
38
A.
50u/ml
20u/ml
10u/ml
B.
C.
D.
E.
(pag. 762)
La nivelul metabolismului proteic insulina
determin:
favorizeaz sinteza proteinelor n muchi
stimuleaz sinteza ribozomal n celulele
musculare
39
A.
scade disponibilul de aminoacizi
stimuleaz catabolismul proteic
blocheaz sinteza proteinelor n muchi
B.
C.
D.
E.
(pag. 763)
Aciunile insulinei pe metabolismul lipidic
sunt:
scade disponibilul de acizi grai
induce sinteza glicogensitetazei
40
A.
crete anabolismul lipidic
stimuleaz sinteza de trigliceride
scade lipoliza
B.
C.
D.
E.
(pag. 763)
Preparatele de insulin pot conine
urmtoarele impuriti:
dezamidoinsulina
proinsulin
41
A.
calmodulin
calciu
sodiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Insulina cu aciune de scurt durat are :
latena 15 - 30 min
efect maxim la 3 ore
42
A.
durata 6 - 8 ore
pentru controlul glicemiei este nevoie de 2 - 4
administrri pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Pag. 141 din 309
Insulina cu aciune intermediar are:
latena 1 - 2 ore
latena 30 min
43
A.
efect maxim la 6 - 12 ore
durata efectului 18 - 24 ore
sunt necesare 4 administrri pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Insulina cu aciune lent are:
latena 1 or
latena 4 - 6 ore
44
A.
efect maxim la 14 - 20 ore
durata efectului 20 - 36 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Ritmul administrrii i posologia insulinei
depind de:
tipul de insulin
laten
45
A.
durata de aciune
disponibilul de calciu
disponibilul de acizi grai
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
La nivel pancreatic sulfamidele antidiabetice:
stimuleaz secreia pancreatic de insulin
sunt eficace cnd se pstreaz capacitatea
secretorie a celulelor pancreatice
46
A.
au efect avantajos la diabeticii
noninsulinodependeni
au efect avantajos la diabeticii insulinodependeni
scad nivelul insulinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Sulfamidele antidiabetice:
diminu glicogenoliza
diminu gluconeogeneza
47
A.
cresc lipoliza n esutul adipos
cresc lipogeneza n esutul adipos
cresc utilizarea glucozei n muchi
B.
C.
D.
E.
(pag. 764, 765)
Sulfamidele antidiabetice au i alte aciuni,
dect aciunea hipoglicemiant :
cresc secreia i aciditatea sucului gastric
efect hipotiroidian
48
A.
efect diuretic
efect sedativ
efect fibrinolitic pentru tolbutamid i
clorpropamid
B.
C.
D.
E.
(pag. 765)
Efecte secundare la sulfamide antidiabetice
sunt :
ototoxicitate
toxice pe SNC
49
A.
hipoglicemia
tulburri digestive
efecte toxice sau alergice cutanate
B.
C.
D.
E.
(pag. 765)
Poteneaz efectul hipoglicemiant al
sulfamidelor antidiabetice urmtoarele
medicamente :
anticoagulantele cumarinice
fenilbutazona
50
A.
barbituricele
aminoglicozidele
diureticele tizidice
B.
C.
D.
E.
(pag. 765)
Este inhibitor de HMG-CoA-reductaza:
Acidul nicotinic
Colestiramina
51
A.
Clofibratul
Simvastatina
Gemfibrozilul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663-671)
Atorvastatina - afirmatii adevarate:
Nu reduce trigliceridemia
Are efect fibrinolitic
52
A.
Are efect antioxidant
Are efect imunomodulator
Se indica in angina pectorala stabila
B.
C.
D.
E.
(pag. 671-672)
Pag. 142 din 309
Tema nr. 26
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice
pag 591-616
Napoca, 2005.
-
Medicamente hemostatice locale sunt
trombina
gelatina
1
A.
vitaminele K
saruri ale metalelor (fier, aluminiu)
oxiceluloza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 592, 593)
Vitamina K este o coenzima implicata n
sinteza hepatica a urmatorilor factori ai
coagularii, cu exceptia:
protrombina (factorul II)
tromboplastina tisulara (factorul III)
2
A.
proconvertina (factorul VII)
globulina antihemofilica B (factorul IX)
factorul X (Stuart Prower)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 594)
Ca medicatie antidot n supradozarea
heparinei, se utilizeaza i.v.:
fibrinogen
vitamina K
3
A.
vitamina C
sulfat de protamina
etamsilat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 594, 600)
Care dintre urmatoarele antiagregante
plachetare este utilizat n terapie
predominant ca uricozuric?
indobufen
4
A.
dipiridamol
ticlopidina
sulfinpirazona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 606-609)
Streptochinaza este strict contraindicata n
accident vascular cerebral
infarct miocardic recent
5
A.
alergie n antecedente
interventii chirurgicale recente
leziuni susceptibile sa sngereze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 613, 614)
Heparina se administreaza:
oral
local
6
A.
intramuscular
intravenos
intrarectal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599, 600)
n supradozarea anticoagulantelor orale se
utilizeaza:
sulfat de protamina
fibrinogen
7
A.
etamsilat
vitamina K
enoxaparina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 594, 602)
Heparina:
se absoarbe pe cale orala
se administreaza i.m.
8
A.
traverseaza bariera hemato-placentara
se administreaza n caz de avort si iminenta de
avort
supradozarea se manifesta prin hemoragii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599, 600)
Enoxaparina:
este heparina calcica
9
A.
dupa administrarea s.c., biodisponibilitatea este
de 90%
se foloseste local, n caz de hemoroizi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 601, 602)
Urmatoarele afirmatii despre etamsilat sunt
absorbtia pe cale orala este lenta
scade rezistenta capilara
10
A.
mareste gradul de adezivitate plachetara
determina tulburari renale
se utilizeaza n hemoragii prin fragilitate capilara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 596)
Pag. 143 din 309
Aprotinina este indicata n:
sindroame hemoragice prin fibrinoliza
coagulare intravasculara diseminata
11
A.
supradozarea heparinei ca medicatie antidot
hemofilia A ca medicatie de electie
embolii arteriale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598)
Acidul e-aminocaproic are urmatoarele
indicatii terapeutice, cu exceptia:
hematurie
melena
12
A.
profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare
stari trombotice
stari hemoragice prin hiperfibrinoliza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 597)
Urmatoarele afirmatii despre heparina sunt
este activa numai la administrarea parenterala
nu se administreaza i.m.
13
A.
scade timpul de coagulare si timpul de sngerare
produce osteoporoza n tratamentul pe termen
lung
este utilizata n embolii arteriale si n embolia
pulmonara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599, 600)
Urmatoarele anticoagulante sunt naturale, cu
exceptia:
heparina
warfarina
14
A.
hirudina
heparine fractionate
ancrod
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598, 602)
Urmatoarele mecanisme de actiune sunt
caracteristice hemostaticelor locale, cu
exceptia:
vasoconstrictie
actiune tromboplastinica
15
A.
cresterea rezistentei capilare
precipitarea proteinelor
absorbtia sngelui, servind ca matrice pentru
formarea cheagului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 593)
Notati afirmatia falsa despre vitaminele K:
fitomenadiona (vitamina K1) este liposolubila
n intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza
vitamina K1
16
A.
vitamina K3 este derivatul sintetic hidrosolubil
substanta naturala, fitomenadiona, se gaseste n
produsele de origine vegetala
derivatul natural este lipsit de toxicitate, dar
analogii sintetici sunt mai toxici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 593, 594)
Reactiile adverse caracteristice vitaminei K
hiperbilirubinemie
methemoglobinemie
17
A.
anemie hemolitica
hemoragie
tulburari vasomotorii la administrarea i.v. rapida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 594)
Carbazocroma:
influenteaza procesul de coagulare
creste rezistenta capilara
18
A.
se utilizeaza exclusiv oral
se administreaza de electie n stari hemoragice
prin hipoprotrombinemie
se contraindica naintea interventiilor chirurgicale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 595, 596)
Batroxobina prezinta urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:
este obtinuta din veninul unor serpi
contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune
trombomimetica
19
A.
se utilizeaza ca tratament specific la bolnavii
hemofilici
determina manifestari alergice
latenta este scurta (15 minute)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 595)
Tratamentul cu heparina poate produce
urmatoarele reactii adverse, cu exceptia:
hemoragii
reactii anafilactice
20
A.
alopecie
priapism
efecte de tip teratogen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Pag. 144 din 309
Notati contraindicatiile pentru administrarea
heparinei:
ulcer activ
infarct miocardic
21
A.
accident vascular cerebral (AVC)
profilaxia trombozei venoase profunde
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Heparina este utilizata n:
tromboze venoase
embolia pulmonara
22
A.
interventii chirurgicale cardiovasculare
leziuni organice susceptibile de sngerare
infarct miocardic
B.
C.
D.
E.
(pag. 600)
Anticoagulantele orale:
mecanismul actiunii este de tip antivitamina K
nu traverseaza bariera placentara
23
A.
se utilizeaza n tratamentul profilactic al
tromboemboliilor (din fibrilatia atriala)
efectul se instaleaza rapid (n cteva ore)
determina efecte de tip teratogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 602-604)
Anticoagulantele orale:
au actiune care se evidentiaza numai in vitro
au actiune de tip antivitamina K
24
A.
stimuleaza formarea factorilor coagularii II, VII,
IX, X
intervin mpiedicnd carboxilarea resturilor
glutamice ale precursorilor protrombinici
stimuleaza reconversia vitaminei K n forma
naftochinonica din epoxidul acesteia
B.
C.
D.
E.
(pag. 602, 603)
Notati anticoagulantele orale derivati de
cumarina:
warfarina
difenadiona
25
A.
acenocumarol
biscumacetat de etil
dicumarol
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Care dintre urmatorii compusi sunt utilizati
ca antiagregante plachetare?
dextranii
dipiridamol
26
A.
anistreplaza
ticlopidina
urochinaza
B.
C.
D.
E.
(pag. 605)
Dipiridamol:
stimuleaza fosfodiesteraza plachetara
diminua adezivitatea trombocitelor
27
A.
determina coronarodilatatie
frecvent se asociaza cu pentoxifilina
este contraindicat la pacientii cu infarct miocardic
n antecedente
B.
C.
D.
E.
(pag. 605-608)
Hemostaticele sistemice care cresc
rezistenta capilara sunt:
acidul tranexamic
carbazocroma
28
A.
hirudina
etamsilatul
flavonoidele
B.
C.
D.
E.
(pag. 593)
Urmatorii compusi au actiune
antifibrinolitica:
acidul aminocaproic
biscumacetat de etil
29
A.
acidul tranexamic
aprotinina
clopidogrel
B.
C.
D.
E.
(pag. 593)
Streptochinaza:
se administreaza numai n perfuzie i.v.
are actiune antifibrinolitica
30
A.
determina formarea de mari cantitati de plasmina
frecvent determina rash urticarian si febra
se administreaza n primele ore de la debut n
caz de infarct miocardic recent
B.
C.
D.
E.
(pag. 613, 614)
Pag. 145 din 309
Sunt hemostatice sistemice care cresc
rezistenta capilara:
heparina
hirudina
31
A.
carbazocroma
etamsilatul
flavonoidele
B.
C.
D.
E.
(pag. 593, 599, 600)
Sunt antifibrinolitice:
streptochinaza
acidul aminocaproic
32
A.
aprotinina
urochinaza
anistreplaza
B.
C.
D.
E.
(pag. 593, 613, 614)
vitaminele K:
vitamina K1 este hidrosolubila
n intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza
vitamina K3
33
A.
vitamina K este o coenzima implicata n sinteza
hepatica a proconvertinei
vitamina K este o coenzima implicata n sinteza
hepatica a protrombinei
actiunea catalitica a vitaminei K necesita
integritatea functiei hepatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 593, 594)
Vitamina K este indicata n:
stari hemoragice prin hipoprotrombinemie
tromboembolie
34
A.
supradozarea anticoagulantelor orale
tromboflebita
hipovitaminoza K
B.
C.
D.
E.
(pag. 594)
Acidul e-aminocaproic este indicat n
stari trombotice
stari hemoragice prin hiperfibrinoliza
35
A.
hematurie, melena
profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare
coagulare intravasculara diseminata
B.
C.
D.
E.
(pag. 597)
batroxobina:
este o enzima obtinuta din veninul unor serpi
produsul contine o fractiune tromboplastinica si o
fractiune trombomimetica
36
A.
actiunea hemostatica a batroxobinei este
inhibata de heparina
latenta este scurta (15 minte)
actiunea este de scurta durata (3-4 ore)
B.
C.
D.
E.
(pag. 595)
Carbazocroma:
este un hemostatic local
este semicarbazona adrenocromului
37
A.
nu influenteaza procesul de coagulare
scade rezistenta capilara, crescnd
permeabilitatea
este indicata n tratamentul hemoragiilor capilare
B.
C.
D.
E.
(pag. 595)
Etamsilatul:
este un derivat de cumarina
creste rezistenta capilara
38
A.
micsoreaza gradul de adezivitate plachetara
poate produce tulburari renale, nefropatii
se utilizeaza n hemoragii prin fragilitate capilara
B.
C.
D.
E.
(pag. 596)
Acidul e-aminocaproic:
are actiune antifibrinolitica
se administreaza oral si parenteral
39
A.
nu este metabolizat
are timp de njumatatire lung (24 ore)
inhiba activatorii plasminogenului (n doze mici)
B.
C.
D.
E.
(pag. 596, 597)
Aprotinina:
este o polipeptida de origine animala
40
A.
inhiba actiunea catalitica a unor proteaze:
plasmina, activatorii plasminogenului
poate produce reactii alergice, uneori soc
anafilactic
este indicata n sindroame hemoragice prin
fibrinoliza
B.
C.
D.
E.
(pag. 597, 598)
Pag. 146 din 309
Heparina:
se absoarbe pe cale orala
41
A.
are actiune anticoagulanta att in vitro, ct si in
vivo
prelungeste timpul de coagulare
prelungeste timpul de sngerare
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Tratamentul cu heparina este contraindicat
n:
stari hemoragice
ulcer activ
42
A.
embolii arteriale
infarct miocardic
accident vascular cerebral
B.
C.
D.
E.
(pag. 599, 600)
Heparina este utilizata n:
tromboze venoase
embolie pulmonara
43
A.
leziuni organice susceptibile la sngerare
profilaxia trombozei venoase profunde si a
emboliei pulmonare
stari de defibrinare nsotite de coagulare
intravasculara diseminata
B.
C.
D.
E.
(pag. 599, 600)
Nadroparina:
este o heparina fractionata obtinuta prin
depolimerizare
44
A.
este indicata n tratamentul trombozei venoase
profunde
este utila pentru prevenirea coagularii n
circulatia extracorporala
prezinta un risc hemoragic crescut
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Alegeti enuntul corect referitor la
anticoagulantele cumarinice:
se leaga de proteinele plasmatice n proportie
mare
actiunea cumarinelor poate fi pusa n evidenta in
vitro
45
A.
traverseaza bariera placentara
mecanismul actiunii este de tip antivitamina K
au o perioada de latenta lunga
B.
C.
D.
E.
(pag. 602, 603)
Anticoagulantele orale se folosesc n
urmatoarele situatii clinice:
tratamentul accidentului vascular cerebral
tratamentul si profilaxia trombozei venoase
profunde
46
A.
tratamentul emboliei pulmonare
profilaxia accidentelor tromboembolice
profilaxia si tratamentul complicatiilor
tromboembolice din infarctul miocardic acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 602, 604)
Streptochinaza:
este o enzima dotata cu actiune fibrinolitica
se administreaza pe cale orala
47
A.
este lipsita de proprietati antigenice
este indicata n caz de accident vascular cerebral
este utilizata n infarct miocardic recent (n
primele ore de la debut)
B.
C.
D.
E.
(pag. 613, 614)
Sunt medicamente fibrinolitice:
streptochinaza
nadroparina
48
A.
urochinaza
enoxaparina
hirudina
B.
C.
D.
E.
(pag. 600, 601, 613)
Alegeti enunturile corecte:
sulfatul de protamina se utilizeaza ca medicatie
antidot n supradozarea heparinei
ionii de magneziu sunt indispensabili n procesul
normal al coagularii sngelui, intervenind n
majoritatea etapelor declansate ca urmare a
lezarii vasului
49
A.
supradozarea heparinei se manifesta prin
formarea trombilor
vitamina K este indicata n supradozarea
anticoagulantelor orale
actiunea hemostatica a batroxobinei este
inhibata de heparina
B.
C.
D.
E.
(pag. 591, 594, 595, 600)
Cresc efectul anticoagulant al
anticoagulantelor orale derivati de cumarina:
colestiramina
fenilbutazona
50
A.
rifampicina
eritromicina
consumul crescut de varza (prin aport de
vitamina K)
B.
C.
D.
E.
(pag. 604)
Pag. 147 din 309
Este vitamina hidrosolubila:
Vitamina D
Vitamina K
51
A.
Vitamina C
Vitamina E
Vitamina A
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 805)
Vitamina A - afirmatii adevarate:
Amelioreaza vederea de zi
Are proprietati anticanceroase
52
A.
Stimuleaza formarea de anticorpi
Intervine in metabolismul steroizilor
Este cofactor in sinteza mucopolizaharidelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 808-809)
Vitamina D:
Creste absorbtia renala de calciu
Stimuleaza pierderea renala de fosfat
53
A.
Creste absorbtia intestinala de fosfat
Stimuleaza secretia de parathormon
Mobilizeaza calciul din oase si creste calcemia
B.
C.
D.
E.
(pag. 811-812)
Tema nr. 27
Hlipocolesterolemiante
pag. 661-672
Notai cea mai frecvent cauz de
hipercolesterolemie:
creterea LDL-colesterol
creterea HDL- colesterol
1
A.
creterea trigliceridelor
creterea chilomicronilor
creterea acizilor grai liberi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 662)
Medicamentele hipolipemiante nu combat
urmtoarele afeciuni , cu excepia:
hipertiroidia
ateroscleroza
2
A.
edemele
hipercorticismul
acidoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663)
Colestiramina este :
statin
rin schimbtoare de ioni
3
A.
fibrat
derivat de acid nicotinic
diuretic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663)
Face parte din categoria de fibrai de a 2-a
generaie urmtorul medicament:
probucolul
simvastatina
4
A.
colestiramina
acidul nicotinic
fenofibrat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 665)
Probucolul nu se administreaz n
urmtoarele doze, cu excepia:
oral 500mg de 4 ori pe zi la mese
5
A.
oral 250mg pe zi
parenteral 100mg de2 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 672)
Atorvastatina nu se administreaz n
urmtoarele doze, cu excepia:
oral, doza iniial de 10mg n priz unic pe 24
ore
oral, doza iniial de 80mg n priz unic pe 24
ore
6
A.
parenteral 80mg/zi
oral, doz iniial 30mg de 3 ori pe zi
oral, doz iniial 10mg de 3 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 672)
Notai care este doza maxim terapeutic
pentru atorvastatin:
1g/zi
10mg/zi
7
A.
100mg/zi
80mg/zi
200mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 672)
Pag. 148 din 309
Precizai care este doza maxim terapeutic
pentru simvastatin:
40mg/zi
300mg/zi
8
A.
2g/zi
1g/zi
10mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 671)
Notai ce determinare se recomand n
cursul tratamentului cu sivastatin:
determinarea bilanului lipidic
determinarea tensiunii arteriale
9
A.
determinarea greutii corporale
determinarea diurezei
determinarea glicemiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 671)
Precizai cu ce valoare reduce colestiramina
colesterolul total i LDL-colesterolul:
100%
15 - 20%
10
A.
80%
5%
50%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663)
Urmtoarele aciuni nu caracterizeaz
colestiramina,cu excepia:
favorizeaz metabolizarea hepatic a acizilor
biliari
favorizeaz eliminarea renal a acizilor biliari
11
A.
leag acizii biliari de proteinele plasmatice
fixeaz acizii biliari din intestin sub forma unui
complex insolubil
fovorizeaz ptrunderea acizilor biliari n esuturi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663)
Tratamentul prelungit cu fibrai nu determin
urmtoarele modificri ,cu excepia:
cretera HDL-colesterolului
creterea LDL-colesterolului
12
A.
creterea VLDL
creterea trigliceridelor
creterea colesterolului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 666)
Notai n ce doz se administreaz oral
fenofibratul:
200mg/zi
800mg/zi
13
A.
3g/zi
4g/zi
500mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 666)
Notai care este afectiunea n care este
indicat probucolul:
hipercolesterolemie esenial pur
hipertrigliceridemie
14
A.
hiperglicemie
HTA
hiperlipidemie familial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 672)
Precizai care este doza iniial de
simvastatin la pacienii cu boal
coronarian:
400mg/24 ore priz unic seara
800mg/24ore priz unic seara
15
A.
1g/24ore priz unic seara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 671)
Urmtoarele aciuni nu caracterizeaz
statinele ,cu excepia:
inhib HMG- CoAreductaza
inhib glicogensintetaza
16
A.
inhib lipoproteinlipaza
blocheaz oxidarea acizilor grai
scade sinteza de prostaglandine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 667)
LDL - colesterolul este o lipoprotein:
antiaterogenic
aterogenic
17
A.
antioxidant
cu densitate crescut
reduce apariia bolii coronariene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 662)
Pag. 149 din 309
Fibraii nu determin creterea uoar a
incidenei urmtoarelor afeciuni, cu excepia:
litiazei renale
ulcerului duodenal
18
A.
diabetului zaharat
litiazei biliare
HTA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 666)
Notai care este medicamentul din categoria
statinelor:
acidul nicotinic
pravastatina
19
A.
gemfibrozilul
probucolul
acipimox
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 667)
HDL - colesterolul nu transport urmtoarele
lipide, cu excepia:
colesterolului esterificat
colesterolului neesterificat
20
A.
colesterolului i trigliceridelor
fofolipidelor
colesterolului i fosfolipidelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 661)
Principalele tipuri de lipide din organism
sunt:
trigliceridele
fosfolipidele
21
A.
colesterolul
acizii grai liberi
acizii biliari
B.
C.
D.
E.
(pag. 661)
Colesterolul:
intr n structura membranelor celulare
servete ca precursor al hormonilor steroidieni
22
A.
servete ca precursor al acizilor biliari
servete ca precursor al carbohidrailor
servete ca precursor al levotiroxinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 661)
HDL - colesterolul are origine n :
ficat
intestin
23
A.
miocard
rinichi
muchi
B.
C.
D.
E.
(pag. 662)
Medicamentele hipolipemiante:
scad nivelul plasmatic al diferitelor fraciuni
lipoproteice
combat ateroscleroza
24
A.
reduc mortalitatea prin boal coronarian
scad nivelul glicemiei
cresc catabolismul proteinelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Dup mecanismul de aciune distingem
urmtoarele medicamente hipolipemiante:
fibrai
tolbutamid
25
A.
glipizid
probucol
glibenclamid
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Colestiramina:
are greutate molecular mare
este o rin schimbtoare de ioni
26
A.
este neresorbabil la nivelul mucoasei digestive
fixeaz acizii biliari din intestin
stimuleaz circuitul enterohepatic al acizilor biliari
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Nu se recomand administrarea
colestiraminei la bolnavii cu:
cataract
constipaie cronic sever
27
A.
sarcin
obstrucie complet a cilor biliare
hiperglicemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Colestiramina poate fi asociat cu:
laxative lubrefiante n caz de constipaie
vitamina A i D pe cale parenteral n cursul
tratamentelor prelungite
28
A.
vitamina A i D pe cale oral
statinele mai ales cnd colesterolul depete
350mg%
se administreaz dup mese
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Pag. 150 din 309
Colestiramina interfer cu absorbia
intestinal a numeroase medicamente:
hormoni tiroidieni
digoxin
29
A.
fenobarbital
vitamine administrate parenteral
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Acidul nicotinic:
este o vitamin hidrosolubil
are activitate hipolipemiant semnificativ
30
A.
inhib puternic lipoliza n esutul adipos
reduce sinteza hepatic de VLDL i LDL
crete concentraia plasmatic a trigliceridelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Acidul nicotinic determin:
scderea concentraiei plasmatice a trigliceridelor
scderea concentraiei plasmatice a
colesterolului
31
A.
terapia combinat cu colestiramina reduce
nivelul LDL- colesterolului
dup tratament prelungit crete HDL -
colesterolul
crete concentraia plasmatic a fibrinogenului
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Tratamentul cu acid nicotinic poate
determina apariia urmtoarelor efecte
adverse:
bloc neuromuscular
fenomene vasomotorii
32
A.
uscarea tegumentelor
hepatotoxicitate
nefrotoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Nu se recomand administrarea acidului
nicotinic n :
sarcin
afeciuni hepatice severe
33
A.
gut
diabet zaharat
hipertrigliceridemie familial
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Reprezentani ai fibrailor de generaia a 2-a
sunt :
bezafibrat
fenofibrat
34
A.
ciprofibrat
clofibrat
niacina
B.
C.
D.
E.
(pag. 665)
Fibraii determin:
stimularea activitii lipoproteinlipazei
scderea nivelului plasmatic al trigliceridelor
35
A.
inhibarea sintezei hepatice de VLDL
efect hipocolesterolemiant modest
efect hipoglicemiant
B.
C.
D.
E.
(pag. 665 i 666)
Tratamentul prelungit cu fibrai determin:
creterea HDL- colesterolului
efect antiagregant plachetar
36
A.
creterea nivelului plasmatic al trigliceridelor
creterea sintezei hepatice deVLDL
blocarea activitii lipoproteinlipazei
B.
C.
D.
E.
(pag. 665 i 666)
Efectele adverse care pot apare la
tratamentul cu fibrai sunt:
creterea moderat i tranzitorie a GOT i GPT
alopecie
37
A.
creterea uoar a incidenei litiazei biliare
tulburri musculare de tip miozit
poliurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 666)
Fibraii se administreaz pe cale oral astfel:
cu 2 ore naintea mesei
ciprofibrat 100mg/zi n priz unic
38
A.
fenofibrat 200mg/zi
benzafibrat 50mg/zi
gemfibrozil 10mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 666)
Statinele:
reduc marcat colestsrolul plasmatic
scad titrul plasmatic al LDL - clesterolului
39
A.
cresc HDL - colesterolul
cresc trigliceridele plasmatice
scad HDL - colesterolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 668)
Pag. 151 din 309
Statinele pe lng activitatea hipolipemiant
produc:
stabilizarea plcii de aterom
reduc ischemia miocardic
40
A.
scad riscul apariiei infarctului
scad riscul apariiei dibetului zaharat
cresc coninutul de lipide din placa de aterom
B.
C.
D.
E.
(pag. 668)
La unii bolnavi n tratament cu statine au fost
semnalate:
dispnee
tulburri digestive
41
A.
miopatie
hepatotoxicitate
HTA
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Statinele nu se administreaz n:
sarcin
la copii
42
A.
afeciuni hepatice evolutive
diabet zaharat
HTA
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Tratamentul cu statine se administreaz
astfel:
pe cale oral
se ncepe cu o doz redus, iniial 10 - 20mg/zi
43
A.
se administreaz n priz unic seara
dup 3 - 6 sptmni posologia poate fi crescut
se crete posologia pn la maxim 1g/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Statinele sunt considerate a fi medicamente
de prim alternativ la:
pacieni cu hipercolesterolemie primar
pacieni cu hiperlipidemie combinat
44
A.
bolnavi cu sindrom dislipidemic asociat
diabetului zaharat
pacieni cu boal coronarian asociat cu
hipercolesterolemie moderat
pacieni cu hipertrigliceridemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
La nivel muscular simvastatina poate
produce:
mialgii
senzaie de slbiciune muscular
45
A.
creterea moderat i tranzitorie a CPK
rareori rabdomioliz
bloc neuromuscular
B.
C.
D.
E.
(pag. 670)
n cursul tratamentului cu simvastatin se
recomand:
urmrirea periodic a titrului transaminazelor
hepatice
dozarea CPK
46
A.
dozarea glicemiei
determinarea bilanului lipidic
dozarea ureei
B.
C.
D.
E.
(pag. 671)
Atorvastatina are aciune:
hipoglicemiant
scade acidul uric
47
A.
hipolipemiant
hipocolesterolemiant
produce o scdere mai important a
trigliceridemiei comparativ cu celelalte statine
B.
C.
D.
E.
(pag. 671)
n afara aciunii hipolipemiante ,
atorvastatina are aciune:
fibrinolitic
antiinflamatorie
48
A.
antioxidant
imunomodulatorie
agregant plachetar
B.
C.
D.
E.
(pag. 671)
Posologia cu atorvastatin este
individualizat corespunztor n funcie de:
nivelul creatininei
nivelul glicemiei
49
A.
scopul tratamentului
starea funcional hepatic
rspunsul terapeutic al fiecrui pacient
B.
C.
D.
E.
(pag. 672)
Pag. 152 din 309
Printre efectele adverse la probucol se
numr:
tulburri digestive
prelungirea intervalului QT pe EKG
50
A.
ototoxicitatea
efectul mutagen
efect imunosupresor
B.
C.
D.
E.
(pag. 672)
Estrogenii realizeaza urmatoarele actiuni:
Inhiba secretia apoasa a cervixului
Determina maturarea epiteliului vaginal
51
A.
Inhiba depunerea glicogenului in vagin
Inhiba depunerea de lipide la nivelul glandei
mamare
Scad permeabilitatea capilara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 774)
Progesteronul:
Scade frecventa contractiilor uterine
Favorizeaza mentinerea sarcinii
52
A.
Creste proliferarea celulelor endometriale
Stimuleaza lipoproteinlipaza
Are efect natriuretic
B.
C.
D.
E.
(pag. 781-782)
Tema nr. 28
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
pag. 805-838
2001.
pag. 689-708, pag. 711-748
Necesarul zilnic recomandat de vitamina D
este:
copil pn la un an:0,0075-0,010mg
copil 1-10 ani:0,050 mg
1
A.
brbai: 0,020 mg
femei:0,100 mg
femei care alpteaz 0,200mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 813)
Vitamina K1 se gsete n:
ou
unt, lapte
2
A.
grsimi animale
tomate
ficat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina
E este:
copii pn la un an:3-4 mg
copii ntre 1-10 ani: 8-9 mg
3
A.
brbai: 11 mg
femei: 9 mg
femei care alpteaz: 9-10 mg.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Vitamina PP este indicat pentru a trata sau
a preveni:
pelagra
hepatita cronic
4
A.
prevenirea cancerelor
sterilitatea
ca hiperlipemiant n tratamentul diferitelor tipuri
de dislipidemii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina PP
este:
copil pn la un an: 3-4 mg
copil 1-10 ani: 7-8 mg
5
A.
brbai: 12-13 mg
femei: 13-15 mg
femei nsrcinate: 20 mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823)
Carena de vitamin B12 produce:
anemie hemolitic
anemie pernicioas sau anemie Biermer
6
A.
sindrom Hodgkin
anemie feripriv
limfom non-hodgkin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 830)
Necesarul zilnic recomandat pentru acidul
folic este:
brbai: 0,3-0,4 mg
femei: 0,2-0,3 mg
7
A.
femei nsrcinate: 0,3 mg
femei care alpteaz: 0,4 mg
copil pn la 1 an:0.15-0,2mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Pag. 153 din 309
Acidul folic este implicat n:
meninerea troficitii mucoasei digestive
catabolismul histidinei cu formarea acidului
glutamic
8
A.
metabolismul lipidic
metabolismul glucidic
metabolismul seleniului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Carena sever de vitamin C:
se numete scorbut i este foarte rar ntlnit
apare la persoanele care consum timp
ndelungat ou crude (albu)
9
A.
se numete sindromul picioarelor
eznde(burning feet)
poate apare datorit aminoaciduriei
se poate instala n cadrul sindromului de
malabsorbie lipidic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Doze mari de vitamin C pot da:
reacii alergice
creterea riscului de formare a calculilor renali
oxalici
10
A.
hipokaliemie
poate favoriza evoluia tumorilor prin creterea
sintezei de AND
avort habitual
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina C
este:
copii pn la un an: 30-35 mg
copii 1-10 ani: 35-40 mg
11
A.
femei: 50 mg
femei nsrcinate: 60 mg
brbai: 40-50 mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Vitamina C mai poate fi folosit n:
diabet non-insulinodependent
ciroz
12
A.
hepatit
stri astenice
sterilitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Acidul folic se utilizeaz n afectiunile
urmatoare, cu exceptia:
tratamentul carenelor
deficit de vitamina D
13
A.
tratamentul anemiei megaloblastice
la femei insarcinate
prevenirea accidentelor cardiovasculare legate
de hiperhomocisteinemie moderata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Forma sub care se gsete vitamina A este:
alfa-tocoferol
dihidrotahisterol
14
A.
3-dehidro-retinolul (vitamina A2)
adermina
filochinona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 807)
Vitamina K este implicat n coagularea
sngelui, intervenind n formarea unor
factori ai coagulrii:
factorul VIII
factorul V
15
A.
factorul VI
factorul X
factorul IV
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Necesarul zilnic recomandat de vitamin K
este:
copii pn la un an: 0,005-0,01 mg
copii ntre 1-10 ani: 0,015-0,03 mg
16
A.
femei gravide: 0,015 mg
femei gravide: 0,15 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 816, 817)
Vitamina B2 este important pentru:
intervine n metabolismul seleniului
procesul de cretere
17
A.
are activitate antiagregant plachetar
protecia celulei hepatice de aciunea diferitelor
toxice
asigurarea integritii epiteliilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 821)
Pag. 154 din 309
B2 este:
copil pn la un an: 0,4-0,5 mg
copil 1-10 ani: 0,8-1,2 mg
18
A.
brbai: 1,3-1,4 mg
femei: 1,2-1,3 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 821)
Vitamina B1 este implicat n:
transformarea glucidelor n lipide
favorizarea depunerii glicogenului n ficat
19
A.
sinteza acetilcolinei
intervine n activitatea glandelor sexuale
metabolismul seleniului
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Deficitul de vitamin B1 n care se impune
administrarea preparatelor cu vitamin poate
avea diferite cauze:
aport crescut de glucide
aport insuficient la persoanele n vrst
20
A.
sterilitate
alcoolismul, ciroza i afeciunile gastro-
intestinale n cadrul crora apare un proces de
malabsorbie
aport sczut de glucide
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Necesarul zilnic recomandat de vitamin B1
este:
femei: 1,0-1,1 mg
femei gravide:1,5 mg
21
A.
femei: 1,2-1,5 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Carena vitaminei PP poate fi rezultatul:
neoplasmelor
deficitului alimentar
22
A.
aminoaciduriei
aportului de carne
hipotiroidismului
B.
C.
D.
E.
(pag. 822)
B6 este:
brbai: 1,5 mg
femei: 2 mg
23
A.
brbai: 1,6 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 827)
Vitamina B12 face parte din grupul
vitaminelor complexului B, vitamine
hidrosolubile. n funcie de substituenii fixai
de ionii de cobalt din structura sa, avem:
cianocobalamina (grupare cian)
hidroxocobalamina (grupare hidroxil)
24
A.
etilcobalamina (grupare etil)
5-dezoxiadenozilcobalamina (grupare 5-
dezoxiadenozil)
alfa-tocoferolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 828)
B12 este:
copil pn la un an: 0,0004-0,0005 mg (0,4-0,5
micrograme)
copil 1-10 ani: 0,0009-0,0012 mg (0,9-1,2
micrograme)
25
A.
femei: 0,0018-0,0024 mg (1,8-2,4 micrograme)
femei care alpteaz: 0,0026 mg (2,6
micrograme)
brbai: 0,0011 0,0022 mg (1,1 2,2
micrograme)
B.
C.
D.
E.
(pag. 830-831)
Carena medie de vitamin C este nsoit de:
hematoame
retard psihomotor
26
A.
hemoragii gingivale
ataxie
scorbut
B.
C.
D.
E.
(pag. 835)
Vitamina C posed cteva aciuni
farmacologice, ns ea intervine ca i
coenzim i agent reductor ntr-o serie de
procese biochimice. Astfel:
favorizeaz depunerea calciului n oase
intervine n transformarea acidului folic n acid
folinic
27
A.
are aciune antialergic
favorizeaz depunerea glicogenului n ficat
B.
C.
D.
E.
(pag. 834)
Pag. 155 din 309
Acidul folic este sintetizat de plante i
microorganisme, dar nu este sintetizat de
om. Sunt bogate n acid folic:
vegetalele proaspete, nefierte
nuci
28
A.
drojdia de bere
ficatul
lapte
B.
C.
D.
E.
(pag. 831)
Vitamina B6 scade efectul:
barbituricelor
L-dopa
29
A.
anestezicelor locale
fenitoinei
antiaritmicelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 827)
Carena biotinei poate apare n cteva situaii
cum ar fi:
persoanele ce consum timp ndelungat ou
crude (albu)
sugarii cu seboree
30
A.
pacienii cu anomalii genetice ale enzimelor
pentru care biotina este coenzim
beri-beri
sindromul picioarelor arznde (burning feet)
B.
C.
D.
E.
(pag. 828)
Ergocalciferolul se administreaz:
profilactic la gravide i femei ce alpteaz 1500-
2000u.i./zi
curativ la gravide i femei ce alpteaz
400000u.i./zi la 4-6 sptmni
31
A.
pentru profilaxia rahitismului la sugar 400-
1000u.i./zi
pentru tratamentul rahitismului 100 000-200
000u.i. oral, injectabil ntr-o priz sau 5000-15
000u.i./zi n 2-3 prize, timp de 3-6 sptmni
asociat cu calciu.
profilactic n rahitism 200 000 400 000u.i. la 6
luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 813)
Tiamin-pirofosfatul (TPP) are rol de
coenzim, intervenind n metabolismul
carbohidrailor. El particip:
la reacii de transcetolizare a glucidelor n calea
pentozofosfatic
32
A.
intervine n activarea glandelor sexuale
este implicat n metabolismul acizilor nucleici
crete retenia din urin a calciului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 818)
Hipovitaminoza B1 mbrac mai multe forme
printre care:
fragilitate eritrocitar
anemie hemolitic la prematuri
33
A.
sindrom Wernicke-Korsakoff
scorbut
boal hodgkin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 818)
Un alt rol important al vitaminei B12 este:
stimuleaz absorbia calciului i fosfatului la
nivelul intestinului
induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul
celulelor intestinale
34
A.
crete retenia din urin a calciului i fosfatului
n meninerea troficitii mucoasei digestive
n activitatea glandelor sexuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 830)
Un coninut ridicat de vitamin C prezint:
cerealele nedecorticate
cpunii
35
A.
drojdia de bere
cerealele integrale
ulei de soia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 834)
Vitamina A:
este necesar pentru formarea pigmenilor
fotosensibili n retin i prevenirea nictalopiei
(hemeralopiei)
are proprieti anticanceroase, favoriznd
transformarea celulelor maligne n celule
normale i inhibnd creterea tumorilor
36
A.
este necesar pentru reproducere i dezvoltarea
embrionar
intervine n metabolismul acizilor nucleici
B.
C.
D.
E.
(pag. 808)
Pentru absorbia vitaminei A este necesar
prezena:
srurilor biliare
lipazei pancreatice
37
A.
proteinelor i grsimilor alimentare
acidului nicotinic
factorului intrinsec al lui Castle
B.
C.
D.
E.
(pag. 807)
Pag. 156 din 309
Manifestrile clinice ale carenei vitaminei A
sunt:
tulburri de vedere nocturn (hemeralopie)
sindrom de malabsorbie
38
A.
scderea rezistenei la infecii
uscciunii pielii i a mucoaselor
hemoragie digestiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 809)
Carena vitamina A poate fi datorat:
unor diete dezechilibrate (aport insuficient)
consum de alimente care conin substane aa
numite antitiamine: ceaiul, carnea unor peti
39
A.
bolilor renale (eliminare crescut)
diabetului (conversia carotenoidelor deficitare)
aport crescut de glucide
B.
C.
D.
E.
(pag. 809)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina A
este:
brbai: 1 mg
femei: 0,8 mg
40
A.
femei nsrcinate 1,2 mg
femei care alpteaz: 1,3-1,4 mg
femei nsrcinate:1,4 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 810)
Cei mai importani compui din grupul
calciferolilor sunt:
ergocalciferol (D2)
colecalciferol (D3)
41
A.
calcitriol
alfa tocoferolul
tiamina
B.
C.
D.
E.
(pag. 810)
Vitamina D la nivel intestinal:
stimuleaz absorbia calciului i fosfatului
stimuleaz absoria lipidelor
42
A.
induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul
celulelor intestinale ce permit hidroliza
polifosfailor neabsorbabili n fosfai absorbabili
hidrolizeaz fosfatazele alcaline intestinale
transform glucidele n lipide
B.
C.
D.
E.
(pag. 811)
Vitamina D este folosit n prevenirea i
tratamentul strilor careniale
(hipovitaminozei D). Ea se indic n:
rahitism
hipoparatiroidie
43
A.
dermatoze
hipocalcemie
hiperparatiroidie
B.
C.
D.
E.
(pag. 812)
Tratamentul hipervitaminozei D const n:
oprirea vitaminei D
diminuarea calciului
44
A.
aport de lichide
administrarea de menadion
creterea calciului
B.
C.
D.
E.
(pag. 812)
Vitamina E poate fi indicat n:
osteoporoz
avort habitual
45
A.
hepatita cronica
distrofii musculare
hemoragii digestive
B.
C.
D.
E.
(pag. 814)
Colecalciferolul se administreaz:
profilactic n rahitism 200 000-400 000 u.i. la 6
luni
curativ n rahitism 200 000 u.i. pe sptmn, 2
sptmni
46
A.
profilactic n rahitism 400-1000 u.i./zi
curativ n osteomalacie 200 000 u.i. la 2
sptmni pentru 3 luni
curativ n osteomalacie 200 000-400 000 u.i la 6
luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 813)
Vitamina E ndeplinete mai multe roluri n
organism:
are efect antioxidant in vitro i in vivo
47
A.
are activitate antiagregant plachetar
favorizeaz transformarea acidului piruvic n
aminoacizi
intervine n formarea unor factori anticoagulani
proteina C i S
B.
C.
D.
E.
(pag. 814)
Pag. 157 din 309
Vitamina E este indicat pentru prevenirea i
tratarea strilor careniale la:
cei cu malabsorie intestinal
diateze hemoragice
48
A.
femei nsrcinate i care alpteaz
la vrstnici cu tulburri de circulaie periferic
supradozarea vitaminei A
B.
C.
D.
E.
(pag. 814)
Carena de vitamin K se manifest prin:
hematurie
epistaxis
49
A.
oligurie
echimoze
hipertiroidie
B.
C.
D.
E.
(pag. 816)
n grupul vitaminei K au fost descrise:
vitamina K1
vitamina K2
50
A.
vitamina K8
vitamina K9
vitamina K12
B.
C.
D.
E.
(pag. 815)
In cercetarea clinica pentru obtinerea
autorizatiei de punere pe piata, urmatoarea
afirmatie referitoare la faza II este adevarata:
Se recurge la subiecti sanatosi
Este inceputul studiilor clinice controlate
51
A.
Se efectueaza studii clinice largite
Are loc numai daca noul medicament a primit
autorizatia de introducere in consum, aprobata
de autoritatea sanitara a tarii respective, si a
inceput productia pe scara industriala a
medicamentului
Este o faza de supraveghere post-marketing
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 107-109)
In metodologia unui studiu de
bioechivalenta, modalitatile de comparatie
intraindividuala sunt:
Studiile inversate
Metoda careurilor latine
52
A.
Metoda blocurilor incomplete echilibrate
Metoda careurilor grecesti
Studiile incrucisate
B.
C.
D.
E.
(pag. 124)
Pentru analiza variabilelor discrete, se
utilizeaza urmatoarele teste nonparametrice:
Procedeul Hauschke
Testul Friedman
53
A.
Testul Bartlett
Procedeul Steinijans
Procedeul Gaffney
B.
C.
D.
E.
(pag. 140-141)
Dintre proprietatile fundamentale utilizate
pentru caracterizarea substantelor
medicamentoase in faza preformularii, fac
parte:
Compresibilitatea
Compactibilitatea
54
A.
Solubilitatea
Stabilitatea in solutie si in stare solida
Punctul de topire
B.
C.
D.
E.
(pag. 388)
Dintre factorii fizico-chimici si farmaceutico-
tehnologici care influenteaza
biodisponibilitatea, fac parte:
Stabilitatea chimica a substantei
medicamentoase
Viteza de dizolvare
55
A.
Solubilitatea
Coeficientul de distributie
Efectul de prim pasaj
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Administrarea orala a unor medicamente
care contin agenti de vascozitate poate avea
urmatoarele efecte:
Micsorarea vitezei de golire a stomacului
Cresterea vitezei de golire a stomacului
56
A.
Cresterea motilitatii intestinale
Descresterea motilitatii intestinale
Scaderea vitezei de dizolvare a substantei
medicamentoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 191)
Pag. 158 din 309
Tema nr. 29
Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni
pag.751-761, pag.772-797
2001.
pag. 805-817
Urmtorii estrogeni nu sunt naturali, cu
excepia:
estradiol
dietilstilbestrol
1
A.
clorotrianisen
mestranol
hexestrol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 776)
Urmtoarele progestative sunt de sintez, cu
excepia:
medroxiprogesteron
progesteron
2
A.
alilestrenol
linestrenol
etisteron
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 779)
Notai care este indicaia terapeutic a
progesteronului natural:
este indicat n tulburri de vedere
este indicat n tromboflebite
3
A.
este indicat n hipercolesterolemie
este indicat n sngerri uterine datorate
insuficienei de secreie a hormonului luteotrop
este indicat n depresii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 780)
Precizai care medicament este inductor al
ovulaiei:
metiltestosteron
gonadorelina
4
A.
nandrolon
stanozol
gentamicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 785)
Urmtoarele substane sunt steroizi
anabolizani, cu excepia:
metandienona
nandrolon
5
A.
noretandrolon
estriol
stanozol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 796)
Precizai organul care secret fiziologic
gonadorelin:
este secretat fiziologic de hipotalamus
este secretat fiziologic de hipofiz
6
A.
este secretat fiziologic de ovar
este secretat fiziologic de testicul
este secretat fiziologic de corticosuprarenal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 788)
Biosinteza progesteronului n organism
pornete de la:
colesterol
acetilcolin
7
A.
tirozin
vitamin B12
vitamin E
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 781)
Urmtoarele reacii adverse nu
caracterizeaz estrogenii, cu excepia:
efect sedativ
cresc riscul afeciunilor tromboembolice
8
A.
efect virilizant
efect diuretic
efect ototoxic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 775)
Urmtoarele aciuni nu sunt de tip
progestativ, cu excepia:
antiulceroas
sedativ
9
A.
fixarea oului fecundat i meninerea sarcinii
antiinflamatoare
imunomodulatoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 781)
Pag. 159 din 309
Notai care este indicaia terapeutic a
stanozolului:
este indicat n angioedem ereditar
este indicat n hiperglicemie
10
A.
este indicat n hipertiroidie
este indicat n endometrite
este indicat pentru meninerea sarcinii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 797)
Hormonii estrogeni au urmtoarele
contraindicaii absolute:
sarcin n primul trimestru
alptare
11
A.
antecedente troboembolice
fibrom uterin
insuficien ovarian la menopauz
B.
C.
D.
E.
(pag. 775 i 776)
Estrogenii sunt indicai la femeie n:
insuficien ovarian la menopauz
sngerri uterine disfuncionale profuze i
periculoase
12
A.
sindrom Turner
profilaxia osteoporozei de menopauz
sarcin
B.
C.
D.
E.
(pag. 776)
Progestativele de sitez sunt indicate n:
iminen de avort
metroragii funcionale
13
A.
terapia de substituie postmenopauz, asociai
cu estrogeni
endometrioze, doze mai mari
depresie
B.
C.
D.
E.
(pag. 780)
Reacii adverse produse de progestativele de
sintez sunt:
tulburri digestive
cretere n greutate
14
A.
hipercolesterolemie
depresie la utilizarea dozelor mari
scderea tensiunii arteriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 781)
Progesteronul are urmtoarele aciuni de tip
progestativ:
inducerea travaliului
fixarea oului fecundat
15
A.
meninerea sarcinii
scade frecvena contraciilor uterine
pregtete glanda mamar pentru secreia
lactat
B.
C.
D.
E.
(pag. 781)
Medroxiprogesteronul:
se absoarbe bine dup administrare oral i
perlingual
bitransformarea se face n ficat
16
A.
metaboliii rezultai se elimin renal sub forma
conjugat
aciunile farmacodinamice sunt asemntoare
progesteronului natural
se administreaz n insuficiena hepatic
B.
C.
D.
E.
(pag. 783)
Alilestrenolul:
este indicat ca steroid anabolizant
stimuleaz sinteza placentar de oxitocinaz
care degradeaz oxitocina
17
A.
are efect progestativ
este indicat n avort habitual
este indicat ca stimulator al hematopoiezei
B.
C.
D.
E.
(pag. 784)
Gonadotropina corionic este indicat la
brbat n:
criptorhidie
hipogonadism prin hiposecreie de gonadotropine
18
A.
ginecomastie
n tulburri de coagulare manifestate prin
tromboze
n retenia hidrosalin cu apariia de edeme
B.
C.
D.
E.
(pag. 787)
Clomifenul:
are absorbie oral bun
se metabolizeaz hepatic
19
A.
eliminarea se face parial biliar
este indicat n sngerri uterine nediagnosticate
este indicat n sarcin
B.
C.
D.
E.
(pag. 788 i 789)
Pag. 160 din 309
Hormoni androgeni utilizai n terapie pentru
efectul virilizant sunt:
testosteron
metiltestosteron
20
A.
testosteron undecilenat
estriol
hexestrol
B.
C.
D.
E.
(pag. 795)
Steroizii anabolizani sunt indicai n:
sarcin
la sportivi
21
A.
la btrni denutriti
n arsuri ntinse
n osteoporoz la vrstnici
B.
C.
D.
E.
(pag. 797)
Hormonii androgeni:
au structur steroidic
biosinteza lor pornete de la colesterol sau de la
acetilcoenzima A
22
A.
cantiti mici sunt produse de celulele din zona
reticulat corticosuprarenal
sunt secretai de celulele interstiiale Leydig
sunt reprezentai de linestrenol
B.
C.
D.
E.
(pag. 793)
Anticoncepionalele care conin combinaii
estroprogestative n asocieri fixe au
urmtoarele reacii adverse severe:
tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale
HTA
23
A.
icter colestatic
depresie
litiaz renal
B.
C.
D.
E.
(pag. 791)
Contraceptivele hormonale:
se utilizeaz n scopul controlului fertilitii
conin asocieri estroprogestative
24
A.
pot fi contraceptive care conin numai
progestative
pot fi contrceptive care conin numai estrogeni
favorizeaz fixarea oului fecundat i meninerea
sarcinii
B.
C.
D.
E.
(pag. 789)
Diminu efectele estrogenilor urmtoarele
medicamente:
fenobarbital
fenitoin
25
A.
rifampicin
ampicilin
nifedipina
B.
C.
D.
E.
(pag. 776)
Hormonii tiroidieni:
la doze mici inhiba sinteza proteica
determina cresterea lipolizei
26
A.
cresc colesterolul
actioneaza in sens hipoglicemiant
scad debitul cardiac si tensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 752)
Insuficienta tiroidiana severa poarta numele
de:
cretinism gusogen
gusa nodulara
27
A.
tireotoxicoza
mixedem
tiroidita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 753)
Hormonii tiroidieni la doze mari produc
fenomene de hipertiroidie caracterizate prin
hiperexcitabilitate la nivel SNC
tremuraturi
28
A.
somnolenta si letargie
palpitatii
anorexie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 753,754)
Levotiroxina:
biodisponibilitatea orala nu este influentata de
alimente
se biotransforma in liotironina
29
A.
are efectul maxim dupa 1-2 zile
tratamentul se incepe cu doze mari, care se
scad treptat
uzual se administreaza 2-4 mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 755)
Pag. 161 din 309
Farmacoterapia antitiroidienelor propriu-zise
(care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni)
cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
eficacitatea este scazuta la persoanele tinere, cu
boala recenta
in boala Graves Basedow, latenta pana la
aparitia efectului este lunga si variabila
30
A.
tratamentul de atac se face cu doze mari
sint indicate si la bolnavi la care se va face
tiroidectomie
se indica in hipertiroidismul in forme usoare si
medii, la copii si adulti tineri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 758)
Carbimazol:
este derivat de tiouracil
in organism se transforma in tiamazol activ
31
A.
este contraindicat in caz de terapie cu radioiod
nu are efect la bolnavi refractari la derivati de
tiouracil
nu normalizeaza frecventa cardiaca decat dupa
luni de zile de tratament
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 759)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
iodul administrat oral are absorbtie buna din
tubul digestiv
iodul la doze mari (peste 6 mg/zi), la bolnavi cu
hipertiroidism, are efect antitiroidian
32
A.
iodul si iodurile in doze mici participa la sinteza
hormonilor tiroidieni
iodul si iodurile sunt contraindicate in profilaxia
gusei endemice
iodul are efect alergizant intens
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 759, 760)
Iodul radioactiv utilizat pentru iradierea
locala a tiroidei:
se administreaza injectabil i.m. sau i.v.
se administreza topic (unguente, creme, geluri)
33
A.
se acumuleaza in tiroida unde emite doua tipuri
de raze , beta si X
este de prima alegere la tineri si copii
nu se utilizeaza in scop diagnostic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 760, 761)
Metiltiouracil:
dupa administrare orala nu se absoarbe
34
A.
este antitiroidianul care se poate administra la
femeile insarcinate si care alapteaza
stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni
nu se acumuleza in tiroida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 758, 759)
Liotironina:
are biodisponibilitatea orala foarte scazuta
are T1/2 scurt (1-3 ore)
35
A.
este folosita frecvent ca tratament substitutiv
are risc mare de reactii adverse cardiace
se administreaza de electie in boala Graves
Basedow
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 756)
Notati contraindicatiile hormonilor tiroidieni:
tireotoxicoza
cancer tiroidian
36
A.
mixedem
cardiopatie ischemica si hipertensiune arteriala
intoleranta la iod
B.
C.
D.
E.
(pag. 754)
Levotiroxina:
dupa administrare orala, efectul maxim apare
dupa aproximativ 10 zile
se administreaza in hipotiroidism
37
A.
la copii se administrezeaza numai dupa varsta
de 8 ani
este contraindicata in coma mixedematoasa
se poate administra i.v. (0,2 - 0,4 mg/zi
levotiroxina sodica)
B.
C.
D.
E.
(pag. 755, 756)
Reactiile adverse produse de antitiroidienele
propriu-zise (care impiedica sinteza
hormonilor tiroidieni) sunt:
tireotoxicoza
hipotiroidism
38
A.
greata, voma, diaree, rar hepatita
leucopenie
reactii alergice cutanate
B.
C.
D.
E.
(pag. 758)
Pag. 162 din 309
Tiamazol:
are efect antitiroidian
este metabolitul activ al metiltiouracilului
39
A.
este indicat in boala Graves Basedow
nu se administreaza oral
tratamentul nu depaseste 1 - 2 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 759)
Iodul:
trece in laptele matern si prin bariera placentara
administrat in doze mari la persoanele cu
eutiroidie poate produce hipotiroidie
40
A.
este contraindicat in tratamentul gusei endemice
este indicat pentru pregatirea preoperatorie a
bolnavilor inaintea tiroidectomiei
in hipertiroidism are efect foarte bun, chiar dupa
multe luni de administrare
B.
C.
D.
E.
(pag. 760)
Notati nivelele la care actioneaza hormonii
tiroidieni:
pe receptori nucleari prezenti in hipofiza, ficat,
miocard, rinichi, creier
pe reglarea pozitiva a unor gene, stimuland
specific sinteza de lipocortina
41
A.
pe receptori din membrana mitocondriala, cu rol
in reglarea oxidarilor celulare
pe reglarea negativa a unor gene, inhiband
specific expresia COX-II
pe receptori din membranele celulare, cu
cresterea captarii glucozei si aminoacizilor in
celule
B.
C.
D.
E.
(pag. 753)
Hormonii tiroidieni scad efectele pentru:
glicozide cardiotonice
42
A.
insulina
antidiabetice orale
antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
(pag. 754)
Tiroida, preparatul de origine animala
(pulbere de tiroida de bou, porc, oaie),:
contine numai levotiroxina
are compozitie variabila de levotiroxina si
liotironina
43
A.
se poate administra la copii pana la 3 ani in doza
de 100-200 mg/zi
efectul se mentine 3 - 4 saptamani dupa
intreruperea tratamentului
pentru evitarea cumularii se administreaza 4 - 5
zile cu 2 - 3 saptamani pauza
B.
C.
D.
E.
(pag. 755)
Levotiroxina:
In sange 99% circula legata de alfa-1 si alfa-2
globuline
se elimina nemodificata prin urina
44
A.
este biotransformata in liotironina
se administreza oral si i.v.
se poate administra la bolnavi cu hipertiroidism
tratati cu antitiroidiene in scop substitutiv pentru
a mentine starea de eutiroidie
B.
C.
D.
E.
(pag. 755, 756)
Notati antitiroidienele propriu-zise, care
impiedica sinteza hormonilor tiroidieni:
carbimazol
metiltiouracil
45
A.
propiltiouracil
clorpromazina
carbamazepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 755)
Farmacodinamia antitiroidienelor propriu-
zise, care impiedica sinteza hormonilor
tiroidien, se caracterizeaza prin:
impiedicarea oxidarii si organificarii iodului
propiltiouracil stimuleaza conversia periferica a
levotiroxinei in liotironina
46
A.
tiamazol inhiba sinteza anticorpilor cu tropism
pentru receptorii tirotrofinei, care apar in boala
Graves Basedow
actioneaza pe receptori nucleari
impiedica procesul de cuplare a celor 2 derivati
iodati, monoiodtirozina si diiodtirozina
B.
C.
D.
E.
(pag. 757)
Carbimazol:
este antitiroidianul care se poate administra la
femeile insarcinate si care alapteaza
determina alopecie reversibila spontan
47
A.
este indicat in hipertiroidie si prepararea pentru
tiroidectomie
este metabolitul activ al tiamazolului
B.
C.
D.
E.
(pag. 759)
Iodul radioactiv:
dupa administrare orala, sub forma de solutie de
iodura de sodiu, se absoarbe bine din tubul
digestiv
datorita radiatiilor X emise este utilizat pentru
explorarea tulburarilor tiroidei
48
A.
poate determina cancer tiroidian
frecvent determina hipertiroidism
este indicat la tineri, copii, femei insarcinate
B.
C.
D.
E.
(pag. 760, 761)
Pag. 163 din 309
Hormonii tiroidieni:
actioneaza in sens hiperglicemiant
cresc rezervele de lipide si colesterolul
49
A.
cresc termogeneza
stimuleaza formarea si eliberarea hormonilor de
crestere
scad secretia de acid clorhidric si pepsina si
peristaltismul la nivelul aparatului digestiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 752)
Notati contraindicatiile antitiroidienelor
propriu-zise (care impiedica sinteza
hormonilor tiroidieni):
leucopenie
femei care alapteaza si gravide
50
A.
hipertiroidism forme usoare si medii
cancer tiroidian
gusa toxica
B.
C.
D.
E.
(pag. 758)
Care dintre urmatorii solventi face parte din
grupa II de toxicitate, tinand cont de
clasificarea facuta de Gachon M. in 1990:
Metanolul
Clorbenzenul
51
A.
Toluenul
Izopropanolul
Formamida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 81)
Valoarea de inactivare termica Z (factor Z)
reprezinta:
Numarul de minute la temperatura de referinta
(T1) 120 grade C , 121 grade C, 250 grade F,
care produc acelasi efect de sterilizare ca un
minut la temperatura T
Cresterea de temperatura care permite
reducerea prin 10 a valorii lui D sau de a
multiplica prin 10 viteza de distrugere a
microorganismelor
52
A.
Timpul necesar pentru producerea unui efect
cert de sterilizare la o temperatura T
Numarul de minute la temperatura de referinta
(T1) 120 grade C , 121 grade C, 250 grade F,
care produc acelasi efect de sterilizare ca o ora
la temperatura T
Raportul de eficacitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 403)
Microemulsiile se diferentiaza de emulsii prin
caracteristicile:
In general sunt mai vascoase
Pot exista intr-o structura bicontinua, cand contin
cantitati echivalente de faza lipofila si hidrofila
53
A.
Sunt foarte stabile in timp
Sunt sisteme omogene, transparente, cu grad
mic de dispersie (10-80 micrometri), prezentand
un reflex galben la fenomenul Tyndal
Se formeaza spontan, fara aport de energie
importanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Referitor la suspensiile injectabile in matrita
de polimeri, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
Substanta medicamentoasa este adusa in
suspensie, intr-un polimer biodegradabil, cum ar
fi acidul polilactic si injectata intr-o solutie
apoasa de carboximetilceluloza sodica
Sunt forme injectabile relativ noi si practic
experimentale
54
A.
Substanta medicamentoasa este adusa in
suspensie, intr-un polimer biodegradabil, cum ar
fi acidul polilactic si injectata intr-o solutie
alcoolica de carboximetilceluloza sodica
Viteza de eliberare a substantei nu este limitata
de dizolvarea matritei
Viteza de eliberare a substantei plecand de la
aceste sisteme terapeutice poate fi controlata
printr-o modificare a marimii particulelor de
polimer
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Normele de functionare a unui sterilizator
definesc urmatoarele niveluri de sicitate:
Pentru incarcaturi metalice: sub 0.2%
55
A.
Pentru incarcaturi de cauciuc: sub 0.2%
Pentru incarcaturi de cauciuc: sub 1.5%
B.
C.
D.
E.
(pag. 408)
In functie de modul de eliminare a aerului,
autoclavele se pot clasifica in urmatoarele
categorii:
Aparate echipate cu dispozitiv de evacuare a
aerului plasat la partea inferioara
Aparate echipate cu dispozitiv de evacuare a
aerului plasat la partea superioara
56
A.
Aparate echipate cu vana de purjare la partea
inferioara, permitand evacuarea aerului prin
gravitatie
Autoclave echipate cu pompa de vid
Tuneluri de sterilizare
B.
C.
D.
E.
(pag. 408)
Pag. 164 din 309
Sterilizarea prin substante gazoase si
antiseptice se refera la sterilizarea
produsului finit in ambalaje sau a zonelor
sterile, cu ajutorul substantelor gazoase ca:
Oxidul de etilen
b - propiolactona
57
A.
Formaldehida
Alcoolul feniletilic
2 - oxipropilciclohexanolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 412)
Tema nr. 30
Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 107-144, pag. 386-422
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
pag. 72-95, pag. 157-201
Biodisponibilitatea unui medicament este
influentata de urmatorii factori, cu exceptia:
compozitiei formei farmaceutice
particularitatilor procedeului de preparare a
medicamentului
1
A.
particularitatilor procedeului de preparare a
materialelor de ambalaj
eliminarii presistemice sau efectului pimului pasaj
timpului de rezidenta la locul de administrare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 111,112/Leucuta)
Se tine seama la alegerea caii de
administrare de :
formele polimorfe
forma hidratata a substantei medicamentoase
2
A.
forma anhidra a substantei medicamentoase
biodisponibilitatea substantei medicamentoase
doza substantei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Sunt destinate administrarii pe cale orala:
unguente,
comprimate,
3
A.
supozitoare,
sisteme transdermice,
linimente.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Precizati care din urmatoarele forme
farmaceutice sunt solide:
solutie,
spray,
4
A.
unguente,
crme,
comprimate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Substantele auxiliare folosite n formele
farmaceutice cu eliberare imediata
indeplinesc urmatoarele conditii:
biocompatibilitate,
biodegradabilitate,
5
A.
antigenitate,
inertie,
toate variantele de mai sus.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74/Popovici)
Nu reprezinta tipuri de echivalenta:
echivalenta farmaceutica,
echivalenta farmacologica,
6
A.
echivalenta chimica,
echivalenta sublima,
bioechivalenta.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179/Popovici)
Un medicament formulat modern trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii, cu
exceptia:
toxicitate marcata,
forma farmaceutica stabila,
7
A.
forma farmaceutica usor acceptata de catre
pacient,
forma farmaceutica sa asigure un dozaj corect,
sa fie activ terapeutic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Pag. 165 din 309
Doua medicamente sunt bioechivalente daca:
ele sunt echivalente sau aleternative
farmaceutice si daca biodisponibilitatile lor
(viteza si marimea absorbtiei) dupa administrare
in aceleasi doze molare sunt comparabile intr-o
asemena masura incat efectele lor sunt practic
similare (definitia europeana),
ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante
medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care
intrunesc prevederile acelorasi standarde sau
ale unor standarde comparabile (definitia
europeana),
8
A.
ele contin cantitati egale din acelasi principiu
activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi
entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare
(definitia americana),
ele contin aceeasi entitate terapeutica, dar care
difera in forma chimica sau in forma
farmaceutica dozata sau in continutul substantei
medicamentoase (definitia europeana),
ele contin aceeasi entitate terapeutica sau
precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi
sare/ester, proportii si formulari.
B.
C.
D.
E.
*
Conditiile de calitate pentru un produs ideal
formulat sunt:
instabilitatea,
sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea
microorganismelor,
9
A.
sa fie iritant,
lipsa efectelor adverse,
toxicitatea.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Nu se administreaza oral:
comprimate,
solutii,
10
A.
sisteme terapeutice transdermice,
suspensii apoase,
emulsii U/A.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la
obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila,
sunt adevarate afirmatiile:
este biodegradabila,
nu este inerta fata de moleculele ionizate,
11
A.
este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil,
nu este inerta fata de moleculele neionizate,
nu se hidrateaza cu apa.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 75/Popovici)
Alegerea cii de administrare depinde de:
forma anhidr a substantei medicamentoase
forma hidratat a substantei medicamentoase
12
A.
biodisponibilitatea substantei medicamentoase
doza substantei medicamentoase
formele polimorfe
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Principalele forme farmaceutice destinate
administrrii orale sunt:
supozitoare
unguente
13
A.
linimente
sisteme transdermice
comprimate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Leucuta)
Dac pentru anumite preparate farmaceutice
forma fizic final este cea solid, cele mai
ntlnite tipuri de formulare sunt:
solutie
crme
14
A.
spray
comprimate
unguente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Leucuta)
Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc
substantele auxiliare folosite n formele
farmaceutice cu eliberare imediat sunt:
biocompatibilitate
antigenitate
15
A.
inertie
biodegradabilitate
toate variantele de mai sus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74/Popovici)
Pentru obtinerea comprimatelor cu matrita
hidrofila nu se folosesc polimeri hidrofili:
inertie fata de moleculele din tractul gastro-
intestinal
foarte solubili n apa
16
A.
biocompatibili
de culoare verde
incolori
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Pag. 166 din 309
Excipientul folosit n realizarea unei forme
farmaceutice poate influenta:
numai variantele b) si c) sunt corecte,
realizarea formei farmaceutice,
17
A.
stabilitatea formei farmaceutice,
toxicitatea formei farmaceutice,
biodisponibilitatea formei farmaceutice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de
biodisponibilitate:
relativa optima
optimizationala
18
A.
statica
relativa
absoluta
B.
C.
D.
E.
(pag. 179/Popovici)
Determinarea biodisponibilitatii n lichidele
biologice nu se realizeaza prin:
determinari n urina
testul de dizolvare
19
A.
determinari n snge
determinarea efectului pe oameni
determinari efectuate pe animale
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Este recomandabila substituirea unui
medicament cu altul cnd:
se folosesc n tratament analgezice,
se utilizeaza antidiabetice,
20
A.
se folosesc n tratament antiinflamatoare,
se utilizeaza antiaritmice,
substanta medicamentoasa are indice terapeutic
ngust.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185/Popovici)
Biodisponibilitatea unui medicament poate fi
influentata modificand:
mirosul formei farmaceutice
starea chimica a substantei medicamentoase
21
A.
tehnologia de preparare
culoarea medicamentului
forma farmaceutica
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
La administrare extravasculara
biodisponibilitatea este influentata de:
factori specifici formei farmaceutice,
factori fiziologici,
22
A.
factori patologici,
factori specifici substantei medicamentoase,
culoarea substantei medicamentoase.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Factorii fiziologici care influenteaza
biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala:
irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale
23
A.
compozitia sucurilor digestive
motilitatea tractului gastro-intestinal
gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin
urmatorii parametri:
cantitatea de substanta medicamentoasa
absorbita care ajunge in urina
cantitatea relativa de substanta medicamentoasa
absorbita care ajunge in circulatia sanguina
24
A.
viteza cu care se produce absorbtia
viteza cu care se produce eliminarea din
organism a substantei active
viteza cu care se produce eliminarea
metabolitilor din organism
B.
C.
D.
E.
(pag. 178/Popovici)
Doua medicamente sunt echivalente
farmaceutic daca:
ele prezinta clinic acellasi profil de eficienta si
inocuitate
europeana)
25
A.
(definitia americana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care
medicamentoase (definitia europeana)
B.
C.
D.
E.
(pag. 119-121/Leucuta)
Pag. 167 din 309
Doua medicamente sunt alternative
farmaceutic daca:
ele prezinta clinic acelasi profil de eficienta si
inocuitate
europeana)
26
A.
(definitia americana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care
medicamentoase (definitia europeana)
B.
C.
D.
E.
Bioechivalenta se poate evalua prin
urmatoarele moduri:
Test in vivo la om in care se masoara
concentratia substantei medicamentoase ori a
metabolitului activ excretate in urina in functie de
timp
Test in vivo pe subiecti umani in care se
masoara concentratia elementului activ,
substanta medicamentoasa, entitate activa,
metabolit activ, in sange, ser sau alt lichid
biologic in functie de timp
27
A.
Test in vitro, usor de realizat dar nu neaparat
aprobat de FDA
Test in vivo la animal de prevedere a
biodisponibilitatii la om si corelat cu acesta
Alt procedeu, acceptat de FDA pentru stabilirea
bioechivalentei
B.
C.
D.
E.
(pag. 123/Leucuta)
Un studiu de bioechivalenta se desfasoara in
umatoarele etape:
alegerea subiectior
stabilirea marimii lotului
28
A.
alegerea formelor farmaceutice studiate si a
dozelor administrate
alegerea modului de administrare si
standardizarea administrarii
alegerea locatiei desfasurarii studiului
B.
C.
D.
E.
Criteriile de validare a metodelor de dozare,
in cazul analizei probelor biologice sunt:
specificitatea
sensibilitatea
29
A.
stabilitatea
liniaritatea
doar raspunsurile b si c
B.
C.
D.
E.
Proprietatile fundamentale urmarite in cazul
caracterizarii unei substante
medicamentoase in faza preformularii sunt:
spectroscopia UV
solubilitatea
30
A.
punctul de topire
modalitatea de interactiune cu receptorii
stabilitatea in solutie si in stare solida
B.
C.
D.
E.
(pag. 388/Leucuta)
Aria de sub curba concentratiei sanguine
functie de timp:
este cantitatea totala de substanta
medicamentoasa din circulatie
medicamentoasa din urina
31
A.
se foloseste la determinarea biodisponibilitatii
medicamentoasa din forma farmaceutica
este utilizata in calculele farmaceutice
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Nu fac parte din categoria substantelor
auxiliare cu rol corector al caracterelor:
aromatizantii,
conservantii antimicrobieni,
32
A.
edulcorantii,
antispumantii,
colorantii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Promotorii de absorbtie:
sunt substante auxiliare,
sunt substante active,
33
A.
scad biodisponibilitatea unor substante active,
scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
cresc biodisponibilitatea unor substante active.
B.
C.
D.
E.
(pag. 77/Popovici)
Pag. 168 din 309
Excipientii influenteaza:
realizarea formei farmaceutice,
stabilitatea formei farmaceutice,
34
A.
biodisponibilitatea substantei active,
toxicitatea substantei active,
sunt corecte raspunsurile a) si c).
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Promotorii de absorbtie:
amelioreaza eliberarea substantei active,
impiedica dizolvarea substantei active,
35
A.
cresc viteza de dizolvare a substatei active,
cresc absorbtia substantei active,
impiedica pasajul transmembranar.
B.
C.
D.
E.
(pag. 77,78/Popovici)
Formele polimorfe metastabile, fata de cele
stabile, au:
puncte de topire ridicate,
puncte de topire scazute,
36
A.
solubilitate mica in apa,
solubilitate mai mare in apa,
activitate biologica superioara.
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Substante auxiliare care actioneaza asupra
stabilitatii fizico-chimice, biologice si
microbiologice:
antioxidanti
reglatori de pH
37
A.
agenti de uscare
conservanti antimicrobieni
umectanti
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Substante auxiliare cu solubilitate selectiva
n mediile gastro-intestinale:
plasticizanti
agenti de acoperire neenterica
38
A.
gelifianti
pseudoemulgatori
agenti de acoperire enterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 78/Popovici)
Factorii fiziologici care influenteaza
biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala
sunt:
excipientii
substantele medicamentoase
39
A.
pH-ul
gradul de umplere a tractului gastro-intestinal
enzimele
B.
C.
D.
E.
(pag. 193/Popovici)
ntre momentul administrarii medicamentelor
si cel al efectului terapeutic substanta
medicamentoasa trebuie sa strabata o serie
de etape grupate n 3 faze; care sunt:
faza biofarmaceutica
faza psihologica
40
A.
faza farmacocinetica
faza farmacodinamica
faza apoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 163/Popovici)
Polimerii hidrofili folositi pentru obtinerea
comprimatelor cu matrit hidrofil sunt:
biodegrababili
biocompatibili
41
A.
inerti fat de moleculele din tractul gastro-
intestinal
de culoare verde
foarte solubili n ap
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Excipientii pot influenta:
realizarea formei farmaceutice
stabilitatea formei farmaceutice
42
A.
biodisponibilitatea formei farmaceutice
toxicitatea formei farmaceutice
numai variantele b si c sunt corecte
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Cele mai importante tipuri de bioechivalent
sunt:
bioechivalent
echivalent farmaceutic
43
A.
echivalent chimic
echivalent sublim
echivalent farmacologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 179/Popovici)
Pag. 169 din 309
Determinarea biodisponibilittii n lichidele
biologice se realizeaz prin:
determinarea efectului pe oameni
testul de dizolvare
44
A.
determinri n snge
determinri efectuate pe animale
determinri n urin
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Nu se recomand substituirea unui
medicament cu altul cnd:
substanta medicamentoas are indice terapeutic
ngust
se utilizeaz antiaritmice
45
A.
se utilizeaz antidiabetice
se utilizeaz antianginoase
se folosesc n tratament analgezice-antipiretice
B.
C.
D.
E.
(pag. 185/Popovici)
Farmacistul poate influenta
biodisponibilitatea unui medicament alegnd:
starea fizic a substantei medicamentoase
forma farmaceutic
46
A.
starea chimic a substantei medicamentoase
culoarea medicamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
n cazul administrrii extravasculare
biodisponibilitatea este influentat de:
factori specifici substantei medicamentoase
culoarea substantei medicamentoase
47
A.
factori specifici formei farmaceutice
factori fiziologici
factori patologici
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Factorii fiziologici care influenteaz
biodisponibilitatea la absorbtia pe cale oral:
gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
48
A.
irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale
motilitatea tractului gastro-intestinal
compozitia sucurilor digestive
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Optimizarea formularii si tehnologiilor
farmaceutice prin metoda raspunsurilor
multiple (dependenta de model), poate fi
realizata prin urmatoarele moduri:
prin suprapunerea curbelor cu acelasi raspuns
prin optimizarea unui raspuns aditiv ponderent
unic
49
A.
prin optimizarea coeficientului cerinta
prin optimizarea unui coeficient adimensional
care cuprinde toate caracteristicile dorite avand
calitatea de a fi coeficientul dorit
prin optimizarea folosind Planurile Simplex
B.
C.
D.
E.
Punctele de topire ale substantelor
medicamentoase se determina prin:
topirea in capilara
microscopie cu placa incalzita
50
A.
termoizolare
analiza termica prin calorimetrie diferentiala
masurarea densitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 393/Leucuta)
Conform FR X Suplimentul 2004, implanturile
sunt:
Preparate solide, sterile, de marime si forma
adecvata implantarii parenterale, in vederea
eliberarii substantei (lor) active pe o anumita
perioada de timp
Preparate semisolide sau solide, conditionate
individual, destinate implantarii parenterale
51
A.
Preparate semisolide sau solide, de marime si
forma adecvata implantarii parenterale, in
vederea eliberarii substantei (lor) active pe o
anumita perioada de timp
Preparate semisolide sau solide, sterile,
destinate a produce un efect local la
administrarea parenterala
Forme farmaceutice destinate implantarii
parenterale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 142)
Referitor la agentii de vascozitate utilizati la
prepararea formelor oftalmice, sunt
adevarate afirmatiile:
Sunt utilizati nu numai pentru solutii, ci si pentru
suspensiile oftalmice
Maresc timpul de retentie, realizand un contact
prelungit al substantei medicamentoase cu
mucoasa oculara
52
A.
Nu au rol emolient
Uneori miscoreaza toxicitatea medicamentului
Contribuie la cresterea dozei de medicament,
deci la marirea biodisponibilitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 573)
Pag. 170 din 309
Referitor la preparatele oftalmice, FR X
prevede ca solutiile hipotonice sa se
izotonizeze astfel:
Cand masa substantei active este mai mare de
1%(m/m), solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
Cand masa substantei active este mai mica de
1%(m/m), solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
53
A.
Cand masa substantei active este mai mica de
1%(m/m), masa de substanta necesara
izotonizarii se calculeaza conform formulei
prevazute in monografia Injectabilia
Cand masa substantei active este mai mare de
1%(m/m), masa de substanta necesara
izotonizarii se calculeaza conform formulei
prevazute in monografia Injectabilia
Indiferent de masa substantei active, solutiile se
prepara prin dizolvarea substantei
medicamentoase in solutii izotonice sterile
B.
C.
D.
E.
(pag. 709-710)
La prepararea picaturilor pentru ochi se
utilizeaza urmatoarele solutii:
Azotatul de sodiu (potasiu) 1.45% pentru saruri
de argint
Acid boric 1.8% pentru saruri de argint
54
A.
Azotatul de sodiu (potasiu) 1.45% pentru sarurile
de alcaloizi
Acid boric 1.8% pentru sarurile de alcaloizi
Clorura de sodiu 0.9%
B.
C.
D.
E.
(pag. 567)
Referitor la formularea colirelor, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
Solutiile tampon borat si fosfat sunt incompatibile
cu unele saruri de alcaloizi si compusi organici,
incluzand sarurile de zinc
Sistemul tampon citrat se foloseste pentru
ajustarea pH-ului in intervalul 4.5-8.5
55
A.
Tamponul borat formeaza chelati cu poliolii
(glicerol) si alcoolul polivinilic
Tamponul borat are o toleranta scazuta si o
puternica actiune bacteriostatica
Tamponul borat (acid boric/borax) se foloseste
pentru ajustare pH-ului in intervalul 6.8-9.1
B.
C.
D.
E.
(pag. 571)
FR X Suplimentul 2004 oficializeaza
urmatoarea categorie de preparate oftalmice:
Preparate oftalmice nesterile
Implanturi oftalmice
56
A.
Pulberi pentru suspensii oftalmice
Picaturi auriculare
Suspensii pentru bai oftalmice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Insertele solubile fac parte din categoria:
Formelor oftalmice cu eliberare conventionala
Sistemelor terapeutice oftalmice care
functioneaza prin osmoza
57
A.
Formelor oftalmice cu eliberare controlata
Formelor oftalmice de transport si eliberare la
tinta
Formelor oftalmice cu eliberare prelungita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561-596)
Agentii tensioactivi utilizati la prepararea
formelor farmaceutice oftalmice au
urmatoarele actiuni:
Scad tensiunea superficiala, marind
miscibilitatea cu lacrimile
Scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
58
A.
Scad rezistenta barierei epiteliale (prin alterarea
stratului lipidic)
Scad legaturile dintre substanta activa si proteine
Cresc legaturile dintre substanta activa si proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 574)
Tema nr. 31
Preparate parenterale
vol I pag. 394-536
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment
2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Medicala, 2006.
pag. 492-554, pag. 1071-1073, FRX Supl. 2004:
pag. 135-143
Sterilizatorul cu vapori de apa se mai
numeste:
etuva
tunel de sterilizare
1
A.
autoclav
cuptor Pasteur
sterilizator Poupinel
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 407)
Pag. 171 din 309
Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza
urmatorii indicatori biologici:
masurarea presiunii si temperaturii cu aparate
spori de Bacillus subtilis var. Niger ATCC 9372
2
A.
Bacillus stearotermophilus
tuburi cu indicatori de fuziune
amestec de carbonat de plumb si sulfura de litiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:
costul mare al operatiei de sterilizare
durata mare de timp pentru desorbtie
3
A.
gaz cu miros foarte puternic si usor de detectat
functionarea la temperaturi inalte
nici un raspuns nu este corect
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:
bactericid
fungicid
4
A.
virulicid
sporocid
un lichid de culoare galbena
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:
vaccinurile
pulberile liofilizate
5
A.
amestecurile de solutii pentru alimentarea
parenterala
preparatele care contin substante termolabile
preparatele care contin substante termostabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Administrarea i.v. de solutii hipotonice in
exces produce:
hiperglicemie
glicozurie
6
A.
anemie hemolitica
diureza osmotica
pierderea apei si electrolitilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 431)
Precizati conditiile necesare pentru
sterilizarea cu aer cald:
180C timp de 30 minute
7
A.
121 C timp de 15 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
FR X nu oficializeaza urmatoarea metoda de
sterilizare:
tindalizare
sterilizare prin filtrare
8
A.
sterilizare cu gaz
sterilizare prin caldura uscata
sterilizare cu vapori de apa sub presiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1072)
Nu se folosesc, conform FR X, la obtinerea
preparatelor injectabile urmatoarele
substante auxiliare:
coloranti
agenti de emulsionare si suspendare
9
A.
antioxidanti
solubilizanti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511/FR X)
Nu se permite adaosul conservantilor
antimicrobieni n cazul preparatelor:
care se administreaza n volume mai mici de 5 ml
care se administreaza n volume mai mari de 5
ml
10
A.
ml
care se administreaza n cantitate mai mare 10 g
ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511/FR X)
Probei de pasaj trebuie sa-i corespunda
conform FR X:
suspensiile injectabile
suspensiile cu administrare i.v.
11
A.
emulsiile de uz intern
pulberile pentru solutii injectabile
solutiile injectabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/FR X)
Diametrul particulelor fazei dispersate a unei
emulsii perfuzabile trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii, conform FR X:
90% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri
10% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri
12
A.
sa fie de cel mult 5 micrometri
10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493/FR X)
Pag. 172 din 309
Sterilizarea cu aer cald nu se efectueaza la:
121 C timp de 15 minute
13
A.
140C timp de 4 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza:
preparatele injectabile
preparatele perfuzabile emulsie A/U
14
A.
concentratele pentru solutii injectabile
pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile
implanturile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 140)
Conform FR X la obtinerea preparatelor
perfuzbile se folosesc:
substante active
agenti de suspendare
15
A.
solutii tampon
coloranti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492/FR X)
Nu se permite adaosul conservantilor
antimicrobieni, conform FR X, in cazul:
preparatelor perfuzabile care se administreaza n
volume mai mari de 5 ml
volume mai mici de 5
16
A.
preparatelor perfuzabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492/FR X)
Diametrul particulelor fazei dispersate a unei
emulsii injectabile trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii, conform FR X:
17
A.
in FR X nu se regaseste nici o prevedere in
acest sens
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
Proba de pasaj trebuie efectuata solutiilor
injectabile, conform FR X prin acul de
seringa nr.:
16
5
18
A.
15
10
nici un raspuns nu este corect
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
Uleiurile vegetale folosite ca solventi pentru
preparate injectabile sunt:
ulei de floarea soarelui
ulei de arahide
19
A.
ulei de in
ulei de floarea soarelui neutralizat
ulei de migdale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
n starea de alcaloza se administreaza
solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de
clorura de potasiu, n formele usoare
20
A.
acetat de sodiu
lactat de sodiu
solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai
grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
O solutie injectabila este considerata
izohidrica daca:
are un pH egal cu cel al sangelui
are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5
21
A.
are un pH usor acid
are un pH usor alcalin
are un pH 7,35-7,40
B.
C.
D.
E.
(pag. 436)
Amestecul tampon acid boric-borax:
se utilizeaza ca sistem tampon pentru
se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire
22
A.
nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru
administrat injectabil are proprietati hemolitice
este cel mai folosit sistem tampon pentru
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Pag. 173 din 309
Polietilenglicolii, ca solventi pentru
preparatele injectabile:
se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600
se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000
23
A.
se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza
in apa
se asociaza cu alcoolul si apa
nu sunt miscibili cu alcoolul si apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 443)
Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
confectionarea fiolelor
confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile,
flacoane care pot fi recuperate
24
A.
conditionarea unguentelor
conditionarea comprimatelor
conditionarea capsulelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 456)
Preparatele perfuzabile se clasifica in functie
de forma farmaceutica in:
solutii apoase
solutii uleioase
25
A.
emulsii U/A
emulsii A/U
suspensii apoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
In starea de alcaloza nu se administreaza:
acetat de sodiu
26
A.
lactat de sodiu
solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de
clorura de potasiu in formele usoare
perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de
arginina in formele grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Emulsiile perfuzabile:
sunt de tip A/U
sunt de tip U/A
27
A.
contin uleiuri vegetale ca faza externa
contin apa distilata pentru preparate parenterale
contin emulgatori tip A/U
B.
C.
D.
E.
(pag. 519)
Selectati aminoacizii esentiali:
leucina
arginina
28
A.
histidina
lizina
valina
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Se folosesc ca inlocuitori de plasma:
gelifundolul
polividona
29
A.
dextranul 1
hemacelul
plasmagelul
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Formele parenterale cu eliberare
conventional sunt:
solutiile injectabile apoase
comprimatele pentru solutii injectabile
30
A.
pudrele sterile
emulsiile uleioase
solutiile injectabile uleioase
B.
C.
D.
E.
(pag. 466)
Ca emulgatori la prepararea emulsiilor
injectabile se utilizeaza:
monogliceride acetilate
lactat de sodiu
31
A.
lecitine obtinute din galbenusul de ou
acetat de sodiu
lecitine obtinute din soia
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
In metabolismul reconstituant se folosesc:
perfuziile pentru terapia afectiunilor
cardiovasculare
perfuzii cu hidrolizate de proteine
32
A.
perfuziile cu aminoacizi
perfuziile cu hemacel
perfuziile cu dextrani
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Conditiile care trebuie indeplinite de
substantele coloidale nlocuitoare de volum
plasmatic sunt:
s prezinte presiune coloid-osmotic
mas molecular relativ corespunztoare
33
A.
solubilitate n ap
solubilitate n lipide
s nu fie filtrabile renal
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Pag. 174 din 309
n functie de scopul terapeutic urmrit
perfuziile se clasifica in:
emulsii U/A
emulsii A/U
34
A.
solutii pentru dializ peritoneal si hemodializ
perfuzii folosite n metabolismul reconstituant
solutii apoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Principalele diferente ntre perfuzii si
preparatele injectabile sunt:
perfuziile nu contin conservanti antimicrobieni
volumul preparatelor injectabile este mai mic
(circa 1-20 ml)
35
A.
perfuziile se administreaz numai n spital
numai perfuziile sunt preparate sterile
volumul perfuziilor este mai mic
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Controlul impuritatilor pirogene nu se
efectueaz prin:
urmrirea numrului de globule rosii la iepuri
msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X
36
A.
urmrirea numrului de globule albe la iepuri
dup injectarea unui preparat pirogen
testul Limulus
msurarea hipertermiei la iepuri
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Dopurile de cauciuc folosite pentru
nchiderea flacoanelor de sticl multidoz
sau flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc
urmtoarele conditii:
sa permita ptrunderea acului seringii fr a
disloca fragmente de dop
sa nu-si modifice calittile fizico-chimice prin
sterilizare la autoclav
37
A.
sa fie compatibile cu substantele active
sa nu permita ptrunderea acului seringii fr a
disloca fragmente de dop
sa asigure ptrunderea aerului n recipient
B.
C.
D.
E.
(pag. 461)
Sterilizarea cu substante gazoase foloseste:
-propiolactona
oxidul de etilen
38
A.
formaldehida
oxigenul
dioxidul de carbon
B.
C.
D.
E.
(pag. 412)
Conform FR X proba de pasaj nu se aplica
emulsiilor de uz intern
suspensiilor cu administrare i.v.
39
A.
solutiilor injectabile
suspensiilor injectabile
pulberilor pentru solutii injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 512/FR X)
Nu sunt forme parenterale cu eliberare
conventional:
emulsiile uleioase
solutiile injectabile uleioase
40
A.
solutiile injectabile apoase
pudrele sterile
comprimatele pentru solutii injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 466)
Perfuziile folosite n metabolismul
reconstituant sunt:
cu dextrani
cu aminoacizi
41
A.
cu hemacel
cu metronidazol
cu hidrolizate de proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru
preparatele injectabile se realizeaza
urmatoarele determinari:
miros
uniformitatea continutului
42
A.
endotoxine bacteriene - pirogene
culoare
gust
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Suplimentul 2004 al FR X prevede
determinarea endotoxinelor bacteriene -
pirogene pentru:
implanturi
pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile
43
A.
concentrate pentru solutii injectabile sau
perfuzabile
preparate perfuzabile
preparate injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 138)
Pag. 175 din 309
Nu reprezinta o diferenta ntre perfuzii si
preparatele injectabile:
doar perfuziile sunt preparate sterile
volumul preparatelor injectabile este mai mare
44
A.
volumul preparatelor injectabile este mai mic
(circa 1-20 ml)
perfuziile se administreaz numai n ambulatoriu
perfuziile contin conservant
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Preparatele parenterale trebuie sa prezinte
urmatoarele calitati obligatorii
sterilitate
lipsa particulelor insolubile
45
A.
apirogenitate
pH=9
inocuitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 399)
Calitatile dorite ale preparatelor parenterale
sunt:
izotonie
izohidrie
46
A.
capacitate tampon
culoare verde
toleranta
B.
C.
D.
E.
(pag. 399)
Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea
sterilizanta:
filtre din retele poroase solide
filtre de sticla fritata
47
A.
filtre de azbest
filtre presa cu rame
filtre Millipore
B.
C.
D.
E.
(pag. 421)
Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt
adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la
preparatele parenterale:
sunt destinate administrarii prin injectare si
perfuzare in corpul uman sau animal
sunt destinate administrarii prin implantare in
corpul uman sau animal
48
A.
sunt preparate nesterile
sunt preparate sterile
se regasesc in monografia Parenteralia
B.
C.
D.
E.
(pag. 135)
In obtinerea preparatelor parenterale, se pot
utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X,
urmatoarele categorii de excipienti cu
exceptia:
agentilor pentru cresterea solubilitatii
agentilor coloranti
49
A.
agentilor izotonicizanti
agentilor pentru ajustarea pH-ului
agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico-
chimice a substantelor active.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 135)
Conform Suplimentului 2004 al FR X pe
eticheta preparatelor parenterale trebuie sa
se mentioneze:
concentratia conservantilor antimicrobieni
adaugati
culoarea preparatului parenteral
50
A.
in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata
dupa o filtrare finala
cand este cazul, daca preparatul este lipsit de
pirogene
cand este cazul, daca preparatul este lipsit de
endotoxine bacteriene
B.
C.
D.
E.
(pag. 137)
Din categoria inhibitorilor enzimatici utilizati
la formularea preparatelor nazale face parte:
Boratul de fenilmercur
Boroleucina
51
A.
Clorura de benzalconiu
Tiomersalul
Clorura de cetilpiridiniu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 334)
Conform FR X Suplimentul 2004, fac parte
din clasa preparatelor nazale, urmatoarele
forme farmaceutice:
Pulberi nazale
Comprimate nazale
52
A.
Implanturi nazale
Preparate nazale semisolide
Creioane nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 121)
Pag. 176 din 309
Promotorii de absorbtie nazala pot actiona
asupra substantei medicamentoase sau la
nivelul barierei biologice prin urmatoarele
mecanisme:
Largirea jonctiunilor intercelulare
Formarea de micele in membrana biologica
53
A.
Scaderea solubilitatii substantelor
medicamentoase
Solubilizarea constituentilor membranei biologice
Desfacerea micelelor formate in membrana
biologica
B.
C.
D.
E.
(pag. 334)
Picaturile pentru nas cu clorhidat de
nafazolina 0.1% prevazute de FR X, contin:
Sistem tampon borat
Sistem tampon citrat
54
A.
Sistem tampon fosfat
Solutie de fenosept 0.2%
Clorura de sodiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 824)
La prepararea picaturilor pentru nas, pentru
ajustarea pH-ului la valorile fiziologice, se
pot folosi urmatoarele solutii tampon:
Solutia de fosfat monosodic/fosfat disodic
Solutia de acid citric/citrat de sodiu
55
A.
Sistemul tampon acid boric-borax
Trimetamolul
Tri-hidroximetilaminometanul
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Tema nr. 32
Preparate oftalmice
vol. I pag. 558-601
Medicala, 2006.
FRX pag. 709-714; FRX - Supl. 2004: pag. 127-135
Cel mai periculos germen la nivel oftalmic:
Bacillus stearotermophilus
Pseudomonas aeruginosa
1
A.
Serratia sp.
Klebsiela sp.
M. tuberculosis
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 565/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asigurata prin
urmatoarele procedee cu exceptia:
prepararii pe cale aseptica
sterilizarii
2
A.
adaosului de substante colorante
filtrarii sterilizante
combinarea procedeelor a), b) si d)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune:
are loc la 180 C - 30 minute,
3
A.
se aplica pentru solutiile apoase,
se aplica pentru toate categoriile de forme
farmaceutice oftalmice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Utilizarea conservantilor antimicrobieni este
obligatorie in cazul:
mioticelor
solutiilor irigatoare in chirurgia oculara
4
A.
produselor enzimatice folosite intraocular in
timpul operatiilor
colirelor multidoza
colirelor unidoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Pag. 177 din 309
FR X prevede pentru preparatele oftalmice
urmatoarele:
solutiile hipotonice se izotonizeaza
solutiile coloidale se izotonizeaza
5
A.
solutiile hipertonice se izotonizeaza
daca substanta activa este sub 1% (m/m) se
adauga un izotonizant conform formulei de la
Injectabilia
daca substanta activa este peste 1% (m/m) se
dizolva in solutii izotonice sterile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 567/Popovici)
Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii
oftalmice este:
valoarea pH-ului sanguin
valoarea pH-ului lichidului lacrimal
6
A.
egala cu 7
valoarea de pH la care stabilitatea substantei
este optima
egala cu 10
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 570/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asigurat prin:
diferite metode de sterilizare
preparare pe cale aseptic
7
A.
adugare de conservanti antimicrobieni
sunt corecte doar raspunsurile a si b
sunt corecte rspunsurile a, b si c
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaz
n farmacie n recipientul de conditionare
definitiv la:
98-100C timp de 30 de minute
etuv la 121C timp de15-20 minute
8
A.
autoclav la 121C timp de 15-20 minute
etuv la 115C timp de 25-30 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Nu este permis adugarea conservantilor
antimicrobieni colirelor:
care contin antibiotice
unidoz
9
A.
multidoz
care contin apa potabila
conditionate n recipiente de sticl
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cnd
concentratia substantei active este sub 1%,
se face prin:
dizolvarea substantei active n solutii izotonice
sterile
dizolvarea substantei active n ap
10
A.
dizolvarea substantei active n solutie de clorur
de sodiu 0,009%
dizolvarea substantei active n solutii hipertonice
sterile
suspendarea substantei active n solventul
respectiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 567/Popovici)
Ca solventi si vehicule pentru preparatele
oftalmice nu se utilizeaz:
solutii tampon izotonice sterile
apa distilat proaspt fiart si rcit
11
A.
glicerin
ulei de floarea soarelui sterilizat si neutralizat
apa pentru preparate injectabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asigurat prin:
preparare pe cale aseptic
sterilizare
12
A.
filtrare sterilizant
adugare de conservanti antimicrobieni
sunt corecte rspunsurile a, b, c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 566/Popovici)
Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaz
n farmacie n recipientul de conditionare
definitiv la:
98-100C timp de 30 de minute
13
A.
etuv la 121C timp de15-20 minute
etuv la 115C timp de 25-30 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Nu este permis adugarea conservantilor
antimicrobieni colirelor:
care contin miotice
care contin enzime
14
A.
multidoz
unidoz
conditionate n recipiente de sticl
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Pag. 178 din 309
Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie
s ndeplineasc urmtoarele conditii, cu
exceptia:
s fie inerti din punct de vedere chimic
s fie liposolubili
15
A.
s nu obstrueze cile lacrimale
s fie tolerati de mucoasa ocular
s permit sterilizarea preparatului oftalmic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576/Popovici)
Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:
agenti solubilizanti
vascozifianti
16
A.
corectori de gust
corectori de miros
corectori de pH
B.
C.
D.
E.
(pag. 576/Popovici)
Dextranii:
se folosesc numai la otinerea perfuziilor
inlocuitoare de volum plasmatic
sunt bine tolerati de mucoasa oculara
17
A.
la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape
sunt macromolecule
se obtin prin fermentatia zaharozei
B.
C.
D.
E.
(pag. 577/Popovici)
Zefirolul:
este clorura de benzalconiu
este acetat de clorhexidina
18
A.
se foloseste in concentratii 0,01-0,02%
se foloseste in concentratii 1-2%
este bactericid pe germeni gram - si gram +
B.
C.
D.
E.
(pag. 577/Popovici)
Prepararea solutiilor apoase oftalmice in
farmacie presupune urmatoarele etape:
cantarirea substantelor medicamentoase si
auxiliare
obtinerea unei suspensii apoase
19
A.
completarea la volumul prevazut
conditionarea primara
aplicarea unei etichete de uz intern
B.
C.
D.
E.
(pag. 584/Popovici)
Baile oculare nu trebuie sa fie:
sterile
cu particule in suspensie
20
A.
izotonice
izohidrice
conditionate in recipiente nesterile
B.
C.
D.
E.
(pag. 587/Popovici)
Lentilele de contact moi:
sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat)
sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat)
21
A.
au pori de 0,1-0,2 nm
au pori de 2,2-3 nm
se aplica pe partea interioara a globului ocular
B.
C.
D.
E.
(pag. 587/Popovici)
Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:
solutia de metilceluloza 1%
alcoolul polivinilic
22
A.
gelatina
uleiul de ricin
uleiul de arahide
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
Formele farmaceutice oftalmice bioedezive
se prepara sub forma de:
comprimate
suspensii
23
A.
capsule
solutii
geluri
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Sistemul OCCUSERT:
contine pilocarpina baza
contine pilocarpina nitrica
24
A.
contine un element de control al cedarii
substantei
este un sistem terapeutic transdermic
contine nitroglicerina
B.
C.
D.
E.
(pag. 593/Popovici)
Metodele folosite n practic pentru
izotonizarea colirelor sunt:
metode ce utilizeaz formule de calcul
metode grafice
25
A.
metode ce utilizeaz tabele
metoda celor mai mici ptrate
metoda dreptunghiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Ochiul tolereaz mai bine:
solutiile cu pH 7,5-9,5
solutiile cu pH 4,5-5
26
A.
solutiile usor acide
solutiile usor alcaline
solutiile cu pH 5-7,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Pag. 179 din 309
Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie
s ndeplineasc urmtoarele conditii:
s permit sterilizarea preparatului oftalmic
s nu obstrueze cile lacrimale
27
A.
s fie tolerati de mucoasa ocular
s fie liposolubili
s fie inerti din punct de vedere chimic
B.
C.
D.
E.
(pag. 576/Popovici)
Plastomerii folositi pentru obtinerea
recipientelor de conditionare pentru colire
prezint urmtoarele dezavantaje:
sunt mai transparenti dect sticla
se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare
28
A.
se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare
nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
sunt dificili de sterilizat prin cldur
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Referitor la suspensiile oftalmice sunt
valabile afirmatiile:
sunt utile pentru o prelungire a a actiunii
terapeutice,
indicate cnd substantele medicamentoase au
solubilitate limitat n ap,
29
A.
sunt sterile,
nu sunt prevzute de FR X,
sunt forme farmaceutice solide.
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
o baz de unguent oftalmic sunt:
s fie iritant pentru mucoasa conjunctival
s nu cedeze usor substanta medicamentoas
30
A.
s fie liposolubil
s se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
s fie hidrosolubil
B.
C.
D.
E.
(pag. 590/Popovici)
Latexurile oftalmice:
sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat
se instileaz n fundul de sac conjunctival
31
A.
sunt dispersii stabile de particule polimerice n
faza apoas
sunt forme farmaceutice cu eliberare
conventional
sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Eliberarea substantei active dintr-o form
oftalmic cu eliberare controlat depinde de:
natura suportului n care este introdus
substanta medicamentoas
culoarea ochilor
32
A.
factori biologici
propriettile fizico-chimice ale substantei
medicamentoase
firma productoare
B.
C.
D.
E.
(pag. 592/Popovici)
Metodele folosite n practic pentru
izotonizarea colirelor sunt:
metoda dreptunghiului
metode ce utilizeaz formule de calcul
33
A.
metoda celor mai mici ptrate
metode ce utilizeaz tabele
metode grafice
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Pentru o mai buna tolerabilitate, picaturile
pentru ochi ar trebui sa aiba un pH:
6-7,5
usor alcalin
34
A.
usor acid
7,5-9,5
5,5-6,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Plastomerii folositi pentru obtinerea
recipientelor de conditionare pentru colire
prezint urmtoarele dezavantaje:
sunt dificili de sterilizat prin cldur
sunt mai transparenti dect sticla
35
A.
nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare
se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Referitor la suspensiile oftalmice, sunt
valabile afirmatiile:
sunt forme farmaceutice solide
sunt utile pentru o prelungire a actiunii
terapeutice
36
A.
sunt sterile
indicate cnd substantele medicamentoase au
solubilitate limitat n ap
nu sunt prevzute de FR X
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
Pag. 180 din 309
O baz de unguent oftalmic trebuie s
ndeplineasc urmtoarele conditii:
s fie hidrosolubil
s fie liposolubil
37
A.
s nu fie iritant pentru mucoasa conjunctival
s se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
s nu cedeze usor substanta medicamentoas
B.
C.
D.
E.
(pag. 590/Popovici)
Latexurile oftalmice:
sunt dispersii stabile de particule polimerice n
faza apoas
sunt forme farmaceutice cu eliberare
conventional
38
A.
sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat
sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit
se instileaz n fundul de sac conjunctival
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Eliberarea substantei active dintr-o form
oftalmic cu eliberare controlat depinde de:
propriettile fizico-chimice ale substantei
medicamentoase
factori biologici
39
A.
firma productoare
natura suportului n care este introdus
substanta medicamentoas
culoarea ochilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 592/Popovici)
Mecanismele de actiune ale agentilor
tensioactivi sunt:
scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea
cu lacrimile
cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva
40
A.
cresc tensiunea superficiala
scad rezistenta barieiei epiteliale
scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 574/Popovici)
n tratamentul cataractei se utilizeaza colire
cu:
aminoacizi
vitamina C
41
A.
apa oxigenata
atropina
citocrom C
B.
C.
D.
E.
(pag. 575/Popovici)
Pentru conditionarea colirelor se folosesc:
celofanul,
plastomerii,
42
A.
bachelita,
sticla,
elastomerii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Monografii de colire oficinale n FR X:
picaturi pentru ochi cu rezorcinol 1%
picaturi pentru ochi cu sulfat de zinc 0,25%
43
A.
picaturi pentru ochi cu sulfat de atropina 1%
picaturi pentru ochi cu nitrat de argint 1%
picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0,5%
B.
C.
D.
E.
(pag. 711,713/FRX)
Picaturile oftalmice pot contine urmatoarele
categorii de excipienti:
excipienti pentru ajustarea tonicitatii
excipienti pentru ajustarea vascozitatii
44
A.
excipienti pentru ajustarea sau stabilizarea pH-
ului
excipienti pentru scaderea solubilitatii substantei
active
excipienti care sa influenteze negativ actiunea
terapeutica a preparatului
B.
C.
D.
E.
(pag. 129/Supl 2004)
Referitor la picaturile oftalmice, care din
urmatoarele afirmatii sunt false:
Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu
trebuie sa contina conservanti antimicrobieni
Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical
sunt conditionate in recipiente multidoza
45
A.
Picaturile oftalmice sub forma de solutii,
examinate in conditii corspunzatoare de
vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de
impuritati mecanice
Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii
sterile, apoase sau uleioase
Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta
activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 129/Supl 2004)
Pag. 181 din 309
In cazul picaturilor pentru ochi conditionate
in recipiente multidoza, perioada limita de
utilizare dupa deschiderea recipientului (cu
exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu
trebuie sa depaseasca:
15 zile
4 saptamani
46
A.
8 saptamani
30 zile
45 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 130/Supl 2004)
Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate,
solutiile pentru bai oculare pot fi
conditionate in recipiente multidoza cu o
capacitate de cel mult:
50 ml
100 ml
47
A.
150 ml
200 ml
250 ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131/Supl 2004)
Conform FRX Supliment 2004, preparatele
oftalmice semisolide:
sunt unguente, crme sau geluri sterile
sunt unguente sau crme sterile
48
A.
contin una sau mai multe substante active
dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent
corspunzatoare
au un aspect omogen
se conserva in recipiente bine inchise
B.
C.
D.
E.
(pag. 133/Supl 2004)
incorecte:
implanturile oftalmice sunt preparate solide sau
semisolide sterile, de marime si forma
corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul
conjunctival
implanturile oftalmice sunt preparate solide sau
semisolide nesterile, de marime si forma
corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul
conjunctival
49
A.
implanturile oftalmice se folosec pentru
obtinerea unui efect local
implanturile oftalmice se folosec pentru
obtinerea unui efect sistemic
implanturile oftalmice sunt conditionate individual
in recipiente sterile
B.
C.
D.
E.
(pag. 134/Supl 2004)
In suplimentul din 2004 al FRX, sunt
prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
picaturi auriculare
solutii bentru bai oculare
50
A.
pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
preparate oftalmice semisolide
implanturi oftalmice
B.
C.
D.
E.
(pag. 127-134/Supl 2004)
Conform FR X la prepararea suspensiilor se
parcurg urmatoarele etape:
Substantele lichide se aduc la gradul de finete
corespunzator scopului si modului de
administrare
Substantele medicamentoase se dizolva in
mediul de dispersie lichid
51
A.
Substantele medicamentoase se disperseaza in
mediul de dispersie lichid
Substantele solide se aduc la gradul de finete
corespunzator scopului si modului de
administrare
Se completeaza la volumul prevazut
B.
C.
D.
E.
(pag. 893)
In ecuatia T. Higuchi, printre factorii care
influenteaza viteza de sedimentare a
particulelor aflate in suspensie, nu figureaza:
Suprafata specifica a solidului
Densitatea fazei interne
52
A.
Densitatea fazei externe
Volumul partii solide
Raza particulelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
In cazul suspensiilor, o floculare
corespunzatoare se manifesta la urmatoarele
concentratii aproximative:
25-150 milimoli per litru pentru ionii bivalenti
0.5-2 milimoli per litru pentru ionii monovalenti
53
A.
0.5-2 milimoli per litru pentru ionii bivalenti
25-150 milimoli per litru pentru ionii trivalenti
0.5-2 milimoli per litru pentru ionii trivalenti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 478)
Pag. 182 din 309
Tema nr. 33
Preparate nazale
vol. I pag. 320-339
Medicala, 2006.
FRX pag 823-826; FRX- Supl. 2004: pag. 120-127
Alegerea pH-ului unei erine lichide se va
efectua in functie de afectiunea nazala tratata
astfel:
in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite,
pH-ul creste spre domeniul alcalin
in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite,
pH-ul scade spre acid
1
A.
in inflamatii creste spre domeniul alcalin
in inflamatii scade spre domeniul acid
doar in rinite alergice pH-ul scade spre domeniul
acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre
domeniul alcalin
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Solutiile izotonice au:
aceeasi concentratie molara
aceeasi concentratie procentuala
2
A.
acelasi pH
aceeasi concentratie molara si acelasi pH
concentratie molara diferita si acelasi pH
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
In formula de calcul De Vries prevazuta in
F.R. X de la monografia de generalitati
"Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:
Coeficientii de disociere a substantelor active
Raportul dintre concentratia si masa
moleculara relativa a substantei de izotonizat
3
A.
Raportul dintre concentratia % si masa
moleculara relativa a substantei de izotonizat
Raportul dintre masa moleculara relativa a
substantei de izotonizat si concentratia %
Raportul dintre masa moleculara relativa a
substantei de izotonizat si concentratia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Se administreaza endonazal pentru actiune
sistemica, urmatoarele medicamente:
Testosteron
Cloramfenicol
4
A.
Nitroglicerina
Nicotina
Lidocaina
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Solventii indicati pentru preparate nazale
sunt:
Solutia izotonica de NaCl 9%
Solutia de glucoza 50%
5
A.
Parafina lichida
Polietilenglicoli lichizi
Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate
de cel putin 0,2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 332,333)
Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas
trebuie sa fie cuprins intre:
5-6,5
5-7,5
6
A.
6-7,5
5-8
6-8,5
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823/ FR X)
Conform F.R. X conservarea picaturilor de
nas se face:
In recipiente inchise etans prevazute cu sistem
picurator
In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade
Celsius prevazute cu sistem picurator
7
A.
In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade
Celsius prevazute cu sistem picurator
In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme
de picurare
In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel
mult 25 grade Celsius
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru
nas:
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina
0,1%
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1%
8
A.
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina
0,1
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 10
F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi

pentru nas
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Pag. 183 din 309
Conform F.R. X picaturile pentru nas cu
clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:
Venena
Separanda
9
A.
Deoarece contine o substanta toxica, se
pastreaza la Separanda
Deoarece contine o substanta puternic activa, se
pastreaza la Venena
Nici o varianta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor
de nas oficinale cu nafazolina se foloseste:
Tampon acetat
Tampon citrat
10
A.
Tampon fosfat
T.H.A.M
Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea
pH-ului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
Sa fie hidrosolubili
Sa fie liposolubili
11
A.
Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
Sa fie inerti din punct de vedere chimic si
farmacologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 333)
Conservantii antimicrobieni folositi la
prepararea erinelor sunt:
Clorura de benzalconiu 1%
Tiomersalul 0,02%
12
A.
Clorbutanolul 0,05-0,1%
Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
Clorocrezol 0,05-0,1%
B.
C.
D.
E.
(pag. 334)
Ca agenti de marire a vascozitatii, la
prepararea erinelor se folosesc
Carbopolii
Metilceluloza
13
A.
Guma arabica
Guma tragacanta
Carboximetilceluloza sodica
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Mucoasa nazala are o permeabilitate:
Relativ crescuta atat pentru moleculele de
substante hidrofile cat si lipofile
Relativ scazuta atat pentru moleculele de
substante hidrofile cat si lipofile.
14
A.
Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile
Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile
Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 337)
La nivelul nucoasei nazale:
Unele substante active sunt inactivate datorita
efectului de prim pasaj hepatic
Unele substante active sunt activate datorita
efectului de prim pasaj hepatic
15
A.
Se evita efectul de prim pasaj hepatic
Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei
aminopeptidazelor
Are loc un pseudoefect al primului pasaj
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Biodisponibilitatea formelor farmaceutice
nazale poate fi modificata de diferite
afectiuni ca:
Raceli
Deviatie de sept nazal
16
A.
Poliartrita reumatoida
Rinite virale
Rinite alergice si cronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
n plus, fa de soluii, la prepararea erinelor
se ine seam i de:
pH (pentru erinele lichide);
izotonie (pentru erinele soluii);
17
A.
eficacitate terapeutic;
realizarea unei toxiciti locale;
scderea rapid a coninutului n substana
activ.
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Pe cale nazal nu se administreaz:
sisteme bioadezive nazale
microsfere nazale
18
A.
sisteme membranare sau rezervoare
unguente nazale
alveoconuri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 320)
Pag. 184 din 309
Conform FR X pH-ul picturilor apoase
pentru nas nu este:
acid
alcalin
19
A.
neutru
cuprins ntre 6-7,5
cuprins ntre 4-7,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 823/ FR X)
Conform FR X la prepararea erinelor se
folosesc urmtoarele substane auxiliare cu
excepia:
solubilizanilor
agenilor pentru ajustarea pH-ului
20
A.
ageni pentru creterea vscozitii
conservanilor antimicrobieni potrivii
agenilor pentru scderea vscozitii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823/ FR X)
FR X nu menioneaz ca monografii
individuale de picturi pentru nas soluia de:
clorhidrat de efedrin 0,1%
clorhidrat de nafazolin 0,1%
21
A.
clorhidrat de nafazolin 0,2%
clorhidrat de nafazolin 1%
clorhidrat de pseudoefedrin 0,2%
B.
C.
D.
E.
(pag. 824/ FR X)
Conform FR X la prepararea picturilor
pentru nas este contraindicat folosirea ca
solvent a :
soluiilor apoase izotonice
soluiilor apoase hipertonice
22
A.
soluiilor apoase hipotonice
uleiului de floarea soarelui neutralizat
parafinei lichide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Pentru obinerea preparatelor rinologice
lichide se prefer un vehicul:
izotonic
tamponat la pH 7,5-8
23
A.
neiritant
netoxic
uor hipertonic
B.
C.
D.
E.
(pag. 329,332)
n formularea erinelor soluii se inea seama
de urmtorii factori:
pH
culoare
24
A.
izotonie
miros
vascozitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Referitor la pH-ul erinelor este fals afirmaia:
influeneaz clearance-ul muco-ciliar
influeneaz epiteliul mucoasei nazale
25
A.
asigur stabilitatea substanei medicamentoase
asigur eficacitatea terapeutic
nu influeneaz biodisponibilitatea substanei
medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Va crete spre alcalin pH-ul erinelor lichide
folosite n tratamentul urmtoarelor afeciuni:
rinite acute
rinite alergice
26
A.
sinuzite
inflamaii
toate rspunsurile sunt corecte
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Sistemele tampon folosite n cazul erinelor,
pentru ajustarea pH-ului la valorile
fiziologice, sunt:
fosfat monosodic/fosfat disodic
acid citric/citrat de sodiu
27
A.
acid boric/borax
trimetamol
rezorcin
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Sistemul tampon acid boric/borax:
se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide
nu se utilizeaz pentru tamponarea erinelor
lichide
28
A.
influeneaz negativ clearance-ul mucociliar
la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea
micrii ciliare
la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea
micrii ciliare
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Pag. 185 din 309
Condiiile obligatorii pentru materiile prime
folosite la prepararea erinelor sunt:
s influeneze negativ clearance-ul mucociliar
s nu lezeze mucoasa nazal
29
A.
s nu irite mucoasa nazal
dac sunt insolubile s aib un diametru mai mic
de 50m
s nu influeneze negativ clearance-ul mucociliar
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Administrarea transnazal pentru aciunea
sistemic se face pentru urmtoarele clase
terapeutice:
medicamente cardiovasculare
hormoni
30
A.
prostaglandine
analgezice
antipiretice
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Solvenii folosii la prepararea erinelor:
sa corespunda conditiilor de calitate din
farmacopee
sa asigure stabilitatea substanelor ncorporate
31
A.
sa nu reacioneze cu substanele asociate i cu
recipientul
sa fie miscibili cu mucusul nazal
sa aiba aciune farmacologic proprie
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Controlul calitii erinelor, conform FR X,
cuprinde:
determinarea pH-ului
masa total pe recipient
32
A.
dozarea substanei active
determinarea coninutului n solvent
determinarea volumului preparatului
B.
C.
D.
E.
(pag. 823)
Erinele se mai numesc:
nasoguttae
otoguttae
33
A.
solutii
oculoguttae
auristillae
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 322)
Mentionati anexele cavitatii nazale:
piramida nazala
cavitatile nazale
34
A.
narile
glandele sudoripare
sinusurile paranazale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 322)
Urmtoarele enzime nu sunt continute in
secretiile din celulele mucusului nazal:
anhidraza carbonica
lizozim
35
A.
leucinaminpeptidaza
monooxigenaza
alcooldehidrogenaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325,326)
Miscarea cililor vibratili care acopera epiteliul
mucoasei nazale nu este influentat de:
saruri coloidale de argint
adrenalina
36
A.
apa distilata
mentol
efedrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 331)
In terapia endonazala nu se utilizeaza
urmatoarele clase de medicamente:
hormoni
antihistaminice
37
A.
anestezice locale
anestezice generale
prostaglandine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 332)
Referitor la agentii folositi pentru marirea
vascozitatii erinelor, sunt adevarate
afirmatiile:
scad timpul de contact cu mucoasa nazala
se folosesc sub forma de solutii concentrate
38
A.
sunt substante liposolubile
nu sunt inerti farmacologic
maresc timpul de contact cu mucoasa nazala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 333)
Pag. 186 din 309
Nu se utilizeaza ca promotori de absorbtie
nazala:
laurilsulfat de sodiu
saponine
39
A.
acid oleic
metilceluloza
bacitracina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 334)
La administrarea medicamentelor pe
mucoasa nazala apar dificultati la trecerea
prin bariera:
hematoencefalica
fizica
40
A.
temporara
reprezentata de epiderm
chimica
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Conditiile de absorbtie transnazala sunt
modificate de:
consideratii de formulare
parametrii fizico-chimici ai recipientului de
conditionare secundara
41
A.
forma farmaceutica
parametrii fizico-chimici ai substantei
medicamentoase
starea foselor nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
Calea transcelulara a pasajului transnazal:
este importanta pentru absorbtia substantelor
lipofile
este importanta pentru absorbtia substantelor
hidrofile
42
A.
implica un transport activ al substantelor active
implica un transport pasiv al substantelor active
implica trecerea prin membrana celuleor apicale
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
Clasificarea medicamentelor rinofaringiene
are la baza criteriile urmatoare:
natura solventului
culoarea recipientului de conditionare primara
43
A.
durata efectului terapeutic
actiunea terapeutica
modul de administrare
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
In functie de modul de administrare
medicamentele rinofaringiene se clasifica in:
spalaturi
forme oficinale
44
A.
instilatii
inhalatii
erine multidoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
Primele forme farmaceutice utilizate petru
tratarea afectiunilor nazale au fost:
microsferele nazale
gelurile bioadezive
45
A.
inhalatiile
fumigatiile
sisteme bioadezive pulverulente
B.
C.
D.
E.
(pag. 321)
La nivelul mucoasei nazale se aplica pentru
actiunea sistemica urmatoarele clase
terapeutice:
antiinfectioase
antiinflamatoare
46
A.
vaccinuri
parasimpatolitice
cardiovasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
Epiteliul respirator contine urmatoarele tipuri
de celule:
cilindice ciliate
cilindrice neciliate
47
A.
calciforme
bazale
romboidale
B.
C.
D.
E.
(pag. 324)
Urmatoarele categorii de preparate nazale
sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:
creioane nazale
solutii pentru spalaturi nazale
48
A.
pulberi nazale
picaturi nazale
comprimate nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 121)
Pag. 187 din 309
Conform Suplimentului 2004 al FR X pe
eticheta preparatelor nazale trebuie sa se
mentioneze:
denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni
adaugati
denumirea tuturor emulgatorilor adaugati
49
A.
denumirea tuturor edulcorantilor adaugati
ca preparatul nu este steril
cand este cazul, ca preparatul este steril
B.
C.
D.
E.
(pag. 122)
Stabiliti care din urmatoarele determinari nu
sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X
in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:
uniformitatea masei
sterilitatea
50
A.
masa sau volumul eliberat
uniformitatea continutului
uniformitatea dozei eliberate
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
In compozitia bazelor de unguent lavabile
anionice regasim:
Alcool cetilic
Glicerol
51
A.
Laurilsulfat de sodiu
Apa
Hidroxipropilmetilceluloza
B.
C.
D.
E.
(pag. 532)
In scopul dezinfectarii aparaturii folosite
industrial la prepararea formelor semisolide
pentru aplicatii cutanate, se folosesc:
Apa clorinata
Formaldehida
52
A.
Apa purificata
Ulei de parafina
Spalare cu jet de apa rece cu presiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 536)
Marcati afirmatiile corecte referitoare la
coeficientul de partitie piele/vehicul:
Este dependent de afinitatea reciproca dintre
substanta medicamentoasa si vehicul
O valoare mare indica faptul ca vehiculul are
afinitate mare pentru substanta medicamentoasa
53
A.
O valoare mica indica faptul ca vehiculul are
afinitate mica pentru substanta medicamentoasa
O valoare mica indica un grad crescut de
interactiune a substantei medicamentoase cu
vehiculul
Este raportul concentratiilor substantei
medicamentoase la echilibru intre stratul cornos
si vehicul
B.
C.
D.
E.
(pag. 522-523)
Pastele utilizate pentru aplicatii cutanate
prezinta proprietati de curgere:
De tip plastic
De tip pseudoplastic
54
A.
Dilatanta
De tip tixotrop
De tip semitixotrop
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 153)
Elementele importante care influenteaza
transferul transcutanat sunt:
Clearance-ul substantei medicamentoase dupa
traversarea stratului cornos
Activitatea termodinamica a substantei
medicamentoase
55
A.
Activitatea termodinamica a sangelui
Coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
Coeficientul de repartitie vehicul/sange
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Agentii tensioactivi intalniti in formularea
preparatelor semisolide pentru aplicatii
cutanate actioneaza:
Ca promotori de absorbtie
Ca inhibitori de absorbtie
56
A.
Prin reducerea tensiunii interfaciale
Prin modificarea helixului proteic, in special
tensioactivii anionici
Prin modificarea helixului proteic, cu fortarea
gruparilor hidrofile spre interior, in special
tensioactivii cationici
B.
C.
D.
E.
(pag. 528)
Pag. 188 din 309
Tema nr. 34
Suspensii farmaceutice
Ed. Dacia, 2001.
pag. 475-481
Medicala, 2006.
FRX pag. 893-894
Intr-o suspensie, viteza de sedimentare a
particulelor solide poate fi micsorata prin:
folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
cresterea diferentei de densitate intre cele doua
faze
1
A.
scaderea concentratiei fazei solide
scaderea gradului de dispersie
scaderea vascozitatii mediului de dispersie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea
unei suspensii:
solubilitatea in apa a fazei dispersate
gradul de hidratare
2
A.
vascozitatea mediului de dispersie
sarcina electrica a particulelor fazei interne
volumul suspensiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Caracteristicile particulelor suspendate in
suspensiile floculate sunt:
nu sunt entitati individuale
au viteza de sedimentare mica
3
A.
sunt entitati individuale
formeaza lent sedimentul
duc la obtinerea unui sediment greu de
redispersat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 478)
La prepararea suspensiilor de uz intern nu se
folosesc:
aglutinanti
4
A.
aromatizanti
coloranti
edulcoloranti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 479)
Gradul de floculare al unei suspensii se
determina prin:
masurarea volumului de sediment format
conductimetric
5
A.
metoda diluarii
determinarea indicelui de refractie
metoda colorarii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 478)
Viteza de sedimentare a particulelor unei
suspensii poate fi scazuta prin:
cresterea gradului de dispersie
scaderea concentratiei fazei disperse
6
A.
scaderea vascozitatii mediului de dispersie
folosirea de polimeri hidrofili
utilizarea tensioactivilor in cantitate mare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Conform FR X substantele auxiliare folosite
la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele,
cu exceptia:
agentilor de floculare
colorantilor
7
A.
conservantilor antimicrobieni potriviti
umectantilor
adsorbantilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 893/FR X)
Afirmatii adevarate despre suspensiile
farmaceutice, conforn FR X:
sunt preparate farmaceutice lichide sau
semisolide
sunt constituite din una sau mai multe substante
active insolubile suspendate in mediu de
dispersie
8
A.
90% din particulele examinate au diametru de
cel mult 150 micrometri
90% din particulele examinate au diametru de
cel mult 25 micrometri
substante auxiliare folosite: diluanti, adsorbanti,
agenti tensioactivi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 893/ FR X)
Formularea suspensiilor farmaceutice are
urmatoarele obiective cu exceptia:
reducerea vitezei de sedimentare
reducerea fenomenului de crestere a cristalelor
9
A.
asigurarea redispersarii omogene
evitarea sedimentarii
reducerea cimentarii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 475)
Pag. 189 din 309
Obtinerea fazei insolubile la prepararea
suspensiilor nu se face prin:
precipitarea cu solventi organici
precipitarea prin modificarea pH-ului
10
A.
precipitarea prin dubla descompunere
procedeul sedimentrii
triturare la mojar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
Viteza de sedimentare a particulelor solide
dintr-o suspensie, scade prin:
scderea concentratiei fazei solide
scderea gradului de dispersie
11
A.
scderea vscozittii mediului de dispersie
folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
cresterea diferentei de densitate ntre cele dou
faze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Stabilitatea unei suspensii este influentat
de urmatorii factori, cu exceptia:
gradului de hidratare
solubilitatii n ap a fazei dispersate
12
A.
volumului suspensiei
vscozitatii mediului de dispersie
sarcinii electrice a particulelor fazei interne
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Conform FR X pe etichetele recipientelor
care contin suspensii trebuie sa se
mentioneze urmatoarele:
a se pastra la 4C
a se pastra la temperatura camerei
13
A.
a se pastra ferit de umiditate
a se pastra n recipiente nchise etans
a se agita nainte de administrare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 894/ FR X)
Comportamentul particulelor unei suspensii
este influentat de urmatorii factori :
culoarea substantei suspendate
forma solvatata
14
A.
forma amorfa
starea anhidra
structura cristalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
La prepararea suspensiilor obtinerea fazei
insolubile se face prin:
precipitare prin dubla descompunere
precipitarea prin modificarea pH-ului
15
A.
precipitarea cu solventi organici
triturare la mojar
procedeul sedimentarii
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
defloculate
sedimentarea se face lent
sedimentul e foarte usor de redispersat
16
A.
viteza de sedimentare e mare
sedimentarea nu se realizeaza individual
particulele dispersate nu sunt ca entitati
individuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
Metode de obtinere a suspensiilor floculate:
cu ajutorul substantelor tensioactive
cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul
este mai dificil de realizat
17
A.
prin agitare foarte puternica
prin adaugare de emulgatori
floculare prin controlul sarcinii electrice a
particulelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Calitatea suspensiilor se controleaza prin
determinarea:
gradului de coalescenta
marimii particulelor
18
A.
potentialului zeta
vascozitatii
vitezei de sedimentare
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Obtinerea suspensiilor sterile se realizeaza
prin:
preparare pe cale aseptica
filtrare
19
A.
sterilizare la etuva
folosirea de materii prime nesterile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480)
Pag. 190 din 309
Pentru determinarea marimii particulelor
fazei solide a unei suspensii se foloseste:
pipeta Andreasen
masurarea volumului sediment
20
A.
microscopul cu micrometru ocular etalonat
cernarea cu site standardizate
numaratorul Coulter
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje:
pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati
de ingrijire
evitarea gustului neplacut al substantelor active
21
A.
se pot administra substante greu solubile in apa
procesele de degradare ale substantelor active
sunt mai reduse
aparitia sedimentelor cimentate
B.
C.
D.
E.
(pag. 475)
Pulverizarea unei substante solide duce la
obtinerea de particule cu urmatoarele
caracteristici:
stare energetica scazuta la suprafata
nu au tendinta de aglomerare
22
A.
stare energetica crescuta la suprafata
tendinta de adsorbtie a aerului
mai dificil de dispersat in apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Referitor la flocularea suspensiilor cu
substante tensioactive, sunt adevarate
afirmatiile:
se folosesc tensioactivi ionici
particule individuale trebuie acoperite integral cu
filmul de tensioactiv
23
A.
se folosesc tensioactivi neionici: tween,span
particulele individuale sa nu fie integral acoperite
cu filmul de tensioactiv
este necesara o cantitate foarte mare de
tensioactiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Flocularea suspensiilor cu ajutorul
polimerilor hidrofili:
foloseste tween sau span
polimerii hidrofili realizeaza o scadere a
vascozitatii mediului de dispersie
24
A.
este mai dificil de realizat fata de alte metode de
floculare
foloseste lanolina
necesita tensioactivi neionici
B.
C.
D.
E.
(pag. 479)
Factori care nu influenteaza stabilitatea fizica
a suspensiilor:
umectarea particulelor
densitatea fazelor
25
A.
gustul suspensiei
dimensiunea particulelor
culoarea suspensiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 477)
Prepararea suspensiilor defloculate :
se face prin dispersarea substantei
medicamentoase
se prepara prin cristalizare controlata
26
A.
se controleaza sarcina electrica a particulelor cu
ajutorul unui electrolit
se utilizeaza substante tensioactive
se face cu polimeri hidrofili
B.
C.
D.
E.
(pag. 479)
Flocularea prin controlul sarcinii electrice:
se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn
contrar particulelor suspendate
este dificil de realizat
27
A.
cresterea valentei ionilor creste capacitatea de
floculare
cresterea valentei ionilor scade capacitatea de
floculare
ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti
decat ionii bivalenti
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
In realizarea flocularii prin controlul sarcinii
electrice a particulelor cu ajutorul unui
electrolit se pot folosi ca agenti floculanti :
methocel
clorura de aluminiu
28
A.
lauril sulfat de sodiu
polioxietilen monostearat
fosfatul dipotasic
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Conform FR X marimea particulelor unei
suspensii :
se determina prin examinarea a 100 mg
substanta activa suspendata la microscop
90% din particule au diametru maxim 50
micrometri
29
A.
90% din particulele suspensiilor oftalmice au
diametru maxim 25 micrometri
10% din particulele examinate au diametru max
100 micrometri
se determina prin examinarea a 10 g substanta
activa suspendata, la microscop
B.
C.
D.
E.
(pag. 893)
Pag. 191 din 309
Precizati factorii dependenti de substanta
activa care influenteaza comportamentul
particulelor in suspensie:
tipul de emulgator folosit
30
A.
cresterea temperaturii
forma amorfa ori cristalina
polimorfismul
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Prepararea suspensiilor se face prin:
dispersarea pulberilor intr-un vehicul
agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie
intr-un vehicul
31
A.
precipitarea substantelor medicamentoase in
vehicul
folosirea unui emulgator corespunzator
metoda gumei uscate sau continentala
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Suspensiile defloculate se caracterizeaza
particule dispersate sub forma de entitati
individuale in vehicul
viteza de sedimentare mare
32
A.
grad ridicat de impachetare al particulelor
sedimentul se formeaza rapid
particulele sunt puternic legate intre ele
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Suspensiile-picaturi pentru ochi, conform FR
X
pot prezenta un sediment usor redispersabil prin
agitare
90% din particulele examinate trebuie sa
prezinte un diametru de maxim 25 micrometri
33
A.
se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine
inchise
pentru suspensiile unidoza se admite adaosul
conservantilor antimicrobieni
90% din particulele examinate trebuie sa prezinte
un diametru de maxim 50 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 710)
Urmtorii factori, dependenti de substanta
activa, nu influenteaz comportamentul
particulelor solide dintr-o suspensie
starea anhidr
34
A.
forma amorf
forma solvatat
culoarea substantei suspendate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
n suspensiile defloculate:
particulele dispersate nu sunt ca entitti
individuale
sedimentarea se realizeaz individual
35
A.
viteza de sedimentare e mare
sedimentarea se face ncet
sedimentul este foarte usor de redispersat
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Nu reprezinta metoda de obtinere a
suspensiilor floculate:
realizarea floculrii prin controlul sarcinii electrice
a particulelor
realizarea floculrii cu ajutorul substantelor
tensioactive
36
A.
realizarea floculrii cu ajutorul polimerilor hidrofili
realizarea floculrii prin metoda gumei umede
realizarea floculrii prin adugare de emulgatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Controlul calittii suspensiilor nu implic
determinarea:
mrimii particulelor
vitezei de sedimentare
37
A.
culorii preparatului
vscozittii
gradului de coalescent
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Sterilitatea suspensiilor nu se poate obtine
prin:
sterilizare la etuv
38
A.
filtrare
folosirea de materii prime nesterile
prepararea pe cale aseptic
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Mrimea particulelor fazei solide a unei
suspensii se determin folosind:
microscopul portabil
cernerea cu site nestandardizate
39
A.
numrtorul Coulter
pipeta Andreasen
msurarea volumului sedimentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Pag. 192 din 309
Avantajele suspensiilor:
posibilitatea administrrii de substante cu
solubilitate redus n ap
procesele de degradare ale substantelor active
sunt mai reduse
40
A.
evitarea gustului neplcut al substantelor active
aparitia sedimentelor cimentate
pot fi administrate usor persoanelor cu dificultti
de nghitire
B.
C.
D.
E.
(pag. 475)
n formularea suspensiilor se tine seama de:
sedimentarea particulelor
cresterea mrimii particulelor
41
A.
obtinerea unei suspensii floculate
obtinerea unei suspensii defloculate
de alti factori, nu de cei enumerati mai sus
B.
C.
D.
E.
(pag. 475)
Particulele obtinute prin pulverizarea unei
substante solide:
au stare energetic crescut la suprafat
nu au stare energetic
42
A.
nu au tendint de aglomerare
au tendint de adsorbtie a aerului
sunt mai usorl de dispersat n ap
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
In cazul substantelor puternic active sau
toxice, masa prelucrata sub forma de
suspensie, conform FR X, nu trebuie sa
depaseasca doza maxima pentru:
3 zile
5 zile
43
A.
12 ore
24 de ore
11 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 894/ FR X)
Conform FR X suspensiile administrate
intern pot contine:
microorganisme
aglutinanti
44
A.
corectori de gust
corectori de miros
adsorbanti
B.
C.
D.
E.
(pag. 893/ FR X)
oftalmice:
90% din particulele examinate au diametrul de
cel mult 25 m
50 m
45
A.
cel mult 25 m
cel mult 150 m
cel mult 15 m
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 710/ FR X)
Flocularea corespunzatoare se manifesta la
urmatoarele concentratii ale ionilor:
25-150 milimoli/litru pentru ioni monovalenti.
200-300 milimoli/litru pentru ioni monovalenti
46
A.
1-3 milimoli/litru pentru ioni bivalenti
0,001-0,005 milimoli/litru pentru ioni trivalenti
0,5-2 milimoli/litru pentru ioni bivalenti
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Suspensiile farmaceutice sunt:
sisteme disperse eterogene
sisteme disperse omogene
47
A.
sisteme disperse mecanice
forme farmaceutice solide
destinate numai administrarii interne
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 475)
Reprezinta fenomene de instabilitate pentru
suspensiile farmaceutice:
cremarea
ecremarea
48
A.
coalescenta
agregarea particulelor si sedimentarea
topirea fazei solide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 475)
Comportamentul particulelor aflate in
suspenie nu este influentat de:
structura cristalina a acestora
starea anhidra a acestora
49
A.
gustul preparatului
polimorfismul substantei active
forma amorfa sau cristalina a acestora
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
Pag. 193 din 309
Referitor la suspensiile farmaceutice sunt
au monografie de generalitati in FR X
nu au monografie de generalitati in FR X
50
A.
au monografie de generalitati in Suplimentul
2004 al FR X
au monografii individuale in Suplimentul 2004 al
FR X
au monografii individuale in FR X
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 893)
STT-urile se clasifica in functie de relatiile
dintre configuratia promotorului de
absorbtie, sistemul de design si
componentele sale in:
STT-uri tip Doelker
STT-uri tip matrita adeziva
51
A.
STT-uri tip rezervor cu lichid
STT-uri tip rezervor cu stare solida
STT-uri tip matrita polimerica
B.
C.
D.
E.
(pag. 847)
Selectarea promotorilor de absorbtie pentru
produsele de uz transdermic se poate baza
pe:
Eficacitatea de a micsora eliberarea substantei
active din forma dozata
Promovarea absorbtiei percutanate
52
A.
Demonstrarea compatibilitatii cu matrita
polimerica
Demonstrarea incompatibilitatii cu componentele
sistemului terapeutic
Eficacitatea de a nu modifica eliberarea
substantei active din forma dozata
B.
C.
D.
E.
(pag. 858)
Poliacrilatii sunt utilizati ca adezivi pentru
STT-uri, deoarece:
Sunt alergenici
Sunt instabili la oxidare
53
A.
Au toleranta buna pentru lipidele pielii
Au buna solubilitate si difuzibilitate pentru
substantele active
Au comportare presosensibila buna
B.
C.
D.
E.
(pag. 867)
Marcati afirmatiile adevarate referitoare la
siliconele adezive presosensibile utilizate in
formularea STT-urilor:
Sunt adecvate pentru lipirea rapida pe toate
tipurile de piele
Se inmoaie la 50 grade Celsius
54
A.
Au energie superficiala scazuta
Contin antioxidanti, conservanti, plasticizanti si
catalizatori
Au temperatura de tranzitie in stare cristalina
scazuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 868)
Conform FR X - suplimentul 2004 Emplastra
transcutanea se pastreaza la:
Temperatura camerei, daca nu se prevede altfel
15 grade Celsius, daca nu se prevede altfel
55
A.
Loc racoros, daca nu se prevede altfel
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 173)
Doza zilnica de substanta medicamentoasa
care poate fi eliberata sistemic, printr-o
marime rezonabila a ariei unui STT ramane
mai mica de:
100 mg
10 mg
56
A.
50 mg
75 mg
150 mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 845)
Pag. 194 din 309
Tema nr. 35
Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate
Ed. Dacia, 2001.
pag. 513-538
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2004: pag. 152-158
Scopul terapiei medicamentoase
dermatologice este:
instalarea unor stari patologice
modificarea sau ajustarea functiei de bariera a
pielii
1
A.
scaderea functiei bariera mecanica
scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii
subtierea stratului cornos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517/Leucuta)
Scaderea absorbtiei percutanate este redusa
in cazurile urmatoare:
psoriazis
cheratinizarea excesiva
2
A.
ranile penetrante
jupuirea pielii
infectiile cutanate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 524/Leucuta)
Afirmatii adevarate despre sistemele
terapeutice transdermice:
cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu
poate fi controlata
folosesc calea cutanata pentru efecte locale
3
A.
contin substante active intr-un rezervor
sunt forme farmaceutice transparente
cedarea substantelor active este influentata de
variabilele de la locul de absorbtie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521/Leucuta)
Afirmatii adevarate despre absortia
percutanata:
este un proces de difuziune activ
decurge contrar gradientului de concentratie
4
A.
nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici
substantei madicamentoase
nu depinde de starea pielii
este un proces de difuzie pasiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 520/Leucuta)
Urmatoarele substante active sunt folosite ca
antiseboreice in terapia locala cu exceptia:
substantelor astringente
antibioticelor
5
A.
substantelor cheratolitice
substantelor degresante
substantelor reducatoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518/Leucuta)
Substantele active se absorb transepidermic
astfel:
prin peretii foliculilor pilosi
prin glandele sebacee
6
A.
prin glandele sudoripare
prin stratul cornos, intra sau intercelular
raspunsurile corecte sunt c si d
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 519/Leucuta)
Referitor la paste este adevarat ca:
sunt baze de unguent lavabile
au continut redus de substante insolubile solide
7
A.
filmul format pe tegument este transparent
in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon
sunt mai grase decat unguentele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533/Leucuta)
Afirmatii corecte referitoare la sistemele
viteza de eliberare a substantei active este
influentata de variabilele de la locul de absorbtie
sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata
8
A.
folosesc calea cutanata pentru efecte locale
au actiune rapida
cinetica este intotdeauna de ordinul1
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523/Leucuta)
faza apoasa depaseste 25% din masa
unguentului
pe tegumente realizeaza film opac
9
A.
in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc
1%
nu au efect de filtru solar
au proprietati absorbante pentru diferite noxe
deoarece suprafata particulelor solide continute
este redusa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533/Leucuta)
Pag. 195 din 309
La obtinerea unguentelor acceleratorii de
penetrare:
sunt incompatibili cu substantele active
au actiune farmacologica
10
A.
scad temporar capacitatea bariera a pielii
nu trebuie sa permita pierderea unor
componente ale lichidelor biologice
sunt alergeni
B.
C.
D.
E.
(pag. 527/Leucuta)
Afirmatii adevarate despre bazele de unguent
lavabile:
pot fi anhidre sau hidratate de tip U/A
se numesc si evanescente
11
A.
formeaza un film care nu este ocluziv dupa
aplicare pe piele
se indeparteaza doar prin spalare cu apa si
sapun
sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana
hidrata
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Caracteristicile acceleratorilor de penetrare
utilizati la obtinerea unguentelor:
cresc temporar capacitatea de bariera a pielii
au actiune farmacologica
12
A.
sunt alergizanti
scad temporar capacitatea bariera a pielii
nu trebuie sa permita pierderea unor
componente ale lichidelor biologice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 527/Leucuta)
Factori dependenti de natura chimica a
substantei madicamentoase care
influenteaza transferul cutanat:
coeficientul de repartitie U/A
coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
13
A.
activitatea termodinamica a substantei
medicamentoase
prezenta unei duble legaturi C2-C3
clearance-ul substantei medicamentoase dupa
B.
C.
D.
E.
(pag. 525/Leucuta)
Bazele de absorbtie hidratate:
se numesc si coldcreme
sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase
moleculare mici si mari
14
A.
Sunt emulsii apa/ulei
unguentul emulgator este un astfel de exemplu
lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de
exemplu
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Bazele de unguent lavabile:
pot fi baze anhidre
pot fi hidratate de tip U/A
15
A.
pot fi hidratate de tip A/U
se mai numesc si crme
dupa evaporarea apei formeaza un film continuu
si hidrofob
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Unguentele trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii de calitate:
instabilitate fizica
prezenta caracterului sensibilizant
16
A.
puritate
eficienta-efect terapeutic bun
stabilitate fizico-chimica
B.
C.
D.
E.
(pag. 533/Leucuta)
Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai
mica in urmatoarele cazuri:
cand solubilitatea in vehicul este foarte mare
cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este
mic
17
A.
cand solubilitatea in vehicul este foarte mica
cand substanta medicamentoasa este
emulsionata in vehicul
cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este
mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 529/Leucuta)
Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei
percutanate urmatoarele substante:
dimetilsulfoxid
propilenglicol
18
A.
dimetilacetamida
dimetilformamida
miristat de izopropil
B.
C.
D.
E.
(pag. 527/Leucuta)
Elemente mai importante care infuenteaza
transferul percutanat:
coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
activitatea termodinamica a substantei
medicamentoase
19
A.
clearance-ul substantei medicamentoase dupa
natura chimica a substantei medicamentoase
cantitatea de excipient folosita
B.
C.
D.
E.
(pag. 525/Leucuta)
Pag. 196 din 309
Afirmatii corecte privind bazele de unguent
lavabile:
prin incorporarea de substante grase pot avea
caracter emolient
dupa evaporarea apei ramane un film
semipermeabil
20
A.
unguentul emulgator hidratat este o baza de tip
emulsie U/A
lanolina hidratata cu 25% apa este o baza
lavabila
dupa evaporarea apei ramane un film continuu si
hidrofob
B.
C.
D.
E.
(pag. 523/Leucuta)
Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare
la bazele de absorbtie:
sunt anhidre si hidratate
cele hidratate au proprietati emoliente
21
A.
unguentul simplu este un vehicul anhidru
constituit din vaselina-lanolina (10:90)
alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
cele hidratate se numesc si coldcreme
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Etapele absorbtiei percutanate sunt
urmatoarele:
dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient
difuzia moleculelor substantei medicamentoase
prin vehicul spre suprafata pielii
22
A.
parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi
retinere in derm
difuzia prin stratul cornos ,in epiderm si derm
B.
C.
D.
E.
(pag. 521/Leucuta)
Absorbtia transfoliculara a substantei active
se realizeaza prin:
glandele sebacee
glandele endocrine
23
A.
glandele sudoripare
anexele pielii
peretii foliculilor pilosi
B.
C.
D.
E.
(pag. 519/Leucuta)
Produse naturale organice formatoare de
geluri:
tragacanta
agar
24
A.
bentonita
pectine
carragenan
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
pot sa contina oxid de Zn, talc, amidon
sunt unguente cu un continut ridicat de
substante insolubile solide (20-50%)
25
A.
au proprietati absorbante pentru diferite noxe
chimice
sunt foarte grase
sunt transparente
B.
C.
D.
E.
(pag. 533/Leucuta)
Conform Suplimentului FRX din 2004, din
clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii
cutanate fac parte:
unguentele
crmele
26
A.
gelurile
emplastrele medicamentoase
solutiile
B.
C.
D.
E.
(pag. 153/Supl 2004)
Preparatele semisolide pentru aplicatii
cutanate pot contine:
antioxidanti
27
A.
stabilizanti
agenti de crestere a solubilitatii
emulgatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 152/Supl 2004)
In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul
FRX din 2004 prevede ca trebuie luate masuri
corespunzatoare pentru asigurarea calitatii
microbiologice in urmatoarele etape:
preformulare
fabricare
28
A.
ambalare
conservare
distributie
B.
C.
D.
E.
(pag. 153,154/Supl 2004)
Pentru a asigura preparatelor semisolide
proprietatile reologice adecvate, se pot
efectua urmatoarele determinari, conform
FRX Supliment 2004:
masurarea consistentei prin penetrometrie
masurarea densitatii
29
A.
masurarea vascozitatii
masurarea conductibilitatii electrice
masurarea tensiunii superficiale
B.
C.
D.
E.
(pag. 154/Supl 2004)
Pag. 197 din 309
Conservarea preparatelor semisolide pentru
aplicatii cutanate:
se face in recipiente inchise etans daca
preparatele contin apa
se face in recipiente inchise etans daca
preparatele contin componente volatile
30
A.
se face in recipiente sterile, inchise etans,
securizate, daca preparatele sunt sterile
securizate daca preparatele contin apa
securizate daca preparatele contin componente
volatile
B.
C.
D.
E.
(pag. 154,155/Supl 2004)
Eticheta preparatelor semisolide trebuie sa
mentioneze:
denumirea tuturor etapelor prepararii
daca preparatul este steril, atunci cand este cazul
31
A.
denumirea tuturor substantelor oficinale continute
denumirea tuturor conservantilor adaugati
conditiile de preparare
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Dintre componentele bazelor de unguent
utilizate pentru prepararea unguentele
hidrofobe fac parte:
grasimile
parafinele solide
32
A.
cerurile
glicerina
polialchilsiloxanii lichizi
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de
tipul de tipul apa in ulei folositi la prepararea
unguentelor de tip emulsii sunt:
monogliceride
alcoolii de lana
33
A.
alcooli grasi sulfatati
esteri ai sorbitanului
alcooli grasi
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de
tipul ulei in apa folositi la prepararea
unguentelor emulsie sunt:
alcoolii grasi sulfatati
eter cetostearil de macrogol
34
A.
polisorbatii
alcoolii grasi
esteri ai acizilor grasi cu macrogolii
B.
C.
D.
E.
(pag. 155,156/Supl 2004)
Cremele sunt:
Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii
cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza
hidrofila
Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de
gelificare corespunzatori
35
A.
Preparate semisolide destinate aplicarii
cutanate, care contin proportii crescute de
pulbere fin dispersata in baza
Preparate compuse dintr-o baza hidrofila
capabila sa retina caldura, in care sunt
dispersate substante active solide sau lichide
Preparate flexibile, care contin una sau mai
multe substante active, destinate aplicarii pe
piele in vederea mentinerii unui contact direct
intre aceasta si substantele active, astfel incat
acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca
agenti protectori sau cheratolitici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157/Supl 2004)
Emplastrele sunt:
Preparate compuse dintr-o baza hidrofila
capabila sa retina caldura, in care sunt
dispersate substante active solide sau lichide
Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de
gelificare corespunzatori
36
A.
Preparate semisolide destinate aplicarii
cutanate, care contin proportii crescute de
pulbere fin dispersata in baza
Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii
cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza
hidrofila
Preparate flexibile, care contin una sau mai
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 158/Supl 2004)
Referitor la emplastre, sunt incorecte
urmatoarele afirmatii:
Sunt preparate flexibile, care contin una sau mai
Nu trebuie sa fie responsabile de iritarea sau de
sensibilizarea pielii
37
A.
Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu
trebuie sa antreneze din preparatul
medicamentos, atunci cand este separata de
stratul adeziv, dupa administrare
Se prezinta intr-o singura dimensiune
Adera puternic pe piele printr-o simpla apasare
B.
C.
D.
E.
(pag. 157,158/Supl 2004)
Pag. 198 din 309
Benzile protectoare din compozitia
emplastrelor:
Ajuta la separarea straturilor adezive ale
emplastrelor
Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele
38
A.
Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu
trebuie sa antreneze din preparatul
medicamentos, atunci cand este separata de
stratul adeziv, inainte de administrare
Se prezinta intr-o singura dimensiune
Sunt constituite din material sintetic sau natural
B.
C.
D.
E.
(pag. 158)
Gelurile hidrofile pot contine:
Amidon
Derivati celulozici
39
A.
Ulei de parafina
Propilenglicol
Silicati de magneziu si aluminiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 157/Supl 2004)
Gelurile lipofile pot sa contina:
Ulei de parafina
Polietilena
40
A.
Uleiuri grase
Derivati celulozici
Sapunuri de aluminiu sau zinc
B.
C.
D.
E.
(pag. 157/Supl 2004)
Emplastrele se pot clasifica in:
Crme
Geluri
41
A.
Paste
Cataplasme
Nici unul dintre raspunsurile de mai sus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 156,157/Supl 2004)
Suplimentul FRX din 2004 prevede
urmatoarele determinari pentru preparatele
semisolide pentru aplicare cutanata:
Masa sau volumul eliberat
Marimea particulelor
42
A.
Sterilitatea
Dizolvarea
Nici unul din raspunsurile de mai sus
B.
C.
D.
E.
(pag. 154/Supl 2004)
Principalele functii ale pielii sunt:
invelirea si protejarea tesuturilor si lichidelor
organismului
functie termoreglatoare
43
A.
rol de reglarea presiunii sanguine
functie de reproducere
functie de protectie impotriva noxelor externe
B.
C.
D.
E.
Poarta denumirea de "manta acida" a pielii:
aparatul pilosebaceu
sebumul
44
A.
stratul cornos
epidermul
stratul spinos
B.
C.
D.
E.
*
Care din urmatoarele variante sunt zone
terapeutice la nivelul pielii:
stratul Malpighi
stratul cornos
45
A.
suprafata externa
glandele pielii
epidermul viu si dermul superior
B.
C.
D.
E.
Absorbtia percutanata se poate realiza prin
urmatoarele cai:
transcornean
transepidermic
46
A.
transfolicular
raspunsurile a si b
raspunsurile a si c
B.
C.
D.
E.
(pag. 519/Leucuta)
Pag. 199 din 309
Absorbtia decurge in urmatoarele etape
consecutive:
difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata
pielii, dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient, parasirea
vehiculului si patrunderea in stratul cornos,
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor
prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea
vehiculului si patrunderea in stratul cornos,
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
47
A.
parasirea vehiculului si patrunderea in stratul
cornos, dizolvarea particulei de substanta
prin vehicul spre suprafata pielii, difuzia prin
stratul cornos in epiderm si derm
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm,
parasirea vehiculului si patrunderea in stratul
cornos, dizolvarea particulei de substanta
prin vehicul spre suprafata pielii
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm,
difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata
pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in
stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521/Leucuta)
Fac parte din categoria acceleratorilor
absorbtiei percutanate:
tensioactivii
dimetilsulfoxidul
48
A.
acidul salicilic
dimetilformamida
acidul oleic
B.
C.
D.
E.
Factori ce influenteaza absorbtia percutanata:
factori meteorologici
factori fiziologici
49
A.
natura chimica a substantei medicamentoase
tipul vehicolului
natura adjuvantilor
B.
C.
D.
E.
Excipientul poate avea urmatoarele roluri in
formularea preparatelor dermatologice:
vehicul hidrofob
agent de scadere a vascozitatii
50
A.
vehicul neapos, miscibil cu apa, cosolvent
formator de matrita
agent de crestere a vascozitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 529/Leucuta)
Precizati substantele medicamentoase care
cresc punctul de topire al supozitoarelor:
Uleiurile volatile
Guajacolul
51
A.
Teofilina
Fenolul
Eucaliptolul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 901)
Afirmatiile adevarate referitoare la cerintele
de calitate privind gelatina, ca excipient
hidrosolubil la prepararea supozitoarelor,
sunt:
Vascozitate zero
Capacitate de gelificare
52
A.
Lipsa microorganismelor aerobe
Sa contina Enterobacteriaceae, Pseudomonas
aeruginosa, Staphylococcus aureus
Sa contina bacterii anaerobe sporulate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 903)
Supozitoarele tip emulsie prezinta
urmatoarele dezavantaje:
Intarirea supozitoarelor prin pierderea apei
Stabilitate similara cu supozitoarele tip suspensie
53
A.
Cresterea acizilor grasi liberi prin hidroliza
gliceridelor
Contaminare microbiana mai mare
Variatii in absorbtia substantelor
medicamentoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 911)
Conform normelor F.I.P. privind gradul de
puritate microbiana supozitoarele sunt
caracterizate prin:
Incadrare in grupa 3
Absenta de Escherichia coli
54
A.
Absenta bacteriilor anaerobe
Limite de fungi/gram sau fungi/ml
Limite de bacterii anaerobe /gram sau /ml
B.
C.
D.
E.
(pag. 914)
Afirmatiile corecte referitoare la bazele de
supozitoare Witepsol sunt:
Sunt incompatibile cu benzocaina
Nu pot fi sterilizate
55
A.
Sunt inerte chimic
Au tendinta de fisurare
Solidifica lent
B.
C.
D.
E.
(pag. 922)
Pag. 200 din 309
Adjuvantii utilizati pentru imbunatatirea
dispersarii substantelor medicamentoase in
bazele de supozitoare sunt:
Tensioactivii anionici
Tensioactivii neionici
56
A.
Uleiurile neutre
Pulberile inerte
Apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 929-930)
Pentru studierea comportarii supozitoarelor
la temperatura fixa (37 grade Celsius) se
utilizeaza urmatoarele procedee:
Fuller si Munzel
Erweka
57
A.
Setnikar si Fantelli
Krowczynski
Gattefosse
B.
C.
D.
E.
(pag. 949)
Tema nr. 36
Preparate transdermice
Ed. Dacia, 2001.
pag. 610-641
vol II, pag. 841-878
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2004: pag. 171-174
Din categoria sistemelor cu cedare
controlata autoreglabila (inteligente) fac
parte:
sistemele bioadezive
dispozitive cu cedare controlata
1
A.
sisteme cu eliberare pulsatorie
sisteme cu eliberare autoreglabila
sisteme vectorizate
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 636)
Dispozitive modulabile pentru transportul
medicamentos transdermic:
pompe seringi
Iontoforeza
2
A.
sistemul Oros
Electroporarea
fonoforeza
B.
C.
D.
E.
Sisteme de administrare cu viteza
preprogramata a substantei
medicamentoase:
pompe peristaltice
sisteme vectorizate
3
A.
sisteme rezervor cu membrana, cu cedare
controlata de permeabilitate
sisteme matrita sau monolitice, cu cedare
controlata de difuzie
sisteme cu microcompartimente inchise, cu
cedare controlata de dizolvare
B.
C.
D.
E.
Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe
difuzia moleculara printr-o membrana
polimerica:
Ocusert
Nitroderm
4
A.
Scopoderm
Catapres
Seretide
B.
C.
D.
E.
Sistemul terapeutic Transderm Nitro
afirmatii adevarate:
contine nitroglicerina asociata cu Clonodina
pentru prevenirea crizelor de angina
5
A.
este de tip rezervor
este dispozitiv de cedare modulat din exterior
este dispozitiv de cedare transdermic
B.
C.
D.
E.
Norplant:
este un sistem terapeutic pentru aplicare dermica
este un sistem terapeutic pentru implantare
dermica
6
A.
contine levonorgestrel
contine extract de plante
contine nicotina
B.
C.
D.
E.
Pag. 201 din 309
Duragesic afirmatii adevarate:
este un sistem de administrare cu viteza
preprogramata a substantei medicamentoase
contine Fentanil
7
A.
contine scopolamina
cantitatea de substanta eliberata este direct
proportionala cu marimea plasturilor
contine Diazepam
B.
C.
D.
E.
Sistemul Deponit
este un sistem terapeutic`de tip matrita
continand Nitroglicerina
este un sistem iontoforetic periodic transdermic
8
A.
este un sistem modulabil prin camp magnetic
exterior
este preparat prin realizarea unor straturi
succesive de polimer izobutilenic
contine Fentanil
B.
C.
D.
E.
Sistemul Compudose - afirmatii adevarate:
este dispozitiv de cedare modulat din exterior
este un sistem terapeutic`de tip matrita
administrabil ca implant subdermic
9
A.
contine estradiol intr-un extract siliconic
contine Levonorgestrel intr-un extract siliconic
contine scopolamina
B.
C.
D.
E.
Sistemul Oros:
este o pompa osmotica de uz oral
are marimea unui comprimat obisnuit
10
A.
este impermeabil fata de substantele active si
fata de apa
este un sistem modulabil de pH
este un sistem terapeutic pentru implantare
dermica
B.
C.
D.
E.
Pompe si sisteme implantabile pentru
perfuzare exemple:
pompe osmotice
dispozitive de perfuzare ambulatorii
11
A.
sisteme de perfuzare continua
pompe peristaltice
sisteme vectorizate
B.
C.
D.
E.
Exemple de pompe de perfuzare implantabile:
Sistemul Oros
Catapres
12
A.
dispozitive cu presiune de vapori
pompe peristaltice
Sistemul Deponit
B.
C.
D.
E.
Dispozitivele cu modulare din exterior sunt:
hidrogeluri termosensibile
dispozitive cu cedare modulata de schimbarea
pH-ului
13
A.
pompe seringi
Iontoforeza
Sistemul Oros
B.
C.
D.
E.
In cazul sistemelor cu cedare controlata
eliberarea substantei medicamentoase;
a. este neinfluentata de variabilele fiziologice
locale
c. este influentata de variabilele fiziologice locale
d. viteza de cedare este neprogramata
b. se face cu o viteza inconstanta
14
A.
c. este influentata de variabilele fiziologice locale
d. viteza de cedare este neprogramata
e. se face cu o viteza nereproductibila
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta/pg. 610)
Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul
Ocusert sunt adevarate cu exceptia;
este un implant ocular
contine pilocarpina baza dispersata in ulei de
silicona
15
A.
se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40
contine pilocarpina baza dispersata in gel de
alginat
viteza de cedare din sistem este inferioara vitezei
de absorbtie prin cornee.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta/pg. 614))
Exemple de sisteme terapeutice
comercializate:
Transderm-scop
Transderm-nitro
16
A.
Nicoderm CQ
Normaderm
Norplant
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta/pg. 615).)
Pag. 202 din 309
Elementele structurale comune la toare
STT-urile sunt:
un strat permeabil,
un strat impermeabil,
17
A.
un strat support pentru susbtana
medicamentoas,
un strat suport pentru unguent,
o membran pentru controlul vitezei de eliberare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 842)
Controlul dozei de substan
medicamentoas eliberat dintr-un STT are
la baz urmtoarele mecanisme:
difuzie molecular pasiv a substanei n
structurile pielii
difuzie activat de o for fizic de transport
18
A.
nici un rspuns nu e correct
difuzie activat de umiditate
difuzie activat de bioadezivitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 845)
Din punct de vedere al tehnologiei
farmaceutice, STT-urile se clasific n STT-
uri cu eliberare:
controlat prin permeabilitatea membrane,
prin difuzie controlat de matri,
19
A.
controlat din microrezervoare cu soluie,
controlat de curentul electric,
toate rspunsurile sunt corecte.
B.
C.
D.
E.
(pag. 853)
Sistemele terapeutice transdermice:
se aplica pe leziunea respectiva a pielii
irita pielea
20
A.
sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate
au un film protector
contin doua folii preotectoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 172)
Suportul extern al sistemelor terapeutice
transdermice:
este permeabil fata de substantele active si
impermeabil fata de apa
fata de apa
21
A.
nu sustine preparatul
permeabil fata de apa
nu protejeaza preparatul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 171)
Sistemele terapeutice transdermice
afirmatii adevarate:
poate fi constituit dintr-o matrita solida sau
semisolida
Compozitia si structura matritei influenteaza
modul de difuziune transdermica a substantelor
active
22
A.
poate fi constituit numai dintr-o matrita solida
structura matritei nu influenteaza modul de
difuziune transdermica a substantelor active
nu conteaza tipul matritei
B.
C.
D.
E.
(pag. FRX - 171)
Exemple de sisteme polimerice cu cedare
controlata tip matrita:
Progestasert
Ocusert
23
A.
Nitro-dur
Compudose
Deponit
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta - pg. 618))
Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul
Transderm-nitro sunt false cu exceptia;
este un sistem tip matrita
contine triturat de nitroglicerina pe gel de alginat
24
A.
contine clonidina asociata cu nitroglicerina
pentru prevenirea anginei pectorale
este un sistem tip rezervor
se foloseste ca implant cutanat
B.
C.
D.
E.
*
Conform FRX, suplimentul 2004,sistemele
a. sunt preparate farmaceutice inflexibile
sunt preparate farmaceutice inflexibile
sunt de dimensiuni fixe, standardizate
25
A.
contin o numai o substanta activa
structura matritei nu influenteaza modul de
difuziune transdermica a substantei active
elibereaza substanta activa in circulatia generala
dupa traversarea barierei cutanate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (9 171))
Sistemele terapeutice transdermice nu
contin
solubilizanti
stabilizanti
26
A.
substante farmacologic active
substante care sa modifice absorbtia
transdermica
substante care sa modifice absorbtia
transdermica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (9 171))
Pag. 203 din 309
Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele
de cedare a substantei medicamentoase
activate de enzime sunt false cu exceptia:
rezervorul medicamentos este alcatuit din
microsfere de substanta medicamentoasa
procesul enzimatic activeaza cedarea substantei
cu o cinetica de ordinul 0
27
A.
rezervorul medicamentos este alcatuit din
macrosfere de substanta medicamentoasa
procesul enzimatic activeaza cedarea substantei
cu o cinetica de ordinul 1
un proces neenzimatic activeaza cedarea
substantei
B.
C.
D.
E.
*
Viteza de cedare a substantei
medicamentoase din sistemele de cedare
controlata tip matrita este influentata de
urmatorii factori cu exceptia:
timp
doza initiala in matrita polimerului
28
A.
solubilitatea substantei medicamentoase in
polimer
coeficientul de difuzie a moleculelor substantei
medicamentoase in matrita polimerului
gradul de hidratare al substantei
medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
Sistemul Progestasert:
contine cristale de estradiol dispersate in ulei de
silicona
este invelit de o membrana neporoasa de
copolimer de etilen-vinil-acetat
29
A.
contine cristale de scopolamina dispersate in ulei
de silicona
este invelit de o membrana poroasa de
copolimer de etilen-vinil-acetat
elibereaza substanta medicamentoasa cu o
cinetica de ordinul 1
B.
C.
D.
E.
*
Referitor la tehnologia sistemelor cu
eliberare controlata este adevarat ca:
a. formularea micsoreaza viteza de cedare
formularea micsoreaza viteza de cedare
formularea micsoreaza viteza de absorbtie
30
A.
asigura un control al absorbtiei in organism
formularea creste viteza de cedare
formularea creste viteza de absorbtie
B.
C.
D.
E.
*
Sistemele de administrare cu viteza
controlata prin activare sunt activate de
urmatorii factori cu exceptia:
presiune osmotica
ph
31
A.
ioni
presiunea vaporilor
forta de comprimare exercitata de ponsoanele
masinii de comprimat
B.
C.
D.
E.
*
Sistemele de administrare cu viteza
preprogramata a substantei
medicamentoase:
Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare
controlata de permeabilitate
Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare
controlata de pH
32
A.
Sunt sisteme rezervor cu matrita cu cedare
controlata de ioni
sunt sisteme cu microcompartimente deschise
cu cedare controlata prin dizolvare
sunt sisteme cu macrocompartimente inchise cu
cedare controlata de difuzie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pg. 611))
Sistemul Nitrodisc (Roberts):
Utilizeaza o matrita de alginat siliconic
Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei
mineral
33
A.
Viteza de cedare poate creste la asociere cu ulei
de izopropil
este format din macrocompartimente inchise
este format din microcompartimente deschise
B.
C.
D.
E.
*
Presiunea osmotica ca sistem de activare a
eliberarii din sistem se intalneste in:
Pompa osmotica elementara (Oros).
Pompa osmotica push pull
34
A.
Pompa osmotica implantabila Alzet
Pompa osmotica Ocusert
Pompa osmotica Progestasert
B.
C.
D.
E.
Exemple de sisteme de cedare controlata cu
microcompartimente inchise
Sistemul Nitrodisc
Dispozitiv transdermic contraceptiv
35
A.
Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C
Sistemul Deponit
Sistem terapeutic transderm-Nitro
B.
C.
D.
E.
Pag. 204 din 309
Iontoforeza:
utilizeaza un camp electric pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
ionizabile prin piele
utilizeaza un camp magnetic pentru activarea
ionizabile prin piele
36
A.
se mai numeste si transferul atomilor
se mai numeste si transferul ionilor
este folosita pentru transferul pasiv al pilocarpinei
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta - pg. 631)
Sistemele bioadezive:
sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta
fata de membranele biologice
sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta
fata de organele cavitare
37
A.
mecanismul bioadeziunii este mecanic
eliberarea este controlata de osmoza prin
bariera gelifiata
mecanismul bioadeziunii este termic
B.
C.
D.
E.
*
Formularea sistemelor terapeutice nu include
faza preformularii
alegerea vehiculului
38
A.
alegerea excipientilor
testul de dezagregare al sistemelor
alegerea variabilelor tehnologice de fabricare
B.
C.
D.
E.
*
Conditia esentiala pentru realizarea unui
preparat cu actiune prelungita este
lipsa unor efecte imunologice
puritatea substantei medicamentoase
39
A.
inocuitatea relativa a medicamentului
cedarea cu viteza mai mare a substantei
medicamentoase decat viteza de absorbtie in
organism
cedarea cu viteza mai mica a substantei
medicamentoase decat viteza de absorbtie in
organism
B.
C.
D.
E.
*
Sistemele cu cedare preprogramata bazata
pe difuzia moleculara:
folosesc presiunea osmotica ca sursa de energie
se bazeaza pe transferul de masa generat de
lipsa unui gradient de concentratie
40
A.
Difuzia substantei medicamentoase urmeaza de
regula legea Fick
folosesc presiunea vaporilor ca sursa de energie
se bazeaza pe transferul de masa generat de ioni
B.
C.
D.
E.
*
Sistemul terapeutic Duragesic (Alza):
Este un sistem transdermic ce contine Fentanil
Este un sistem transdermic ce contine Morfina
41
A.
rezervorul medicamentos este o solutie
metanolica a substantei medicamentoase
contine scopolamina
B.
C.
D.
E.
*
Sistemul terapeutic Norplant:
este un dispozitiv intrauterin
contine progesteron
42
A.
contine levonorgestrel
se aplica cutanat
contine nicotina
B.
C.
D.
E.
*
Clasele medicamentoase folosite in pompele
osmotice implantabile sunt urmatoarele cu
exceptia:
anestezice
antibiotice
43
A.
anticoagulante
dezinfectante
hormoni
B.
C.
D.
E.
*
Pompele si sistemele implantabile pentru
perfuzare sunt urmatoarele cu exceptia:
pompe osmotice
dispozitive de perfuzare ambulatorii
44
A.
sisteme contifue de perfuzare continua
pompe de perfuzare implantabile
Dispozitive transdermice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pg. 624))
Iontoforeza:
utilizeaza un camp magnetic pentru activarea
utilizeaza un camp electric pentru activarea
45
A.
utilizeaza presiunea vaporilor pentru activarea
utilizeaza hidroliza pentru activarea transportului
moleculelor medicamentoase
utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea
B.
C.
D.
E.
*
Pag. 205 din 309
Fonoforeza:
este un sistem de cedare al substantei
medicamentoase activata cu ajutorul
ultasunetelor,
se numeste si ionoforeza
46
A.
foloseste energia electrica pentru a activa
cedarea substantelor medicamentoase
foloseste hidratarea polimerului pentru a activa
cedarea substantelor medicamentoase
este un sitem frecvent utilizat in medicina
B.
C.
D.
E.
*
Electroporarea:
consta in formarea pasagera de pori in stratul
lipidic
se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a
substantei medicamentoase modulate mecanic
47
A.
se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a
substantei medicamentoase modulate magnetic
consta in formarea permanenta de pori in stratul
lipidic
se mai numeste si sonoforeza
B.
C.
D.
E.
*
Sistemele terapeutice transdermice se mai
numesc si:
emplastra subcutanea
emplastra usum dermicum
48
A.
emplastra transcutanea
romplastra transcutanea
emplastra medicati
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (FRX - 171))
Sistemul terapeutic transdermic:
contine o singura substanta activa
nu contine stabilizanti
49
A.
contin numai colorantii aprobati de Ministerul
Sanatatii
contine una sau mai multe substante active
contine antioxidanti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 171)
Referitor la uniformitatea continutului
sistemului terapeutic transdermic este
adevarat ca:
trebuie sa corespunda determinarii A a
uniformitatii continutului unidoza
trebuie sa corespunda determinarii D a
uniformitatii continutului unidoza
50
A.
trebuie sa fie neuniforme
uniformitatea este stabilita standard
toate afirmatiile sunt false
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 171)
Etichetarea sistemelor terapeutice
transdermice:
trebuie sa mentioneze cantitatea totala de
substante active
are obligatoriu chenar albastru
51
A.
are obligatoriu chenar rosu
nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de
substante active, acestea fiind stiute
are obligatoriu chenar negru
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 173)
Conservarea sistemelor terapeutice
transdermice:
se pastreaza la loc racoros
se pastreaza la Venena
52
A.
se pastreaza la Separanda
se pastreaza la temperatura camerei
se pastreaza oriunde
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 173)
Sistemele terapeutice transdermice
conditionare;
sub forma de rezervor solid
prezinta o membrana impermeabila ce nu
influenteaza cedarea
53
A.
sub forma de rezervor semisolid
prezinta o membrana impermeabila ce
influenteaza cedarea
prezinta o membrana permeabila ce
influenteaza eliberarea
B.
C.
D.
E.
(pag. FRX - 172)
Plastifiantii mai des utilizati pentru
acoperirea prin filmare pot fi clasificati dupa
structura lor, dupa cum urmeaza:
Polioli
Esteri organici
54
A.
Glicerolesteri
Agenti tensioactivi
Copolimeri ai acidului metacrilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 573-576)
In procesul de dezagregare produs de un
superdezagregant, intervin urmatorii factori:
Marimea particulelor dezagregatului
Marimea particulelor substantei active
55
A.
Structura moleculara a dezagregantului
Efectul fortei de comprimare aplicate
Efectul de recomprimare
B.
C.
D.
E.
(pag. 439)
Pag. 206 din 309
Referitor la AVICEL, sunt corecte
urmatoarele afirmatii
Este o celuloza cu proprietati excelente de
aglutinare si de curgere
Este un amidon partial pregelatinizat
56
A.
Confera comprimatelor rezistenta mecanica
suficienta
Este de culoare galbena
Pentru comprimare directa se recomanda
AVICEL PH-302R
B.
C.
D.
E.
(pag. 429)
In categoria agentilor antifrictionali utilizati
ca substante auxiliare in formularea
comprimatelor, regasim:
Umectantii
Lubrifiantii
57
A.
Aglutinatii
Glisantii
Absorbantii
B.
C.
D.
E.
(pag. 423)
Legarea particulelor solide in comprimate se
realizeaza, conform clasificarii RUMPF, prin:
Punti solide
Punti de lichide
58
A.
Punti de aglutinanti
Punti de diluanti
Forte electrostatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 411)
Reprezinta un parametru util pentru a
masura frecarea cu peretii matritei in timpul
procesului tehnologic de comprimare:
Diferentele in transmiterea fortei
Coeficientul de dilatare in timpul ejectiei
59
A.
Diferenta dintre fortele celor doua poansoane
Anularea presiunii de comprimare
Forta de ejectie minima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 409-410)
FR X precizeaza conservarea "la cel mult 25
grade Celsius" in cadrul monografiei de
capsule cu:
Ampicilina
Acetat de retinol
60
A.
Clorhidrat de tetraciclina
Acetat de alfatocoferol
Clorhidrat de ampicilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194-201)
Tema nr. 37
Preparate rectale
Ed. Dacia, 2001.
pag. 538-552;
vol II, pag. 893-975;
Medicala, 2006.
FRX, pag. 889-893; FRX Supl. 2004: pag. 145-152
Conform FR X supozitoarele cu metronidazol
contin:
4 g metronidazol
0,5-1g metronidazol
1
A.
2g metronidazol
200mg metronidazol
100mg metronidazol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 892/FRX)
Supozitoarele pentru adulti au conform FR X
greutatea de :
1-5g
2-4g
2
A.
2-3g
1-2g
5-12g
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 889/FRX)
Conform FR X supozitoarelor rectale
preparate cu baze liposolubile, trebuie sa se
topeasca la 37+/- 2 C in cel mult:
60 minute
15 minute
3
A.
30 minute
45 minute
90 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 890/FRX)
Pag. 207 din 309
Conform FR X supozitoarele rectale
preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se
dizolve la 37+/- 2 C in cel mult:
60 minute
30 minute
4
A.
20 minute
90 minute
40 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 890/FRX)
Pastrarea supozitoarelor se face conform FR
X in recipiente bine inchise la cel mult:
15 C
8 C
5
A.
25 C
18 C
30 C
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 890/FRX)
In farmacie supozitoarele se prepara prin:
comprimare directa
porfirizare
6
A.
metoda imersiei
granulare
modelare manuala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 899/FRX)
Referitor la untul de cacao este adevarat ca:
este o baza hidrosolubila
este prevazut in FR X
7
A.
nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin
topire si turnare in forme
nu este prevazut de FR X
nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin
modelare manuala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 890/FRX)
Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu
exceptia:
Suppocire
Massa Novata
8
A.
Massa Estarinum
Witepsol
Massa tripla
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 543/Leucuta)
Dozele terapeutice maxime pentru
substantele toxice si puternic active din
supozitoare
aceleasi cu cele folosite n cazul preparatelor
farmaceutice administrate intern
sunt de doua ori mai mari dect n cazul
preparatelor farmaceutice administrate intern
9
A.
la supozitoare nu este necesar calculul dozelor
maxime
pentru supozitoare exista tabele separate cu
dozele terapeutice maxime
sunt de doua ori mai mici dect n cazul
preparatelor farmaceutice administrate intern
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. FR X, 889)
Supozitoarele rectale - au :
forma rotunda
forma ovoidala
10
A.
forma de torpila
forma cilindroconica
diametrul bazei 8-10 mm
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 889/FRX)
La prepararea supozitoarelor conform FR X
se pot folosi si substante auxiliare ca:
diluanti
adsorbanti
11
A.
agenti tensioactivi
conservanti antimicrobieni potriviti
coloranti
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 889/FRX)
Supozitoarele se pot administra pe
urmatoarele cai:
i.m.
i.v.
12
A.
rectala
vaginala
uretrala
B.
C.
D.
E.
Greutatea supozitoarelor rectale:
5-12 g
12-14g
13
A.
aproximativ 10 g
aproximativ 1 g pentru copii
aproximativ 2 g pentru adulti
B.
C.
D.
E.
Pag. 208 din 309
Administrarea rectala a medicamentelor se
foloseste in urmatoarele situatii:
cand exista obstructii ale tractului gastro-
intestinal
pentru evitarea primului pasaj hepatic
14
A.
numai cand substanta activa este foarte toxica
administrata oral
cand substantele madicamentoase sunt
inactivate de secretiile gastrice sau intestinale
in caz de vomismente
B.
C.
D.
E.
Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala
poate avea drept etapa limitanta de viteza:
transportul moleculelor dizolvate prin membrana
rectului
forma anhidra a substantei medicamentoase
15
A.
forma cristalina
cedarea substantei medicamentoase din forma
farmaceutica
dizolvarea substantei medicamentoase din
mucusul rectal
B.
C.
D.
E.
Etapele eliberarii si absorbtiei substantei
medicamentoase din supozitoare sunt:
transferul substantei madicamentoase prin
membrana rectala
difuzia substantei medicamentoase dizolvate din
excipientul topit sau dizolvat
16
A.
topirea bazei de supozitor
dizolvarea bazei de supozitor
transferul substantei medicamentoase
nedizolvate din excipient in mucusul rectal
B.
C.
D.
E.
In FRX sunt oficinale urmatoarele
supozitoare:
cu piroxicam
cu fenilbutazona
17
A.
cu algocalmin
cu glicerol
cu metronidazol
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 892/FRX)
Afirmatii corecte privind untul de cacao:
este un excipient hidrofil
are tendinta la rancezire
18
A.
este un excipient gras
se pastreaza la rece ferit de lumina
se obtine prin presarea la rece a semintelor de
Theobroma cacao
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 542/FRX)
Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:
polimorfism
variatii in compozitie
19
A.
tendinta la rancezire
inocuitatea
toleranta locala
B.
C.
D.
E.
Caracteristicile gliceridelor semisintetice
folosite ca baza de supozitoare:
solidificare rapida
indice hidroxil mare
20
A.
indice de iod scazut
punct de topire la 32-34 C
punct de topire la 40-45 C
B.
C.
D.
E.
Proprietatile excipientilor folositi la
prepararea supozitoarelor sunt:
interval suficient de mare intre punctul de topire
si solidificare
solidificarea sa se faca prin contractie de volum
21
A.
sa fie inerti chimici
interval mic intre punctul de topire si solidificare
sa aiba actiune farmacologica
B.
C.
D.
E.
Procedee de obtinere a gliceridelor
semisintetice ca baze grase de supozitor:
hidrogenarea uleiului vegetal
presarea la cald a semintelor de Theobroma
cacao
22
A.
procedeul de transesterificare a uleiului de
palmier
procedeul reesterificarii
procedee extractive
B.
C.
D.
E.
Plastifianti folositi la prepararea
supozitoarelor:
ulei de ricin
hialuronidaza
23
A.
tocoferol
Tween 80
glicerol
B.
C.
D.
E.
Pag. 209 din 309
Promotori ai absorbtiei folositi la prepararea
supozitoarelor:
tensioactivi
acid ascorbic
24
A.
Tween 80
salicilat de sodiu
acid oleic
B.
C.
D.
E.
Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea
supozitoarelor sunt:
gliceride ale acizilor grasi saturati
uleiuri neutre cu vscozitate redusa
25
A.
ulei de parafina
ulei de ricin
ulei de avocado
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pag. 544)
Substantele medicamentoase continute de
supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt:
antihemoroidale
laxative
26
A.
purgative
Antispasmodice
tranchilizante
B.
C.
D.
E.
Urmatoarele afirmatii despre calea rectala
sunt adevarate cu exceptia :
Este alternativa caii orale
Nu se foloseste in vomismente
27
A.
Cantitatea de substanta medicamentoasa poate
depasi doza maxima pentru calea orala
Nu se foloseste in obstructii gastro-intestinale
se utilizeaza frecvent in anestezia generala
B.
C.
D.
E.
Proprietatile tehnologice ale gliceridelor
semisintetice:
Hidrofilie variata
putere emulgatoare diferita
28
A.
prezinta polimorfism accentuat
solidificare rapida
Solidificare medie, lenta
B.
C.
D.
E.
Inconvenientele masei gelatinoase in
stocarea supozitoarelor sunt:
sensibila la actiunea luminii
incompatibilitati cu fenolul
29
A.
sensibila la umiditate
poate fi contaminata cu microorganisme
incompatibilitati cu toate substantele farmaceutice
B.
C.
D.
E.
Bazele dispersabile in apa folosite la
prepararea supozitoarelor
contin glicerina solidificata
sunt de obicei gliceride semisintetice
30
A.
sunt de obicei substante tensioactive singure
sau in amestec
sunt de obicei acizi grasi si derivati
nu se folosesc
B.
C.
D.
E.
*
Pulberi inerte folosite pentru usurarea
incorporarii unor substante in supozitoare
sunt:
Dioxid de siliciu coloidal
Talc
31
A.
Acid acetilsalicilic
Lactoza
Amidon
B.
C.
D.
E.
*
Urmatoarele afirmatii despre capsulele moi
rectale sunt adevarate cu exceptia :
sunt preparate solide unidoza
au forma alungita
32
A.
pot fi acoperite cu lubrifianti
au forma sferica
sunt netede
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX 148)
Preparatele rectale semisolide :
Sunt unguente, creme, geluri
Sunt capsule gelatinoase moi
33
A.
sunt preparate multidoza
trebuie dizolvate in apa in momentul administrarii
sunt comprimate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX 151)
Pag. 210 din 309
Preparate rectale sunt urmatoarele, cu
exceptia :
solutii
emulsii
34
A.
spume
capsule moi
Globule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX 145)
Pulberile si comprimatele pentru solutii sau
suspensii rectale :
Sunt preparate unidoza
Sunt preparate multidoza
35
A.
Nu trebuie sa se dezagrege
Contin edulcoranti
Nici una din afirmatii nu este adevarata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX 145)
Urmatoarele forme farmaceutice se pot
administra pe cale rectale cu exceptia :
Capsule moi rectale
solutii rectale
36
A.
spume rectale
Tampoane rectale
sisteme terapeutice osmotice rectale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX 145)
Ca excipient pentru prepararea
supozitoarelor se poate folosi :
celuloza microcristalina
coloranti autorizati
37
A.
lactoza hidratata
fosfat dicalcic dihidratat
amidon pregelatinizat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX 147)
Masa gelatinoasa folosita ca baza
hidrosolubila pentru supozitoare :
are o putere de dispersare inferioara excipientilor
grasi
permite absorbtia mai lenta a substantelor lipofile
38
A.
se foloseste indeosebi la prepararea ovulelor
este alcatuita din polietilenglicoli
se aleg gelatine cu forta de gelificare de 123-
1150 grade Bloom
B.
C.
D.
E.
*
Indicele de saponificare, caracteristica fizico-
chimica a excipientilor pentru supozitoare :
reprezinta numarul de mg KOH necesar pentru
neutralizarea acizilor grasi liberi
reda numarul de g de iod care reactioneaza cu
100 g grasime
39
A.
reprezinta cantitatea de apa in g care poate fi
incorporata in 100 g grasime
100 g gelatina
100 g gelatina
B.
C.
D.
E.
*
Proprietatile excipientilor pentru supozitoare
sunt urmatoarele cu exceptia :
solidificarea sa se faca prin contractie de volum
sa posede inertie chimica
40
A.
la stocarea medicamentului sa fie instabili fata
de umiditate
sa nu fie contaminabili cu microorganisme
sa nu oxideze
B.
C.
D.
E.
*
In timpul prepararii supozitoarelor
inspectarea produsului poate releva
urmatoarele nejunsuri cu exceptia :
lipsa de omogenitate a masei topite
Lipsa de coeziune
41
A.
crapaturi si fisuri
Lipsa de glisanti
sfaramare
B.
C.
D.
E.
*
Fenomenul de transport al substantei
medicamentoase din supozitoare prin masa
excipientului topit sau dizolvat - afirmatii
adevarate:
se face dependent de modul in care aceasta a
fost incorporata in baza de supozitor
este influentat de pH
42
A.
este dependent de starea de agregare a
substantei medicamentoase
depinde de indicele de iod al substantei
depinde de indicele de saponificare al substantei
B.
C.
D.
E.
*
Pag. 211 din 309
Procedeul topirii si turnarii utilizat la
prepararea supozitoarelor afirmatii
adevarate:
substanta medicamentoasa se malaxeaza cu
untul de cacao razuit
se preteaza numai la excipientii hidrofili
43
A.
se preteaza numai la excipientii lipofili
trebuie cunoscuta capacitatea formei goale
substanta medicamentoasa se malaxeaza cu
gliceride semisintetice
B.
C.
D.
E.
Procedee de preparare ale supozitoarelor
modelare manuala
presarea in tipare
44
A.
Comprimarea directa
topire si turnare in forme manual, in doua etape
topire si turnare automatizat, in doua etape
B.
C.
D.
E.
*
Timpul de deformare prin inmuiere sau
lichefiere al supozitoarelor :
este o metoda propusa de Higuchi
supozitorul este introdus intr-un flacon de plastic
45
A.
este o metoda propusa de Krowczinski
se face cu dispozitivul Erweka
determina timpul de topire integrala a
supozitorului imersat in baie de apa la 37C.
B.
C.
D.
E.
*
Substantele modificatoare ale hidrofiliei
utilizate la prepararea supozitoarelor sunt
urmatoarele cu exceptia :
alcool cetilic 5%
laurilsulfat de sodiu
46
A.
lecitina
miristat de PEG
Glicerol
B.
C.
D.
E.
*
Referitor la folosirea apei ca substanta
ajutatoare la prepararea supozitoarelor este
adevarat ca :
in proportie 1-2% ajuta la incorporarea
substantelor minerale
nu se contamineaza microbian
47
A.
nu favorizeaza hidroliza
In cantitati mari necesita tensioactivi pentru a
putea fi incorporata
nu se foloseste ca substanta ajutatoare
B.
C.
D.
E.
*
Ca plastifiant la la prepararea supozitoarelor
se poate folosi :
Tween 80
48
A.
lactoza
ceara de albine
vaselina
B.
C.
D.
E.
*
Controlul calitatii supozitoarelor consta in :
determinarea uniformitatii masei
influenta umiditatii
49
A.
influenta temperaturii
comportamentul la topire
determinarea potentialului zeta
B.
C.
D.
E.
*
Referitor la aspectele biofarmaceutice legate
de administrarea medicamentelor pe cale
rectala este este adevarat ca ;
rectul are functie de absorbtie propriu-zisa
transpotul substantelor nu poate avea loc prin
celulele epiteliale ale mucoasei rectale
50
A.
supozitoarele introduse in rect raman in partea
sa inferioara
absorbtia se poate face datorita vascularizatiei
abundente a regiunii submucoase
nici o afirmatie nu este adevarata
B.
C.
D.
E.
*
Obligatiile membrilor Colegiului
Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele:
Sa poarte insemnele Colegiului Farmacistilor din
Romania
Sa pastreze secretul profesional
51
A.
Sa execute cu buna-credinta sarcinile ce decurg
din hotararile organelor de conducere ale
corpului profesional
Sa achite, in termenul stabilit, cotizatia datorata
in calitate de membru al Colegiului Farmacistilor
din Romania
Sa conteste sanctiunile primite
B.
C.
D.
E.
(pag. 76)
Pag. 212 din 309
Atributiile presedintelui Colegiului
Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele:
Reprezinta Colegiul Farmacistilor din Romania in
relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si
din strainatate
Alege, dintre membrii Consiliului national, Biroul
executiv al Colegiului Farmacistilor din Romania
52
A.
Convoaca si conduce sedintele Adunarii
generale, ale Consiliului national
Stabileste indemnizatiile membrilor Biroului
executiv si indemnizatia de sedinta a membrilor
Comisiei superioare de disciplina
Angajaza personal de specialitate si administrativ
B.
C.
D.
E.
(pag. 78)
Tema nr. 38
Comprimate, capsule
Ed. Dacia, 2001.
pag. 553-593
vol III, pag. 385-617
Medicala, 2006.
FRX, pag. 192-203, pag. 284-286; FRX -Sup1.2004:
pag. 52-68
n funcie de solubilitatea i permeabilitatea
substanelor active, comprimatele se
clasific n:
comprimate cu substane active din clasa III SCB
comprimate cu substane active din clasa IV SCB
1
A.
comprimate cu substane active din clasa V SCB
comprimate cu substane active din clasa VI SCB
comprimate cu substane active din clasa VII
SCB
B.
C.
D.
E.
(pag. 387)
Legturile de adsorbie n care intervin
aglutinanii ntlnii la prepararea
comprimatelor sunt:
aglutinant-matri
aglutinant-poanson
2
A.
aglutinant- aglutinant
aglutinant-substrat
substrat-substrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 411)
Factorii dependeni de material i de
formulare care influeneaz structura
comprimatelor i rezistena mecanic sunt
urmtorii cu excepia:
proprietile fizico-chimice ale particulelor solide,
etapele de amestecare,
3
A.
umiditatea relativ,
tipurile de formulare pentru comprimarea direct,
granularea umed i uscat,
selectarea i influena substanelor auxiliare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 416)
Se numesc capsule operculate:
Capsulele amilacee
Capsulele gelatinoase moi
4
A.
Capsulele gelatinoase tari
Perlele
Casetele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 193/FRX)
Conform F.R. X capsulele sunt pentru
administrare:
Orala
Rectala
5
A.
Vaginala
Auriculara
Oculara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 192/FRX)
Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n
formula de preparare a comprimatelor talcul
trebuie sa fie de cel mult:
1%
2%
6
A.
3%
10%
5%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Pag. 213 din 309
formula de preparare a comprimatelor acidul
stearic trebuie sa fie de cel mult:
10%
1%
7
A.
3%
15%
5%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX10)
formula de preparare a comprimatelor
aerosilul trebuie sa fie de cel mult:
1%
10 %
8
A.
3%
2%
4%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Conform FR X, comprimatele efervescente
trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze n
apa cu efervescenta n cel mult:
20 minute
25 minute
9
A.
10 minute
15 minute
5 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Conform FR X, comprimatele acoperite
trebuie sa se dezagrege n pepsina-solutie
acida n
cel mult:
25 minute
40 minute
10
A.
15 minute
30 minute
o ora
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Uniformitatea masei comprimatelor se
determina, conform FR X, pe:
10 comprimate neacoperite
11
A.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 248/FRX)
Conform F.R. X in formula de preparare a
capsulelor:
Talcul trebuie sa fie de cel mult 1%
Talcul trebuie sa fie de cel mult 3%
12
A.
Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1%
Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3%
Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 192/FRX)
Sunt corecte afirmatiile:
Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa
se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu
se prevede altfel
Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in
apa intr-o masa moale dupa 30sec
13
A.
Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie
sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min
daca nu se
prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie
daca nu se
Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie
daca nu se
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 193/FRX)
Sunt oficinale urmatoarele capsule:
Capsule cu ampicilina
Capsule cu bromura de calciu
14
A.
Capsule cu ciclofosfamida
Capsule cu acetat de retinol
Capsule cu rifampicina
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 193-200/FRX)
Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X:
Comprimatele sunt preparate farmaceutice
solide ce contin doze unitare din una sau mai
multe substante
active
Comprimatele sunt preparate farmaceutice
solide ce contin doze multiple sau unitare din
una sau mai multe
substante active
15
A.
Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S.
Se pot folosi coloranti admisi de M.S.
Se pastreaza in recipiente inchise etans
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284-286/FRX)
Pag. 214 din 309
Din punct de vedere al dezagregarii
comprimatelor F.R. X prevede ca:
Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege
in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel
Comprimatele acoperite enterosolubile nu
trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida
in 2 ore, daca
nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora
daca nu se prevede altfel
16
A.
Comprimatele neacoperite trebuie sa se
dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se
prevede altfel
Comprimatele efervescente trebuie sa se
dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1
ora daca nu se
prevede altfel
Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve
sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in
cel mult 5
min
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 285/FRX)
La prepararea comprimatelor F.R. X prevede
folosirea urmatoarelor substante auxiliare:
Agenti de curgere
Dezagraganti
17
A.
Agenti de crestere a vascozitatii
Aglutinanti
Diluanti
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X
La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa
depaseasca 1%
La prepararea comprimatelor acidul stearic nu
trebuie sa depaseasca 3%
18
A.
Adaugarea corectorilor de gust si miros la
prepararea comprimatelor este admisa pentru
comprimatele ce
se mentin in gura
Adaugarea corectorilor de gust si miros la
prepararea comprimatelor este admisa pentru
comprimatele
administrate dupa o prealabila dizolvare
Aerosilul nu trebuie sa depaseasca 3%
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
Corespund termenului de "compressi
obducti" conform F.R. X:
Comprimatele neacoperite
Drajeurile
19
A.
Comprimatele filmate
Comprimatele efervescente
Nu exista acest termen in F.R. X
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
La prepararea comprimatelor se folosesc ca
dezagreganti urmatoarele substante:
Alginati
Stearat de magneziu
20
A.
Bentonita
Polietilenglicol 4000
Carboximetilceluloza sodica
B.
C.
D.
E.
Se folosesc ca diluanti la prepararea
comprimatelor:
Amidon
Lactoza
21
A.
Manitol
Zahar
Laurilsulfat de sodiu
B.
C.
D.
E.
Se folosesc drept lubrifianti pentru
prepararea comprimatelor:
Ulei de vaselina
Uleiuri minerale
22
A.
Stearat de magneziu
Ciclamati
B.
C.
D.
E.
Se folosesc pentru acoperirea cu film a
comprimatelor urmatorii polimeri
enterosolubili:
Acetoftalat de celuloza
Etil celuloza
23
A.
Polivinilacetoftalat
Polivinilpirolidona
Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai
B.
C.
D.
E.
La prepararea capsulelor se folosesc
urmatoarele matrite hidrofile:
Metilceluloza
Acid poliacrilic
24
A.
Carbopoli
Gliceride
Polivinilpirolidona
B.
C.
D.
E.
(pag. (pag. 583/Leucuta)
Pag. 215 din 309
Ca diluant pentru obtinerea comprimatelor
se foloseste:
lactoza
papaverina clorhidrica
25
A.
manitolul
amidonul
zaharul
B.
C.
D.
E.
(pag. (pag. 565/Leucuta)
Liantii derivati de celuloza cei mai folositi
pentru obtinerea comprimatelor sunt:
metilceluloza
carboximetil celuloza sodica
26
A.
hidroxipropilmetil celuloza sodica
guma arabica
guma tragacanta
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta, p. 566))
Colorantii folositi la obtinere comprimatelor
autorizati de M.S. sunt
eritrozina
indigotina
27
A.
siropul de lamaie
siropul de portocale
riboflavina
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta, p. 568))
Aromatizantii se folosesc la prepararea
urmatoarelor comprimate
comprimate bucale
comprimate masticabile
28
A.
comprimate vaginale
comprimate enterosolubile
comprimate pentru supt
B.
C.
D.
E.
Granularea:
asigura aglomerarea particulelor substantei
medicamentoase impreuna cu excipientii
reduce curgerea in matrita
29
A.
asigura o coeziunea mai buna in comprimat
se face prin compactizare
nu se face prin compactizare
B.
C.
D.
E.
Formularea comprimatelor are ca obiective :
calitatile fizice corespunzatoare ale comprimatului
puritatea chimica si microbiologica
30
A.
substanta medicamentoasa sa ramana in
comprimat la locul de absorbtie
utilizarea unor emulgatori corespunzatori
obtinerea unui punct de solidificare adecvat
B.
C.
D.
E.
(pag. (Leucuta, p. 564))
Dezagragantii utilizati ca excipienti la
prepararea comprimatelor afirmatii
adevarate :
talcul si dioxidul de siliciu coloidal sunt cel mai
frecvent folositi
se folosesc sub forma dispersiilor in apa
(mucilagii)
31
A.
se adauga amestecului de pulberi intragranular
se adauga amestecului de pulberi intergranular
imbunatatesc curgerea comprimatului in matrita
B.
C.
D.
E.
Lubrifiantii propriu-zisi- ca excipienti la
prepararea comprimatelor :
micsoreaza frecarea suprafetei laterale a
comprimatului de matrita
usureaza curgerea granulatului din palnia de
umplere in matrita
32
A.
maresc coeziunea particulelor pulberii pentru
formarea granulatelor
se folosesc in formularea comprimatelor solubile
micsoreaza coeziunea particulelor pulberii pentru
formarea granulatelor
B.
C.
D.
E.
*
Comprimatele sublinguale:
trebuie sa se dezagrege lent
sunt foarte multe tipuri de comprimate de acest
fel
33
A.
se mai numesc si pastile
se mai numesc tablete triturate
B.
C.
D.
E.
*
Comprimatele vaginale :
cedeaza rapid substanta medicamentoasa cu
actiune locala
se folosesc comprimate efervescente
34
A.
se pot folosi comprimate implantabile
se pot folosi capsule implantabile
sunt acoperite cu selac
B.
C.
D.
E.
*
Pag. 216 din 309
Elementul esential al comprimatelor cu
cedare prelungita este:
dezagregarea rapida
producerea unui efect terapeutic prelungit
35
A.
toti componentii sunt solubili in apa
micsorarea vitezei de cedare a substantei
medicamentoase
marirea vitezei de cedare a substantei
medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
Avantajele comprimatelor cu cedare
prelungita
lipsa de flexibilitate in medicatie
mentinerea nivelului medicamentos pe
operioada cat mai scurta
36
A.
usurinta eliminarii rapide a substantei
medicamentoase in caz de supradozare
fluctuatii ridicate ale nivelului medicamentos
lipsa efectelor adverse
B.
C.
D.
E.
*
Sistemele cu eliberare continua :
sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil
in apa indiferent de pH
sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil
in apa la pH acid
37
A.
preparatele se pot realiza sub forma unor
comprimate cu straturi concentrice
preparatele se pot realiza sub forma unor
comprimate cu laminate
sunt forme acoperite cu un film polimeric
insolubil in apa indiferent de pH
B.
C.
D.
E.
*
Rasinile schimbatoare de ioni ;
sunt utilizate pentru prelungirea cedarii
substantelor medicamentoase
se bazeaza pe deplasarea rapida a substantei
medicamentoase de pe complexul format cu
rezina
38
A.
sunt utilizate pentru cedarea rapida a
utilizarea lor este limitata la substantele minerale
se folosesc polimeri hidrodispersabili
B.
C.
D.
E.
*
In capsulele gelatinoase tari nu se
conditioneaza
pulberi
granule
39
A.
Brichete
Bujiuri
suspensii
B.
C.
D.
E.
*
Dintre factorii farmacocinetici implicati in
formularea comprimatelor cu cedare
modificata nu face parte:
volumul de distributie
constanta de viteza a eliminarii
40
A.
fractiunea F absorbita
doza D administrata
Valoarea pH-ului
B.
C.
D.
E.
*
Medicamentele cu actiune repetata:
cedeaza tarziu dupa administrare o doza cu
cedare imediata
cedeaza imediat dupa administrare o doza cu
cedare lenta
41
A.
dupa o perioada de timp cedeaza o a doua doza
cu cedare lenta
cedeaza imediat dupa administrare o doza cu
cedare imediata
necesita administrari repetate
B.
C.
D.
E.
*
Referitor la formularea materialului de
umplut capsulele gelatinoase tari este
adevarat ca:
amestecul de pulberi nu trebuie adus la un grad
avnsat de omogenizare
substantele prescrise in cantitati mici nu reclama
asocierea unui diluant
42
A.
adaugarea unor uleiuri micsoreaza si gradul de
prafuire
asigurarea omogenitatii nu necesita asocierea
unui lubrifiant
substantele prescrise in cantitati mici reclama
asocierea unui edulcorant
B.
C.
D.
E.
*
Pag. 217 din 309
In cazul produselor cu actiune prelungita
cedarea substantei medicamentoase are loc
imediat
cedarea substantei medicamentoase are loc cu
viteza lenta
43
A.
concentratiile plasmatice sunt mentinute pe o
perioada scurta
durata actiunii terapeutice este redusa
absorbtia substantei medicamentoase se face pe
o perioada mai scurta de timp
B.
C.
D.
E.
*
(pag. absorbtia substantei medicamentoase se face
pe o p)
Comprimatele efervescente :
sunt comprimate complet solubile in apa
sunt comprimate complet insolubile in apa
44
A.
toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa
absoarba apa
se asociaza plastifianti
cedeaza lent substanta cu actiune locala
B.
C.
D.
E.
*
Prepararea comprimatelor efervescente
include una din urmatoarele posibilitati:
prepararea concomitenta a fractiunii acide si
alcaline
granularea separata a fractiunilor cu un solvent
organic volatil hidrofil
45
A.
granularea prin comprimare directa
comprimatele trebuie sa se dizolve integral in
apa in maxim 30 minute
comprimatele trebuie sa se dizolve integral in
apa in maxim 5 minute
B.
C.
D.
E.
*
Comprimatele de mestecat :
au ca excipienti glicerol
liantii folositi sunt gelatina, coca de amidon
46
A.
lubrifiantii folositi sunt aerosilul si talcul
toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa
absoarba apa
se numesc si tablete triturate
B.
C.
D.
E.
*
Comprimarea directa :
este practicabila doar foarte rar asupra
se face prin compactizare
47
A.
se face pe cale umeda
este practicabila frecvent asupra substantelor
medicamentoase
caracteristicile comprimatelor nu depind de cele
ale excipientilor
B.
C.
D.
E.
*
Dezagregantii ca excipienti la formularea
comprimatelor
reduc fortele capilare de incorporare a apei in
comprimat
accentueaza fortele capilare de incorporare a
apei in comprimat
48
A.
nu se umfla in contact cu apa
nu elibereaza gaze
nu influenteaza fortele capilare de incorporare a
apei in comprimat
B.
C.
D.
E.
*
Comprimatele obisnuite
sunt comprimate neacoperite pentru uz oral
sunt enterosolubile
49
A.
reprezinta o mica parte din productia de
comprimate
sunt gastrorezistente
se dezagrega lent
B.
C.
D.
E.
*
Drajefierea:
reprezinta acoperirea cu film continuu a
comprimatelo
cresterea in greutate a comprimatului este de 2-
5%
50
A.
cresterea in greutate a comprimatului este de 5%
comprimatele trebuie sa posede o convexitate
optima
se pot folosi si latexurile si pseudolatexurile
B.
C.
D.
E.
*
Polimeri enterosolubili sunt urmatorii cu
exceptia
selac
sirop vascos de zahar
51
A.
acetoftalat de celuloza
polivinilacetoftalat
ftalat de hidroxipropil metilceluloza
B.
C.
D.
E.
*
Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor
izolare samburelui
neaplicarea unui strat de acoperire intermediar
52
A.
aplicarea stratului de acoperire intermediar
finisarea
polisarea
B.
C.
D.
E.
*
Pag. 218 din 309
Conform FR X comprimatele efervescente se
pastreaza:
in recipiente bine inchise
in prezenta unei substante deshidratate
53
A.
la loc racoros
la 30 grade Celsius
in recipiente inchise etans
B.
C.
D.
E.
(pag. 286)
Marcai afirmaiile corecte referitoare la
aerosil:
dioxid de siliciu coloidal,
dioxid de calciu coloidal,
54
A.
ca aglutinant la formularea comprimatelor se
folosete singur,
ca aglutinant la formularea comprimatelor se
folosete amestecul aerosil:amidon hidroxiliat
85:15,
este un bun agent emulgator.
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Utilizarea coloranilor la prepararea
comprimatelor urmrete anumite scopuri,
cum ar fi:
diferenierea concentraiei substanelor active,
pentru a aprea accidente,
considerente de ordin estetic,
55
A.
considerente de ordin comercial,
identificarea produselor la dozare,
diferenierea inovatoarelor de generice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Marcai scara corect a biodisponibilitii
substanelor active n cazul formelor
farmaceutice administrate pe cale oral:
forme solide acoperite >comprimate > capsule >
pulberi> suspensii> emulsii> soluii,
emulsii> soluii> suspensii>pulberi>
capsule>comprimate>forme solide acoperite
56
A.
suspensii> emulsii> soluii> pulberi>
soluii> emulsii>pulberi >suspensii >
soluii> emulsii> suspensii>pulberi>
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 532)
Din categoria agenilor formatori de film,
utilizai la acoperirea formelor farmaceutice
solide, ca polimeri solubili n ap numai la
pH mai mare de 5, fac parte:
Eudragit NE 30
CAP
57
A.
CMEC
HPMCP
Eudragit RL
B.
C.
D.
E.
(pag. 571)
Un polimer ideal utilizat la acoperirea cu film
a formelor solide trebuie s aib urmtoarele
caliti:
proprieti care s influeneze negative
biodisponibilitatea
stabilitate sczut n prezena luminii i cldurii
58
A.
s fie netoxic i inert farmacologic
s fie solubil n ct mai multe sisteme de solveni
s fie insolubil n ct mai multe sisteme de
solveni
B.
C.
D.
E.
(pag. 570)
Defectele ce pot s apar la acoperirea cu
zahr a formelor farmaceutice solide sunt:
erodarea nucleelor,
fragmentarea nucleelor,
59
A.
lipirea comprimatelor de pereii tobei,
lipirea comprimatelor de pereii mojarului,
nveli cu aspect marmorat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 600)
Furnizarea serviciilor farmaceutice de
urgenta se va face cu respectarea
urmatoarelor principii:
Dozele eliberate pot fi pentru maximum 72 de
ore in zilele lucratoare
Pentru sfarsitul de saptamana dozele eliberate
pot fi pentru maximum 72 de ore
60
A.
Dozele eliberate pentru sarbatorile legale sunt
pentru maximum 24 de ore
Medicamentele psihotrope si stupefiante nu fac
obiectul serviciilor farmaceutice de urgenta
Farmacistul va utiliza toate cunostintele sale
profesionale pentru a veni in sprijinul pacientului
B.
C.
D.
E.
(pag. 15)
Pag. 219 din 309
Informatiile referitoare la pacienti, obtinute in
cursul activitatii profesionale, pot fi
dezvaluite de catre farmacist in urmatoarele
cazuri:
Cand pacientul si-a dat consimtamantul verbal
Cand tutorele pacientului a consimtit in scris,
daca varsta pacientului sau starea sa de
sanatate nu permite aceasta
61
A.
Cand este necesar pentru a preveni afectari
majore sau punerea in pericol a sanatatii
pacientului
Pentru stabilirea nevinovatiei in cazul savarsirii
unor contraventii, la solicitarea mass-media
Cand este necesar pentru a preveni punerea in
pericol a sanatatii unei terte persoane
B.
C.
D.
E.
(pag. 14)
Tema nr. 39
Exercitarea profesiunii de farmacist
Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul
sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de
farmacist. Organizarea si fimctionarea Colegiului
Farmacistilor din Romania, Monitorul Oficial al
Romaniei partea I nr. 372/2006.
-
Adunarea generala a farmacistilor unui
colegiu teritorial este formata din:
7 membri, pentru un numar de pna la 100 de
farmacisti nscrisi n acel colegiu
toi farmacitii nscrii n colegiul teritorial
respectiv
1
A.
11 membri, pentru un numar de 101 pna la 500
de farmacisti nscrisi n acel colegiu
13 membri, pentru un numar de 501 pna la
1.000 de farmacisti nscrisi n acel colegiu
19 membri, pentru un numar de peste 1000 de
farmacisti nscrisi n acel colegiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 590)
Biroul consiliului colegiului teritorial al
Colegiului Farmacistilor din Romnia este
format din:
un preedinte, 3 vicepreedini i un secretar
un preedinte
2
A.
3 vicepreedini
un preedinte i un secretar
un preedinte, 2 vicepreedini i un secretar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 594-2)
Organele de conducere, la nivel naional, ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt:
Adunarea general naional; Consiliul naional;
Biroul executiv; preedintele
preedintele
3
A.
Adunarea general naional
Biroul executiv i preedintele
Consiliul naional i preedintele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 596)
Adunarea general naional are urmtoarele
atribuii, cu excepia:
aprob bugetul de venituri i cheltuieli i execuia
celui pentru exerciiul financiar expirat;
alege, dintre membrii si, comisia de cenzori;
4
A.
adopt Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
adopt Codul deontologic al farmacistului;
elaboreaz Codul deontologic al farmacistului;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 598, 604)
Prin titlu oficial de calificare n farmacie se
nelege, cu excepia:
diploma de farmacist, eliberat de o instituie de
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat din Romnia;
certificatul de farmacist specialist, eliberat de
Ministerul Sntii Publice;
5
A.
acreditat sau nu din Romnia;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
eliberate conform normelor Uniunii Europene de
statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparinnd Spaiului Economic European sau de
Conferina Elveian;
dobndite ntr-un stat ter i recunoscute de unul
dintre statele membre prevzute la lit. d) ori
echivalate n Romnia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 554-2)
Monitorizarea i controlul exercitrii
profesiei de farmacist se realizeaz de ctre:
Colegiul Farmacitilor din Romnia i de
numai de Colegiul Farmacitilor din Romnia;
6
A.
numai de Ministerul Sntii Publice;
farmacistul-ef al unitii farmaceutice unde
lucreaz farmacistul respectiv;
managerul compartimentului de resurse umane
al unitii farmaceutice unde lucreaz farmacistul
respectiv;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 556)
Pag. 220 din 309
Exercitarea profesiei de farmacist se
realizeaz prin urmtoarele activiti, cu
excepia:
prepararea formelor farmaceutice ale
medicamentelor;
fabricarea i controlul medicamentelor;
7
A.
prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea
medicamentelor din drogherii;
fabricarea i controlul medicamentelor;
prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea
medicamentelor din farmaciile de spital;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 558)
Farmacistul, n conformitate cu pregtirea sa
universitar, este competent s exercite i
alte activiti profesionale, cu excepia:
farmacovigilen;
marketing i management farmaceutic;
8
A.
activiti didactice sau administraie sanitar.
necolaborare cu medicul pentru stabilirea i
urmrirea terapiei pacientului;
analize n laboratoare de biochimie, toxicologie i
igien a mediului i alimentelor;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 558-2)
Este nedemn s exercite profesia de
farmacist, cu excepia:
farmacistul care a fost condamnat definitiv prin
hotrre judectoreasc pentru svrirea cu
intenie a unei infraciuni contra umanitii, n
mprejurri legate de exercitarea profesiei de
farmacist, i pentru care nu a intervenit
reabilitarea;
intenie a unei infraciuni contra umanitii sau
vieii, n mprejurri legate de exercitarea
profesiei de farmacist, i pentru care a intervenit
reabilitarea;
9
A.
farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa
interdiciei de a exercita profesia, pe durata
stabilit prin hotrre disciplinar.
farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa
interdiciei de a exercita profesia, pe durata
stabilit prin hotrre judectoreasc definitiv
intenie a unei infraciuni contra vieii, n
mprejurri legate de exercitarea profesiei de
farmacist, i pentru care nu a intervenit
reabilitarea;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 562)
Conform, Legii nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul Sntii, exercitarea profesiei de
farmacist este incompatibil cu, cu excepia:
profesia de medic;
oricare ocupaie de natur a aduce atingere
demnitii profesiei de farmacist sau bunelor
moravuri, conform Codului deontologic al
farmacistului;
10
A.
starea de sntate fizic necorespunztoare
pentru exercitarea profesiei de farmacist.
starea de sntate psihic necorespunztoare
pentru exercitarea profesiei de farmacist.
profesia de asistent de farmacie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 563)
Care din urmtoarele afirmaii nu este
corect:
Farmacitii se pensioneaz la vrsta prevzut
de lege
n unitile sanitare publice farmacitii membri
titulari i corespondeni ai Academiei Romne,
profesori universitari, cercettori tiinifici gradul
I, doctori n tiine farmaceutice care desfoar
activiti farmaceutice pot continua, la cerere,
activitatea, pn la mplinirea vrstei de 70 de
ani.
11
A.
Farmacitii care au depit limita de vrst
prevzut la alin. (a) pot profesa n continuare n
uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza certificatului de
sntate i a asigurrii de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional,
ncheiat pentru anul respectiv.
Farmacitii care au depit limita de vrst
prevzut la alin. (1) pot profesa n continuare n
uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face numai n baza certificatului de membru
Farmacitii care au mplinit vrsta de pensionare
prevzut de lege nu pot deine funcii de
conducere n cadrul Ministerului Sntii
Publice, al ministerelor i instituiilor centrale cu
reea sanitar proprie, al autoritilor de sntate
public, al Casei Naionale de Asigurri de
Sntate, al caselor judeene de asigurri de
sntate, respectiv a municipiului Bucureti,
precum i n cadrul spitalelor publice i al oricrei
alte uniti sanitare publice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 565)
Pag. 221 din 309
Care din urmtoarele afirmaii nu sunt
corecte:
Colegiul Farmacitilor din Romnia este
organism profesional, apolitic, fr scop
patrimonial, de drept public, cu responsabiliti
delegate de autoritatea de stat, n domeniul
autorizrii, controlului i supravegherii profesiei
de farmacist ca profesie liberal, de practic
public autorizat.
Colegiul Farmacitilor din Romnia este
organism profesional, politic, fr scop
patrimonial, de drept public, cu responsabiliti
delegate de autoritatea de stat, n domeniul
autorizrii, controlului i supravegherii profesiei
de farmacist ca profesie liberal, de practic
public autorizat.
12
A.
Colegiul Farmacitilor din Romnia are
autonomie instituional n domeniul su de
competen, normativ i jurisdicional profesional.
Ministerul Sntii Publice urmrete modul de
respectare a prevederilor legale n activitatea
Colegiului Farmacitilor din Romnia.
Colegiul Farmacitilor din Romnia cuprinde toi
farmacitii care ntrunesc condiiile prevzute de
Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul
sntii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 576)
urmtoarele atribuii, cu excepia:
colaboreaz n domeniul su de competen cu
Ministerul Sntii Publice prin asigurarea
controlului aplicrii regulamentelor i normelor
care organizeaz i reglementeaz exercitarea
profesiei de farmacist, indiferent de forma de
exercitare i de unitatea farmaceutic n care se
desfoar;
apr demnitatea i promoveaz drepturile i
interesele membrilor si n toate sferele de
activitate;
13
A.
apr onoarea, libertatea i independena
profesional a farmacistului, precum i dreptul
acestuia de decizie n exercitarea actului
profesional;
poate s influene decizia unui farmacist n
exercitarea actului profesional;
asigur respectarea de ctre farmaciti a
obligaiilor ce le revin fa de pacient i de
sntatea public.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 579)
Membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia au urmtoarele drepturi, cu
excepia:
s aleag i s fie alei n organele de
conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau
naionale ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia i s primeasc
informaiile solicitate;
14
A.
Farmacitilor din Romnia, acestea nefiind
obligate s dea informaiile solicitate;
s participe la orice aciune a Colegiului
Farmacitilor din Romnia i s fie informai n
timp util despre aceasta;
s poarte nsemnele Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 584)
Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele,
cu excepia:
s respecte dispoziiile Regulamentului de
organizare i funcionare a Colegiului
Farmacitilor din Romnia, Codul deontologic al
farmacistului, hotrrile organelor de conducere
ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i
regulamentele profesiei;
s participe la edinele ori adunrile la care au
fost convocai;
15
A.
s pstreze secretul profesional;
s respecte normele, principiile i ndatoririle
deontologiei profesionale i s aib un
comportament demn n exercitarea profesiei ori
a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia
s nu pstreze secretul profesional;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 585)
Farmacitilor din Romnia, ce decurg din
calitatea lor special de farmaciti, sunt
urmtoarele,cu excepia:
s respecte i s aplice n orice mprejurare
normele de deontologie farmaceutic;
s acioneze, pe toat durata exercitrii
profesiei, n vederea creterii gradului de
pregtire profesional i cunoaterii noutilor
profesionale;
16
A.
s respecte drepturile legale ale pacienilor;
s nu acorde asisten farmaceutic de urgen
dac este n afara programului;
s acorde, cu promptitudine, asisten
farmaceutic de urgen, ca o ndatorire
fundamental, profesional i civic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 586)
Pag. 222 din 309
n cazul aparitiei situatiei de
incompatibilitate, conform Legii nr. 95/2006
privind reforma n domeniul Sntii, n cte
zile este obligat farmacistul s anunte
colegiul al carui membru este:
o saptamana
doua saptamani
17
A.
10 zile
20 zile
30 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 563-2)
Exercitarea profesiei de farmacist se face,
conform Legii nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul Sntii, pe baza:
certificatului de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia
Autorizatia de libera practica eliberata de
Colegiul Farmacistilor din Romnia
18
A.
Autorizatia de libera practica eliberata de
Ministerul Sanatatii
diplomei de licenta eliberat de o instituie de
Niciunul dintre raspunsurile A, B, C, D
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 557)
n ceea ce priveste farmacistii care au
dreptul la pensie pentru limita de vrsta,
potrivit legii nr. 95/2006, este adevarata
urmatoarea afirmatie:
Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza autorizarii la interval de doi
ani a Colegiului Farmacistilor din Romnia
profesionala, pe baza autorizarii anuale a
Colegiului Farmacistilor din Romnia si a
aprobarii angajatorului
19
A.
profesionala, pe baza autorizarii anuale a
Ministerului Sanatatii
profesionala, pe baza aprobarii angajatorului
Pot profesa n continuare n uniti sanitare
private n baza certificatului de membru i a
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 565-3)
Controlul si supravegherea exercitarii
profesiei de farmacist se realizeaza de catre:
numai Colegiul Farmacistilor din Romnia
numai Ministerul Sanatatii Publice
20
A.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
Colegiul Farmacistilor din Romnia mpreuna cu
Ministerul Sanatatii Publice
Agentia Nationala a Medicamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 556)
Conform Legii nr. 95/2006, membrii
Colegiului Farmacistilor din Romnia sunt
obligati:
s rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate n
calitate de membri sau reprezentani ai corpului
profesional;
s respecte dispoziiile Regulamentului de
Farmacitilor din Romnia, Codul deontologic al
farmacistului, hotrrile organelor de conducere
ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i
regulamentele profesiei;
21
A.
s nu pstreze secretul profesional;
din Romnia;
s achitesau nu, n termenul stabilit, cotizaia
datorat n calitate de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 585)
Consiliul colegiilor teritoriale are un numar
de:
7 membri, pentru un numr de pn la 100 de
farmaciti nscrii;
11 membri, pentru un numr de 101 pn la 500
de farmaciti nscrii;
22
A.
13 membri, pentru un numr de 501 pn la
1.000 de farmaciti nscrii;
toti farmacistii nscrisi n colegiul respectiv
19 membri, pentru un numr de peste 1.000 de
farmaciti nscrii
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 592)
Pag. 223 din 309
Atributiile Adunarii generale a colegiilor
teritorile sunt, cu exceptia:
aprob proiectul de buget al colegiului i, n baza
raportului cenzorilor, descarc de gestiune
consiliul pentru anul fiscal ncheiat;
alege, dintre membrii si, consiliul colegiului i
reprezentanii n Adunarea general naional a
Colegiului Farmacitilor din Romnia;
23
A.
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea
tematicilor, metodologiilor, concursurilor si
examenelor pentru farmacisti
stabileste sistemul de credite de educatie
continua pe baza caruia se evalueaza activitatea
de perfectionare profesionala a farmacistilor
stabilete indemnizaia de edin a membrilor
comisiei de disciplin;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 590-3)
Atributiile Consiliului national al Colegiului
Farmacistilor din Romnia sunt urmatoarele:
elaboreaz Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia, precum i proiectele de modificare a
acestuia;
elaboreaz Codul deontologic al farmacistului,
precum i proiectele de modificare a acestuia;
24
A.
adopta Codul deontologic al farmacistului
colaboreaz cu Ministerul Sntii Publice la
elaborarea tematicilor, metodologiilor,
concursurilor i examenelor pentru farmaciti;
adopta Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 604)
Urmatoarele afirmatii cu privire la Consiliul
national al Colegiului Farmacistilor din
Romnia sunt adevarate:
Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este alctuit din preedinii colegiilor
teritoriale, 3 reprezentani ai Colegiului
Farmacitilor din Bucureti, respectiv
preedintele i 2 vicepreedini, un reprezentant
numit de Ministerul Sntii Publice ca
autoritate de stat i cte un reprezentant al
farmacitilor din fiecare minister ori instituie
central cu reea sanitar proprie.
Romnia este alctuit din preedinii colegiilor
teritoriale;
25
A.
Cheltuielile de deplasare i diurna
reprezentanilor n Consiliul naional al Colegiului
Farmacitilor din Romnia vor fi suportate de
ctre colegiile teritoriale ai cror reprezentani
sunt.
Romnia este alcatuit din presedintii colegiilor
teritoriale, 3 reprezentanti ai Colegiului
Farmacistilor din Bucuresti - presedintele si 2
vicepresedinti
Deciziile Consiliului naional al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt obligatorii pentru
colegiile teritoriale i pentru toi farmacitii care
practic profesia de farmacist n Romnia.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 60, 6031)
Atributiile Consiliul national al Colegiului
Farmacistilor din Romnia sunt:
adopta Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
avizeaza reinscrierea farmacistilor care au
pierdut calitatea de membru al Colegiului
Farmacistilor din Romnia
26
A.
fixeaz cotizaia care trebuie pltit obligatoriu
de ctre fiecare farmacist consiliului judeean
sau al municipiului Bucureti, stabilind partea din
aceast cotizaie care trebuie virat ctre
Romnia;
soluioneaz, prin comisiile de specialitate ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia, n termen
de 30 de zile de la nregistrare, contestaiile
formulate mpotriva deciziilor date de consiliile
judeene, respectiv al municipiului Bucureti, n
conformitate cu regulamentele proprii;
alege, dintre membrii si, Biroul executiv al
Colegiului Farmacitilor din Romnia;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 604)
Pag. 224 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la Biroul
executiv al Colegiului Farmacitilor din
Romnia sunt adevarate:
Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este format dintr-un preedinte, 3
vicepreedini i un secretar general, alei n
mod individual de ctre Consiliul naional dintre
membrii si
Romnia ntocmete raportul anual de activitate
i gestiune, pe care l supune aprobrii
Consiliului naional;
27
A.
vicepreedini i un secretar general, alei n
membrii si
vicepreedinte i un secretar general, alei n
membrii si
execut hotrrile Adunrii generale naionale i
ale Consiliului naional;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 606, 607)
Atribuiile Biroului executiv al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele:
asigur activitatea permanent a Colegiului
Farmacitilor din Romnia ntre edinele
Consiliului naional;
aprob angajarea de personal i asigur
execuia bugetului Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
28
A.
elaboreaz i supune spre avizare Consiliului
naional proiectul bugetului de venituri i
cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri i
cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
elaboreaza Codul deontologic al farmacistului
informeaz Consiliul naional cu privire la
deciziile emise ntre edinele Consiliului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 607)
Atribuiile preedintelui Colegiului
reprezint Colegiul Farmacitilor din Romnia n
relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar i
din strintate;
ncheie contracte i convenii n numele
Colegiului Farmacitilor din Romnia, cu
aprobarea Biroului executiv;
29
A.
aproba cuantumul indemnizatiei lunare a
membrilor Biroului executiv, precum i membrii
birourilor consiliilor colegiilor teritoriale
angajeaz personalul de specialitate i
administrativ;
convoac i conduce edinele Adunrii
generale, ale Consiliului naional;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 609, 611)
raspunderea disciplinara a farmacistului sunt
adevarate:
Farmacistul rspunde disciplinar pentru
nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale, a Codului deontologic al
farmacistului i a regulilor de bun practic
profesional, a Statutului Colegiului Farmacitilor
din Romnia
Farmacistul nu rspunde disciplinar pentru
nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale, a Codului deontologic al
profesional, a Statutului Colegiului Farmacitilor
din Romnia
30
A.
Plngerea mpotriva unui farmacist se depune la
colegiul al crui membru este.
Plngerea mpotriva unui farmacist se depune la
preedintelui Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
Procedura judecrii abaterilor este prevzut n
Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia, cu
respectarea principiului egalitii, a dreptului de
aprare, precum i a principiului
contradictorialitii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 613,614,615)
Biroul consiliului, n baza anchetei
disciplinare efectuate de ctre departamentul
de jurisdicie profesional, poate decide:
respingerea plngerii ca vdit nefondat;
solicitarea completrii anchetei disciplinare;
31
A.
dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la
comisia de disciplin.
dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la
comisia superioara de disciplin.
retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia
B.
C.
D.
E.
(pag. art 614)
Pag. 225 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la comisia de
disciplina sunt adevarate:
n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz o comisie de disciplin,
constituit din 3 membri, independent de
conducerea colegiului, care judec abaterile
disciplinare svrite de farmacitii cuprini n
acel colegiu.
Membrii comisiilor de disciplin de la nivelul
colegiului teritorial sunt alei de ctre adunarea
general judeean, respectiv de cea a
municipiului Bucureti, iar membrii Comisiei
superioare de disciplin vor fi alei de ctre
Adunarea general naional.
32
A.
n cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz Comisia superioar de disciplin.
Membrii comisiilor de disciplin vor fi alei din
rndul farmacitilor cu o vechime de peste 7 ani
n profesie i care nu au avut abateri disciplinare
n ultimii 5 ani.
Membrii comisiilor de disciplin vor fi alei din
rndul farmacitilor cu o vechime de peste 5 ani
n profesie i care nu au avut abateri disciplinare
n ultimii 3 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 615, 616)
Urmatoarele afirmatii cu privire la comisiile
de disciplina sunt false:
Funcia de membru al comisiei de disciplin este
incompatibil cu orice alt funcie n cadrul
Durata mandatului membrilor comisiilor de
disciplin este de 4 ani.
33
A.
Funcia de membru al comisiei de disciplin este
compatibil si cu alt funcie n cadrul Colegiului
Farmacitilor din Romnia.
Durata mandatului membrilor comisiilor de
disciplin este de 5 ani.
Calitatea de membru al comisiilor de disciplin
nceteaz prin deces, demisie, pierderea calitii
de membru al Colegiului Farmacitilor din
Romnia ori prin numirea unui alt reprezentant n
cazul membrilor desemnai de ctre Ministerul
Sntii Publice sau autoritatea de sntate
public.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 616)
Sanciunile disciplinare sunt:
mustrare;
avertisment;
34
A.
vot de blam;
suspendarea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad
determinat, de la o lun la un an;
nici unul din punctele A,B,C,D
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 618)
Urmatoarele afirmatii cu privire la retragerea
calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt adevarate:
retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia nu este o sanctiune
disciplinara
Retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia opereaz de drept pe
durata stabilit de instana de judecat prin
hotrre definitiv a instanei judectoreti, cu
privire la interzicerea exercitrii profesiei.
35
A.
Retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia opereaz de drept cel
putin 1 an
Se poate prevedea, dup caz, obligarea celui
sancionat la efectuarea unor cursuri de
perfecionare sau de educaie farmaceutic ori
altor forme de pregtire profesional.
n termen de 15 zile de la comunicare,
farmacistului cercetat disciplinar poate contesta
la Comisia superioar de disciplin decizia
pronunat.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 618, 619)
n cazul n care s-a primit o plngere
mpotriva unui farmacist se efectueaza o
ancheta disciplinara. n baza acestei anchete,
biroul consiliului poate decide:
respinge plngerea ca vadit nefondata
dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia
profesional-stiintifica si de nvatamnt
36
A.
dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia
administrativ financiara si contabila
solicita completarea anchetei disciplinare
dispunere trimiterea dosarului disciplinar la
comisia de disciplin
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 614)
n ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din
Romnia, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
Colegiul Farmacistilor din Romnia se
organizeaza si functioneaza ca organizatie
profesionala, de interes public, politica si fara
scop patrimonial
n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia se
organizeaz i funcioneaz Comisia superioar
de disciplin.
37
A.
Colegiul Farmacistilor din Romnia se
organizeaza si functioneaza ca organizatie
profesionala, de interes public, apolitica si cu
scop patrimonial
Nici un colegiu teritorial nu poate funciona n
afara Colegiului Farmacitilor din Romnia.
Colegiile teritoriale functioneaza in afara
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 576, 588, 615)
Pag. 226 din 309
n ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din
Romnia, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
autonomie instituional n domeniul su de
competen, normativ i jurisdicional profesional.
Colegiul Farmacitilor din Romnia se
organizeaz i funcioneaz pe criterii teritoriale,
la nivel naional i judeean, respectiv la nivelul
municipiului Bucureti.
38
A.
Colegiul Farmacitilor din Romnia se
organizeaz i funcioneaz numai la nivel
naional.
Sediul Colegiului Farmacitilor din Romnia este
n municipiul Craiova.
ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale nu exist raporturi de
autonomie funcional, organizatoric i
financiar, n condiiile legii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 576,577,578)
Romnia au urmtoarele drepturi:
s aleag i s fie alei n organele de
conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau
naionale ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
s foloseasc, mpreun cu membrii si de
familie, toate dotrile sociale, profesionale,
culturale i sportive ale Colegiului Farmacitilor
din Romnia i ale colegiilor locale;
39
A.
nu pot solicita ajutoare materiale pentru situaii
deosebite, att personal, ct i prin membrii lor
de familie.
s conteste sanciunile primite;
Farmacitilor din Romnia i s primeasc
informaiile solicitate;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 584)
Organele de conducere ale colegiului
teritorial sunt:
adunarea general a farmacitilor
consiliul;
40
A.
biroul consiliului;
preedintele.
Nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 589)
Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire
la atributiile Colegiului Farmacistilor din
Romnia, sunt valabile:
elaboreaz i adopt Regulamentul de
Farmacitilor din Romnia i Codul deontologic
al farmacistului;
iniiaz, promoveaz, organizeaz i acrediteaz
n domeniul su de competen forme de
educaie farmaceutic continu i de ridicare a
gradului de competen profesional a
membrilor si, cu excepia programelor de studii
complementare n vederea obinerii de atestate;
41
A.
nu poate controla modul n care sunt respectate
de ctre angajatori independena profesional i
dreptul de decizie profesional ale farmacistului;
nu poate organiza judecarea cazurilor de
nclcare a normelor de deontologie profesional
ori a celor care reglementeaz exercitarea
profesiei sau a actului profesional;
Ministerul Sntii Publice, organizaii patronale
i sindicale, precum i cu alte asociaii ori cu
organizaii neguvernamentale, n toate
problemele ce privesc asigurarea sntii
populaiei.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 579)
Care sunt afirmatiile corecte cu privire la
suspendarea calitatii de membru:
La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
42
A.
o durat de pn la 10 ani exercitarea profesiei
de farmacist pot solicita suspendarea calitii de
pe durata suspendarii la cerere a calitatii de
membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia,
nu se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg
din Legea nr. 95/2006
pe durata suspendarii la cerere a calitatii de
membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia,
se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din
Legea nr. 95/2006
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 582)
Pag. 227 din 309
Urmatoarele afirmatii privind facilitarea
exercitrii dreptului de stabilire sunt
adevarate:
Accesul n Romnia la una dintre activitile
farmaceutice se poate face, conform Legii nr.
95/2006, de catre farmaciti ceteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveien
Solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat
Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n
Romnia la una dintre activitile farmaceutice
se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii
Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor
din Romnia, n termen de 30 zile de la data
depunerii dosarului complet de ctre cel
interesat.
43
A.
Solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat
Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n
Romnia la una dintre activitile farmaceutice
se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii
Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor
din Romnia, n termen de 3 luni de la data
depunerii dosarului complet de ctre cel
interesat.
Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i
care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc
dispoziiile, legile i regulamentele profesiei,
rspund potrivit legii.
Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i
care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc
dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, nu
pot rspunde potrivit legii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 569)
Urmatoarele afirmatii privind facilitarea
exercitrii dreptului de stabilire sunt
adevarate:
Confederaiei Elveiene, care exercit profesia
ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale
de ctre autoritile competente romne, trebuie
s posede cunotinele lingvistice necesare
desfurrii activitilor profesionale n Romnia.
Atunci cnd autoritile competente romne au
cunotin de fapte grave i precise care pot
avea repercusiuni asupra nceperii activitii
profesionale sau asupra exercitrii profesiei de
farmacist n Romnia, comise de farmacitii
ceteni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei
Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara
teritoriului su, acestea informeaz statul de
origine sau de provenien a celor n cauz.
44
A.
Atunci cnd autoritile competente romne au
cunotin de fapte grave i precise care pot
avea repercusiuni asupra nceperii activitii
profesionale sau asupra exercitrii profesiei de
farmacist n Romnia, comise de farmacitii
ceteni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei
Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara
teritoriului su, acestea nu trebuie sa informeze
statul de origine sau de provenien a celor n
cauz.
ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale
de ctre autoritile competente romne, nu
trebuie s posede cunotinele lingvistice
necesare desfurrii activitilor profesionale n
Romnia, fiind de ajuns cunoasterea unei limbi
de circulatie internationala, ca de exemplu
engleza.
de farmacist n Romnia, au obligaia de a se
informa la autoritile competente cu privire la
legislaia care reglementeaz sectorul de
sntate, domeniul securitii sociale, precum i
cu privire la Codul deontologic al farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 575)
Pag. 228 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la cotizaiile
lunare ale membrilor ale membrilor
Colegiului farmacistilor din Romania sunt
adevarate:
Cotizaiile datorate i nepltite n termenul fixat
de ctre consiliul teritorial de ctre membrii
Colegiului Farmacitilor din Romnia determin
plata unor penaliti de ntrziere n cuantumul
prevzut de dispoziiile legale aplicabile
instituiilor publice.
Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 3
luni i dup atenionarea scris a consiliului local
se sancioneaz cu suspendarea calitii de
membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei
datorate.
45
A.
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 6
luni i dup atenionarea scris a consiliului local
se sancioneaz cu suspendarea calitii de
datorate.
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 1 an
i dup atenionarea scris a consiliului local se
sancioneaz cu suspendarea calitii de
datorate.
Cuantumul cotizaiei de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia, precum i partea din
aceasta care trebuie vrsat ctre forurile
naionale se stabilesc de ctre Consiliul naional
al Colegiului Farmacitilor din Romnia.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 625,627)
Urmatoarele afirmatii cu privire la asigurarea
de raspundere civila pentru greseli in
activitatea profesionala sunt adevarate:
Pe durata exercitrii profesiei n regim salarial
sau/i independent, farmacistul este obligat s
ncheie o asigurare de rspundere civil pentru
greeli n activitatea profesional i s ntiineze
colegiul teritorial al crui membru este.
Pe durata exercitrii profesiei n regim salarial
sau/i independent, farmacistul nu este obligat
s ncheie o asigurare de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional i s
ntiineze colegiul teritorial al crui membru este.
46
A.
Farmacistii pensionari pot profesa n continuare
n uniti sanitare private. Desfurarea activitii
Farmacistii pensionari pot profesa n continuare
n uniti sanitare private. Desfurarea activitii
Romnia, eliberat pe baza asigurrii de
rspundere civil pentru greeli n activitatea
profesional, ncheiat pentru anul respectiv.
Certificatul de membru al CFR devine operativ
numai dup ncheierea asigurrii de rspundere
civil pentru greeli n activitatea profesional.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 564,565,639)
urmtoarele atribuii:
apr onoarea, libertatea i independena
profesional a farmacistului, precum i dreptul
acestuia de decizie n exercitarea actului
profesional;
ntocmete i actualizeaz permanent Registrul
unic al farmacitilor din Romnia, administreaz
pagina de Internet de publicare a acestuia i
nainteaz trimestrial Ministerului Sntii
Publice un raport privind situaia numeric a
membrilor si, precum i a evenimentelor
nregistrate n domeniul autorizrii, controlului i
supravegherii profesiei de farmacist;
47
A.
ajuta ministerul Sanatatii Publice sa intocmeasca
Registrul unic al farmacistilor din Romania
Ministerul Sntii Publice la formarea,
specializarea i perfecionarea pregtirii
profesionale a farmacitilor;
controleaz modul n care sunt respectate de
ctre angajatori independena profesional i
dreptul de decizie profesional ale farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 579)
Pag. 229 din 309
s achite, n termenul stabilit, cotizaia datorat
n calitate de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
48
A.
s acorde, cu promptitudine, asisten
farmaceutic de urgen
s execute cu bun-credin sarcinile ce decurg
din hotrrile organelor de conducere ale
corpului profesional;
Nici una din obligaiile prevazute al punctele A, B,
C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 585, 586)
Afirmatiile cu privire la comisia de disciplina
sunt adevarate:
acel colegiu.
acel colegiu.
49
A.
Unul dintre membrii comisiilor de disciplin este
desemnat de autoritile de sntate public, la
nivel teritorial, i de ctre Ministerul Sntii
Publice, la nivelul Comisiei superioare de
disciplin.
Doi dintre membrii comisiilor de disciplin este
desemnat de autoritile de sntate public, la
nivel teritorial, i de ctre Ministerul Sntii
Publice, la nivelul Comisiei superioare de
disciplin.
Membrii comisiilor de disciplin i vor alege un
preedinte, care conduce activitatea
administrativ a comisiilor de disciplin.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 615)
Conform Legii nr. 95/2006, prin titlu oficial de
calificare n farmacie se nelege:
acreditat sau nu din Romnia;
50
A.
certificatul de farmacist specialist, eliberat de
eliberate conform normelor Uniunii Europene de
statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparinnd Spaiului Economic European sau de
Conferina Elveian;
care nu sunt eliberate conform normelor Uniunii
Europene de statele membre ale Uniunii
Europene, statele aparinnd Spaiului Economic
European sau de Conferina Elveian;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 554)
Agentia Nationala a Medicamentului ia toate
masurile necesare pentru a se asigura ca
furnizarea medicamentului este interzisa si
medicamentul este retras de pe piata daca se
observa ca:
Medicamentul este periculos in conditii normale
de utilizare
Nu are eficacitate terapeutica
51
A.
Raportul risc-beneficiu este favorabil in conditiile
de utilizare autorizata
Compozitia calitativa si cantitativa nu este
conforma cu aceea declarata
Cerintele ori obligatiile necesare acordarii
autorizatiei de functionare au fost indeplinite
B.
C.
D.
E.
(pag. 108)
Agentia Nationala a Medicamentului participa
la consultari organizate de Comisia
Europeana cu statele membre ale Uniunii
Europene si cu partile interesate, in vederea
intocmirii unui ghid detaliat, privind in
special:
Formularea unor atentionari generale pentru
toate categoriile de medicamente
Informatii generale pentru medicamentele care
nu se elibereaza fara prescriptie medicala
52
A.
Lizibilitatea informatiilor de pe eticheta si prospect
Metodele de identificare si autentificare a
medicamentelor
Lista excipientilor care trebuie sa apara pe
eticheta medicamentului si modul in care acesti
excipienti trebuie sa fie indicati
B.
C.
D.
E.
(pag. 100)
Pag. 230 din 309
Tema nr. 40
Deontologia farmaceutica
Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr.
2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului
Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic
al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei partea
I nr. 490/2009
-
Codul deontologic al farmacistului are drept
principal scop, cu exceptia:
ocrotirea drepturilor pacienilor;
respectarea obligaiilor profesionale de ctre
farmaciti;
1
A.
asistentii de farmacie;
aprarea demnitii profesiunii de farmacist
aprarea prestigiului profesiunii de farmacist
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod art. 2)
Principiile fundamentale n baza crora se
exercit profesia de farmacist sunt
urmtoarele, cu exceptia:
exercitarea profesiei se face exclusiv n respect
fa de viaa i de persoana uman;
n orice situaie primeaz interesul pacientului i
sntatea public;
2
A.
n orice situaie primeaz interesul unitatii
farmaceutice unde se lucreaza;
respectarea n orice situaie a drepturilor
pacientului;
adoptarea unui rol activ fa de informarea i
educaia sanitar a publicului, precum i fa de
combaterea toxicomaniei, polipragmaziei,
dopajului, automedicaiei i a altor flageluri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod -art.4)
Conform Codului deontologic al
farmacistului, principiile fundamentale n
baza crora se exercit profesia de farmacist
sunt urmtoarele, cu exceptia:
respectarea drepturilor pacientului, doar in cazuri
de urgenta;
colaborarea, ori de cte ori este cazul, cu toi
factorii implicai n asigurarea strii de sntate a
pacientului;
3
A.
n exercitarea profesiei farmacitii trebuie s
dovedeasc loialitate i solidaritate unii fa de
alii n orice mprejurare, s-i acorde colegial
ajutor i asisten pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
farmacitii trebuie s se comporte cu cinste i
demnitate profesional i s nu prejudicieze n
nici un fel profesia de farmacist sau s
submineze ncrederea public n aceasta.
acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele
mai nalte standarde de calitate posibile, pe baza
unui nivel nalt de competen tiinific,
aptitudini practice i performane profesionale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.4)
Conform Codului deontologic al
farmacistului, urmatoarele afirmatii sunt
n situaiile n care n rezolvarea unei probleme
alegerea soluiei nu este prevzut n normele
legale, farmacistul trebuie s ia o decizie
concordant cu etica profesiei i s-i asume
responsabilitatea.
Pentru respectarea principiilor codului,
farmacistul este obligat s-i pstreze libertatea
i independena profesional conform
jurmntului profesiei.
4
A.
Codul deontologic al farmacistului cuprinde un
ansamblu de principii i reguli ce reprezint
valorile fundamentale n baza crora se exercit
profesia de asistent de farmacie pe teritoriul
Romniei.
Codul deontologic al farmacistului cuprinde un
ansamblu de principii i reguli ce reprezint
valorile fundamentale n baza crora se exercit
profesia de farmacist pe teritoriul Romniei.
Codul deontologic al farmacistului exprim
adeziunea farmacitilor romni la Carta
Universal a Drepturilor Omului i la Carta
Farmaciei Europene.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 1,5)
Pag. 231 din 309
n exercitarea funciei farmacistul-ef are
urmtoarele obligaii, cu exceptia:
trebuie s se informeze asupra tuturor
aspectelor i cerinelor legate de funcia pe care
o ndeplinete;
trebuie s se asigure c toi membrii personalului
aflat n subordinea sa sunt informai asupra
atribuiilor profesionale pe care trebuie s le
ndeplineasc;
5
A.
trebuie s transmit instruciunile clar pentru a
mpiedica orice risc de eroare; n msura
posibilitilor, el va transmite n scris proceduri
standard de operare;
se asigur c membrii personalului aflat n
subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n
conformitate cu prevederile legale, dar i cu
competena i aptitudinile personale;
conformitate cu prevederile legale, dar i cu
competena i aptitudinile personale,
nerespectand independena profesional a
farmacitilor din subordineatunci cand nu iau o
decizie corecta;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.12)
n exercitarea funciei farmacistul-ef are
urmtoarele obligaii, cu exceptia:
se asigur c echipamentele, localul i utilitile
de la locul de munc sunt meninute la
standardele acceptate pentru desfurarea n
bune condiii a activitilor profesionale;
se asigur c toate activitile profesionale
desfurate sub controlul su, precum i cele
exercitate de el personal sunt supuse asigurrii
de rspundere profesional;
6
A.
nu are datoria s notifice colegiului pe raza
cruia i desfoar activitatea orice schimbare
de interes profesional privind membrii
personalului din subordinea sa ori funcia sa;
trebuie s accepte, n msura posibilitilor, elevi
i studeni, pentru ndeplinirea stagiului de
practic n unitatea pe care o conduce.
trebuie s respecte independena profesional a
farmacitilor din subordine;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.12)
Cu privire la competenta profesionala,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
Farmacistul trebuie s-i asigure i s-i menin
la un nalt nivel pregtirea profesional, prin
actualizarea permanent a cunotinelor n aria
sa profesional, n scopul ndeplinirii atribuiilor
cu competena necesar.
n vederea actualizrii permanente a
cunotinelor profesionale, farmacistul este
obligat s-i planifice i s participe la formele de
pregtire profesional organizate sau acreditate
de Colegiul Farmacitilor din Romnia;
7
A.
Farmacistul trebuie sa ateste cu documente
doveditoare pregtirea sa, prin formele
programelor de dezvoltare profesional
acceptate, atunci cnd acest lucru i este solicitat
de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial
la care este nregistrat.
Farmacistul nu trebuie s ateste cu documente
doveditoare pregtirea sa, prin formele
programelor de dezvoltare profesional
acceptate, atunci cnd acest lucru i este solicitat
de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial
la care este nregistrat.
Farmacistul este obligat sa evalueze i s aplice
n practica curent cunotinele actualizate
permanent;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 13, 14)
Informaiile referitoare la pacienti pot fi
dezvluite n urmtoarele cazuri:, cu
exceptia:
cnd pacientul i-a dat consimmntul scris;
cnd pacientul i-a dat consimmntul oral;
8
A.
cnd tutorele pacientului a consimit n scris,
dac vrsta pacientului sau starea sa de
sntate nu permite aceasta;
cnd este necesar pentru a preveni afectri
majore sau punerea n pericol a sntii
pacientului, a unei tere persoane sau a
publicului n general;
stabilirea vinoviei n cazul svririi unor
infraciuni, la solicitarea instanei de judecat;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.17)
Pag. 232 din 309
Cu privire la confidentialitatea informatiilor
referitoare la pacienti, urmatoarele afirmatii
Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu
acordul scris al medicului prescriptor, nici o
informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
acordul scris sau verbal al medicului prescriptor,
nici o informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
9
A.
Farmacistul nu trebuie permit accesul terilor la
informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris al
angajatorului sau n alte situaii prevzute de
lege;
Farmacistul trebuie s asigure protecia
informaiilor la operaiunile de stocare,
transmitere, primire ori distrugere.
Farmacistul are datoria de a respecta i proteja
informaia profesional.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 15, 18, 19)
Conform legislatiei, urmatoarele afirmatii
privind relaiile de colaborare ale
farmacistului sunt adevarate, cu exceptia:
toi farmacitii i acord ajutor reciproc i
consultan pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
farmacitii i rezolv singuri litigiile, cu
respectarea spiritului de colegialitate; dac nu
reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
10
A.
farmacistul trebuie s-i trateze toi colaboratorii
cu respect, bunvoin i colegialitate;
farmacistul trebuie s dovedeasc n orice
mprejurare solidaritate fa de colegii si i
loialitate fa de corpul profesional i profesia de
farmacist.
niciunul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.20)
n interesul pacientului i al publicului n
general, farmacistul trebuie s colaboreze cu
medicul i cu ali membri ai echipei de
sntate. n acest sens, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
farmacistul colaboreaz activ cu medicul
prescriptor pentru a realiza efectuarea
tratamentului pacientului la timp, n parametrii
optimi i n interesul acestuia;
n colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va
abine de la orice nelegere n scop material sau
de alt natur care ar avea drept rezultat
nclcarea dreptului pacientului;
11
A.
farmacistul trebuie s se abin de la orice fapt
care ar putea aduce prejudicii demnitii i
imagini medicului pentru a nu crea nencredere
pacientului.
armacistul trebuie s se abin de la orice fapt
care ar putea aduce prejudicii demnitii i
imagini asistentului medical pentru a nu crea
nencredere pacientului
nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.21)
Se consider a fi practici neloiale, fr a fi
limitative, urmtoarele activiti:
atragerea pacienilor prin oferirea de avantaje
materiale ;
atragerea pacienilor prin reclam mincinoas;
12
A.
eliberarea de medicamente in oferte propuse de
diferiti producatori;
folosirea de funcia deinut ori de mandatul
ncredinat n cadrul organelor de conducere
pentru atragerea de pacieni
nefolosirea de funcia deinut ori de mandatul
ncredinat n cadrul organelor de conducere
pentru atragerea de pacieni
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 23)
Pag. 233 din 309
Privind servicii farmaceutice de urgen,
Pentru asigurarea continuitii asistenei cu
medicamente a populaiei, farmacitii trebuie s
furnizeze, n condiiile legii sau nu, servicii
farmaceutice de urgen.
decizia farmacistului in furnizarea serviciilor
farmaceutice de urgenta va fi luat avndu-se n
vedere i afeciunea pentru care se solicit
medicamentul, grupa terapeutic din care face
parte medicamentul, efectele adverse i
contraindicaiile;
13
A.
n funcie de gravitatea situaiei prezentate,
farmacistul va ncerca s ia legtura cu medicul
curant al pacientului sau cu un alt medic;
dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de
ore, indiferent de zilele in care se furnizeaza
serviciile farmaceutice de urgenta;
orice intervenie de acest tip va fi nsoit de
recomandarea farmacistului ca pacientul s se
adreseze imediat medicului.
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 31)
Cu privire la serviciile farmaceutice de
urgenta, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de
ore, n zilele lucrtoare, i pentru maximum 72
de ore, pentru sfritul de sptmn i
srbtorile legale;
medicamentele psihotrope i stupefiante nu fac
obiectul serviciilor farmaceutice de urgen;
14
A.
se pot elibera si medicamente stupefiante in
cazuri de dependenta;
medicamentele pentru copii nu pot fi eliberate in
cazul serviciilor farmaceutice de urgenta, fiind
obligatoriu avizul medicului;
n cazul copiilor, eliberarea unui medicament va
fi nsoit de recomandarea ctre prini de a
consulta n cel mai scurt timp medicul de familie
sau de a apela la serviciul de urgen;
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 31-2)
Cu privire la eliberarea de catre farmacist a
medicamentelor fara prescriptie medicala,
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Farmacistul poate elibera medicamente fara
prescriptie medicala doar daca acestea se
incadreaza in categoria OTC-urilor;
Farmacistul poate elibera medicamente fr
prescripie medical daca pacientul este bolnav
cronic i este cunoscut de ctre farmacist sau se
afl n evidenele farmaciei ca utilizator al
medicamentului solicitat, dar din diverse motive
nu a putut ajunge la medic;
15
A.
prescripie medical daca pacientul nu posed o
prescripie medical, dar prezint un bilet de
ieire din spital;
prescripie medical daca pacientul nu posed o
prescripie medical, dar prezint o scrisoare
medical;
prescripie medical daca pacientul prezint o
schem de tratament neparafat de medicul
prescriptor;
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art.33)
Conform Statutului Colegiului farmacistilor
din Romania, urmatoarele afirmatii sunt
personalitate juridic i este autonom n raport
cu orice autoritate public, exercitndu-i
atribuiile fr posibilitatea vreunei imixtiuni.
personalitate juridic i nu este autonom n
raport cu Ministerul Snttii Publice.
16
A.
Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca
principal obiect de activitate controlul i
supravegherea exercitrii profesiei de farmacist.
principal obiect de activitate aplicarea legilor i
regulamentelor care organizeaz i
reglementeaz exerciiul profesiei.
principal obiect de activitate reprezentarea
intereselor profesiei de farmacist i pstrarea
prestigiului acestei profesii n cadrul vieii sociale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.2)
Pag. 234 din 309
Ca autoritate public i profesional,
Colegiul Farmacitilor din Romnia
realizeaz atribuiile prevzute de lege i de
prezentul statut, n urmatoarele domenii
principale de activitate, cu exceptia:
profesional;
etic i deontologic;
17
A.
jurisdicie profesional i litigii;
administrativ i organizatoric;
comercial.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 3)
Cu privire la relatiile dintre Colegiul
Farmacistilor din Romania si colegiile
teritoriale, urmatoarele afirmatii sunt
colegiile teritoriale nu exist autonomie
organizatoric.
colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale
prezentului statut, autonomie organizatoric.
18
A.
prezentului statut, autonomie financiar.
prezentului statut, autonomie funcional.
Nici un colegiu teritorial nu poate funciona n
afara Colegiului Farmacitilor din Romnia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.4,5)
Cu privire la relatia dintre Colegiul
Farmacistilor din Romania si Casa Naionala
de Asigurri de Sntate, sunt adevarate
Colegiul Farmacitilor din Romnia particip la
elaborarea contractului-cadru privind furnizarea
serviciilor farmaceutice n cadrul sistemului de
asigurri sociale de sntate i, mpreun cu
casele de asigurri de sntate teritoriale,
stabilete necesarul estimativ de servicii
farmaceutice i l prezint Casei Naionale de
Asigurri de Sntate.
Colegiul Farmacitilor din Romnia nu are
dreptul sa participe la elaborarea contractului-
cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice
n cadrul sistemului de asigurri sociale de
sntate i, mpreun cu casele de asigurri de
sntate teritoriale, stabilete necesarul
estimativ de servicii farmaceutice i l prezint
Casei Naionale de Asigurri de Sntate.
19
A.
n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia se
va nfiina o comisie care va urmri ndeplinirea
de ctre farmaciile aflate n raporturi
contractuale cu sistemul de asigurri sociale de
sntate a obligaiilor contractuale
Trimestrial comisia va prezenta, n baza datelor
furnizate de partenerii contractuali, consiliului
colegiului teritorial un raport privind modul n
care farmaciile respect obligaiile contractuale i
drepturile asigurailor, problemele aprute n
urma derulrii raporturilor contractuale i
propune msurile ce trebuie luate n vederea
mbuntirii activitii farmaciilor.
Semestrial comisia va prezenta, n baza datelor
colegiului teritorial un raport privind modul n care
farmaciile respect obligaiile contractuale i
mbuntirii activitii farmaciilor.
B.
C.
D.
E.
Pag. 235 din 309
Conform Statutului Colegiului Farmacistilor
din Romania, sunt adevarate urmatoarele
Sunt membri ai Colegiului Farmacitilor din
Romnia toi farmacitii, ceteni romni,
domiciliai n Romnia, autorizai s practice
profesia de farmacist.
Farmacitii pensionari care nu mai desfoar
activitate profesional nu pot fi, la cerere,
membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania.
20
A.
ntreruperea sau suspendarea activitii pe o
durat mai mare de 5 ani atrage de drept
pierderea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia i, pe cale de
consecin, pierderea dreptului de liber practic
Farmacitilor din Romnia, fara pierderea
dreptului de liber practic
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 13, 14)
Cu privire la intreruperea exercitarii profesiei
de farmacist, sunt adevarate urmatoarele
Farmacitilor din Romnia i, pe cale de
consecin, pierderea dreptului de liber practic.
21
A.
Pe durata suspendrii, la cerere, a calitii de
membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia
se suspend obligaiile i drepturile ce decurg
din prezentul statut.
Renscrierea n cadrul Colegiului Farmacitilor
din Romnia i reluarea activitii profesionale
dup o ntrerupere a exercitrii profesiei mai
mare de 5 ani se pot face numai n condiiile legii
i cu avizul favorabil al Consiliului naional al
Colegiului Farmacitilor din Romnia, acordat n
baza unei reatestri profesionale organizate de
Comisia profesional-tiinific i de nvmnt
B.
C.
D.
E.
*
exceptia:
dreptul s aleag i s fie alei n organele de
conducere ale corpului profesional;
dreptul s se adreseze organelor abilitate ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia i s
primeasc informaiile solicitate;
22
A.
drepturi oferite de Statutul functionarilor publici;
dreptul s participe la orice aciuni ale corpului
profesional i s fie informai n timp util despre
acestea;
dreptul s foloseasc, mpreun cu membrii lor
de familie, toate dotrile sociale, profesionale,
culturale i sportive ale Colegiului Farmacitilor
din Romnia i ale colegiilor teritoriale.
B.
C.
D.
E.
*
exceptia:
nu pot purta nsemnele corpului profesional
decat daca fac parte din Consiliul National al
Colegiului Farmacistilor din Romania;
dreptul de a fi judecai pe baza prezumiei de
nevinovie de ctre organele competente ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia pentru
abaterile deontologice i disciplinare;
23
A.
dreptul de a contesta sanciunile primite;
dreptul de a solicita ajutoare materiale pentru
situaii deosebite, att personal, ct i prin
membrii lor de familie
dreptul s participe la orice aciuni ale corpului
profesional i s fie informai n timp util despre
acestea;
B.
C.
D.
E.
*
cu exceptia:
s respecte dispoziiile Statutului si ale Codului
deontologic al farmacistului, hotrrile organelor
de conducere ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia i regulamentele profesiei;
s rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate n
calitate de membru sau de reprezentant al
corpului profesional;
24
A.
s participe la manifestrile iniiate de organele
de conducere, la activitile profesionale ori de
pregtire profesional, iniiate ori organizate de
organele de conducere naionale sau locale;
s participe la edinele ori la adunrile
organiuate, chiar daca nu au fost convocai;
s execute cu bun-credin sarcinile ce decurg
din prezentul statut ori stabilite prin hotrrile
organelor de conducere;
B.
C.
D.
E.
*
Pag. 236 din 309
cu exceptia:
s participe la deliberrile organelor de
conducere n care sunt alei, chiar n cazul n
care, n ndeplinirea unor atribuii ale acestor
organe, au un interes propriu;
25
A.
s pstreze n cadrul profesiei confidenialitatea
asupra dezbaterilor, opiniilor i voturilor
exprimate n organele de conducere;
din Romnia;
s rezolve litigiile cu ali membri, n primul rnd
prin intermediul medierii de ctre comisiile de
specialitate din cadrul colegiului la care sunt
nregistrai;
B.
C.
D.
E.
*
Farmacitilor din Romnia, ce decurg din
calitatea lor special de farmacist, sunt, cu
exceptia:
s respecte i s aplice n orice mprejurare
normele de deontologie;
s nu aduc prejudicii reputaiei corpului
profesional sau altor membri, respectnd statutul
de corp profesional al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
26
A.
s acorde cu promptitudine i necondiionat
ngrijirile profesionale de urgen, ca o ndatorire
fundamental profesional i civic, numai daca
este in timpul orelor de serviciu;
s acioneze, pe toat durata exercitrii
profesiei, n vederea creterii gradului de
pregtire profesional i cunoaterii noutilor
profesionale;
s informeze organele de conducere ale corpului
profesional ori de cte ori constat sau apreciaz
c independena profesiei le-a fost nclcat prin
decizii administrative.
B.
C.
D.
E.
*
Cu privire la educatia profesionala continua
Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia
sunt obligai s realizeze numrul anual de
credite de educaie profesional continu, stabilit
de Consiliul naional;
Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia
sunt obligai s realizeze numrul anual de
credite de educaie profesional continu, stabilit
de Adunarea generala naionala;
27
A.
Nerealizarea numrului integral de credite pe
parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului
de liber practic pn la realizarea numrului
total de credite.
Nerealizarea numrului integral de credite pe
parcursul a 5 ani atrage suspendarea dreptului
de liber practic pn la realizarea numrului
total de credite.
La stabilirea numrului de credite se vor avea n
vedere numai programele i celelalte forme de
educaie profesional acreditate de Colegiul
Farmacitilor din Romnia.
B.
C.
D.
E.
Urmatoarele informatii cu privire la Adunarea
generala nationale sunt adevarate:
Adunarea general naional a Colegiului
Farmacitilor din Romnia este alctuit din
preedinii colegiilor teritoriale i din
reprezentani alei de adunrile generale locale
prin vot direct i secret.
Adunarea nationala generala este alcatuita din
toti farmacistii cu Certificat de Membru al
Colegiului Farmacistilor din Romania.
28
A.
Reprezentanii n Adunarea general naional
sunt alei pe o durat de 4 ani.
Reprezentanii n Adunarea general naional
sunt alei pe o durat de 5 ani.
Proporional cu numrul de farmaciti nscrii n
evidena colegiului teritorial, se va alege un
numr de 3-11 membri supleani.
B.
C.
D.
E.
Adunarea general naional are urmtoarele
atribuii:
adopt Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
elaboreaza Codul deontologic al farmacistului;
29
A.
elaboreaza Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia ;
aprob modificarea Codului deontologic al
farmacistului;
adopt declaraii care s reflecte poziia
Colegiului Farmacitilor din Romnia cu privire la
aspecte de interes general n ceea ce privete
profesia de farmacist ori statutul farmacistului n
societate.
B.
C.
D.
E.
Pag. 237 din 309
Urmatoarele afirmatii despre Adunarea
nationala generala sunt adevarate:
Adunarea general naional este condus de
preedintele Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
Adunarea general naional se ntrunete n
edin ordinar n primul trimestru al anului n
curs.
30
A.
Adunarea general naional se ntrunete n
edin ordinar n ultimul trimestru al anului n
curs.
Adunarea general naional adopt hotrri n
prezena a cel puin dou treimi din numrul
membrilor si, cu majoritate simpl de voturi.
Adunarea general naional adopt hotrri n
prezena a cel puin jumatate plus unu din
numrul membrilor si, cu majoritate simpl de
voturi.
B.
C.
D.
E.
Atribuiile Consiliului naional:
elaboreaz Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
aproba Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
31
A.
elaboreaz Codul deontologic al farmacistului;
aproba Codul deontologic al farmacistului;
elaboreaz proiectele de modificare ale Codului
deontologic al farmacistului.
B.
C.
D.
E.
Conform Statutului Colegiului Farmacistilor
din Romania, atribuiile Consiliului naional
sunt:
stabilete sistemul de credite de educaie
continu, pe baza cruia se evalueaz activitatea
de perfecionare profesional a farmacitilor
colaboreaz cu Ministerul Sntii la elaborarea
normelor privind exercitarea profesiei de
farmacist pe teritoriul Romniei;
32
A.
colaboreaz cu Ministerul Educaiei i Cercetrii
la elaborarea normelor privind exercitarea
profesiei de farmacist pe teritoriul Romniei;
colaboreaz cu Ministerul Educaiei i Cercetrii
la elaborarea principiilor i criteriilor privind
teritorializarea i nfiinarea de noi farmacii,
laboratoare i depozite farmaceutice;
fixeaz cotizaia care trebuie pltit n mod
obligatoriu de ctre fiecare farmacist consiliului
colegiului teritorial, stabilind partea din aceast
cotizaie care trebuie virat ctre Consiliul
naional.
B.
C.
D.
E.
n cadrul Consiliului naional, pentru
realizarea atribuiilor, funcioneaz
urmtoarele comisii de specialitate:
Comisia economico-social i de asigurri
sociale de sntate;
Comisia de etic i deontologie profesional;
33
A.
Comisia de farmacovigilenta;
Comisia acreditri i avizri;
Comisia superioar de disciplin.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art.)
Urmatoarele afirmatii despre Biroul executiv
al Consiluilui national sunt adevarate:
Biroul executiv al Consiliul naional este format
dintr-un preedinte, 3 vicepreedini i un
secretar general, alei n mod individual de ctre
Consiliul naional dintre membrii si.
Biroul executiv al Consiliul naional este format
din membrii birourilor executive ale consiliilor
teritoriale ale CFR.
34
A.
Biroul executiv se ntrunete o dat la dou
sptmni sau ori de cte ori este cazul, la
cererea preedintelui sau a cel puin 2 dintre
membrii si.
Biroul executiv lucreaz legal n prezena a 3
dintre membrii si i ia decizii valabile cu votul
majoritii membrilor prezeni.
Biroul executiv lucreaz legal n prezena a 5
dintre membrii si i ia decizii valabile cu votul
majoritii membrilor prezeni.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut -art. 43,44)
Atribuiile Biroului executiv sunt:
asigur activitatea permanent a Colegiului
aproba raportul anual de activitate i gestiune;
35
A.
accept donaiile, legatele i sponsorizrile
fcute Colegiului Farmacitilor din Romnia;
aprob angajarea de personal i asigur
execuia bugetului Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
elaboreaz i supune spre avizare Consiliului
naional proiectul bugetului de venituri i
cheltuieli pe baza bugetelor locale;
B.
C.
D.
E.
Pag. 238 din 309
Codul deontologic al farmacistului are drept
principal scop:
ocrotirea drepturilor pacienilor;
farmaciti;
36
A.
aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de
asistent de farmacie;
aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de
farmacist;
asistentii de farmacie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Principiile fundamentale n baza crora se
exercit profesia de farmacist sunt
urmtoarele:
n orice situaie primeaz interesul pacientului i
sntatea public;
respectarea n orice situaie a drepturilor
pacientului;
37
A.
adoptarea unui rol activ fa de informarea i
educaia sanitar a publicului, precum i fa de
combaterea toxicomaniei, polipragmaziei,
dopajului, automedicaiei i a altor flageluri;
colaborarea, in timpul orelor de serviciu, cu
factorii implicai n asigurarea strii de sntate a
pacientului;
acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele
mai nalte standarde de calitate posibile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.4)
Cu privire la responsabilitatea personal i
independena farmacitilor, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
Farmacistul este rspunztor pentru toate
deciziile sale profesionale, indiferent de
responsabilitile asumate n exercitarea
profesiei sale.
s-i ndeplineasc ndatoririle profesionale cu
competen, chiar daca depaseste termenele
stabilite;
38
A.
s-i ndeplineasc personal atribuiile i, la
nevoie, s delege o persoan competent
autorizat pentru ndeplinirea anumitor activiti
profesionale, asumndu-i rspunderea;
s informeze imediat o persoan responsabil n
cazul n care nu i poate ndeplini ndatoririle
profesionale, pentru a se putea lua la timp
msuri de remediere;
s raporteze medicului prescriptor sau
autoritilor competente orice efect nedorit sau
advers al medicamentelor, n scopul optimizrii
tratamentelor;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.8,9)
Farmacistul, n timpul exercitrii actului
profesional, este obligat s respecte
urmtoarele reguli:
Farmacistul nu poate refuza niciodata acordarea
unor servicii ctre pacient;.
s se asigure c serviciile sale au fost percepute
i nelese corect de pacient, ncurajndu-l s
participe activ la reuita tratamentului;
39
A.
s accepte acele posturi pentru care are
competena i disponibilitatea necesare pentru a
ndeplini cu succes ndatoririle profesionale;
s critice sau s condamne convingerile
personale ori religioase ale pacientului care
apeleaz la serviciile sale;
s acorde servicii n mod egal pentru toi
pacienii, fr discriminare, n ordinea solicitrii
acestora, cu excepia situaiilor de urgen;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.9,10)
Responsabilitatea farmacitilor-sef consta in:
nainte de a-i asuma o funcie de conducere,
farmacistul trebuie s se autoevalueze i s se
asigure c este capabil s ndeplineasc toate
responsabilitile acestei funcii.
conformitate cu prevederile legale, indiferent de
aptitudinile personale;
40
A.
trebuie s respecte independena profesional a
farmacitilor din subordine;
nu trebuie sa se asigur c echipamentele,
localul i utilitile de la locul de munc sunt
meninute la standardele acceptate pentru
desfurarea n bune condiii a activitilor
profesionale;
se asigur c toate activitile profesionale
desfurate sub controlul su, precum i cele
exercitate de el personal sunt supuse asigurrii
de rspundere profesional;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 11,12)
Pag. 239 din 309
Cu privire la confidentialitate, urmatoarele
Farmacistul are datoria de a respecta i proteja
informaia profesional;
Farmacistul trebuie s respecte i s protejeze
confidenialitatea informaiilor referitoare la
pacieni, obinute n cursul activitilor
profesionale;
41
A.
Nu exista cazuri in care pot sa fie dezvaluite
informatiile;
Farmacistul nu trebuie permit accesul terilor la
informaii privind activitatea unitii n care i
lege;
Farmacistul trebuie s asigure protecia
informaiilor la operaiunile de stocare,
transmitere, primire ori distrugere.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.15, 18, 19)
Informaiile privind pacientii pot fi dezvluite
n urmtoarele cazuri:
cnd pacientul i-a dat consimmntul verbal;
cnd tutorele pacientului a consimit verbal, dac
vrsta pacientului sau starea sa de sntate nu
permite aceasta;
42
A.
cnd este necesar pentru a preveni afectri
majore sau punerea n pericol a sntii
pacientului, a unei tere persoane sau a
publicului n general;
stabilirea vinoviei n cazul svririi unor
infraciuni, la solicitarea instanei de judecat;
in alte situatii neprevazute de lege.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.17)
Cu privire la confidentialitatea informatiilor
despre pacienti, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
acordul verbal sau scris al medicului prescriptor,
nici o informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
acordul scris al medicului prescriptor, nici o
informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
43
A.
Farmacistul nu trebuie s permit accesul terilor
la informaii privind activitatea unitii n care i
lege;
Farmacistul nu trebuie s permit accesul terilor
la informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris sau
verbal al angajatorului sau n alte situaii
prevzute de lege;
Farmacistul trebuie s respecte cerinele legale
de protecie a informaiilor privind acumularea i
utilizarea acestora.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 18, 19)
Urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile de
colaborare ale farmacistului sunt adevarate:
toi farmacitii i acord ajutor reciproc i
consultan pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
farmacitii nu pot sa i rezolve singuri litigiile;
44
A.
farmacistul trebuie s-i trateze toi colaboratorii
cu respect, bunvoin i colegialitate;
farmacistul trebuie s dovedeasc n orice
mprejurare solidaritate fa de colegii si i
loialitate fa de corpul profesional i profesia de
farmacist;
farmacitii i rezolv singuri litigiile, cu
respectarea spiritului de colegialitate; dac nu
reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 20)
Pag. 240 din 309
prescripie medical n urmtoarele situaii:
daca medicamentele sunt OTC-uri;
daca medicamentele nu sunt OTC-uri, dozele
eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, n
zilele lucrtoare, i pentru maximum 72 de ore,
pentru sfritul de sptmn i srbtorile
legale, fiind un caz de servicii farmaceutice de
urgenta;
45
A.
daca medicamentele nu sunt OTC-uri, orice
intervenie de tipul serviciilor farmaceutice de
urgenta va fi nsoit de recomandarea
farmacistului ca pacientul s se adreseze
imediat medicului;
daca medicamentele sunt stupefiante;
daca medicamentele sunt psihotrope.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 31,32,33)
In cazul furnizarii serviciilor farmaceutice de
urgen se vor respecta urmtoarelor
principii:
dozele de medicament eliberate pot fi pentru
maxim 5 zile in cazul bolilor acute;
dozele de medicament eliberate pot fi pentru
maxim 10 zile in cazul bolilor subacute;
46
A.
pentru a realiza un serviciu de calitate,
farmacistul va solicita pacientului sau
aparintorului acestuia toate informaiile legate
de urgena cererii sale, respectiv medicaia
curent, existena altor afeciuni sau alergii,
precum i alte aspecte care pot influena decizia
farmacistului;
decizia farmacistului va fi luat avndu-se n
vedere i afeciunea pentru care se solicit
medicamentul, grupa terapeutic din care face
parte medicamentul, efectele adverse i
contraindicaiile;
n cazul copiilor, eliberarea unui medicament va
fi nsoit de recomandarea ctre prini de a
consulta n cel mai scurt timp medicul de familie
sau de a apela la serviciul de urgen;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.31)
Sunt considerate servicii farmaceutice de
urgenta urmatoarele cazuri:
pacientul este bolnav cronic i este cunoscut de
ctre farmacist sau se afl n evidenele
farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat,
dar din diverse motive nu a putut ajunge la
medic;
pacientul este bolnav acut i este cunoscut de
ctre farmacist sau se afl n evidenele
farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat,
dar din diverse motive nu a putut ajunge la
medic;
47
A.
pacientul prezint o schem de tratament care
nu e parafat de medicul prescriptor;
pacientul este n tranzit i nu i poate continua
tratamentul;
alte situaii de urgen n care farmacistul va
decide, dup caz, eliberarea unui medicament pe
o durat limitat, pn la obinerea unei
prescripii, cu ndrumarea pacientului ctre
medicul de familie, centrul de sntate sau
permanen, compartimentul ori unitatea de
primire a urgenelor sau apelarea numrului de
urgen 112.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.33)
Farmacistul rspunde disciplinar in
urmatoarele cazuri:
pentru nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale;
pentru nerespectarea Codului deontologic al
profesional;
48
A.
pentru nerespectarea Statutului Colegiului
pentru respectarea deciziilor adoptate de
organele de conducere ale Colegiului
pentru orice fapte svrite n legtur cu
profesia sau n afara acesteia, care sunt de
natur s prejudicieze onoarea i prestigiul
profesiei sau ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 36)
Judecarea cazurilor de abateri de la
prezentul cod se soluioneaz, conform legii
i Statutului Colegiului Farmacitilor din
Romnia, de catre:
comisia de disciplina de la nivel judetean;
comisia imagine, relaii interne i externe;
49
A.
comisia de etic i deontologie profesional de
la nivel judeean;
comisia superioara de disciplina;
comisiei economico-sociale i de asigurri
sociale de sntate.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 38)
Pag. 241 din 309
Comisia economico-social i de asigurri
sociale de sntate are urmatoarele
obiective:
comisia va colabora cu toate instituiile implicate
i va aciona prin toate mijloacele legale pentru
ndeplinirea obligaiilor contractuale de ctre
toate prile implicate.
comisie care va urmri ndeplinirea de ctre
farmaciile aflate n raporturi contractuale cu
sistemul de asigurri sociale de sntate a
obligaiilor contractuale.
50
A.
Semestrial comisia va prezenta, n baza datelor
colegiului teritorial un raport privind modul n
care farmaciile respect obligaiile contractuale i
mbuntirii activitii farmaciilor
reprezint farmacitii care lucreaz n sistemul
de asigurri sociale de sntate, urmrind
aprarea drepturilor, intereselor i a demnitii
profesiunii de farmacist;
supravegheaz desfurarea raporturilor dintre
farmacitii care lucreaz n sistemul de asigurri
sociale de sntate, lund toate msurile care se
impun pentru asigurarea libertii profesiei i a
aprrii statutului farmacistului n societate,
inclusiv cu privire la raportul dintre importana
social a activitii profesionale i veniturile
farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art.12, 60)
Preparate care contin substante psihotrope
din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005
sunt:
Codeina
Diazepam
51
A.
Alprazolam
Fentanil
Amfetamina
B.
C.
D.
E.
(pag. 9-13)
Prescriptia pentru preparatele care contin
substante din tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005 trebuie:
Sa fie pe formulare de culoare galbena
Sa fie pe formulare de culoare verde
52
A.
Prezentata la farmacie in cel mult 5 zile de la
data prescrierii
data prescrierii
data prescrierii
B.
C.
D.
E.
(pag. 7)
Tema nr. 41
Regimul legal general at medicamentelor de uz
uman
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii, titlul XVII: Medicamentul, Monitorul
Oficialal Romaniei partea I nr. 372/2006.
-
Conform Legii nr. 95/2006, definitia
medicamentului este urmatoarea:
orice substan sau combinaie de substane
prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea
sau prevenirea bolilor la om;
care poate fi folosit sau administrat la animale
pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
funciilor fiziologice prin exercitarea unei aciuni
farmacologice, imunologice sau metabolice;
1
A.
care poate fi folosit sau administrat la animale
pentru stabilirea unui diagnostic medical;
prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea
sau prevenirea bolilor la animale;
nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Conform Legii nr. 95/2006, urmatoarele
definitii sunt corecte:
medicament radiofarmaceutic - orice
medicament care, atunci cnd este gata de
folosire, conine ncorporai, n scopuri
experimentale, unul sau mai muli radionuclizi
(izotopi radioactivi);
medicament homeopat - orice medicament
obinut din substane numite sue homeopate n
acord cu un procedeu de fabricaie homeopat
descris de Farmacopeea European sau, n
abstana acesteia, de farmacopeele utilizate n
prezent n Romnia i n statele membre ale
Uniunii Europene; un medicament homeopat
conine doar un singur principiu activ;
2
A.
generator de radionuclizi - orice sistem care
ncorporeaz un radionuclid-printe fixat, care
servete la producerea unui radionuclid-fiic
obinut prin eluie sau prin orice alt metod i
care nu poate fi folosit ntr-un medicament
radiofarmaceutic;
kit (trus) - orice preparat care urmeaz s fie
reconstituit sau combinat cu radionuclizi n
medicamentul radiofarmaceutic final, n mod
obinuit naintea administrrii lui;
reacie advers - un rspuns pozitiv, care apare
la utilizarea unui medicament n doze,
ntrebuinat n mod normal la om pentru
profilaxia, diagnosticarea sau tratamentul bolii ori
pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
unor funcii fiziologice;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Pag. 242 din 309
Prevederile titlului XVII din Legea nr. 95/2006
privind medicamentul se refera la
medicamentelor preparate n farmacie conform
unei prescripii medicale pentru un anumit
pacient (numite formule magistrale);
medicamentelor preparate n farmacie conform
indicaiilor unei farmacopei i destinate eliberrii
directe ctre pacienii farmaciei respective
(numite formule oficinale);
3
A.
medicamentelor destinate studiilor de cercetare
i dezvoltare, dar fr a aduce atingere
prevederilor legale referitoare la implementarea
bunei practici n desfurarea studiilor clinice
efectuate cu medicamente de uz uman;
sngelui total, plasmei sau celulelor sangvine de
origine uman;
plasma preparat printr-o metod care
presupune un proces industrial.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 697, 695)
Cu privire la autorizarea de punere pe piata a
unui medicament, urmatoarele afirmatii sunt
Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie de punere pe pia
emis de ctre Agenia Naional a
Medicamentului;
Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate;
4
A.
Deintorul autorizaiei de punere pe pia este
responsabil de punerea pe pia a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant
exonerand deintorul autorizaiei de punere pe
pia de rspundere juridic.
nu exonereaz deintorul autorizaiei de punere
pe pia de rspundere juridic.
Autorizaia de punere pe pia nu este necesar
pentru medicamentele radiofarmaceutice
preparate la momentul utilizrii de ctre o
persoan sau instituie care, conform legislaiei
naionale, este autorizat s utilizeze aceste
medicamente potrivit instruciunilor fabricantului,
ntr-un centru sanitar acreditat i pornind exclusiv
de la generatori de radionuclizi, kituri (truse) sau
precursori radionuclidici autorizai.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 700, 701)
Cererea de autorizare de punere pe piata
trebuie sa fie insotita de unele documente si
informatii, printre care si rezultatele obtinute
la, cu exceptia:
testele farmaceutice (fizico-chimice, biologice
sau microbiologice);
testele preclinice toxicologice;
5
A.
testele preclinice farmacologice;
studiilor clinice;
studiile clinice nu sunt obligatorii, dac nu poate
demonstra c medicamentul este un generic al
unui medicament de referin care este sau a
fost autorizat de cel puin 8 ani n Romnia, ntr-
un stat membru al Uniunii Europene sau n
Uniunea European prin procedura centralizat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 702, 704)
Cu privire la procedura speciala de
autorizare simplificata urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate care au cale de administrare
parenterala:
homeopate care au indicaii terapeutice specifice
pe eticheta produsului sau n orice informaie
legat de produsul respectiv;
6
A.
homeopate pentru care exista unui grad suficient
de diluie pentru a garanta sigurana
medicamentului;
O cerere pentru autorizare simplificat poate s
se refere la o serie de medicamente derivate din
aceeai su homeopat.
O cerere pentru autorizare simplificat nu poate
s se refere la o serie de medicamente derivate
din aceeai su homeopat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 711)
Pag. 243 din 309
Cu privire la autorizarea pentru utilizare
traditionala, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul depune o cerere la
Agenia Naional a Medicamentului.
tradiional, solicitantul nu e obligat sa depuna o
cerere la Agenia Naional a Medicamentului.
7
A.
Autorizarea pentru utilizare tradiional este o
procedur simplificat de autorizare pentru
medicamente din plante medicinale cu utilizare
tradiional ce ndeplinesc anumite criterii;
Solicitantul i deintorul autorizaiei de punere
pe pia trebuie s fie stabilii n Romnia sau
ntr-un stat membru al Uniunii Europene
Solicitantul i deintorul autorizaiei de punere
pe pia nu trebuie s fie stabilii n Romnia sau
ntr-un stat membru al Uniunii Europene
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714, 715)
Cu privire la autorizatia de punere pe piata a
unui medicament, sunt adevarate
Dup acordarea unei autorizaii de punere pe
pia, deintorul trebuie s informeze Agenia
Naional a Medicamentului asupra datei de
punere efectiv pe pia a medicamentului de uz
uman n Romnia, lund n considerare diferitele
forme de prezentare autorizate.
Deintorul nu trebuie s anune Agenia
Naional a Medicamentului dac produsul
nceteaz s fie pus pe pia temporar.
8
A.
Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe
piata permanent trebuie s fie fcut cu cel puin
dou luni nainte de ntreruperea punerii pe pia
a medicamentului, cu excepia situaiilor
excepionale.
Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe
piata permanent trebuie s fie fcut cu cel puin
o luna nainte de ntreruperea punerii pe pia a
medicamentului, cu excepia situaiilor
excepionale.
Pe baza solicitrii Ministerului Sntii Publice,
n special n contextul farmacovigilenei,
deintorul autorizaiei de punere pe pia trebuie
s furnizeze Ministerului Sntii Publice toate
datele privind volumul de vnzri al
medicamentului i orice date aflate n posesia
acestuia privind volumul de prescrieri.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 729)
O autorizaie de punere pe pia a unui
medicament este valabil timp de:
5 ani;
10 ani;
9
A.
1 an;
2 ani;
3 ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 730)
Cu privire la autorizaia de punere pe pia
rennoite, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
Medicamentele pentru care s-au depus cereri de
rennoire a autorizaiei de punere pe pia nu pot
fi meninute n circuitul terapeutic decat dupa
soluionarea cererii de rennoire a autorizaiei.
Medicamentele pentru care s-au depus cereri de
rennoire a autorizaiei de punere pe pia pot fi
meninute n circuitul terapeutic pn la
soluionarea cererii de rennoire a autorizaiei.
10
A.
O dat rennoit, autorizaia de punere pe pia
este valabil pe o perioad nelimitat, cu
excepia situaiei n care Agenia Naional a
Medicamentului decide, pe baza unor motive
justificate privind farmacovigilena, s procedeze
la o alt rennoire a autorizaiei dup 5 ani;
O dat rennoit, autorizaia de punere pe pia
este valabil pe o perioad nelimitat, cu
excepia situaiei n care Agenia Naional a
Medicamentului decide, pe baza unor motive
justificate privind farmacovigilena, s procedeze
la o alt rennoire a autorizaiei dup 10 ani;
Dac pentru un medicament nu se solicit
rennoirea autorizaiei de punere pe pia,
medicamentul poate fi meninut n circuitul
terapeutic pn la epuizarea cantitilor
distribuite n reeaua farmaceutic, dar nu mai
mult de o luna de la expirarea autorizaiei de
punere pe pia.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.730)
Pag. 244 din 309
Pe ambalajul secundar al medicamentului
sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii, cu exceptia:
denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
sugarilor, copiilor ori adulilor;
dac produsul conine mai mult de 3 substane
active, va fi inclus denumirea comun
internaional (DCI) sau, dac nu exist,
denumirea comun;
11
A.
substanele active exprimate calitativ i cantitativ
pe unitate de doz sau n funcie de forma de
administrare pentru un volum sau o greutate
dat/dat, folosind denumirile lor comune;
forma farmaceutic i coninutul pe mas, volum
sau pe numrul de doze al medicamentului;
modul de administrare i, dac este cazul, calea
de administrare; se las spaiu pentru indicarea
dozei prescrise;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 763)
apar urmtoarele informaii, cu exceptia:
o list cu excipienii cunoscui ca avnd activitate
sau efect propriu indiferent de modul de
administrare al medicamentelor;
o atenionare special privind faptul c
medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i
vederea copiilor;
12
A.
data de expirare n termeni clari (lun/an);
condiii speciale de pstrare, dac este cazul;
numrul seriei de fabricaie;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 763)
Sunt obligatorii urmtoarele informaii ce
trebuie s apar pe blisterele introduse ntr-
un ambalaj secundar, cu exceptia:
sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul
conine pn la 3 substane active, va fi inclus
denumirea comun internaional (DCI) sau,
dac nu exist, denumirea comun;
numele deintorului autorizaiei de punere pe
pia;
13
A.
data de expirare;
condiii speciale de pstrare;
numrul seriei de fabricaie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 764)
Pe ambalajele primare de mici dimensiuni
trebuie sa apara obligatoriu urmatoarele
informatii:
14
A.
data de expirare;
numele i adresa deintorului autorizaiei de
punere pe pia i, unde este cazul, numele
reprezentantului desemnat de deintor s l
reprezinte;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
Pag. 245 din 309
La eliberarea autorizaiilor de punere pe
pia, Agenia Naional a Medicamentului
specific clasificarea medicamentelor n:
medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical si medicamente care se elibereaz
fr prescripie medical;
medical, medicamente care se elibereaz fr
prescripie medical si medicamente care se
elibereaza pe retete speciale;
15
A.
Agenia Naional a Medicamentului stabilete
subcategorii pentru medicamentele eliberate
numai cu prescripie medical, dup cum
urmeaz: medicamente care se elibereaz cu
prescripie medical care se reine n farmacie
(nu se rennoiete) sau care nu se reine n
farmacie (se poate rennoi); medicamente care
se elibereaz cu prescripie medical special;
medical restrictiv, rezervate pentru utilizarea n
anumite domenii specializate
(nu se rennoiete); medicamente care se
elibereaz cu prescripie medical special;
medical restrictiv, rezervate pentru utilizarea n
anumite domenii specializate
(nu se rennoiete) sau care nu se reine n
farmacie (se poate rennoi); medicamente care
se elibereaz cu prescripie medical special.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 780)
Medicamentele se elibereaz cu prescripie
medical dac:
prezint un pericol direct ori indirect, chiar n
cazul utilizrii corecte, dac sunt folosite fr
supraveghere medical;
sunt utilizate frecvent i n mare msur incorect
i ca atare pot prezenta un pericol direct ori
indirect pentru sntatea uman;
16
A.
conin substane ori preparate ale acestora ale
cror activitate i/sau reacii adverse necesit
investigaii aprofundate;
contin substante netestate clinic;
sunt prescrise n mod normal de medic pentru a
fi administrate parenteral.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 781)
In ceea ce priveste distributia angro a
medicamentelor, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai
medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia conform
prevederilor titlului XVII i prin procedura
centralizat
autorizaie de punere pe pia conform
prevederilor titlului XVII;
17
A.
autorizaie de punere pe pia prin procedura
centralizat;
n ceea ce privete furnizarea de medicamente
ctre farmaciti i persoanele autorizate s
elibereze medicamente ctre populaie,
Ministerul Sntii Publice nu trebuie s aplice
unui deintor de autorizaie de distribuie
acordat de alt stat membru al Uniunii Europene
nici o obligaie, n special obligaii de serviciu
public, mai restrictiv dect cele aplicate
persoanelor autorizate s efectueze activiti
echivalente n Romnia.
Pentru toate furnizrile de medicamente,
distribuitorul angro autorizat trebuie s emit un
document nsoitor care indic: data; numele i
forma farmaceutic ale medicamentului;
cantitatea furnizat; numele i adresa furnizorului
i destinatarului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 787, 792, 793)
Publicitatea pentru medicamente include:
orice mod de informare prin contact direct
(sistemul "door-to-door");
orice form de promovare destinat s stimuleze
prescrierea, distribuirea, vnzarea sau consumul
de medicamente;
18
A.
informaii privind sntatea uman sau boli, cu
condiia s nu existe referine, chiar indirecte, la
medicamente;
etichetarea si prospectul;
publicitatea pentru medicamente destinat
persoanelor calificate s prescrie sau s
distribuie medicamente.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 797)
Pag. 246 din 309
Este interzisa publicitatea pentru un
medicament in urmatoarele cazuri:
medicamentul nu are autorizaie de punere pe
pia valabil n Romnia;
medicamentul nu are autorizaie de punere pe
pia valabil n Uniunea Europeana;
19
A.
informaiile coninute n materialul publicitar
pentru un medicament nu corespund cu
informaiile enumerate n rezumatul
caracteristicilor produsului;
medicamente care nu se elibereaz cu
prescripie medical;
conin substane definite ca stupefiante sau
psihotrope de convenii internaionale, precum
conveniile Naiunilor Unite din 1961 i 1971, i
legislaia naional.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 798)
Este interzis pe teritoriul Romniei
publicitatea pentru medicamente in
urmatoarele cazuri:
publicitatea este destinat publicului larg pentru
medicamentele prescrise i eliberate n sistemul
asigurrilor de sntate;
publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate
de industria farmaceutic i aprobate de
20
A.
publicitatea destinat publicului larg doar pentru
acele medicamente care, prin compoziie i
scop, sunt destinate a fi utilizate fr intervenia
unui medic, n scopul stabilirii diagnosticului,
prescrierii acestora sau pentru monitorizarea
tratamentului, fiind suficiente, la nevoie, sfaturile
farmacitilor;
se elibereaz numai cu prescripie medical;
se elibereaz fara prescripie medical;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 799)
Substantele folosite la prepararea
medicamentelor pot fi de origine:
uman, precum: snge uman i produse
derivate din sngele uman;
animal, precum: microorganisme, animale
ntregi, pri de organe, secreii animale, toxine,
extracte, produse derivate din snge;
21
A.
vegetal, precum: microorganisme, plante, pri
de plante, secreii vegetale, extracte;
chimic, precum: elemente, substane chimice
naturale i produi chimici obinui prin
transformare chimic sau sintez;
nici unul dintre raspunsurile A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 695)
Substantele folosite la prepararea
medicamentelor pot fi de origine, cu exceptia:
uman, precum: snge uman i produse
derivate din sngele uman;
animal, precum: microorganisme, animale
ntregi, pri de organe, secreii animale, toxine,
extracte, produse derivate din snge;
22
A.
vegetal, precum: microorganisme, plante, pri
de plante, secreii vegetale, extracte;
chimic, precum: elemente, substane chimice
naturale i produi chimici obinui prin
transformare chimic sau sintez;
nu pot fi sange uman si produse derivate din
sange uman.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
In categoria medicamentelor imunologice nu
intra unul din urmatoarele medicamente:
vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
vaccinul variolic;
23
A.
vaccinul variolic;
vaccinul variolic;
antibioticele.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
In categoria medicamentelor imunologice nu
intra unul dintre urmatoarele medicamente:
globulina antivariolic;
globulina antilimfocitic;
24
A.
antiinflamatoarele nesteroidiene;
antitoxina difteric;
toxine folosite pentru testele Schick i Dick.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
O reactie advers grav are urmatoarea
definitie, cu exceptia:
o reacie advers care cauzeaz moartea;
o reacie advers care pune n pericol viaa,
necesit spitalizarea sau prelungirea spitalizrii;
25
A.
o reacie advers care provoac un handicap ori
o incapacitate durabil sau important;
un rspuns nociv i nedorit, care apare la
utilizarea unui medicament n doze, ntrebuinat
n mod normal la om pentru tratamentul unei
dureri de cap;
o reacie advers care provoac
anomalii/malformaii congenitale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Pag. 247 din 309
Prospectul unui medicament consta in
urmatoarele:
document cuprinznd informaiile pentru
utilizator, care nsoete medicamentul;
recipientul sau orice alt form de ambalaj aflat
n contact direct cu medicamentul;
26
A.
ambalajul n care este introdus ambalajul primar;
informaiile de pe ambalajul primar sau secundar;
document cuprinzand informatiile despre
farmacia de la care s-a cumparat medicamentul.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Cu orivire la autorizarea de punere pe pia a
unui medicament, sunt adevarate
Romnia fr o autorizaie de punere pe pia
emis de ctre Agenia Naional a
Medicamentului
procedurii centralizate de catre Agentia
Europeana a Medicamentului;
27
A.
procedurii centralizate de catre Ministerul
Sanatatii;
O autorizaie de punere pe pia nu poate fi
eliberat dect unui solicitant stabilit n Romnia
sau ntr-un stat membru al Uniunii Europene.
exonereaz deintorul autorizaiei de punere pe
pia de rspundere juridic.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 700,702)
Solicitantul unei autorizatii de punere pe
piata trebuie sa prezinte urmatoarele
rezultate:
solicitantul nu trebuie s furnizeze rezultatele
testelor preclinice i ale studiilor clinice, dac
poate demonstra c medicamentul este un
generic al unui medicament de referin care
este sau a fost autorizat de cel puin 8 ani n
Romnia, ntr-un stat membru al Uniunii
Europene sau n Uniunea European prin
procedura centralizat;
rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice,
biologice sau microbiologice);
28
A.
Dup eliberarea autorizaiei de punere pe pia,
deintorul autorizaiei nu poate permite utilizarea
documentaiei farmaceutice, preclinice i clinice
din dosarul medicamentului, n vederea
examinrii solicitrilor ulterioare n legtur cu
alte medicamente avnd aceeai compoziie
calitativ i cantitativ de substane active i
aceeai form farmaceutic.
rezultatele testelor preclinice (toxicologice i
farmacologice);
rezultatele studiilor clinice;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 702, 704,707)
Medicamentele homeopate au aplicabile
urmatoarele dispoziiile speciale:
Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au cale
de administrare orala;
de administrare externa;
29
A.
de administrare injectabila;
pentru medicamentele homeopate care au
absente indicaii terapeutice specifice pe eticheta
produsului sau n orice informaie legat de
produsul respectiv;
genia Naional a Medicamentului trebuie s
pentru medicamentele homeopate care au un
grad suficient de diluie pentru a garanta
sigurana medicamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.711)
Pag. 248 din 309
Se stabilete o procedur simplificat de
autorizare - autorizare pentru utilizare
tradiional, pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce
ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele
criterii:
se administreaz exclusiv n conformitate cu o
concentraie i o posologie specificate;
sunt preparate de uz oral;
30
A.
sunt preparate de uz extern;
sunt inhalatii;
sunt preparate perfuzabile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714)
Se stabilete o procedur simplificat de
autorizare pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce
ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele
criterii:
informaiile referitoare la utilizarea tradiional a
medicamentului nu sunt suficiente;
au indicaii adecvate exclusiv medicamentelor
din plante medicinale cu utilizare tradiional
care, datorit compoziiei i scopului lor, sunt
concepute i destinate a fi utilizate fr
supravegherea unui medic n ceea ce privete
stabilirea diagnosticului, prescrierea i
monitorizarea tratamentului;
31
A.
sunt preparate injectabile;
sunt preparate de uz oral;
sunt preparate pentru inhalatii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714)
Autorizarea pentru utilizare tradiional este
refuzat dac:
cererea nu este conform cu prevederile legale
cuprinse in Titlul XVII al Legii nr.95/2006 privind
reforma in domeniul Sanatatii;
compoziia calitativ i cantitativ nu este
conform cu cea declarat;
32
A.
compoziia calitativ i cantitativ este conform
cu cea declarat;
produsul poate fi duntor n condiii normale de
utilizare;
produsul poate fi duntor la concentratii mai
mari decat cele precizate.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 718)
Cu privire la medicamentele din plante
medicinale cu utilizare tradiional, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
orice etichetare i prospect trebuie s conin o
precizare referitoare la faptul c: produsul este
un medicament din plante medicinale cu utilizare
tradiional care se folosete pentru indicaia
specificat, exclusiv pe baza utilizrii ndelungate;
orice etichetare i prospect trebuie s conin o
precizare referitoare la faptul c utilizatorul
trebuie s consulte un medic sau alt profesionist
din domeniul sntii dac simptomele persist
n timpul utilizrii medicamentului sau dac apar
reacii adverse care nu sunt menionate n
prospect;
33
A.
trebuie s conin urmtoarea atenionare:
"Acest medicament din plante medicinale cu
utilizare tradiional se folosete pentru
indicaia/indicaiile specificat/specificate,
exclusiv pe baza utilizrii ndelungate";
La examinarea unei cereri de autorizare de
punere pe pia, Agenia Naional a
Medicamentului nu trebuie s ia n considerare
monografiile comunitare pentru plante, elaborate
i publicate de Comitetul pentru medicamente
din plante al Ageniei Europene a
Medicamentelor.
Cnd sunt elaborate noi monografii comunitare
de plante, deintorul autorizaiei de punere pe
pia apreciaz dac este necesar modificarea
documentaiei de autorizare n conformitate cu
monografia respectiv. Deintorul autorizaiei de
punere pe pia informeaz Agenia Naional a
Medicamentului n legtur cu modificarea
respectiv.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 720, 721)
O autorizaie de punere pe pia este valabil:
5 ani;
Orice autorizaie de punere pe pia, care n
primii 3 ani de la emitere nu a fost urmat de
punerea efectiv a medicamentului pe pia n
Romnia, i nceteaz valabilitatea.
34
A.
2 ani;
Orice autorizaie de punere pe pia, care n
primii 2 ani de la emitere nu a fost urmat de
punerea efectiv a medicamentului pe pia n
Romnia, i nceteaz valabilitatea.
4 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 730)
Pag. 249 din 309
Autorizarea de punere pe pia a unui
medicament se face de catre:
Agenia Naional a Medicamentului;
Agenia European a Medicamentelor prin
procedura centralizat;
35
A.
numai de catre Agentia Nationala a
Medicamentului;
Ministerul Sanatatii;
Colegiul farmacistilor din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.700)
O autorizaie de punere pe pia a unui
medicament poate fi eliberata:
Autorizaia de punere pe pia nu este necesar
pentru medicamentele radiofarmaceutice
preparate la momentul utilizrii de ctre o
persoan sau instituie care, conform legislaiei
naionale, este autorizat s utilizeze aceste
medicamente ;
unui solicitant stabilit n Romnia sau ntr-un stat
membru al Uniunii Europene;
36
A.
numai unui solicitant stabilit in Romania;
de ctre Agenia Naional a Medicamentului
sau de catre Agentia Europeana a
Medicamentului conform procedurii centralizate;
Deintorul autorizaiei de punere pe pia nu
este responsabil de punerea pe pia a
medicamentului;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 700,701,702)
Un medicament generic autorizat nu va fi
comercializat nainte de: .
trecerea a 2 ani de la autorizarea iniial a
medicamentului de referin;
medicamentului de referin
37
A.
medicamentului de referin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.704)
In cazul medicamentelor homeopate, se vor
respecta urmatoarele reguli:
care s fie aprobat prin ordin al ministrului
sntii publice;
care s fie aprobat de Colegiul farmacistilor din
Romania;
38
A.
homeopate perfuzabile;
homeopate de uz intern;
homeopate de uz extern.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.700,711,712)
Medicamentele din plante medicinale cu
utilizare tradiional au prevederi speciale,
cu exceptia:
Se stabilete o autorizare pentru utilizare
tradiional, pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce au indicaii
adecvate exclusiv medicamentelor din plante
medicinale cu utilizare tradiional care, datorit
compoziiei i scopului lor, sunt concepute i
destinate a fi utilizate fr supravegherea unui
medic n ceea ce privete stabilirea
diagnosticului, prescrierea i monitorizarea
tratamentului;
Autorizarea pentru utilizare traditionala este o
procedura mai grea de autorizare;
39
A.
procedura simplificata de autorizare;
plantele medicinale din aceasta categorie se
administreaz exclusiv n conformitate cu o
concentraie i o posologie specificate;
plantele medicinale din acesta categorie sunt
preparate de uz oral, extern i/sau pentru
inhalaii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.714)
Pag. 250 din 309
Medicamentele din plante medicinale cu
utilizare tradiional au prevederi speciale:
Agenia Naional a Medicamentului
40
A.
Colegiul Farmacistilor din Romania;
Se stabilete o procedur de autorizare,
denumit autorizare pentru utilizare tradiional,
pentru medicamente din plante medicinale cu
utilizare tradiional ce ndeplinesc n mod
cumulativ anumite criterii;
procedura simplificata de autorizare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.714)
Validarea autorizaiei de punere pe pia a
unui medicament se face de catre:
Agentia Nationala a Medicamentului;
Agentia Europeana a Medicamentului;
41
A.
Ministerul Sanatatii Publice;
nici unul dintre raspunsurile a,b,c,d.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.726)
O autorizatie de punere pe piata a unui
medicament isi pierde valabilitatea in
urmatoarele cazuri:
dac un medicament autorizat, pus pe pia
anterior, nu mai este prezent timp de 50 ani
consecutivi n Romnia;
dac un medicament autorizat, pus pe pia
anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani
consecutivi n Romnia;
42
A.
daca n primii 3 ani de la emitere nu a fost
urmat de punerea efectiv a medicamentului pe
pia n Romnia;
daca n primii 30 ani de la emitere nu a fost
urmat de punerea efectiv a medicamentului pe
pia n Romnia;
daca nu este reinnoita dupa 5 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.730)
Medicamentele autorizate n vederea punerii
pe pia n Uniunea European se
autorizeaz n Romnia conform unor
proceduri simplificate prezentate n
reglementrile Ageniei Naionale a
Medicamentului prin:
procedura centralizata;
procedura descentralizata;
43
A.
recunoastere mutuala;
nu exista astfel de proceduri simplificate;
aceste proceduri nu se refera la medicamentele
autorizate in vederea punerii pe piata in UE.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.733)
Agenia Naional a Medicamentului emite
autorizaia de fabricaie, care este valabil:
3 de zile;
3 de luni;
44
A.
3 de ani;
10 de ani;
30 de ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.750)
apar urmtoarele informaii:
concentraie i de forma farmaceutic;
substanele active exprimate doar calitativ, fara a
fi si cantitativ pe unitate de doz sau n funcie
de forma de administrare pentru un volum sau o
greutate dat/dat, folosind denumirile lor comune;
45
A.
modul de administrare i, dac este cazul, calea
de administrare; se las spaiu pentru indicarea
dozei prescrise;
nu este necesar a se trece data de expirare n
termeni clari (lun/an);
condiii speciale de pstrare, dac este cazul.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.763)
Pag. 251 din 309
o list cu excipienii cunoscui ca avnd activitate
sau efect propriu;
n cazul medicamentelor injectabile, topice sau
de uz oftalmic, toi excipienii trebuie declarai;
46
A.
nu exista medicamente pentru care trebuie
declarati toti excipientii pe ambalajul secundar al
medicamentului;
vederea copiilor;
concentraie i de forma farmaceutic.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.763)
concentraie i de forma farmaceutic nu este
obligatoriu, fiind de ajuns ca apare pe ambalajul
primar;
numele i adresa deintorului autorizaiei de
punere pe pia i, unde este cazul, numele
reprezentantului desemnat de deintor s l
reprezinte;
47
A.
numrul autorizaiei de punere pe pia a
medicamentului;
n cazul medicamentelor care se elibereaz cu
prescripie medical, instruciunile de utilizare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 763)
Cel puin urmtoarele informaii trebuie s
apar pe blisterele introduse ntr-un ambalaj
secundar:
vederea copiilor;
sugarilor, copiilor ori adulilor;
48
A.
numele deintorului autorizaiei de punere pe
pia;
data de expirare;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
Cel puin urmtoarele informaii trebuie s
apar pe ambalajele primare de mici
dimensiuni:
precauii speciale privind eliminarea
medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor
provenite din medicamente, dac este cazul,
precum i referine la orice sistem adecvat de
colectare existent;
concentraie i de forma farmaceutic;
49
A.
modul de administrare;
data de expirare;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
Prospectul este ntocmit n acord cu
rezumatul caracteristicilor produsului i
include o serie de informaii:
pentru identificarea medicamentului;
pentru identificarea pacientului caruia I se
administreaza medicamentul respectiv;
50
A.
indicaiile terapeutice;
instruciuni necesare i uzuale pentru utilizarea
corect a medicamentului, n special: doza
recomandat; modul i, dac este cazul, calea
de administrare; frecvena administrrii,
specificndu-se, dac este cazul, momentul
potrivit la care medicamentul poate sau trebuie
s fie administrat;
o descriere a reaciilor adverse care pot s apar
n timpul utilizrii normale a medicamentului i,
dac este cazul, msurile care trebuie luate;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.769)
Personalul de specialitate al farmaciei
comunitare se compune din:
Farmacistul-sef
Farmacisti
51
A.
Asistenti medicali de farmacie
Operatori calculator
Cosmeticieni
B.
C.
D.
E.
(pag. 14)
Pag. 252 din 309
Constituie contraventie si se sanctioneaza
cu amenda de la 10 000 lei la 20 000 lei si
inchiderea farmaciei, respectiv a drogheriei,
urmatoarele fapte:
Nerespectarea Regulilor de buna practica
farmaceutica, aprobate prin ordin al ministrului
sanatatii
Functionarea unei farmacii sau a unei drogherii
fara autorizatie de functionare emisa de
Ministerul Sanatatii
52
A.
Angajarea de personal farmaceutic de
specialitate care nu poseda drept de libera
practica
Comercializarea medicamentelor cu termen de
valabilitate depasit
Detinerea sau eliberarea in drogherii a unor
medicamente ale caror detinere si eliberare sunt
interzise in drogherie
B.
C.
D.
E.
(pag. 15-16)
Tema nr. 42
Regimul legal special al medicamentelor psihotrope
si stupefiante
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al
plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr.
1095/2005.
-
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1915/2006
pentru aprobarea norrnelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind
regimul juridic al plantelor, substantelor preparatelor
stupefiante si psihotrope, Monitorul Oficial al
Romniei partea I nr. 18/2007.
-
Conform Legii nr. 339/2005, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si
substantele pe care le contin si, daca ele contin
doua sau mai multe substante, sunt supuse
regimului substantei celei mai putin controlate.
Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si
substantele pe care le contin si, daca ele contin
doua sau mai multe substante, sunt supuse
regimului substantei celei mai strict controlate.
1
A.
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara
o operatiune cu plante, substante si preparate
prevazute in tabelele I, II si III din anexa se afla
sub controlul si supravegherea Ministerului
Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii
farmacisti.
prevazute in tabelele I i II din anexa se afla sub
controlul si supravegherea Colegiului
Farmacistilor din Romania, prin inspectii
efectuate de inspectorii farmacisti.
prevazute in tabelele III din anexa se afla sub
controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii
si a Colegiului farmacistilor din Romania, prin
inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339-art. 7, 10)
Pag. 253 din 309
Privind cultivarea plantelor ce contin
substante stupefiante si psihotrope, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu
nu au obligatia de a livra asemenea seminte
numai catre detinatorii autorizatiei de cultivare.
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa.
2
A.
in tabelele I, II din anexa, este interzisa, iar
pentru cele din tabelele III nu este interzisa.
Este permisa cultivarea plantelor ce contin
substante aflate sub controlul legislatiei nationale
numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in
vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si
ulei, in scop medical si stiintific si numai cu
autorizarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale;
Este permisa cultivarea plantelor ce contin
substante aflate sub controlul legislatiei nationale
numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in
vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si
ulei, in scop medical si stiintific si numai cu
autorizarea Ministerului Sanatatii.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339 - art.11, 12)
Privind producerea, fabricarea si distributia
plantelor, substantelor si preparatelor
stupefiante si psihotrope, sunt adevarate
Desfasurarea activitatilor de producere,
fabricare, depozitare, comert, detinere si
distribuire a plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope este
interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul
Sanatatii.
Desfasurarea activitatilor de producere,
fabricare, depozitare, comert, detinere si
distribuire a plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope este
interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul
Sanatatii si a Colegiului Farmacistilor din
Romania.
3
A.
Valabilitatea autorizatiei pentru desfasurarea
acestor activitati nu poate depasi termenul
autorizatiei de functionare.
Orice producator sau importator autorizat are
dreptul sa produca, sa fabrice sau sa importe
numai cantitatile de substante si preparate
necesare operatiunii aprobate.
In vederea aprobarii cantitatii de substante si
preparate, producatorii si importatorii transmit
anual Ministerului Sanatatii estimarile cantitatilor
diferitelor substante si preparate pe care le
produc, fabrica sau importa.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.15)
Privind transportul plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt
Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de
catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului sunt obligati sa ia masuri
corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din
circuitul legal a plantelor, substantelor si
preparatelor prevazute in tabelele prevazute in
lege;
preparatele sunt transportate in containere fara
sigilii si care sa permita controlul;
4
A.
nu este obligatoriu a comunica autoritatilor
competente orice circumstante care ar permite
traficul ilegal;
transportul este insotit de documentele
prevazute de lege;
transportul este insotit de un farmacist.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005-art.33)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara
activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
functionare;
farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara
functionare;
5
A.
stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara
stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
Preparatele si substantele stupefiante si
psihotrope pot fi utilizate in scop medical numai
pe baza prescriptiilor medicale cu timbru sec.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - 34, 37)
Pag. 254 din 309
Conform Legii nr. 399/2005 urmatoarele
Comenzile si facturile pentru plantele,
substantele si preparatele prevazute in tabelul II
din anexa se efectueaza pe formulare separate.
substantele si preparatele prevazute in tabelul I
6
A.
substantele si preparatele prevazute in tabelul III
Orice persoana autorizata care detine plante,
substante si preparate prevazute in tabelul II din
anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru
prevenirea sustragerii acestora, pentru celelalte
preparate din tabelul I sau III nefiind obligatoriu.
Orice persoana autorizata care detine plante,
substante si preparate prevazute in
tabelele I, II si III din anexa este obligata sa ia
masuri de paza pentru prevenirea
sustragerii acestora.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.43)
Reglementarile privind publicitate cu privire
la substantele si preparatele prevazute in
tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005
sunt:
Orice publicitate cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa este interzisa pentru publicul larg.
(2) Este interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
I, II si III din anexa.
anexa este interzisa pentru publicatiile stiintifice
sau profesionale, recunoscute pe plan national,
destinate cercetatorilor sau profesionistilor
7
A.
anexa nu este interzisa pentru publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor
Este interzisa distribuirea de esantioane ale
II si III din anexa, pentru cele dintabelul I
neexistand astfel de reglementari, ele fiind lipsite
de interes terapeutic pentru medicina;
Este interzisa distribuirea de esantioane ale
I, II si III din anexa.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 art 47)
Urmatoarele afirmatii cu privire la autorizatii,
conform Normelor metodologice de aplicare
a legii nr. 339/2005, sunt adevarate:
Autorizaia de fabricaie a preparatelor
stupefiante i psihotrope se elibereaz anual n
limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii
Publice.
Autorizaia de depozitare i distribuire a
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea
creia se poate solicita rennoirea acesteia pe
perioade succesive de cte 5 ani.
8
A.
Autorizaia de depozitare i distribuire a
i psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea
creia se poate solicita rennoirea acesteia pe
perioade succesive de cte 3 ani.
Autorizaia de fabricaie a preparatelor
stupefiante i psihotrope se elibereaz la 3 ani n
limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii
Publice.
Valabilitatea autorizaiei nu poate depi
termenul autorizaiei de funcionare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.11,13)
Farmaciile de circuit deschis isi desfasoara
activitati cu substane i preparate
stupefiante i psihotrope astfel:
ele isi desfoar activiti cu substane i
preparate stupefiante i psihotrope n baza
autorizaiei de funcionare;
ele isi desfoar activiti cu substane i
preparate stupefiante i psihotrope n baza
autorizaiei de stupefiante eliberate de Ministerul
Sanatatii dupa o inspectie programata;
9
A.
nu sunt obligate s asigure evidena acestor
substane i preparate;
nu sunt obligate sa asigure protectia fizica
acestor substane i preparate stupefiante i
psihotrope;
activitatea cu substane i preparate stupefiante
i psihotrope se desfoar de ctre asistentul
de farmacie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 25)
Farmaciile de circuit inchis isi desfasoara
activitatea cu substantele si medicamentele
psihotrope si stupefiante astfel:
n baza autorizaiei de funcionare, nefiind
necesara si o autorizatie de stupefiante;
n baza autorizaiei de stupefiante;
10
A.
nu sunt obligate s asigure evidena;
nu sunt obligate sa asigure condiii de protecie
fizic a acestor substane i preparate.
activitatea cu substane i preparate stupefiante
i psihotrope se desfoar de ctre asistentul
de farmacie.
B.
C.
D.
E.
*
Pag. 255 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptia
medicala pentru preparate stupefiante sunt
Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante i psihotrope poate fi emis, pentru
tratamentul n ambulatoriu, de medici n scop
medical, oricrui pacient, indiferent de natura
bolii lui, dac medicul consider necesar
preparatul respectiv ca tratament.
stupefiante poate fi emis, pentru tratamentul n
ambulatoriu, numai de medici specialisti.
11
A.
stupefiante i psihotrope poate fi emis, pentru
tratamentul n ambulatoriu, de medici, oricrui
pacient, numai pentru anumite boli precizate in
lege, dac medicul consider necesar preparatul
respectiv ca tratament.
Responsabilitatea pentru aprecierea necesitii i
legitimitii utilizrii n actul medical a acestor
preparate, precum i pentru prescrierea lor
corespunztoare revine n totalitate medicului
care face prescrierea.
Prescriptia medicala cu stupefiante poate contine
medicamente pentru maxim 10 zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.32)
prescriptiile medicale pentru preparate
stupefiante si psihotrope sunt adevarate, cu
exceptia:
stupefiante i psihotrope se emite n patru
exemplare, destinate pacientului, farmaciei i,
dup caz, casei de asigurri de sntate; un
exemplar rmne n carnetul de prescripii al
medicului care a completat prescripia.
n situaia n care preparatele se prescriu contra
cost, exemplarul destinat casei de asigurri de
sntate se anuleaz i rmne n carnetul de
prescripii al medicului care a completat
prescripia.
12
A.
Formularele prescripiilor medicale pentru
preparatele care conin substane din tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare
galben, iar cele pentru preparatele care conin
substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
339/2005 sunt de culoare verde.
preparatele care conin substane din tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare
verde, iar cele pentru preparatele care conin
339/2005 sunt de culoare galbena.
Cnd pentru acelai pacient se impune
prescrierea unor preparate din liste diferite i/sau
a unor preparate ce conin substane nesupuse
controlului prezentelor norme metodologice, se
utilizeaz formularul corespunztor substanei
supuse celui mai riguros control.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme -art.32,33)
prescriptiile cu medicamente stupefiante
Prescripiile se completeaz integral i lizibil.
Orice modificare, dar nu mai mult de dou
modificri, trebuie confirmat prin semntur i
tampil.
13
A.
Orice modificare, indiferent de numar, trebuie
confirmat prin semntur i tampil.
Modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii
lizibilitii prescripiei.
O prescripie poate cuprinde cel mult 3
preparate, inclusiv acelai medicament n
maximum 3 forme farmaceutice diferite, i numai
cantitatea de preparate necesare tratamentului
pentru 30 de zile.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.36, 37)
Valabilitatea prescriptiilor medicale cu
produse stupefiante sau psihotrope este
urmatoarea:
Prescripia pentru preparatele care conin
substane din tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel
mult 10 zile de la data prescrierii;
339/2005, n cel mult 30 de zile;
14
A.
substane din tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel
mult 5 zile de la data prescrieri;
339/2005, n cel mult 10 de zile;
n cazul neprezentrii prescripiilor n aceste
termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din
farmacie dect n baza altei prescripii.
B.
C.
D.
E.
Pag. 256 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire le eliberarea
fractionata a stupefiantelor sunt adevarate,
cu exceptia:
Cantitatea total de preparate poate fi eliberat
fracionat, la solicitarea pacientului.
Cantitatea total de preparate trebuie eliberat
fracionat, chiar daca pacientul nu solicita acest
lucru;
15
A.
Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 3
trane, din aceeai farmacie, n perioada de
valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii,
pe cele dou exemplare ale prescripiei, a
cantitilor ridicate.
n situaia n care eliberarea fracionat este
determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel mult dou zile lucrtoare.
cel mult trei zile lucrtoare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art. 37,38)
In farmaciile cu circuit inchis, eliberarea
preparatelor cu substante stupefiante si
psihotrope se face astfel, cu exceptia:
pentru cele prevazute n tabelul II din anexa la
Legea nr. 339/2005 se face pe baza nscrierii n
condicile de prescripii medicale sau n condicile
de aparat, destinate exclusiv acestui scop
pentru cele prevazute n tabelul III din anexa la
Legea nr. 339/2005 se face pe baza nscrierii n
condicile de prescripii medicale sau n condicile
de aparat, destinate exclusiv acestui scop
16
A.
Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil,
n patru exemplare autocopiante
un exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei, un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei
i un exemplar este destinat centralizatorului
pentru evidenele contabile ale unitii.
Prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope pentru bolnavii
spitalizai se face pentru 24 de ore i, n cazuri
speciale, pentru 72 de ore.
B.
C.
D.
E.
*
Prescrierea medicamentelor psihotrope si
stupefiante se face astfel, cu exceptia:
Nu se admite prescrierea cu meniunea "dup
aviz" sau "dup sfat".
spitalizai se face pentru 24 de ore i, n cazuri
speciale, pentru 72 de ore.
17
A.
n trei exemplare autocopiante;
un exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei si un
n condica de prescripii medicale se specific:
numrul patului i al foii de observaie, numele i
vrsta bolnavului; denumirea complet a
medicamentelor; cantitatea, n cifre i n litere;
modul de ntrebuinare, cu menionarea dozei i
a intervalului de administrare.
B.
C.
D.
E.
*
In cazul calatoriilor internationale, se
respecta urmatoarele norme privind regimul
medicamentelor psihotrope si stupefiante, cu
exceptia:
Cantitatea de medicamente deinut de cltorii
internaionali pentru tratamentul personal nu se
consider export i nici import.
Cantitatea de medicamente deinut de cltorii
internaionali pentru tratamentul personal se
consider import.
18
A.
Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei
care, pe baza unei prescripii medicale, au
nevoie de medicamente ce conin substane din
tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 i
doresc s cltoreasc n alt stat trebuie s
solicite Ministerului Sntii Publice emiterea
unui certificat pentru deinerea medicamentelor
cu coninut stupefiant i psihotrop n scop
terapeutic;
solicitantul este obligat s l prezinte autoritii
vamale la ieirea din ar. Certificatul are
valabilitatea de 30 de zile
Pentru fiecare medicament se emite un certificat
separat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.45, 46)
Pag. 257 din 309
Pentru distrugerea plantelor, substanelor i
preparatelor stupefiante i psihotrope se
respecta urmatoarele norme:
Comisia pentru distrugerea plantelor,
substanelor i preparatelor stupefiante i
psihotrope este constituit din cte un
reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau
desemnat de acesta la nivel local, al societii
comerciale ce efectueaz distrugerea i al
formaiunii teritoriale a poliiei antidrog.
comerciale ce efectueaz distrugerea, nefiind
necesar un reprezentant al formaiunii teritoriale
a poliiei antidrog.
19
A.
Societile autorizate pentru distrugerea
i psihotrope pot transporta i depozita numai
cantitile specificate n aprobarea de distrugere
eliberat solicitantului de ctre Ministerul
Sntii Publice.
Distrugerea se consemneaz ntr-un proces-
verbal, ncheiat n patru exemplare, cte unul
pentru fiecare membru al comisiei i un
exemplar pentru titularul aprobrii de distrugere.
n aceleai condiii, la solicitarea poliiei se
distrug i plantele, substanele i produsele
stupefiante i psihotrope confiscate, cu excepia
cantitilor solicitate de instituiile abilitate s
dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau
n scopuri didactice i de cercetare tiinific.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 51,52,53)
Evidena i pstrarea plantelor, substanelor
i preparatelor stupefiante i psihotrope se
face conform urmatoarelor norme, cu
exceptia:
Evidena substanelor i preparatelor stupefiante
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se
realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
n registrul de eviden special, conform
modelului prezentat n anexa;
din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se
modelului prezentat n anexa;
20
A.
Registrul de eviden special se confirm zilnic
prin semntur de ctre persoana responsabil.
Obligaia nscrierii revine tuturor persoanelor
fizice i juridice autorizate s desfoare
activiti cu plantele, substanele i preparatele
prevzute n tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005;
Facturile i, dup caz, comenzile pentru
substanele i preparatele prevzute n tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 se completeaz
i se pstreaz pe formulare separate de
celelalte facturi.
B.
C.
D.
E.
*
Pag. 258 din 309
Conform legii nr. 339/2005 privind
medicamentele psihotrope si stupefiante,
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul, distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul I
din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
prevazute de prezenta lege.
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul
II din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
21
A.
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul
III din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
comertul si distributia, transportul, detinerea,
II si III din anexa sunt permise numai in conditiile
comertul si distributia, transportul, detinerea,
I si II din anexa sunt permise numai in conditiile
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.4, art.5)
Orice persoana fizica sau juridica ce
desfasoara o operatiune cu plante, substante
si preparate prevazute in tabelele I, II si III din
anexa Legii 339/2005 privind medicamentele
psihotrope si stupefiante, se afla sub
controlul si supravegherea:
Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de
inspectorii farmacisti.
Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de
inspectorii doctori.
22
A.
Colegiului Farmacistilor din Romania;
Inspectoratului General al Politiei Romane;
Comisia pentru Stupefiante a Organizatiei
Natiunilor Unite.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legeda 339/2005 - art.7)
Conform legii nr. 399/2005 privind regimul
juridic al plantelor, substamntelor si
preparatelor stupoefiante si psihotrope, cu
privire la cultivarea plantelor ce contin
substante psihotrope sau stupefiante, sunt
in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa;
in tabelele II si III din anexa, este interzisa, iar a
celor prevazute in tabelul I nu;
23
A.
in tabelele I din anexa, este interzisa, iar a celor
prevazute in tabelul II si III nu;
in tabelele I si II din anexa, este interzisa, iar a
celor prevazute in tabelul III nu;
in tabelele II din anexa, este interzisa, iar a celor
prevazute in tabelul I si III nu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - art.11)
comert, detinere si distribuire a plantelor,
substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope este interzisa fara autorizatia
eliberata de:
24
A.
Ministerul Sanatatii impreuna cu Colegiul
Farmacistilor din Romania;
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale;
Inspectoratul General al Politiei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - art.15)
Pag. 259 din 309
Conform legii, transportul plantelor,
substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope trebuie sa respecte urmatoarele
norme:
Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de
catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului sunt obligati sa ia masuri
corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din
circuitul legal a plantelor, substantelor si
preparatelor prevazute in tabelele din anexa.
transportul este insotit de documentele
prevazute de lege;
25
A.
transportul nu trebuie insotit de documentele
prevazute de lege;
preparatele sunt transportate in containere cu
sigilii nefalsificabile si care sa permita controlul;
orice circumstante care ar permite traficul ilegal
trebuie comunicate autoritatilor competente in cel
mai scurt timp.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art. 33)
Farmaciile cu circuit deschis si farmaciile cu
circuit inchis isi desfasoara activitatea cu
plante, substante si preparate stupefiante si
psihotrope astfel:
conform autorizatiei de functionare;
in baza autorizatiei de stupefiante eliberata de
26
A.
activitatea pe baza autorizatiei de functionare, iar
farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de
stupefiante;
activitatea pe baza autorizatiei de stupefiante, iar
farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de
functionare;
nu este nevoie de nici un document.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339 - art. 34)
Preparatele si substantele stupefiante si
psihotrope pot fi utilizate in scop medical
astfel:numai pe baza prescriptiilor medicale
numai pe baza prescriptiilor medicale;
pot fi eliberate si fara prescriptie medicale;
27
A.
Prescrierea substantelor si preparatelor
prevazute in tabelul II din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare verde;
prevazute in tabelul II din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare
galbena;
prevazute in tabelul III din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare
galbena.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.37)
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu
privire la substantele si preparatele
psihotrope si stupefiante:
anexa este interzisa, in afara de publicatiile
profesionistilor.
Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I si II din anexa
este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice
destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
28
A.
preparatele prevazute in tabelele I si III din
profesionistilor;
preparatele prevazute in tabelele II si III din
profesionistilor;
preparatele prevazute in tabelele II din anexa
este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice
destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/225 - art.37)
juridic al plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope, este
interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in:
tabelele I, II si III din anexa;
tabelele I si III din anexa;
29
A.
tabelele I si II din anexa;
tabelele II si III din anexa;
tabelul II din anexa;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.47)
Pag. 260 din 309
juridic al substantelor si preparatelor
psihotrope si stupefiante, in cazul in care
exista sau se presupune in mod justificat ca
exista un risc iminent si grav pentru
sanatate, autoritatile sanitare vor adopta
masurile de precautie, care vor consta in:
blocarea marfii, retragerea de pe piata si
interzicerea utilizarii specialitatilor farmaceutice,
formulelor magistrale si preparatelor oficinale;
suspendarea activitatilor, publicitatii si inchiderea
provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
30
A.
continuarea activitatilor, publicitatii si inchiderea
provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
continuarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si
furnizarii de preparate in faza de cercetare
clinica sau pentru cercetare pe animale.
suspendarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si
furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica
sau pentru cercetare pe animale.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.50)
Plantele, substantele si preparatele cu
substante psihotrope si stupefiante interzise,
lipsite de interes recunoscut in medicina
sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in
tabelul nr:
I;
II;
31
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 399 - anexa)
substante psihotrope si stupefiante care
prezinta interes recunoscut in medicina,
supuse unui control strict, sunt grupate,
conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr:
I;
II;
32
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - anexa)
substante psihotrope si stupefiante care
prezinta interes in medicina, supuse
controlului, sunt grupate, conform legii nr.
399/2005, in tabelul nr:
I;
II;
33
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - anexa)
Heroina este o substanta stupefianta care,
conform legii nr. 399/2005 privind regimul
juridic al substantelor si produselor
psihotrope si stupefiante, este incadrat in
tabelul nr.:
I;
II;
34
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 399/2005 - anexa)
In farmaciile de circuit deschis, activitatea cu
substane i preparate stupefiante i
psihotrope se desfoar de ctre:
asistentii de farmacie;
farmacistul desemnat pentru aceasta;
35
A.
asistentii de farmacie si farmacistii;
inlocuitorul farmacistului desemnat pentru
aceasta;
studentii veniti in practica.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.25)
stupefiante i psihotrope poate fi emis de
catre:
medici;
numai medici specialisti;
36
A.
numai medici oncologi;
medici veterinari;
farmacisti primari.
B.
C.
D.
E.
Pag. 261 din 309
exemplare astfel:
una pacientului;
una farmaciei;
37
A.
casei de asigurari de sanatate, dupa caz;
numai primul exemplar va fi cu timbru sec,
celelalte fiind formulare obinuite;
un exemplar rmne n carnetul de prescripii al
medicului care a completat prescripia.
B.
C.
D.
E.
exemplare, astfel:
unul pacientului;
numai primul exemplar va fi cu timbru sec,
celelalte fiind formulare obinuite;
38
A.
unul farmaciei;
un exemplar rmne n carnetul de prescripii al
medicului care a completat prescripia;
n situaia n care preparatele se prescriu contra
cost, exemplarul destinat casei de asigurri de
sntate se anuleaz i rmne la farmacia de
unde s-a ridicat stupefiantul.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme -art.32)
preparatele care conin substane
stupefiante sunt:
de culoare galbena daca sunt din tabelul II;
formulare speciale, numerotate i vizate cu
timbru sec;
39
A.
de culoare verde daca sunt din tabelul III;
formulare obisnuite, de culoare alba;
de culoare roz.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.33)
Cnd pentru acelai pacient se impune
prescrierea unor preparate din liste diferite
i/sau a unor preparate ce conin substane
nesupuse controlului conform Legii nr.
339/2005 privind regimul juridic al
stupefiantelor, se vor respecta urmatoarele
norme metodologice:
daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III,
atunci se vor prescrie pe retete de culoare
galbena;
atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde;
40
A.
atunci se vor prescrie pe retete cu timbru sec;
daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop
din tabelul II si un preparat ce contine substante
nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se
vor prescrie pe retete de culoare galbena;
daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop
din tabelul III si un preparat ce contine substante
nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se
vor prescrie pe retete de culoare verde;
B.
C.
D.
E.
In cazul in care se fac modificari pe o reteta
speciala reglementata de Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005
privind regimul juridic al produselor
psihotrope si stupefiante, se respecta
urmatoarele reguli:
tampil;
Modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii
lizibilitii prescripiei;
41
A.
Orice modificare, dar nu mai mult de trei
tampil;
modificri, trebuie confirmat prin semntur,
fara a fi obligatorie i tampil;
Modificrile pot fi fcute chiar daca afecteaza
lizibilitatea prescripiei.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme- art.36)
substane din tabelul II si III din anexa la
Legea nr. 339/2005 trebuie prezentat la
farmacie n cel mult:
10 zile daca sunt din tabelul II;
10 zile daca sunt din tabelul III;
42
A.
30 de zile daca sunt din tabelul III;
30 de zile daca sunt din tabelul II;
30 zile indiferent de tabelul din care fac parte.
B.
C.
D.
E.
Pag. 262 din 309
O prescriptie cu preparate
psihotrope/stupefiante poate cuprinde:
cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelai
medicament n maximum 3 forme farmaceutice
diferite;
n cazul depirii dozei maxime pentru 3 zile, se
va elibera numai cantitatea corespunztoare
dozei maxime pentru 3 zile;
43
A.
numai cantitatea de preparate necesare
tratamentului pentru 30 de zile;
Doza maxim pentru 3 zile poate fi depit n
cazul unor dureri provocate de neoplasm
incurabil (inoperabil sau netratabil prin
citostatice, ageni fizici sau hormoni);
Doza maxim pentru 3 zile poate fi depit n
cazul unei arterit avansat n stadiul de
gangren, cu dureri de decubit, ce nu pot fi
calmate prin alt medicaie;
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.37)
Cantitatea total de preparate
psihotrope/stupefiante poate fi eliberat
fracionat, la solicitarea pacientului, cu
respectarea urmatoarelor reguli:
cel putin dou zile lucrtoare;
cantitilor ridicate;
44
A.
aceste preparate nu se pot elibera fractionat
indiferent de solicitarea pacientului.
cantitilor ridicate;
cel mult dou zile lucrtoare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.37,38)
n unitile sanitare cu farmacie proprie,
eliberarea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope prevzute n tabelul
II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face
astfel:
pe baza nscrierii n condicile de prescripii
medicale sau n condicile de aparat, destinate
exclusiv acestui scop;
pe baza nscrierii n condicile de prescripii
medicale sau n condicile de aparat, destinate
eliberarii tuturoe preparatelor din farmacia
respectiva;
45
A.
n trei exemplare autocopiante, dintre care un
exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei si un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei;
n patru exemplare autocopiante, dintre care un
exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei, un
i un exemplar este destinat centralizatorului
pentru evidenele contabile ale unitii
prescrierea preparatelor cu substane stupefiante
i psihotrope se completeaz lizibil, n trei
exemplare autocopiante, dintre care un exemplar
rmne n condica de prescripii, un exemplar
rmne n evidena farmaciei i un exemplar
este destinat centralizatorului pentru evidenele
contabile ale unitii
B.
C.
D.
E.
spitalizai se face pentru o perioada de:
24 de ore;
in cazuri speciale, pentru 72 de ore;
46
A.
o saptamana;
doua saptamani;
trei saptamani.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.41)
Pag. 263 din 309
nevoie de medicamente ce conin substane
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005
i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie
sa respecte urmatoarele reguli:
s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea
terapeutic;
solicitantul este obligat s prezinte acest
certificat autoritii vamale la ieirea din ar;
47
A.
solicitantul nu este obligat s prezinte acest
certificat autoritii vamale la ieirea din ar;
Certificatul are valabilitatea de 30 de zile;
Certificatul are valabilitatea de 10 de zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.46)
nevoie de medicamente ce conin substane
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005
i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie
sarespecte urmatoarele reguli:
Certificatul se solicit de ctre medicul care
prescrie medicamentul sau de ctre pacient;
Certificatul se solicit numai de ctre medicul
care prescrie medicamentul;
48
A.
Cantitatea total a medicamentelor ce pot fi
prevzute este cea necesar pe durata
cltoriei, dar nu mai mult de 30 de zile;
Cantitatea total a medicamentelor ce pot fi
prevzute este cea necesar pe durata
cltoriei, indiferent de numarul de zile;
s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea
terapeutic.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme- art.46,47,48)
In ceea ce priveste distrugerea plantelor,
psihotrope se vor respecta urmatoarele
norme:
se realizeaz de ctre societile specializate
care au acest obiect de activitate i prezint
autorizaia de funcionare emis de Ministerul
Sanatatii, documentele de constituire i msurile
de protecie fizic pe durata transportului i a
depozitrii
se realizeaz de ctre societile specializate
care au acest obiect de activitate i prezint
autorizaia de funcionare emis de Ministerul
Mediului i Gospodririi Apelor, documentele de
constituire i msurile de protecie fizic pe
durata transportului i a depozitrii;
49
A.
Sntii Publice;
Mediului si Gospodaririi Apelor;
comerciale ce efectueaz distrugerea i al
formaiunii teritoriale a poliiei antidrog.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.51,52,53)
Pag. 264 din 309
In ceea ce priveste evidena i pstrarea
plantelor, substanelor i preparatelor
stupefiante i psihotrope , se vor respecta
urmatoarele norme:
evidena substanelor i preparatelor stupefiante
din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se
modelului prezentat in legislatia in vigoare;
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se
modelului prezentat n legislatia in vigoare;
50
A.
registrul de eviden special se confirm zilnic
prin semntur de ctre persoana responsabil;
Evidena preparatelor prevzute n tabelul II din
anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi inut
mpreun cu preparate ce nu conin substane
din acest tabel, pe orice suport de stocare a
informaiilor, cu condiia ca aceste date s poat
fi prezentate ntr-o form care poate fi citit i
sunt permanent disponibile pentru control la
solicitarea autoritilor competente;
Evidena preparatelor prevzute n tabelul III din
anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi inut
mpreun cu preparate ce nu conin substane
din acest tabel, pe orice suport de stocare a
informaiilor, cu condiia ca aceste date s poat
fi prezentate ntr-o form care poate fi citit i
sunt permanent disponibile pentru control la
solicitarea autoritilor competente.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.56,57)
Sunt corecte afirmatiile:
Radiatiile IR au lungimi de unda mici si energii
mari
Moleculele de azot, oxigen, clor nu absorb in IR
51
A.
Radiatiile IR produc tranzitii electronice, de
vibratie si de rotatie
Pentru analizele structurale se foloseste
regiunea IR medie
Vibratiile de intindere au o frecventa mai mare
decat cele de deformare pentru aceeasi grupa
de atomi
B.
C.
D.
E.
(pag. 353-354)
Pentru analiza probelor solide prin
spectrometrie IR:
Se foloseste ca gaz vector azotul sau argonul
Se disperseaza proba in parafina lichida (R)
52
A.
Se tritureaza proba cu bromura de potasiu (R)
pentru pastilare
Se dizolva proba in apa sau alti solventi polari
Se fac masuratori prin transmisie, reflexie difuza
sau transreflexie
B.
C.
D.
E.
(pag. 362-365)
In spectrometria IR cu transformare Fourier:
Se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de
proba
Proba este supusa actiunii luminii infrarosii
monocromatice
53
A.
Se inregistreaza o interferograma cu doua
fascicole
Se foloseste ca sursa o bara de carbura de siliciu
Se foloseste o sursa laser NIR
B.
C.
D.
E.
(pag. 367-375)
Tema nr. 43
Inflintarea, organizarea si functionarea farnriaciei
Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata,
Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 448/2009,
modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului
Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al
Romaniei partea I nr. 890/2010.
-
Farmacia comunitara asigura asistenta
farmaceutica a populatiei prin urmatoarele
activitati, cu exceptia:
eliberarea la pretul cu amanuntul a
medicamentelor care se acorda numai pe baza
de prescriptie medicala, gratuite sau
compensate;
eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate
cu prevederile legale, a medicamentelor fara
prescriptie medicala;
1
A.
informarea si consilierea pacientilor privind
utilizarea corecta si rationala a medicamentelor
si intretinerea starii de sanatate;
prepararea medicamentelor magistrale;
prepararea medicamentelor oficinale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.2)
In farmacia comunitara nu se pot desfasura
urmatoarele activitati:
medicamentelor care se acorda pe baza de
eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
2
A.
vanzarea de produse cosmetice;
vanzarea de dispozitive si aparatura medicala de
uz individual;
utilizarea tehnicii de vanzare "cu autoservire"
pentru medicamentele de uz uman.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 2)
Pag. 265 din 309
Eliberarea medicamentelor se face numai cu
amanuntul, cu exceptia:
medicamentelor magistrale;
produselor destinate truselor de urgenta impuse
prin lege;
3
A.
medicamentelor oficinale;
produselor cosmetice;
dispozitivelor si aparaturii medicale de uz
individual.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.2)
Drogheria asigura asistenta farmaceutica a
populatiei prin urmatoarele activitati, cu
exceptia:
4
A.
vanzarea de produse parafarmaceutice;
testarea unor parametri biologici cu aparatura
destinata utilizarii individuale de catre pacienti.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 2,4)
Urmatoarele activitati sunt realizate de
asistentii medicali de farmacie numai sub
supravegherea farmacistului:
5
A.
vanzarea de produse de puericultura;
vanzarea de produse destinate aromaterapiei;
testarea tensiunii arteriale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.5)
Urmatoarele activitati nu pot fi realizate de
catre asistentii medicali de farmacie fara a fi
sub supravegherea farmacistului:
testarea glicemiei;
6
A.
vanzarea de produse parafarmaceutice;
vanzarea de consumabile pentru aparatura
medicala de uz uman;
vanzarea de produse pentru protectia impotriva
bolilor cu transmitere sexuala.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 5)
Personalul care are calitatea de a autoriza
sau de a controla farmaciile comunitare
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba gradul profesional de farmacist specialist
si o vechime de minimum 1 an in specialitate;
sa aiba gradul profesional de farmacist primar si
o vechime de minimum 1 an in specialitate;
7
A.
si o vechime de minimum 5 ani in specialitate;
sa aiba gradul profesional de farmacist primar
sau o vechime de minimum 8 ani in specialitate;
si o vechime de minimum 10 ani in specialitate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.10)
Criteriul demografic luat in considerare la
infiintarea unei farmacii comunitare se refera
la:
in municipiul Bucuresti, o farmacie comunitara
se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori;
in orasele resedinta de judet, o farmacie
comunitara se poate infiinta la minimum 3.500
de locuitori;
8
A.
in municipiul Bucuresti , o farmacie comunitara
se poate infiinta la minimum 4.000 de locuitori;
comunitara se poate infiinta la minimum 2.000
de locuitori;
comunitara se poate infiinta la minimum 5.000 de
locuitori.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.12)
Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu
privire la oficinele locale de distributie:
oficina locala de distributie se poate infiinta in
localitatile in care mai exista farmacii;
oficina locala de distributie se poate infiinta in
localitatile fara servicii farmaceutice;
9
A.
infiintarea oficinei locale de distributie se inscrie
pe autorizatia de functionare a farmaciei
comunitare tirulare;
oficina comunitara locala de distributie poate fi
infiintata in statiunile aflate pe litoral, in perioada
sezonului estival;
oficina existenta intr-o localitate se desfiinteaza
in cazul in care se infiinteaza o farmacie
comunitara in localitatea respectiva.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.13)
Pag. 266 din 309
Farmacia comunitara poate fi amplasata in
urmatoarele locuri, cu exceptia:
la parterul cladirilor, cu acces liber si direct din
strada;
la etajul 2 in cadrul unor centre comerciale;
10
A.
la etajul 1 in cadrul unor centre comerciale, cu
acces din incinta acestora;
la etajul 1 in gari, cu acces din incinta acestora;
la parter in cadrul unor centre comerciale, cu
acces din incinta acestora;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.14)
Personalul de specialitate al farmaciei
comunitare se compune din:
administrator, farmacisti, asistenti medicali de
farmacie;
farmacisti, asistenti medicali de farmacie,
studenti in practica;
11
A.
farmacistul-sef, farmacisti, asistenti medicali de
farmacie;
farmacisti, farmacisti rezidenti;
numai farmacisti specialisti, farmacisti primari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.16)
Emblema farmaciei comunitare este
reprezentata de:
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi
drept, de dimensiuni egale, de culoare alba pe
fond verde;
drept, de dimensiuni egale, de culoare verde pe
fond alb;
12
A.
drept, de dimensiuni egale, de culoare rosie pe
fond alb;
ascutit, de dimensiuni egale, de culoare alba pe
fond verde;
drept, de dimensiuni inegale, de culoare alba pe
fond verde;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.17)
In ceea ce priveste suspendarea in mod
voluntar a activitatii unei farmacii
comunitare, sunt adevarate urmatoarele
daca perioada de suspendare depaseste 10 de
zile calendaristice, este obligatorie anuntarea
Ministerului Sanatatii Publice si a Colegiului
Farmacistilor din Romania.
daca perioada de suspendare depaseste 30 de
zile calendaristice, este obligatorie anuntarea
Ministerului Sanatatii Publice si a colegiilor
teritoriale ale Colegiului Farmacistilor din
Romania;
13
A.
detinatorul autorizatiei de functionare poate cere
intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o
perioada de pana la 180 de zile;
Ministerul Sanatatii Publice poate aproba
intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o
perioada de pana la 180 de zile;
farmacia comunitara isi poate suspenda
activitatea in mod voluntar pentru o perioada de
maximum 60 de zile calendaristice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.21)
Farmacia isi inceteaza activitatea prin
anularea autorizatiei de functionare in
la cererea titularului autorizatiei de functionare;
dizolvarea societatii comerciale;
14
A.
retragerea autorizatiei de functionare;
modificarea autorizatiei de functionare prin
schimbarea farmacistului-sef pe numele caruia
este eliberata autorizatia de functionare;
faliment.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.22)
Constituie contraventie urmatoarele fapte, cu
exceptia:
functionarea unei farmacii comunitare fara
autorizatie de functionare emisa de Ministerul
Sanatatii;
detinerea in drogherii a medicamentelor eliberate
fara prescriptie medicala;
15
A.
eliberarea in drogherii a medicamentelor
eliberate cu prescriptie medicala;
drogheria functioneaza in prezenta unui student
la Facultate de Farmacie;
drogheria este condusa de un medic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.38)
Pag. 267 din 309
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
farmacia comunitara functioneaza numai in
prezenta unui asistent medical de farmacie;
drogheria functioneaza in prezenta unui
farmacist care nu este specialist;
16
A.
drogheria este condusa de un farmacist care nu
este specialist;
functionarea unei farmacii comunitare fara
autorizatie de functionare emisa de Agentia
Nationala a Medicamentului sau de Ministerul
Sanatatii Publice, dupa caz;
eliberarea in drogherii a retetelor compensate
sau gratuite.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.38)
angajarea de personal farmaceutic de
specialitate care nu poseda Certificat de Membru
al Colegiului Farmacistilor din Romania;
afisarea in incinta farmaciei comunitare a
reclamelor privind produsele medicamentoase
care nu au autorizatie eliberata de Agentian
Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor
Medicale;
17
A.
eliberarea in drogherii a produselor de
puericultura;
impiedicarea activitatilor organelor de inspectie si
de control;
respectarea programului de functionare a
farmaciei comunitare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.35,36)
In ceea ce priveste supravegherea si
inspectia in farmaciile comunitare sau
drogherii, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
inspectia de autorizare in farmaciile comunitare
se exercita de Ministerul Sanatatii;
inspectia de supraveghere in farmacii
comunitare se face cel mult o data la 5 ani;
18
A.
Inspectia de supraveghere in farmacii
comunitare se face cel putin o data la 3 ani sau
ori de cate ori este nevoie;
inspectia de autorizare in drogherii se exercita de
Agentia Nationala a Medicamentului si a
Dispozitivelor medicale;
impiedicarea activitatii organelor de inspectie
constituie contraventie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.31,32,35)
comercializarea medicamentelor a caror
valabilitate este depasita;
respectarea Regulilor de Buna Practica
Farmaceutica;
19
A.
impiedicarea activitatii organelor de inspectie si
control;
afisarea in incinta farmaciei comunitare a
reclamelor privind unele medicamente care se
elibereaza cu prescriptive medicala;
nerespectarea Regulilor de Buna Practica
Farmaceutica.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.35,36)
In ceea ce priveste o drogherie, urmatoarele
afirmatii sunt false:
este interzisa utilizarea in denumirea drogheriei a
cuvantului farmacie;
este permisa utilizarea in denumirea drogheriei a
cuvantului farmacie;
20
A.
este interzisa in denumirea drogheriei a unui
nume derivate sau prescurtat din cuvantul
farmacie;
nu este interzisa folosirea de catre drogherii a
insemnelor farmaciei comunitare;
firma drogheriei va contine obligatoriu denumirea
de drogherie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.30)
Drogheria isi inceteaza activitatea prin
anularea autorizatiei de functionare emise de
Ministerul Sanatatii, in urmatoarele situatii:
intarzierea platii farcturilor catre furnizori;
la cererea detinatorului autorizatiei de
functionare;
21
A.
intreruperea activitatii pe o perioada de 30 de zile;
retragerea autorizatiei de functionare;
intreruperea activitatii peo perioada de 60 de zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.28)
Localul unei drogherii poate sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
va avea o suprafata utila de minim 50 m2;
va avea o suprafata utila de minim 30 m2,
excluzand din aceasta suprafata holurile, grupul
sanitar si biroul asistentului medical de farmacie
sef;
22
A.
va avea o suprafata utila de minim 40 m2;
trebuie amplasat la parterul cladirilor;
poate fi amplasat intr-un spatiu la etajul 1 in gari.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.25)
Pag. 268 din 309
In legatura cu drogheriile, urmatoarele
drogheria poate fi condusa numai de catre un
asistent medical de farmacie sef;
drogheria este condusa de un farmacist-sef sau
de un asistent medical de farmacie sef;
23
A.
drogheria poate fie condusa numai de catre un
farmacist-sef;
poate fi farmacist-sef farmacistul care nu mai
este membru al Colegiului Farmacistilor din
Romania;
poate fi asistent medical de farmacie sef,
asistentul medical de farmacie cu drept de libera
practica, membru al Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.23)
Mutarea sediului unei farmacii comunitare se
face in urmatoarele conditii:
se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor
teritoriale;
inceperea activitatii la noul sediu se poate face
daca sunt indeplinite conditiile legate de spatiu,
fara a se mai face inspectia de catre Ministerul
Sanatatii;
24
A.
inceperea activitatii la noul sediu se poate face
daca sunt indeplinite conditiile de autorizare, pe
baza raportului de inspectie favorabil si dupa
modificarea autorizatiei de functionare cu noul
sediu;
se comunica Agentiei Nationale a
Medicamentului;
se poate incepe activitatea in noul sediu fara a fi
modificata autorizatia de functionare cu
inscrierea mentiunii noului sediu.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.19)
Referitor la personalul dintr-o farmacie
comunitara, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
isi pot efectua practica studentii la facultatea de
farmacie sub indrumarea unui asistent medical
de farmacie;
orice alt personal necesar functionarii farmaciei
comunitare isi desfasoara activitatea sub
controlul farmacistului-sef;
25
A.
orice persoana care desfasoara activitate
farmaceutica in farmacia comunitara trebuie sa
poarte un ecuson inscriptionat cu numele si
prenumele sau, calificarea si titlurile
profesionale, precum si cu numele farmaciei
comunitare;
farmacie sub indrumarea administratorului
farmaciei care este medic;
farmacie sub indumarea oricarui farmacist din
farmacia comunitara respective.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.16)
In legatura cu autorizatia de functionare
emisa de Ministerul Sanatatii, sunt adevarate
cuprinde toate datele referitoare la personalul
angajat al farmaciei comunitare respective;
confera dreptul de a detine, de a prepara si de a
elibera, in conditiile legii, substante ;I
medicamente stupefiante, folosite in scop
medical;
26
A.
confera dreptul de a detine, de a prepara si de a
elibera, in conditiile legii, substante ;I
medicamente stupefiante, folosite sau nu in scop
medical;
dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera,
in conditiile legii, substante si medicamente
psihotrope folosite sau nu in scop medical;
dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera,
in conditiile legii, substante si medicamente
psihotrope folosite in scop medical.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.9)
Farmacia comunitara asigura asistenta
farmaceutica a populatiei prin urmatoarele
activitati:
consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si
rationala a medicamentelor;
27
A.
administrarea oricarui vaccin;
vanzarea de produse homeopate;
nu este permisa eliberarea medicamentelor de
uz veterinar.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Urmatoarele activitati pot fi realizate intr-o
farmacie comunitara:
testarea unor parametri biologici cu aparatura
destinata utilizarii individuale de catre pacienti;
prepararea medicamentelor magistrale intr-o
farmacie comunitara cu autorizatie de
functionare pe care este precizat fara receptura;
28
A.
vanzarea de plante anodine;
vanzarea de produse de puericultura este
interzisa.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Pag. 269 din 309
Intr-o drogherie pot fi realizate urmatoarele
activitati:
vanzarea produselor homeopate care se
elibereaza numai pe baza de prescriptive
medicala;
eliberarea la pretul cu amanuntul a OTC-urilor;
29
A.
echipamente destinate protectiei sau
imbunatatirii sanatatii;
prepararea medicamentelor magistrale de catre
farmacist.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.4)
Functionarea unei farmacii comunitare se
realizeaza in urmatoarele conditii:
in cadrul unei societati comerciale ce are ca
obiect de activitate comercialiyarea cu
amanuntul a produselor farmaceutice;
poate fi condusa de un asistent medical de
farmacie primar;
30
A.
poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca
estespecialist sau primar;
poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca
acesta are o vechime de minim 1 an;
poate fi condusa de un farmacist-sef care detine
certificate de membru ak Colegiului Farmacistilor
din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.7)
In functie de migrarea fazei mobile, tehnicile
cromatografice se impart in:
Cromatografie de afinitate
Cromatografie prin developare
31
A.
Cromatografie chirala
Cromatografie de elutie
Cromatografie de schimb ionic
B.
C.
D.
E.
(pag. 25)
In cromatografia HPLC de repartitie:
Faza stationara este lichida
Se folosesc ca faza stationara silicagelul sau
alumina
32
A.
Silicagelul este folosit ca suport de faza
stationara
Radicalii octil si octadecil sunt folositi ca faze
stationare inverse
Polaritatea fazei stationare trebuie sa fie
asemanatoare cu cea a analitului
B.
C.
D.
E.
(pag. 67-69)
Separarile cromatografice ale moleculelor
chirale:
Sunt posibile prin cromatografie in faza lichida si
in faza gazoasa
Prin cromatografie in faza gazoasa, favorizeaza
racemizarea enantiomerilor
33
A.
Sunt posibile pe faze stationare cu ciclodextrine
sau eteri coroana
Prin metoda directa necesita derivatizarea
enantiomerilor pentru evitarea racemizarii
Folosesc faze mobile cu aditivi chirali
B.
C.
D.
E.
(pag. 105-109)
In cromatografia de gaze:
Separarea se realizeaza prin repartitie sau
adsorbtie
Gazul purtator este azotul, oxigenul sau dioxidul
de carbon
34
A.
Se folosesc coloane capilare cu lungimi de 10-
50m
Fazele stationare polare sunt polieterii si
poliesterii glicolilor
Se injecteaza volume de proba mai mari de 100
microlitri
B.
C.
D.
E.
(pag. 198-204)
Detectorii folositi in HPLC sunt:
Electrochimic
Termoionic
35
A.
De fluorescenta
De conductibilitate termica
Spectometrul de masa
B.
C.
D.
E.
(pag. 73-74)
In cromatografia HPLC de repartitie "pe faza
normala" se foloseste ca faza mobila:
Metanolul
Apa
36
A.
Tetrahidrofuranul
n - hexanul
Acetonitrilul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 69)
Fazele stationare depuse direct pe peretii
interiori ai coloanei cromatografice sunt
folosite in:
Cromatografia HPLC de repartitie
Cromatografia HPLC de adsorbtie
37
A.
Cromatografia de afinitate
Cromatografia de gaze
Cromatografia de schimb ionic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Pag. 270 din 309
Tema nr. 44
Aplicatiile spectrofotometrice in IR la identificarea si
dozarea medicamentelor
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu,
Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor,
vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 353-382
Imre S., Muntean D.L.: Principii ale analizei
medicamentului, Editura University Press, Targu-
Mures, 2006.
pag. 89 - 113
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
Pentru determinarile cantitative in IR se
alege:
banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare
compus
oricare din benzile din spectru
1
A.
intotdeauna banda caracteristica gruparii C=O
intotdeauna banda caracteristica gruparii C-O-
intotdeauna prima banda din spectru
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 356)
Referitor la identificarea unei substante cu
ajutorul unei substante de referinta, care din
afirmatiile de mai jos nu este corecta:
ambele substante se pregatesc in acelasi mod
inregistrarea spectrelor IR se face in aceleasi
conditii experimentale
2
A.
nu este necesara efectuarea spectrelor IR in
aceleasi conditii experimentale
maximele de absorbtie ale celor doua substante
trebuie sa corespunda ca pozitie si intensitate
daca apar abateri privind pozitia maximelor, se
aduc cele doua substante in aceeasi stare de
cristalizare si se refac spectrele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 363)
Care din urmatoarele metode de analiza pot
da spectre considerate ca o "amprenta a
moleculei"?
spectrometria UV
spectrometria VIS
3
A.
spectrometria de fluorescenta
spectrometria de masa
spectrometria IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
adevarate, referitor la solventii utilizati in
spectrometria IR:
trebuie sa fie complet transparenti
se poate utiliza apa
4
A.
se poate utiliza tetraclorura de carbon
se poate utiliza sulfura de carbon
trebuie sa fie anhidri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 356)
pentru obtinerea de probe solide in IR, prin
pastilare, se utilizeaza:
bromura de sodiu
clorura de sodiu
5
A.
fluorura de calciu
bromura de potasiu
bromura de cesiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 362)
Sursa de radiatii IR este:
lampa de argon
lampa de xenon
6
A.
lampa Nernst
lampa de hidrogen
lumina alba
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Care dintre urmatoarele molecule pot
absorbi in IR?
molecula de clor
molecula de oxigen
7
A.
molecula de hidrogen
molecula de dioxid de carbon
molecula de azot
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Numarul de unda folosit in domeniu IR este o
marime direct proportionala cu:
intensitatea luminii transmise
intensitatea luminii incidente
8
A.
transmitanta substantei de analizat
lungimea de unda
frecventa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii:
electronice
numai de rotatie
9
A.
de rotatie si electronice
de rotatie si de vibratie
de vibratie si electronice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Pag. 271 din 309
Unitatea de masura a numarului de unda este
de obicei:
inversul centimetrului
metru
10
A.
centimetru
inversul micrometrului
micrometrul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
In cazul spectrelor IR pentru gaze:
se folosesc cuve in care gazul este amestecat in
diferite proportii cu aerul
se folosesc cuve cu apa in care este barbotat
continuu gazul
11
A.
se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila
de KCl anhidru
se foloseste o cuva din care s-a evacuat aerul si
se introduce gazul la presiunea potrivita
nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Referitor la radiatiile IR alegeti raspunsul
incorect:
pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
pentru ca o molecula sa absoarba radiatii IR este
necesara modificarea momentului sau de dipol
12
A.
pot produce tranzitii electronice
moleculele de azot, oxigen si clor nu absorb
radiatii IR
molecula de dioxid de carbon poate avea un
moment de dipol indus de excitatia de vibratie
determinata de absorbtia radiatiilor IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Hidrocarburile saturate produc spectre de
absorbtie in IR:
complexe
suprapuse
13
A.
simple
cu picuri foarte multe
nu absorb in IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358)
Regiunea spectrala IR apropiat corespunde
lungimii de unda:
0,1 - 100 centimetri
1 - 1000 milimetri
14
A.
50 - 1000 micrometri
200 - 400 nanometri
0,75 - 2,5 micrometri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 535)
Spectrul de adsorbtie in IR se obtine grafic
prin reprezentarea:
transmitantei in procente in functie de numarul
de unda
transmitantei in procente in functie de lungimea
de unda
15
A.
absorbantei in functie de lungimea de unda
transmitantei in procente in functie de
concentratia analitului
absorbantei in functie de concentratia analitului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Pentru ca o molecula sa poata absorbi
radiatii IR este necesara modificarea:
lungimii de unda
temperaturii
16
A.
presiunii
momentului sau de dipol
numarului de unda
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Benzile de absorbtie in IR:
sunt caracteristice pentru fiecare substanta
pot fi folosite pentru identificare
17
A.
pot caracteriza doar substante medicamentoase
cu OH fenolic
cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite
structuri generale ce prezinta acelasi tip de
legatura
pot fi folosite pentru dozare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
radiatiile IR sunt corecte?
au lungimi de unda relativ mari si energii mici
produc tranzitii electronice
18
A.
produc numai tranzitii de vibratie
produc tranzitii de vibratie
produc tranzitii de rotatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Domeniul spectral IR este cuprins intre:
200 - 400 nanometri
200 - 600 nanometri
19
A.
400 - 800 nanometri
750 - 1000 nanometri
0,75 - 1,00 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Pag. 272 din 309
In specrometria IR cei mai folositi diluanti
(solizi si lichizi) ai probelor sunt urmatorii:
bromura de potasiu
parafina lichida
20
A.
apa
tetraclorura de carbon
nujol
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Inregistrarea spectrelor IR se poate face prin
transmisie sau reflexie. Referitor la cele doua
metode sunt corecte afirmatiile:
metoda prin transmisie se utilizeaza de obicei
pentru probe lichide
metoda prin reflexie se utilizeaza pentru probe
solide
21
A.
in cazul probelor lichide pot sa apara modificari
datorate temperaturii
inregistrarea spectrelor pentru probele solide nu
este influentata de dimensiunile particulelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Pentru identificarea unei substante
medicamentoase in IR:
probele se pregatesc numai in topitura
probele se pregatesc numai dispersate in KBr
22
A.
probele se pregatesc in solutie, suspensie sau
stare solida
se alege o banda caracteristica din spectru
se alege aceeasi banda pentru orice substanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Care din urmatoarele molecule pot absorbi in
IR:
oxigen
azot
23
A.
dioxid de carbon
cloretena
clor
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Radiatiile IR:
au lungimi de unda mai mari
au lungimi de unda mai mici
24
A.
implica energii mai mici
pot produce tranzitii electronice
pot produce tranzitii de vibratie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Care din urmatorii solventi pot fi folositi in
obtinerea spectrelor IR?
acetat de plumb
nujol
25
A.
tetraclorura de carbon
sulfura de carbon
azotatul de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
In general, pentru obtinerea spectrelor IR se
utilizeaza un spectrometru cu:
un fascicul
doua fascicule
26
A.
trei fascicule
patru fascicule
cinci fascicule
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se
utilizeaza uneori un gaz vector care poate fi:
vapori de apa
neon
27
A.
dioxid de carbon
argon
oxid de azot
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Alegeti afirmatiile corecte cu privire la
inregistrarea spectrelor in IR apropiat:
spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin
transmisie in cazul probelor solide, dupa
dizolvare
spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin
transmisie in cazul probelor lichide
28
A.
spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei
difuze in cazul probelor lichide
spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei
difuze in cazul probelor solide
transreflexia este o metoda de inregistrare a
spectrului IR atat pentru probe lichide cat si
pentru cele solide
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Pag. 273 din 309
Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei IR
in controlul medicamentelor, care din
afirmatiile de mai jos sunt corecte?
se utilizeaza in special pentru determinarea
cantitativa
este o metoda sigura de identificare a
substantelor organice
29
A.
constituie un criteriu de puritate a unei substante
este o metoda importanta de cercetare a
structurii substantelor
este utilizata mai ales pentru identificarea
substantelor organice, inclusiv medicamentoase,
dupa distrugerea integritatii moleculelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 382)
Printre componentele unui spectrofotometru
de absorbtie in IR se numara:
camera de ionizare
dispozitiv port-cuva
30
A.
monocromator
amplificator-detector
sursa de radiatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Probele supuse determinarilor in IR se
pregatesc sub forma de:
solutii in solventi transparenti si perfect anhidri
suspensii in nujol
31
A.
solutii in metanol sau etanol
dispersii (sub forma de comprimate) in KBr
pelicule
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Spectrele in IR depind de o serie de insusiri
ale substantelor printre care se numara:
polimorfismul
marimea particulelor
32
A.
solventii reziduali
umiditatea
indicele de aciditate
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Care din urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si
energii mai mici
radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si
energii mai mari
33
A.
radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice
radiatiile IR pot produce tranzitii electronice
radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de
rotatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
adevarate?
moleculele de azot, oxigen, clor, perfect
simetrice nu pot avea un moment de dipol si deci
nu absorb in IR
moleculele de azot, oxigen, clor, perfect
simetrice pot avea un moment de dipol si deci
absorb in IR
34
A.
apa absoarbe puternic in IR
molecula de dioxid de carbon absoarbe in IR
spectrofotometria IR este utilizata mai ales
pentru identificare si mai putin pentru dozare
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
La obtinerea spectrelor IR, solventul:
nu implica probleme deosebite
alegerea lui este o problema majora deoarece
trebuie sa fie anhidru
35
A.
trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac
apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des
cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect
uscate
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Pentru identificarea unei substante se
compara spectrul IR al acesteia cu:
spectre similare combinate
spectrul standard similar
36
A.
spectrele electronice
spectrele unor substante asemanatoare
spectre simple
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 365)
Determinarile cantitative in IR au la baza
masurarea urmatorilor valori:
energia radiatiei incidente
variatia frecventei radiatiei
37
A.
variatia intensitatii radiatiei
energia radiatiei transmise
energia absorbita
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Determinarea calitativa prin
spectrofotometrie IR se caracterizeaza prin:
identificarea speciilor moleculare
identificarea izomerilor si stereoizomerilor
38
A.
identificarea polimorfilor
identificarea omologilor aceleiasi clase
stabilirea echilibrului ceto-enolic
B.
C.
D.
E.
(pag. 360)
Pag. 274 din 309
Spectrofotometria in IR este folosita pentru
determinarea cantitativa a:
penicilinelor de semisinteza
gradul de impurificare a unui polimorf activ cu
unul inactiv
39
A.
simvastatinei
acidului nicotinic
acidului ascorbic
B.
C.
D.
E.
(pag. 371)
In spectrofotometria in IR, pentru analize
structurale se foloseste regiunea:
IR indepartat
IR apropiat
40
A.
IR mediu
cuprinsa intre 0,75 - 2,5 micrometri
cuprinsa intre 2,5 - 50 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Domeniul spectral IR apropiat:
este mai sarac in informatii specifice decat cel
mediu
este utilizat mai ales pentru determinari
cantitative
41
A.
este situat intre 0,75 si 2,5 micrometri
este utilizat atat pentru identificari cat si pentru
dozari
este utilizat mai ales pentru determinari calitative
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Substantele solide supuse analizei prin
spectrofotometrie in IR, se pot pregati:
in solutie
in suspensie
42
A.
in emulsie
in stare gazoasa
in topitura
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Benzile de absorbtie in IR:
sunt caracteristice pentru fiecare substanta
se pot utiliza pentru identificarea substantelor
medicamentoase
43
A.
se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor
medicamentoase
se pot utiliza atat pentru dozarea cat si pentru
identificarea substantelor medicamentoase
permit numai identificarea unor structuri generale
care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Selectati raspunsurile corecte referitoare la
domeniul spectral IR:
este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS
pentru analize structurale intereseaza numai
regiunea IR apropiat
44
A.
din punt de vedere analitic intereseaza regiunea
IR medie
domeniu IR indepartat este utilizat mai ales in
cercetare
regiunea IR apropiat este cea mai bogata in
informatii analitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Transformarea radiatiei luminoase emisa de
sursa de radiatii IR intr-un fascicul
monocromatic se realizeaza cu ajutorul:
cuvelor
monocromatorului
45
A.
amplificatorului
detectorului
inregistratorului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Numarul de unda folosit in domeniul spectral
IR este:
raportul intre intensitatea radiatiei incidente si a
radiatiei transmise
o marime direct proportionala cu transmitanta
46
A.
o marime proportionala cu frecventa
o marime direct proportionala cu lungimea de
unda
o marime a carei unitate de masura este
centimetrul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR
sa aiba structura de dipol
perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de
faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR
incidente
47
A.
sa poata dobandi o structura de dipol prin
excitatie cu radiatii IR
cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie
permisa de restrictiile cuantice
sa fie perfect simetrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Pag. 275 din 309
Care dintre urmatoarele elemente intra in
componenta unui spectrofotometru IR?
monocromator
cuve de cuart
48
A.
sursa de radiatii
detector termic
detector refractometric
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Sursele luminoase in FTIR pot fi:
bara de carbura de siliciu
filament gros
49
A.
lampa cu deuteriu
bastonas scobit confectionat dintr-un amestec
de oxizi de zirconiu si lantanide
lampa cu hidrogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 369)
Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu
transformare Fourier depinde de:
temperatura
pH
50
A.
concentratie
lungimea de unda
presiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 369)
Tema nr. 45
Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul
medicamentelo
pag. 17-239
Medicala, 2006.
FRX Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
In cromatografia de lichide de inalta
performanta:
faza stationara este apa
faza mobila este formata din solventi organici
mai putin polari
1
A.
faza stationara este un lichid polar vascos
faza mobila poate fi un gaz inert
solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi
folositi ca faza mobila
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 161)
Principalul parametru al evaluarii unei
separari in cromatografia plana este:
factorul de capacitate
factorul de retentie
2
A.
izoterma de distributie
factorul de intarziere
volumul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 173)
In cromatografia de gaze se utilizeaza ca faza
mobila:
dioxidul de carbon
hidrogenul si argonul
3
A.
oxigenul
oxizi de azot
solventi organici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Cele mai utilizate faze stationare lichide in
cromatografia de gaze sunt:
chromosorbul
gelurile de dextran
4
A.
sitele moleculare
polieteri ai glicolilor
alumina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Parametrul cantitativ al unei separari prin
cromatografia de gaze este:
timpul de retentie
aria picului cromatografic
5
A.
coeficientul de distributie
volumul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 221)
Separarea, identificarea si dozarea
tetraciclinelor este posibila folosind:
cromatografia de gaze
metodele volumetrice de analiza
6
A.
cromatografia de lichide de inalta performanta
cromatografia plana
metode refractometrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 234)
Pag. 276 din 309
Medicamentele ce contin molecule chirale se
pot separa folosind:
metode optice
metode volumetrice
7
A.
metode electrochimice
metode cromatografice
metode termogravimetrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Procesele de separare in cromatografia pe
coloana se realizeaza in:
injector
detector
8
A.
coloana cromatografica
reductor
inregistrator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Fazele stationare inverse (nepolare) utilizate
in HPLC se obtin prin silanizarea grupelor
silanol libere cu radicali:
vinil
amino
9
A.
carboxil
ciano
octadecil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 70)
Precizati raspunsurile corecte referitoare la
gelurile de agaroza si agar-agar:
gelurile de agaroza se pot folosi la separarea
moleculelor cu M=10000-150000000
agaroza este un polizaharid de D-galactoza
10
A.
nu sunt sensibile fata de solventii organici
agar-agarul se obtine prin extractie din alge
se mai numesc si Sephadex-uri
B.
C.
D.
E.
(pag. 118)
La determinarea concentratiei compusilor
separati prin GC se pot folosi:
largimea picului la baza
factorul dependent de detector
11
A.
metoda normarii ariilor
metoda curbei de calibrare
B.
C.
D.
E.
(pag. 157)
Avantajele cromatografiei planare sunt:
ofera posibilitatea separarii compusilor colorati
ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele,
unele bidimensionale
12
A.
in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec
nu se pot folosi decat dispozitive clasice de
aplicare a probelor
optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu
imbunatateste separarile cromatografice prin
CSS
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
In cromatografia de lichide cu faze inversate,
faza stationara poate fi:
rasina schimbatoare de ioni
nepolara
13
A.
polara
silicagel grefat cu lanturi C18
silicagel grefat cu grupe amino
B.
C.
D.
E.
(pag. 219)
Fazele stationare in cromatografia de gaze:
sunt suporturi poroase
lichide formate din compusi cu volatilitate mare
14
A.
nu prezinta stabilitate termica
trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil
trebuie sa interactioneze cu faza mobila gazoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 89)
Precizati afirmatiile incorecte despre
cromatografia de excludere sterica:
se mai numeste cromatografie de excludere-
difuzie
faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe
un suport solid
15
A.
faza stationara este un gel
faza stationara este un compus macromolecular
reticulat
este utilizata la separarea polipeptidelor si a
proteinelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Gelurile de poliacrilamida:
se folosesc in cromatografia de excludere-difuzie
se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice
16
A.
sunt usor solubile in apa
se mai numesc si biogeluri
se umfla usor in solutii apoase fiind puternic
polare
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Pag. 277 din 309
Agaroza:
face parte din clasa xerogelurilor
face parte din clasa aerogelurilor
17
A.
gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi
de peste 30 grade C
se obtin prin extractie din alge
este o substanta neionica
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Selectati raspunsurile corecte referitoare la
reflectanta:
este o metoda de evaluare densitometrica a CSS
dispersia luminii este dependenta de grosimea
stratului de sorbent
18
A.
forme si dimensiunile spotului analitului
influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor
dispersia luminii este independenta de grosimea
stratului de sorbent
se recomanda numai aplicarea probelor de
analiti, pe placa
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt:
detectorul UV
detectorul de conductivitate
19
A.
detectorul amperometric
detectorul refractometric
detectorul electrochimic
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
Etapele analizei cromatografice sunt:
identificarea analitilor separati
inregistrarea cromatogramelor
20
A.
determinarea maximului de absorbtie pentru
fiecare analit
calcularea ariilor picurilor
deplasarea selectiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Marimile de retentie ce caracterizeaza
retinerea analitilor in coloana cromatografica
sunt:
inaltimea talerului teoretic
raportul de retentie
21
A.
volumul de retentie
eficacitatea coloanei
B.
C.
D.
E.
(pag. 40-44)
Rezolutia separarii cromatografice a doi
compusi:
depinde de distanta ce separa varfurile picurilor
trebuie sa fie mai mare decat 1
22
A.
depinde de diametrul coloanei cromatografice
trebuie sa fie mai mica decat 1
depinde de vitezele de migrare ale celor doi
compusi
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
Caracteristicile detectorilor utilizati intr-o
analiza cromatografica sunt:
rezolutia
eficacitatea
23
A.
liniaritatea
timpul de raspuns
limita de detectie
B.
C.
D.
E.
(pag. 62)
Cele mai utilizate faze stationare in
cromatografia de adsorbtie pe coloana sunt:
silicagelul
n-hexanul
24
A.
alumina
polietilenglicolii
acetonitrilul
B.
C.
D.
E.
(pag. 66)
Cromatografia in faza gazoasa cuprinde ca
tehnici de lucru:
cromatografia gaz-lichid
cromatografia de afinitate
25
A.
cromatografia gaz-solid
cromatografia prin schimb ionic
cromatografia pe strat subtire
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
In functie de procesele care stau la baza
separarilor cromatografice se disting:
cromatografia de adsorbtie
cromatografia de repartitie
26
A.
cromatografia prin schimb ionic
cromatografia plana
cromatografia de excludere sterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Pag. 278 din 309
Cromatografia prin schimb ionic este
utilizata in special pentru separarea:
alcaloizilor si aminoacizilor
peptidelor si proteinelor
27
A.
medicamentelor neionizabile
ionilor metalici esentiali
antibioticelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 155)
In cromatografia de excludere sterica se
utilizeaza ca geluri:
polimerii porosi
agaroza
28
A.
alumina
poliacrilamida
polistirenul
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Detectorii utilizati in HPLC sunt:
de conductibilitate termica
de fluorescenta
29
A.
electrochimic
de ionizare in flacara
UV cu retea de diode
B.
C.
D.
E.
(pag. 67)
In cromatografia pe hartie, pentru obtinerea
fazelor stationare hidrofobe, se folosesc:
arenele
apa
30
A.
alcanii lichizi
glicerina
metanolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Cele mai utilizate faze stationare in CSS sunt:
polistirenul
alumina
31
A.
silicagelul
pulberea de celuloza
agar-agarul
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Rasinile schimbatoare de cationi contin ca
grupari functionale:
grupe carboxil
grupe aminice
32
A.
saruri cuaternare de amoniu
grupe amidice
grupe sulfonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 155)
adevarate in cazul cromatografiei de gaze?
faza stationara este un gaz
faza stationara este un solid
33
A.
faza mobila este un lichid
faza mobila este un gaz
faza stationara este un lichid cu care este
impregnat un suport solid inert
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Pentru eluarea analitilor hidrofili in
cromatografia pe hartie se pot folosi
urmatoarele sisteme de solventi:
izopropanol - amoniac - apa
formamida - benzen
34
A.
n-butanol - acid acetic - apa
apa - fenol
ulei de parafina - DMF - metanol - apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Selectati metodele cromatografice oficinale
in FR X:
cromatografia pe strat subtire
cromatografia cu fluide supercritice
35
A.
cromatografia de gaze
cromatografia de schimb ionic
cromatografia de lichide sub presiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
La baza tuturor metodelor cromatografice de
separare stau urmatoarele procese
fundamentale:
adsorbtia pe suporturi inerte
repartitia intre cele doua faze
36
A.
adsorbtia pe suporturi solide
excluderea-difuzia
schimbul ionic
B.
C.
D.
E.
(pag. 18)
In cromatografia de gaze se folosesc
urmatoarele gaze purtatoare:
argon, azot
heliu, argon
37
A.
metan, azot
hidrogen, heliu
oxigen, dioxid de carbon
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Pag. 279 din 309
Numarul platourilor (talerelor) teoretice
caracterizeaza eficacitatea coloanei
cromatografice si este dependent de:
lungimea coloanei
inaltimea platoului teoretic
38
A.
dinamica fazei mobile
latimea platoului teoretic
diametrul coloanei
B.
C.
D.
E.
(pag. 58)
Care dintre urmatorii parametrii
caracterizeaza retentia in cromatografia de
lichide pe coloana?
timpul de retentie
39
A.
volumul de retentie
eficacitatea coloanei
B.
C.
D.
E.
(pag. 66)
Eficacitatea si inaltimea platoului teoretic
este influentata de:
forma picurilor
difuzia turbulenta si longitudinala
40
A.
simetria picurilor
temperatura
coeficientul de distributie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 84)
Cromatografia HPLC de repartitie se
foloseste la separarea si dozarea
urmatoarelor substante medicamentoase:
acizi si baze tari
aditivi
41
A.
combustibili
sedative
derivati polihalogenati
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Calitatea sorbentilor este determinata de:
faza stationara
calitatea separarii
42
A.
polaritate
stabilitatea mecanica
mecanismul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74)
Cromatografia chirala preparativa:
este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea
compusilor enantiomerici, in stare pura
nu se realizeaza separari chirale cu faze
stationare Chiralpack
43
A.
nu are utilitate in industria farmaceutica
nu se folosesc faze mobile normale ce contin
metil-tertbutil-eter
retentia pe coloane chirale este numai chirala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 147)
Cromatografia de excludere sterica:
nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile
moleculelor
tehnicile cromatografice de excludere sterica se
folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor
44
A.
nu se poate aplica pentru volume mici de proba
face parte din cromatografia planara
faza mobila este un gel
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
Sephadex-ul:
contine molecule solubile in apa
este gel de dextran
45
A.
Sephadex G200 are pori foarte mici
isi mentine integritatea moleculara in HCl 0,1N
exista numai Sephadex G200
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 119)
Identificati raspunsul corect referitor la
specificitate:
este o caracteristica a analitilor separati
cromatografic
este o caracteristica a tuturor detectorilor
46
A.
este o caracteristica a detectorilor ce dau un
raspuns discriminant
presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri
pentru un singur analit
nu este o caracteristica a detectorilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 121)
Cromatografia de gaze:
se aplica la temperaturi mai mici de 200 grade C
se poate folosi pentru separarea unor substante
organice si medicamentoase
47
A.
nu se aplica pentru separarea substantelor
volatile
nu impune o anumita temperatura pentru
mentinerea moleculelor in starea gazoasa
fazele stationare sunt particule inerte fizic si
chimic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 117)
Pag. 280 din 309
Cuplajul LC-GC:
nu se foloseste in analiza si controlul
medicamentelor
nu este o metoda de analiza exacta
48
A.
se utilizeaza pentru determinarea unui compus
din matricea complexa
este imposibila cuplarea LC cu GC
analiza sterolilor prin aceasta metoda nu este
posibila
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 156)
Faza stationara:
este formata din particule fine lichide
gruparile chimice C8 sau C18 nu se pot grefa
sau adsorbi pe particulele solide
49
A.
omogenitatea marimii particulelor din faza
stationara nu este o caracteristica
este formata din particule fine, solide, sferice
in cromatografia de gaze faza stationara este un
gaz inert chimic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138)
Schimbatorii de ioni:
nu trebuie sa prezinte stabilitate termica
pot contine grupari dietilaminoetil si grupari
aminodiacetat
50
A.
sunt solubili in apa
silicea are rezistenta mecanica slaba
au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul
centimetrilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198)
In spectrofotometria UV-VIS:
Tranzitiile electronice se suprapun peste
tranzitiile de rotatie si de vibratie
Se obtin spectre cu benzi inguste
51
A.
Tranzitia n-pi* este caracteristica alcoolilor si
aminelor
Spectrul UV-VIS poate fi considerat "amprenta
moleculei"
Absorbanta este proportionala cu concentratia
analitului
B.
C.
D.
E.
(pag. 298-354)
Abaterile de la legea Lambert-Beer apar:
Daca se folosesc radiatii monocromatice
La folosirea unor analiti fluorescenti
52
A.
In solutii cu forta ionica ridicata
La utilizarea surselor de radiatii policromatice
In solutii cu concentratii de 0.001M
B.
C.
D.
E.
(pag. 310-311)
Monocromatorul, componenta a
spectrofotometrului UV-VIS:
Transforma radiatia intr-un semnal electric
Este o prisma sau o retea de difractie
53
A.
Este situat intre detector si inregistrator
Descompune radiatia in componentele sale
Este un sir de diode sau un fotomultiplicator
B.
C.
D.
E.
(pag. 64)
La inregistrarea spectrelor UV-VIS:
Solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in
regiunea spectrala utilizata
Se reprezinta grafic absorbanta in functie de timp
54
A.
Proba se dizolva in amestec de solventi polari si
nepolari
Trebuie evitat fenomenul de solvatocromie
Se reprezinta grafic transmitanta in functie de
lungimea de unda
B.
C.
D.
E.
(pag. 318-319)
Sursa de radiatii folosita in domeniul
spectral UV este:
Lampa cu filament de tungsten
Bara de oxizi de zirconiu
55
A.
Bara de carbura de siliciu
Lampa cu descarcare in deuteriu
Lampa cu halogen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 55-99)
Tema nr. 46
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet
si vizibil in controlul medicamentelor
Monciu C.-M., Neagu A., Nedelcu A., Arama C.,
Constantinescu C.: Analiza chimica in controlul
medicamentului, Editura Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 319-330
Medicala, 2006.
FRX Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
Prezenta intr-o molecula organica a gruparii
carbonil poate fi identificata printr-o tranzitie:
n -- sigma*
n -- pi*
1
A.
pi -- pi*
sigma -- sigma*
d -- d*
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 303)
Pag. 281 din 309
Efectul hipercromic datorat influentei unei
auxocrom existent intr-un compus organic,
se manifesta prin:
deplasarea maximului de absorbtie spre o
lungime de unda mai mare
cresterea intensitatii absorbtiei
2
A.
deplasarea maximului de absorbtie spre o
lungime de unda mai mica
nu modifica absorbtia cromoforilor
scaderea intensitatii absorbtiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Interactiunile dintre analit si solvent in
spectrometrie, poarta numele de:
efect hipercromic
absorbanta specifica
3
A.
reactie de halocromie
solvatocromie
efect hipocromic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Transmitanta (T) se defineste ca:
diferenta dintre intensitatea radiatiei transmise si
intensitatea radiatiei incidente
raportul dintre intensitatea radiatiei transmise si
4
A.
raportul dintre intensitatea radiatiei incidente si
intensitatea radiatiei transmise
produsul dintre intensitatea radiatiei transmise si
raportul absorbantelor substantelor la doua
lungimi de unda diferite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Tranzitiile d -- d* sunt specifice:
hidrocarburilor saturate
alcoolilor
5
A.
compusilor anorganici cu electroni in orbitali de
tip d
compusilor carbonilici
hidrocarburilor nesaturate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 301)
Masuratorile de absorbanta in UV-VIS se fac
de regula intr-un domeniu spectral de la:
1 - 10 unitati de absorbanta
0,01 - 5 unitati de absorbanta
6
A.
5 - 10 unitati de absorbanta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Spectrometria in UV-VIS se aplica in
domeniul spectral:
0 - 180 nm
180 - 1100 nm
7
A.
1100 - 2100 nm
2100 - 3000 nm
1100 - 1500 nm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 296)
Legaturile sigma din structura substantelor
organice au o stabilitate:
mare
mica
8
A.
medie
foarte mare
foarte mica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 298)
Tranzitia n -- pi* consta in saltul unui
electron de pe un orbital molecular de
nelegatura n pe un orbital molecular de
antilegatura pi* si este o tranzitie de
intensitate:
mare
medie
9
A.
mica
foarte mare
nu au loc astfel de tranzitii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 299)
Reactia prin care se formeaza carbocationi a
caror sarcina pozitiva atrage electronii
vecini, determinand o deplasare a dublelor
legaturi si delocalizarea sarcinii pozitive se
numeste:
reactie de hipocromism
reactie de batocromism
10
A.
reactie dubla
reactie de monocromism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Legea lui Lambert-Beer este valabila:
pentru solutii concentrate
pentru solutii diluate
11
A.
numai pentru solutii colorate
numai pentru solutii incolore
pentru suspensii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 310)
Pag. 282 din 309
Care dintre urmatorii cromofori sunt specifici
pentru oxime?
-NH2
-NOH
12
A.
-ONO
-N=O
-ONO2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mari, poarta numele de:
efect hipsocromic
efect hipercromic
13
A.
efect hipocromic
efect batocromic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Domeniul spectral vizibil este situat intre:
400 - 1100 nm
400 - 700 nm
14
A.
180 - 400 nm
700 - 1100 nm
180 - 1100 nm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 296)
Pentru determinarile spectrofotometrice in
domeniul UV se foloseste ca sursa de radiatii:
filtrul optic
fotodioda
15
A.
fotomultiplicatorul
lampa cu deuteriu
lampa cu filament de wolfram
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 306)
Absorbanta molara in spectrofotometria UV-
VIS depinde direct proportional de:
grosimea stratului de solutie
16
A.
masa molara a analitului
lungimea de unda
numarul de unda
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 306)
Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare
la legea Lambert-Beer sunt corecte?
este utilizata pentru determinarea densitatii
relative a solutiilor studiate
se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii
policromatice
17
A.
nu sunt prevazute abateri chimice
este valabila pentru solutii cu concentratii mai
mari de 0,01 M
este valabila pentru solutii cu concentratii mai
mici de 0,01 M
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 310)
Spectrometria de absorbtie in vizibil se poate
aplica:
solutiilor incolore diluate
solutiilor colorate diluate
18
A.
solutiilor incolore sau colorate
solutiilor colorate concentrate
suspensiilor colorate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 315)
Prin absorbtia unei radiatii din domeniul UV-
VIS, o molecula poate efectua urmatoarele
tipuri de tranzitii:
de intindere
de vibratie
19
A.
de rotatie
de deformare
electronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 298)
Tranzitiile n -- sigma* sunt specifice
urmatorilor compusi organici:
hidrocarburi saturate
alcooli
20
A.
hidrocarburi aromatice
amine
derivati halogenati
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Pag. 283 din 309
Pentru evaluarea spectrofotometrica a
puritatii unei substante medicamentoase se
poate utiliza:
raportul absorbantelor substantei la doua lungimi
de unda diferite
produsul absorbantelor substantei la doua
21
A.
diferenta dintre absorbantele substantei la doua
raportul absorbantelor substantei la aceeasi
lungime de unda
diferenta absorbantelor substantei la aceeasi
lungime de unda
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Conform legii Lambert-Beer, absorbanta unei
solutii depinde de:
natura solventului
22
A.
structura chimica a analitului
absorbanta molara a analitului
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Inregistrarea spectrelor UV-VIS este posibila
prin reprezentarea grafica:
absorbantei functie de concentratie
transmitantei functie de lungimea de unda
23
A.
intensitatii radiatiei transmise functie de
absorbantei functie de lungimea de unda
intensitatii radiatiei incidente functie de
intensitatea radiatiei transmise
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Radiatiile policromatice provenite de la
sursele utilizate in UV-VIS se pot transforma
in benzi inguste (radiatii monocromatice),
folosind:
detectoare
filtre optice
24
A.
fotodiode
fante
fotomultiplicatoare
B.
C.
D.
E.
(pag. 307)
Solventii utilizati in determinarile
spectrofotometrice din domeniul UV-VIS,
sa nu absoarba in regiunea spectrala folosita
pentru determinarea analitului
sa nu produca fenomene de solvatocromie
25
A.
sa produca deplasari bato si hipsocrome
sa aiba puritate spectrala
sa solubilizeze cu usurinta proba
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Abaterile in cazul legii Lambert Beer pot
apare:
in solutii cu concentratii mai mari de 0,01M
in solutii cu concentratii mai mici de 0,000001M
26
A.
datorita radiatiilor policromatice provenite de la
sursa
in solutii cu o forta ionica ridicata
datorita radiatiilor monocromatice selectate cu
filtrele optice
B.
C.
D.
E.
(pag. 310)
Referitor la absorbanta specifica sunt
se defineste ca absorbanta unui strat de solutie
cu grosimea de 1 cm, care contine 1 g de
substanta dizolvata in 100 mL
foloseste la determinarea concentratiei unui analit
27
A.
este independenta de lungimea de unda la care
se fac determinarile
este constanta la o lungime de unda data
are aceeasi valoare la o anumita lungime de
unda indiferent de substanta studiata
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Electronii din structura compusilor organici,
care nu contribuie la absorbtiile din
domeniul spectral UV-VIS sunt:
pi
pi*
28
A.
sigma
n
din invelisul electronic inchis
B.
C.
D.
E.
(pag. 302)
Pag. 284 din 309
In spectrofotometria UV-VIS pentru
determinari cantitative trebuie sa se tina
seama de curba de calibrare a carei liniaritate
se verifica prin:
metoda celor mai mici patrate
metoda regresiei liniare simple
29
A.
metoda curbei Gauss
metoda standardului intern
metoda normarii ariilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
In cazul unui amestec de tetraciclina si
epitetraciclina al carui spectru in UV este
cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula:
concentratia molara a tetraciclinei
concentratia procentuala a tetraciclinei
30
A.
concentratia molara a epitetraciclinei
concentratia procentuala a epitetraciclinei
concentratia procentuala in amestec
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
Inregistrarea spectrelor UV-VIS se poate
realiza prin reprezentarea grafica a:
absorbantei functie de lungimea de unda
intensitatii radiatiei incidente functie de timp
31
A.
intensitatii radiatiei absorbite functie de grosimea
stratului absorbit
transmitantei functie de lungimea de unda
concentratie
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Care din solventii urmatori se utilizeaza in
spectrometria UV-VIS?
glicerina
dioxan
32
A.
acetonitril
metanol
eter
B.
C.
D.
E.
(pag. 319)
Din punct de vedere al participarii sau
neparticiparii electronilor la tranzitiile
electronice, intr-o molecula se disting
urmatoarele tipuri de electroni:
invelis de electroni inchis
electroni de tip sigma
33
A.
electroni de tip pi
electroni de tip n
electroni de tip sigma*
B.
C.
D.
E.
(pag. 303)
In legea lui Lambert-Beer, epsilon reprezinta:
absorbanta molara
produsul dintre absorbtivitate si masa molara a
analitului
34
A.
o marime independenta de concentratie
o marime dependenta de concentratie
absorbtivitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Cauzele cele mai importante ale erorilor
datorate aparatelor folosite in
spectrofotometria UV-VIS sunt:
zgomotul de fond al sursei luminoase
zgomotul de fond al fotomultiplicatorului
35
A.
procesele de reflexie si difuzie
procesele de adsorbtie
procesele de repartitie
B.
C.
D.
E.
(pag. 311)
Detectia analitilor in spectrofotometria UV-
VIS se realizeaza cu:
monocromatorul
fotomultiplicatorul
36
A.
fotodioda
retele de difractie
filtre optice
B.
C.
D.
E.
(pag. 306)
Tranzitiile n -- pi* sunt:
tranzitii de rotatie
tranzitii electronice
37
A.
tranzitii de vibratie
specifice compusilor carbonilici
specifice alcoolilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Domeniul spectral UV-VIS se compune din
urmatoarele zone spectrale:
UV apropiat
UV indepartat
38
A.
IR mediu
IR foarte apropiat
vizibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 296)
Pag. 285 din 309
Metodele spectrofotometrice in UV-VIS pot fi
utilizate pentru:
studii de structura-activitate
determinarea valorilor Ka pentru morfina
39
A.
analiza anionului fluorura din preparatele
farmaceutice
separarea enantiomerilor unei substante
medicamentoase
determinarea puritatii unor medicamente
B.
C.
D.
E.
(pag. 313-316)
Betcarotenul poate fi determinat
spectrofotometric in domeniul vizibil:
prin tratare cu acid sulfuric concentrat
prin tratare cu clorura de stibiu (III)
40
A.
ca urmare a unui proces solvatocromic
prin tratare cu acizi Lewis
ca urmare a unei reactii de halocromie
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
La analiza unei substante medicamentoase
prin spectrometrie UV-VIS sunt necesare:
spectrul de masa
curba de calibrare
41
A.
un etalon al substantei analizate
absorbanta specifica
absorbanta molara
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Lungimea de unda se poate exprima in:
angstromi
nanometri
42
A.
micrometri
cm-1
milivolti
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
Care dintre urmatoarele lungimi de unda
apartin domeniului IR foarte apropiat:
600 nm
800 nm
43
A.
500 nm
1000 nm
200 nm
B.
C.
D.
E.
(pag. 296)
Absorbanta unei substante in UV-VIS
depinde de mai multe marimi, exceptand:
volumul solutiei
44
A.
indicele de refractie al solutiei
densitatea relativa a solutiei
concentratia analitului in solutie
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Absorbtia luminii de catre o molecula in
domeniul spectral UV-VIS, conduce la:
tranzitia moleculei de pe nivelele de rotatie
inferioare pe nivelele de rotatie superioare
tranzitia electronilor de pe un nivel energetic
superior pe unul inferior
45
A.
tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie
inferioare pe nivelele de vibratie superioare
tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie
superioare pe nivelele de vibratie inferioare
tranzitia electronilor de pe un nivel energetic
inferior pe unul superior
B.
C.
D.
E.
(pag. 299)
Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
maximul de absorbtie este lungimea de unda la
care absorbtia este maxima iar transmisia este
minima
tranzitiile care au loc cu o energie mare implica
absorbtii la lungimi de unda mici
46
A.
tranzitiile care au loc cu o energie mica implica
absorbtii la lungimi de unda mari
tranzitiile care au loc cu o energie mare implica
absorbtii la lungimi de unda mari
maximul de absorbtie este lungimea de unda la
care atat absorbtia cat si transmisia sunt maxime
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Un spectrofotometru UV-VIS are urmatoarele
componente:
sursa de eluent
fante de intrare si de iesire
47
A.
coloana cromatografica
detector
inregistrator
B.
C.
D.
E.
(pag. 307)
Prin inregistrarea unui spectru UV-VIS se pot
obtine informatii despre:
punctul de topire al unei substante
concentratia substantei
48
A.
identificarea substantei
puritatea substantei
timpul de retentie al substantei
B.
C.
D.
E.
(pag. 309-312)
Pag. 286 din 309
Transmitanta nu este dependenta de
urmatorii parametrii:
pH
concentratie
49
A.
indice de refractie
densitate relativa
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Alegeti raspunsurile incorecte referitoare la
absorbanta unei solutii:
este logaritmul zecimal al transmitantei
este logaritmul zecimal al raportului dintre
intensitatea luminii incidente si intensitatea
luminii transmise
50
A.
este invers proportionala cu concentratia
substantei analizate
este proportionala cu grosimea stratului
absorbant
se mai numeste si extinctie specifica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1036)
La controlul limitei de carbonati solutia de
baza se prepara din:
Carbonat de calciu in apa
Carbonat de sodiu anhidru in apa
51
A.
Carbonat de calciu in acid acetic
Carbonat de sodiu in acid acetic
Carbonat de bariu in apa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1010)
Referitor la controlul limitei de amoniu:
Solutia de baza se prepara din clorura de
amoniu (R) in apa
Ionul amoniu formeaza cu tetraiodobismutatul de
potasiu un precipitat galben-brun
52
A.
Reactivul de precipitare este tetraiodomercuratul
(II) de potasiu in mediul alcalin
Solutia de analizat se aciduleaza cu acid sulfuric
(R)
Solutia de baza se prepara din clorura de bariu
(R) si acid sulfuric (R)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1007)
Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseste
ca reactiv la controlul limitei de:
Zinc
Fer
53
A.
Arsen
Calciu
Plumb
B.
C.
D.
E.
(pag. 1008-1011)
Alegeti raspunsurile corecte:
Ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un
precipitat galben
La controlul limitei de calciu solutia de baza se
prepara din clorura de amoniu in apa
54
A.
Ionul fer trivalent se identifica cu o solutie de
molibdat de amoniu in mediu acid
Ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic un
nitroderivat colorat in galben
Metalele grele ca impuritate se deceleaza sub
forma de sulfuri greu solubile in mediu acid
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010-1012)
La controlul limitei pentru substante
organice se folosesc:
Procedeul cu hipofosfit de sodiu
Precipitarea cu clorura de bariu
55
A.
Procedeul prin calcinare
Precipitarea cu sulfura de sodiu
Procedeul cu acid sulfuric (R)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1008-1014)
Tema nr. 47
Spectrofotometria UV-VIS aplicata in analiza
medicamentului
pag 296-332
Imre S., Muntean D.L.: Principii ale analizei
medicamentului, Editura University Press, Targu-
Mures, 2006.
pag. 55-88
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
In intoxicatia acuta cu Morfina apare:
Deprimarea centrilor respiratori
Hipertermie
1
A.
Midriaza
Poliurie
Diaree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Pag. 287 din 309
Afirmatii adevarate privind Cocaina:
Provoaca dependenta psihica puternica
Are actiune simpaticomimetica
2
A.
Tratamentul consta in combaterea convulsiilor
Doza letala pentru adult este de 10 g oral
In intoxicatia acuta prin ingestie se fac spalaturi
cu KCl 7.4%
B.
C.
D.
E.
(pag. 185-186)
Tema nr. 48
Controlul limitelor de impuritati in substante si
produse farmaceutice
pag. 249-287
Medicala, 2006.
FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
Pentru determinarea zincului ca impuritate
trebuiesc indepartati ionii interferenti, si
anume:
calciu
magneziu
1
A.
arsen
potasiu
fier
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 266)
Impuritatile organice usor carbonizabile se
detecteaza din substante minerale incolore:
cu acid sulfuric (R)
cu amoniac
2
A.
cu acid azotic
cu hipofosfit de sodiu
prin calcinare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 258)
Care este afirmatia incorecta?
FR X prevede controlul limitelor pentru impuritati
anorganice
conform FR X trebuie efectuat controlul limitei de
fer in substante organice
3
A.
nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati
FR X prevede pentru controlul limitei de arsen
doua procedee
in cazul controlului limitei de carbonati, tehnica
de lucru prevede ca determinarea sa se faca in
eprubete cu dop rodat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1123)
Procedeul cu acid sulfuric:
se foloseste pentru controlul limitei de impuritati
anorganice
determinarea se efectueaza in eprubete spalate
in prealabil cu acid sulfuric
4
A.
in cazul in care la dizolvarea substantei are loc
degajate de gaze, amestecul nu se agita
peste acidul sulfuric se adauga substanta
pulverizata
acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
La controlul limitei de calciu:
nu se folosesc solutii etalon
se obtine un precipitat de oxalat de calciu,
microcristalin, galbui, insolubil in amoniac
5
A.
sensibilitatea limita a reactiei este de 0,0035
mg/mL
solutia de analizat si proba etalon se compara
dupa 24 ore
FR X nu recomanda controlul limitei de calciu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1168)
In cazul impuritatilor anorganice
limitele admise se exprima in microgram/mL
pot proveni din procesul de fabricatie si din
materiile prime folosite
6
A.
conservarea necorespunzatoare nu conduce la
impurificarea substantelor
FR X nu prevede determinarea impuritatilor
anorganice
se determina prin calcinare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1187)
Pag. 288 din 309
La controlul limitei de arsen:
FR X prevede: "nu trebuie sa dea reactia pentru
arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
arsenura de hidrogen coloreaza hartia indicator
in violet
7
A.
FR X prevede: "trebuie sa dea reactia pentru
arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
se realizeaza doar printr-un singur procedeu
arsenura de hidrogen se depune sub forma unui
precipitat rosu-caramiziu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1165)
Controlul limitei de fer, conform FR X, se
executa:
prin reactia de culoare cu nitratul de argint
prin reactia de culoare cu hipofosfitul de sodiu in
acid clorhidric
8
A.
prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de
potasiu
prin reactia de culoare cu molibdatul de amoniu
nu se executa in cazul substantelor organice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
Conform FR X subtantele organice usor
carbonizabile:
se determina prin calcinare in flacara timp de 10
minute
se determina prin reactia de culoare cu saruri de
bariu
9
A.
se determina prin reactia de culoare cu acidul
sulfosalicilic
se determina numai prin procedeul cu acid azotic
se determina printr-o reactie redox cu
permanganat de potasiu si acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1165)
Care dintre metodele de mai jos sta la baza
controlului limitei de fosfati in substantele
medicamentoase, conform FR X?
precipitarea cu nitrat de argint
tratarea cu o solutie acida de permanganat de
potasiu
10
A.
calcinarea in flacara timp de 10 minute
reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in
hidroxid de sodiu
reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in
acid nitric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1178)
Care dintre afirmatiile referitoare la controlul
limitei pentru impuritati organice usor
carbonizabile, prin procedeul calcinarii, este
incorecta?
se folosesc solutii etalon
se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute
11
A.
se deceleaza impuritatile organice usor
carbonizabile din substante minerale incolore
metoda este prevazuta de FR X
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1173)
Conform FR X, controlul limitei de zinc se
executa:
prin tratare cu o solutie de permanganat de
potasiu in acid sulfuric
prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
12
A.
prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de
potasiu
prin tratare cu acid clorhidric concentrat la 150
grade
prin calcinare in flacara 10 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1170)
Precizati afirmatiile corecte referitoare la
controlul limitei de cloruri, conform FR X:
in solutia analizata nu trebuie sa apara un
precipitat galben
se determina prin procedeul cu acid sulfuric
13
A.
determinarea se efectueaza in eprubete spalate
in prealabil cu acid sulfuric
se determina prin reactie cu nitratul de argint
nu este necesara compararea solutiei de analizat
cu o solutie etalon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1162)
Limita admisa de metale grele se apreciaza
prin comparare cu o solutie etalon de:
mercur
plumb
14
A.
calciu
zinc
magneziu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 250-262)
In reactie cu hexacianoferatul (II) de potasiu,
ionul de zinc formeaza:
un precipitat galben
o solutie galbena
15
A.
un precipitat brun
un precipitat alb
un precipitat albastru
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 250-262)
Pag. 289 din 309
La controlul limitei de calciu, solutia de baza
din care se prepara solutia etalon de
comparatie, contine:
carbonat de calciu in acid acetic
clorura de calciu in apa
16
A.
sulfat de calciu in apa
carbonat de calciu in acid sulfuric
oxalat de calciu in apa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
Limita de carbonati in substantele
medicamentoase se determina cu:
o solutie de hidroxid de bariu
o solutie de molibdat de amoniu
17
A.
o solutie de sulfura de sodiu
un acid mineral
o solutie de nitrat de argint
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 258)
Solutia de reactiv de nitrat de argint 20 g/L
serveste la determinarea limitei de:
carbonati
ioduri
18
A.
fosfati
azotati
bromuri
B.
C.
D.
E.
(pag. 267)
Selectati raspunsurile incorecte referitoare la
controlul limitei de carbonati:
FR X nu prevede compararea solutiei de analizat
cu o solutie etalon
se determina prin incalzire in flacara
19
A.
nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat
se executa reactia de culoare cu hidroxidul de
bariu
FR X prevede compararea solutiei de analizat cu
o solutie etalon dupa 10 minute
B.
C.
D.
E.
(pag. 1127)
Conform FR X, controlul limitei de nitrati:
se executa prin reactia de culoare cu saruri de
bariu
se executa prin procedeul cu acid sulfuric
20
A.
se determina prin reactia de culoare cu nitratul
de argint
se executa prin reactia de culoare cu acidul
sulfosalicilic
solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in
galben mai intens decat solutia etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 1112)
Substantele organice usor carbonizabile se
determina conform FR X, astfel:
prin procedeul cu acid azotic
prin reactia de culoare cu nitratul de argint
21
A.
prin calcinare
prin procedeul cu acid sulfuric
prin tratare cu o solutie de permanganat de
potasiu in acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
(pag. 1139)
Alegeti raspunsurile corecte referitoare la
limita de metale grele in substante organice:
substanta organica se mineralizeaza cu acid
azotic (R)
sulfuric (R)
22
A.
clorhidric (R)
FR X precizeaza ca prezenta sarurilor de fer in
rezidul de la calcinare nu interfereaza
se determina prin reactia de culoare cu nitratul
de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 1057)
Controlul limitei de calciu se bazeaza pe
reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand
se formeaza:
un precipitat alb-galbui amorf
o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin
23
A.
un precipitat alb cazeos
un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid
acetic si amoniac
o tulbureala albastra
B.
C.
D.
E.
(pag. 1164)
Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
ionul fier (III) se identifica cu piridina
24
A.
ionul cobalt (II) se identifica cu hidroxidul de bariu
ionul clorura se determina cu nitratul de argint
FR X nu prevede pentru decelarea impuritatilor
solutii etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Pag. 290 din 309
Care dintre afirmatiile referitoare la controlul
limitei pentru decelarea impuritatilor
organice usor carbonizabile prin calcinare
sunt adevarate?
se folosesc solutii etalon
se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10
minute
25
A.
se foloseste pentru decelarea impuritatilor
organice usor carbonizabile in substante
minerale incolore
aceasta metoda nu este prevazuta in FR X
B.
C.
D.
E.
(pag. 1161)
Care din afirmatiile de mai jos cu privire la
controlul limitei de fier sunt corecte?
ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei
cu hexacianoferatul (III) de potasiu
fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II)
de potasiu un precipitat alb cazeos
26
A.
de potasiu un precipitat verde
de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru
functie de concentratie
solutia etalon de fier se prepara la nevoie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1167)
Referitor la determinarea impuritatilor de
substante organice carbonizabile prin
procedeul cu acid sulfuric:
acidul sulfuric folosit se raceste la 10 grade
celsius
se aplica substantelor organice
27
A.
se efectueaza la temperatura de 10 grade celsius
se aplica atat substantelor minerale cat si celor
organice
se efectueaza la temperatura de 150 grade
celsius
B.
C.
D.
E.
(pag. 1143)
FR X prevede pentru controlul limitei de
arsen:
procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este peste limita de
sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in
acid clorhidric
procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este sub limita de sensibilitate
a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric
28
A.
procedeul II se bazeaza pe reducerea
compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
procedeul II se aplica la controlul arsenului in
substante organice
nu exista doua procedee pentru controlul limitei
de arsen
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Selectati raspunsurile corecte despre
controlul limitei de carbonati, conform FR X:
FR X prevede compararea solutiei de analizat cu
o solutie etalon
se determina prin incalzire in flacara
29
A.
se foloseste o solutie etalon de ion carbonat
se executa reactia de culoare cu hidroxidul de
bariu
compararea solutiei de analizat cu solutia etalon
se face dupa 24 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 1156)
Precizati raspunsurile incorecte despre
controlul limitei de impuritati organice usor
carbonizabile, conform FR X:
se determina prin metoda refractometrica
se determina prin procedeul prin calcinare
30
A.
se determina prin metode cromatografice
se determina prin metode spectrofotometrice
se determina prin procedeul cu acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
(pag. 1149)
La determinarea limitei de cloruri, se
formeaza un precipitat:
alb de clorura de calciu
alb de clorura de argint
31
A.
solubil in amoniac
greu solubil in apa si acid azotic diluat
galben de clorura de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 250-262)
La controlul limitei de fosfati:
se formeaza un precipitat galben de molibdat de
amoniu
se foloseste ca reactiv molibdatul de amoniu
32
A.
la concentratii mici apare o tulbureala galbena de
fosfomolibdat de amoniu
la concentratii mari se obtine un precipitat usor
solubil in apa
se foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de
potasiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Controlul limitei de metale grele se refera la
metalele ce precipita sub forma de sulfuri
greu solubile in mediu acid, si anume:
Hg2+
Zn2+
33
A.
Cu2+
Fe2+
Bi3+
B.
C.
D.
E.
(pag. 252)
Pag. 291 din 309
In cazul decelarii impuritatilor de arsen se
pot utiliza urmatoarele procedee:
cu hartie indicator pentru arsen
cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu
34
A.
cu molibdatul de amoniu
cu hipofosfitul de sodiu
mineralizarea substantei
B.
C.
D.
E.
(pag. 250)
Tetraiodomercuratul (II) de potasiu:
este utilizat ca reactiv pentru decelarea
impuritatilor de amoniu si fer
in mediu alcalin formeaza reactivul Nessler
35
A.
cu ionul amoniu formeaza un precipitat galben-
brun
in mediu acid formeaza cu ionul amoniu un
complex de culoare galbena
este o combinatie complexa greu solubila in apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 260)
Controlul limitei de azotati:
se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului
sulfosalicilic
conduce la obtinerea unui nitroderivat de culoare
galbena
36
A.
are loc in mediu de acid sulfuric
are loc in mediu de hidroxid de sodiu
se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului
salicilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Ionul Ba2+ in solutie este folosit pentru
decelarea impuritatilor de:
fosfati
azotati
37
A.
cloruri
carbonati
sulfati
B.
C.
D.
E.
(pag. 257)
In procedeul cu acid sulfuric pentru
determinarea limitei de impuritati organice
usor carbonizabile:
se detecteaza impuritatile organice din
substantele organice
se detecteaza impuritatile organice din
substantele minerale incolore
38
A.
solutia se coloreaza datorita carbonizarii
impuritatilor
limitele admise se determina prin comparare cu
solutii etalon
se detecteaza impuritatile anorganice din
substante organice
B.
C.
D.
E.
(pag. 261)
Dintre ionii metalici de mai jos, nu se
deceleaza ca impuritati conform FR X:
Na+
Sb3+
39
A.
Bi3+
K+
Ca2+
B.
C.
D.
E.
(pag. 250-260)
Procedeul cu hartie indicator pentru arsen
consta in:
imbibarea hartiei de filtru cu o solutie alcoolica
de MgCl2
reducerea arsenului la hidrogen arseniat
40
A.
aparitia unei coloratii galbene pe hartia indicator
reactia hidrogenului arseniat cu clorura mercurica
folosirea unui sistem oxidant de zinc si clorura
stanoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Precipitarea metalelor grele sub forma de
sulfuri greu solubile se realizeaza cu:
sulfat de sodiu
carbonat de sodiu
41
A.
fosfat trisodic
sulfura de sodiu
tioacetamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
In vaccinuri adsorbite se determina
impuritati de:
aluminiu
arsen
42
A.
calciu
fier
metale grele
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Controlul limitei de calciu:
se face comparativ cu o solutie etalon de oxalat
de amoniu
se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu o
solutie de acid oxalic
43
A.
se face comparativ cu o solutie etalon de calciu
0,1 g/mL
se face comparativ cu o solutie etalon de calciu
0,1 mg/mL
se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu
oxalatul de amoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 256)
Pag. 292 din 309
adevarate?
limita de fier se determina cu tetraiodomercuratul
(II) de potasiu
limita de calciu se determina cu nitrat de argint
44
A.
limita de zinc se determina cu hexacianoferat (II)
de potasiu
limita de metale grele se determina cu sulfura de
sodiu
limita de fosfati se determina cu molibdatul de
amoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 258-262)
Referitor la determinarea limitei de cloruri,
alegeti afirmatia corecta:
se determina cu oxalatul de amoniu
se determina cu azotatul de argint
45
A.
se obtine un precipitat alb de clorura de argint
se obtine un precipitat alb de clorura de amoniu
se obtine un precipitat alb de azotat de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
La controlul limitei de calciu:
proba este corespunzatoare daca reactia pentru
Ca2+ este negativa
proba este corespunzatoare daca tulbureala sau
precipitatul aparut sunt mai putin intense decat
cele din proba etalon
46
A.
FR X prevede alta metoda de identificare daca
proba contine ioni de fier
ionii de fier nu interfera in analiza
FR X nu prevede compararea cu o solutie etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 256,1010)
La controlul limitei de carbonati:
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de sodiu anhidru
carbonat de calciu
47
A.
carbonat de calciu cristalizat
carbonat de amoniu
solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de
baza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Solutia etalon de arsen utilizata la controlul
limitei de arsen prin procedeul II (FR X):
se prepara din solutia de baza
se prepara la nevoie
48
A.
se trateaza in mod identic cu proba
contine ioni As(III) si As(V)
contine ioni As(V)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1009)
Pentru care impuritate FR X foloseste ca
reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?
zinc
amoniu
49
A.
fer
metale grele
arsen
B.
C.
D.
E.
(pag. 1011)
Pentru controlul limitei de amoniu se
utilizeaza ca reactiv principal:
hipofosfitul de sodiu
solutia bazica de tetraiodomercurat (II) de potasiu
50
A.
solutia acida de tetraiodomercurat (II) de potasiu
reactivul Nessler
complexonul III
B.
C.
D.
E.
(pag. 250)
Intoxicatia acuta cu derivati barbiturici se
Lezarea directa a ficatului si rinichilor
Stimularea centrilor vasomotori
51
A.
Efect ganglioplegic
Hiperventilatie compensatorie
Cresterea consumului de oxigen in tesutul nervos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138-139)
Butirofenonele:
Au ca principal reprezentant Haloperidolul
Produc hipertermie in caz de intoxicatie
52
A.
Cresc tensiunea arteriala
Induc elemente caracteristice sindromului
extrapiramidal
Se dozeaza spectrofotometric in UV
B.
C.
D.
E.
(pag. 146-147)
Pag. 293 din 309
Tema nr. 49
Toxicomanii: morfinomania si heroinomania,
cocainomania, toxicomanii induse de
halucinogenele naturale (TI-IC) si de sinteza (LSD),
tabagismul
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda,
Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991.
pag. 162-165, pag. 170-173, pag. 185-186, pag. 188-
190
Toxicitatea cocainei consta in:
actiunea simpatomimetica
actiunea anticolinergica
1
A.
actiunea parasimpatomimetica
excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia
produce hipertermie
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Tulburarile cardiovasculare intalnite in
tabagism sunt:
tahicardia
riscul producerii infarctului de miocard
2
A.
scaderea ponderala
astenia
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Morfinomanul se caracterizeaza prin:
fata palida cu extremitati reci
secretii abundente
3
A.
tegumente uscate, cu eruptii
mioza
preocuparea principala este procurarea dozelor
de drog
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
In heroinomanie:
manifestarile sunt mai grave decat in
morfinomanie
instalarea senzatiilor dorite este lenta, dar
persistenta
4
A.
toleranta este foarte mica
se mentine pericolul supradozarii, chiar in
conditiile dezvoltarii tolerantei
sindromul de abstinenta este deosebit de grav
B.
C.
D.
E.
(pag. 172,173)
In cocainomanie:
toleranta este foarte mare
dependenta psihica este usoara
5
A.
drogul se administreaza exclusiv pe cale
parenterala
este prezenta midriaza
se poate produce perforarea septului nazal
B.
C.
D.
E.
(pag. 185,186)
Tabagismul prezinta efecte nocive, datorita
urmatoarelor substante prezente in fumul de
tigara:
oxidul de carbon
nicotina
6
A.
hidrocarburi polinucleare cancerigene
amine aromatice
tebaina
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Urmatoarele afirmatii in legatura cu
opiomania sunt adevarate, cu exceptia:
simptomatologia este diferita de cea din
morfinomanie
degradarea fizica si psihica se instaleaza mai
lent comparativ cu morfina
7
A.
efectul euforizant este mai puternic decat cel
indus de heroina
heroinomania este mai grava decat opiomania
se trateaza prin administrarea de nalorfina
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Dependenta fizica si toleranta in opiomanie
se instaleaza prin urmatoarele mecanisme:
cresterea primului pasaj hepatic
mecanisme farmacocinetice
8
A.
mecanisme farmacodinamice
cresterea sensibilitatii receptorilor corespunzatori
inductie enzimatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Semnele caracteristice ale intoxicatiei acute
cu morfina sunt:
diminuarea ritmului respirator
midriaza
9
A.
hipertermia
mioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Pag. 294 din 309
Nicotina:
actioneaza la nivelul jonctiunii neuromusculare
este indicata in tratamentul miasteniei gravis
10
A.
eliminarea este favorizata de administrarea
NaHCO3
determina decesul prin stop cardiac sau
respirator
actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare
B.
C.
D.
E.
(pag. 189, 190)
Afectiunile respiratorii intalnite in tabagism
sunt:
edemul pulmonar
emfizemul pulmonar
11
A.
perforarea septului nazal
astmul bronsic
cancerul pulmonar
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Cocainomania se caracterizeaza prin:
instalarea rapida a obisnuintei
dependenta psihica puternica
12
A.
administrarea drogului exclusiv pe cale nazala
dependenta fizica extrem de puternica
toleranta foarte mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 185, 186)
Sindromul de abstinenta in morfinomanie se
tahicardie si hipertensiune
dureri musculare, tremuraturi, convulsii
13
A.
mioza
agitatie intensa
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Principalele efecte adverse induse de
morfina sunt:
tulburarile respiratorii
tulburarile cardiovasculare
14
A.
eruptii cutanate
tulburari hematologice
tulburari extrapiramidale
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Dupa o singura administrare, cocaina induce:
delirium tremens
stimulare intelectuala
15
A.
inlaturarea senzatiei de foame si oboseala
anestezie si narcoza
stare euforica, urmata de anxietate si tristete
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Referitor la efectele adverse ale morfinei
apar chiar dupa o perioada scurta de tratament
un efect advers foarte grav este instalarea
obisnuintei la efectele euforice
16
A.
hipotensiunea este consecinta deprimarii
centrilor cardiovasculari
hipertensiunea este consecinta stimularii
centrilor cardiovasculari
tulburarile neuropsihice nu reprezinta efecte
adverse ale morfinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Referitor la dextromoramida sunt adevarate
nu produce farmacodependenta
este un inlocuitor sintetic al nicotinei
17
A.
semnele clinice ale intoxicatiei acute sunt
similare celor din intoxicatia acuta cu morfina
cel mai grav efect advers este deprimarea
respiratiei
prezinta actiune toxica similara morfinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Metadona:
este substanta activa din produsul Sintalgon
este mai toxica decat morfina
18
A.
se biotransforma prin N-demetilare
determina farmacodependenta intr-o mai mica
masura decat morfina
nu determina sindrom de abstinenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Referitor la petidina sunt adevarate
este substanta activa din produsul Mialgin
dupa absorbtie se localizeaza in organele interne
19
A.
se biotransforma prin hidroliza si N-demetilare
la nivel renal poate produce necroza tubulara
se elimina renal sub forma nebiotransformata
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Actiunea toxica a opiului se datoreste in
special continutului ridicat in:
codeina
tebaina
20
A.
morfina
ezerina
narcotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 169)
Pag. 295 din 309
Simptomatologia si caracteristicile
opiomaniei sunt asemanatoare cu cele ale:
tabagismului
amfetaminomaniei
21
A.
alcoolismului
morfinomaniei
ergotismului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 169)
Calea majora de biotransformare a morfinei
este:
hidrogenarea in pozitiile 7, 8 (dezomorfina)
O- metilarea
22
A.
acetilarea
sulfurarea
conjugarea cu acidul glucuronic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Actiunea toxica a morfinei se manifesta prin:
excitarea puternica a SNC
scaderea diurezei prin inhibarea eliberarii
hormonului antidiuretic
23
A.
deprimare respiratorie
midriaza
hipertermie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Triada toxicitatii acute a opoidelor este:
HTA, constipatie tahipnee
diaree, mioza, retentie urinara
24
A.
coma, mioza, deprimare respiratorie
HTA, midriaza, dispnee
fasciculatii musculare, tahicardie, transpiratii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Toleranta la morfina:
este scazuta
este o toleranta incrucisata cu alte analgezice
neopioide
25
A.
se explica prin modificari cantitative in raspunsul
receptorilor
nu implica adaptarea centrilor nervosi la actiunea
repetata a morfinei
se explica prin metabolizarea diferita de calea
metabolica normala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
In intoxicatia cu morfina, nalorfina se
administreaza pentru:
diagnosticarea intoxicatiei acute
tratamentul intoxicatiei cronice
26
A.
combaterea deprimarii respiratorii in intoxicatia
acuta
prevenirea instalarii dependentei psihice
tratamentul de substitutie a morfinei la
dependenti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 171)
Care dintre urmatoarele efecte nu
corespunde actiunii morfinei:
deprimant respirator
bradicardizant
27
A.
constipant
euforizant
analgezic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Cel mai puternic efect euforizant il are
opioidul:
heroina
codeina
28
A.
petidina
hidromorfona
dextromoramida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 173)
Cocaina produce:
efecte excitante, urmate de deprimarea centrilor
bulbari
mioza, prin actiune simpatomimetica
29
A.
midriaza, prin mecanism anticolinergic
cresterea diurezei
dependenta psihica slaba
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180-186)
Prizarea cocainei de catre toxicomani nu
determina:
aparitia de halucinatii
perforarea septului nazal dupa administrari
repetate
30
A.
instalarea dependentei psihice
instalarea dependentei fizice
anestezia mucoasei nazale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Pag. 296 din 309
Accidentele terapeutice consecutive
hipersensibilitatii induse de cocaina constau
in:
bradicardie
hipotensiune
31
A.
eruptii cutanate
fotosensibilitate
hipertensiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Tratamentul intoxicatiei acute cu cocaina se
realizeaza prin:
epurare extrarenala
administrare de atropina
32
A.
perfuzie intravenoasa cu KMnO4 1%
sustinerea functiilor cardiaca si respiratorie
administrare de nalorfina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 186)
Consecutiv supradozarii cocainei moartea
poate surveni prin:
instalarea insuficientei renale acute
paralizie respiratorie si colaps circulator
33
A.
soc anafilactic
accidente hemoragice
septicemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Cocaina se biotransforma prin:
acetilare
conjugare cu acid glucuronic
34
A.
mercaptare
hidroliza
N-demetilare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Cocainomania prezinta urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:
este o toxicomanie majora
se caracterizeaza printr-o puternica dependenta
psihica
35
A.
se caracterizeaza prin cresterea tolerantei
midriaza
mioza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185-186)
Nicotina:
prezinta implicatii toxicologice nesemnificative
are actiune N-colinolitica
36
A.
este utilizata in terapie
a fost utilizata pentru otravirea sagetilor
se absoarbe lent
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Nicotina:
prezinta implicatii toxicologice nesemnificative
este utilizata in terapie pentru stimularea
musculaturii netede
37
A.
prezinta actiune N-colinolitica
se absoarbe lent
este un lichid foarte volatil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188-189)
Tabagismul are urmatoarele caracteristici:
este o intoxicatie cronica profesionala
38
A.
se caracterizeaza prin dependenta psihica usoara
se caracterizeaza prin sindrom de abstinenta
grav
este o intoxicatie profesionala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Urmatoarele afirmatii referitoare la
toxicocinetica nicotinei nu sunt adevarate:
patrunde in organism pe cale respiratorie
se absoarbe lent
39
A.
se biotransforma la nivelul nucleului pirolidinic
prin oxidare
se elimina rapid prin urina
eliminarea renala este marita prin acidifierea
urinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
In intoxicatia acuta cu morfina se observa:
mioza
hipertermie
40
A.
o faza initiala euforica, urmata de o faza de
deprimare
coma cu abolirea reflexelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Pag. 297 din 309
Tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se
realizeaza prin:
administrare de nalorfina pentru combaterea
deprimarii respiratorii
corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
41
A.
epurare gastrica si renala
administrare de insulina asociata cu neuroleptice
administrare de benzodiazepine
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Morfinomania se dosebeste de
cocainomanie prin prezenta urmatoarelor
simptome:
mioza
midriaza
42
A.
perforarea septului nazal
sindrom de abstinenta grav
o puternica depedenta psihica
B.
C.
D.
E.
(pag. 170,185)
Care din urmatoarele afirmatii legate de
opiomanie nu sunt adevarate:
opiomania este mai grava decat heroinomania
simptomatologia este asemanatoare cu cea din
cocainomanie
43
A.
degradarea fizica si psihica induse de opiu sunt
mai puternice comparativ cu morfina
degradarea fizica si psihica se instaleaza mai
lent comparativ cu morfina
efectul euforizant indus de opiu este mai puternic
comparativ cu cel indus de heroina
B.
C.
D.
E.
(pag. 169)
Nicotina actioneaza toxic la nivelul:
aparatului reproducator
muschilor
44
A.
SNC
ficatului si pancreasului
aparatului cardiocirculator
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Principiile de baza in tratamentul opiomaniei
sunt:
intreruperea administrarii toxicului
detoxicarea in institutii specializate
45
A.
substituirea drogului cu derivati cu potential de
dependenta mai redus
diureza fortata
transfuzia
B.
C.
D.
E.
(pag. 172)
Nicotina se caracterizeaza prin urmatoerele
proprietati toxicocinetice:
se absoarbe rapid pe toate caile de patrundere
se biotransforma in proportie mica, de 10-20%
46
A.
prin biotransformare formeaza cotinina,
metabolit toxic
se elimina rapid prin urina, respiratie, transpiratie
alcalinizarea urinei favorizeaza eliminarea renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina
se recomanda:
sa se administreze nalorfina ca antidot pentru
combaterea deprimarii respiratorii
sa nu se administreze nalorfina, deoarece
declanseaza sindromul de abstinenta
47
A.
sa se corecteze dezechilibrul electrolitic
sa se efectueze epurare gastrica si renala
sa se administreze insulina asociata cu
fenotiazine
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Tabagismul:
determina multiple efecte nocive
48
A.
se caracterizeaza printr-o dependenta psihica
usoara
determina sindrom de abstinenta
determina tulburari neuropsihice (cefalee,
tremor, insomnii)
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Actiunea toxica a nicotinei se manifesta la
nivelul:
SNC
respiratiei
49
A.
cardiocirculator
muschilor netezi, in special
ficatului
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Referitor la codeina sunt adevarate
este metilmorfina
este diacetilmorfina
50
A.
calea majora de biotransformare este conjugarea
determina obisnuinta
semnele clinice caracteristice intoxicatiei acute
sunt convulsiile si delirul
B.
C.
D.
E.
(pag. 172)
Pag. 298 din 309
Vincamina este contraindicata in:
Tumori cerebrale
Hipertensiune intracraniana
51
A.
Hipoacuzie
Retinopatii degenerative
Graviditate
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Noscapina (narcotina):
Are actiune antitusiva
Serveste pentru obtinerea, prin semisinteza, a
cotarninei si hidrastinei
52
A.
Este vasodilatator coronarian si periferic
Scade efectul analgezic al morfinei
Este in concentratie de aproximativ 2-12% in opiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 477)
Specia Chelidonium majus contine alcaloidul
protoberberinic:
Chelidonina
Sanguinarina
53
A.
Magnoflorina
Coptizina
Cheleritrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492-493)
Tema nr. 50
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici,
neuroleptice, antidepresive, analgeziceantipiretice,
glicozide cardiotonice
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda,
Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991.
pag. 137-141, pag. 142-147, pag. 152-155, pag.174-
179, pag. 195-197
Haloperidolul:
este derivat de p-fluorbutirofenona
se biotransforma pe cale oxidativa
1
A.
se elimina lent, acumulandu-se in ficat
prezinta actiune toxica mai intensa decat
fenotiazinele
nu determina sindrom extrapiramidal
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Elementele caracteristice intoxicatiei acute
cu haloperidol sunt:
sindromul extrapiramidal
2
A.
spasmele muschilor capului si gatului
hipertermia
agranulocitoza prin mecanism alergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Efectele toxice cardiovasculare determinate
de fenotiazine sunt consecinta:
actiunii M-colinolitice
actiunii colinergice
3
A.
actiunii alfa-adrenergice
actiunii alfa-adrenolitice
hipoxiei si tulburarilor respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
Tulburarile vizuale caracteristice intoxicatiei
acute cu glicozide cardiotonice sunt:
cecitatea, consecinta a acumularii digitalicelor la
nivelul ochiului
diplopia
4
A.
vederea colorata
glaucomul
ambliopia
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Tulburarile tardive ale intoxicatiei acute cu
glicozide cardiotonice sunt:
tulburari psihice
tulburari vizuale
5
A.
uneori fibrilatie venticulara
extrasistole ventriculare
sincopa cardiaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Principalele manifestari clinice in intoxicatia
acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt
tulburari digestive
tulburari respiratorii
6
A.
deshidratarea
tulburari cardiovasculare
modificarea formulei leucocitare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175)
Pag. 299 din 309
Cele mai grave efecte adverse ale derivatilor
acidului salicilic sunt:
tulburarile metabolice
tulburarile renale
7
A.
tulburarile digestive
tulburarile neuropsihice
tulburarile hematice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175)
In preintoxicatia terapeutica cu glicozizi
digitalici semnul clinic principal este:
polifagia
bradicardia
8
A.
oliguria
eruptii cutanate
dispnee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin
legare de:
MAO
anhidraza carbonica
9
A.
NaK/ATP-aza
COMT
colinesteraza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
In intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice
sunt contraindicate:
administrarea de atropina
administrarea de chinina
10
A.
epurarea gastrica
administrarea de clorura de potasiu
administrarea de EDTA-Na2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Dozele toxice de digitalice determina:
cresterea concentratiei ionului K intramiocardic
cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic
11
A.
stimularea factorului relaxant cardiac
scaderea concentratiei ionului Na intramiocardic
stimularea ATP-azei membranare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Dozele toxice de digitalice determina:
scaderea concentratiei ionului K intramiocardic
cresterea concentratiei ionului K intramiocardic
12
A.
scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardic
cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic
scaderea concentratiei ionului K extracelular
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Reactiile ce caracterizeaza biotransformarea
derivatilor barbiturici sunt:
N-dezalchilarea
desulfurarea oxidativa
13
A.
conjugarea cu cisteina
hidroliza nucleului pirimidinic
oxidarea unui radical din pozitia 5
B.
C.
D.
E.
(pag. 138)
Utilizarea cronica a derivatilor barbiturici
conduce la instalarea tolerantei:
fata de efectul hipnotic
fata de efectul anticomitial
14
A.
specifica fata de un anumit derivat
mai repede la derivatii cu actiune rapida
mai repede la derivatii cu actiune lenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 140)
Factorii care favorizeaza aparitia toxicitatii
digitalicelor sunt:
insuficienta renala
terapia antiacida
15
A.
administrarea de saruri de Ca
hipokalemia
terapia concomitenta cu chinidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Biotransformarea glicozidelor digitalice se
realizeaza prin:
hidroliza
hidroxilare in pozitia 12
16
A.
epoxidare
conjugare
N-demetilare
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
In tratamentul intoxicatiei cu glicozide
cardiotonice se recomanda:
repaus absolut pentru prevenirea sincopei
administrarea de adrenalina
17
A.
administrarea de KCl sub controlul ionogramei
serice
administrarea de atropina pentru combaterea
bradicardiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Pag. 300 din 309
In legatura cu toxicocinetica IMAO sunt
se absorb rapid, nivelul sanguin mentinandu-se
ridicat
se biotransforma prin reactii de scindare
hidrolitica
18
A.
se biotransforma prin reactii de N-oxidare si
conjugare
biotransformarea poate conduce la formarea de
ioni carboniu
se elimina predominant pe cale digestiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 154)
Simptomele de debut ale intoxicatiei cu
glicozide cardiotonice sunt:
tulburari auditive
tulburari vizuale
19
A.
tulburari digestive
sincopa cardiaca
extrasistole ventriculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Printre efectele adverse ale rezerpinei se
numara:
tulburarile digestive
tulburarile hematologice
20
A.
tulburari cardiovasculare
eruptii cutanate
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Simptomatologia intoxicatiei acute cu
rezerpina se caracterizeaza prin:
paloarea fetei
bradicardie
21
A.
hipotensiune
hipotermie
convulsii
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Tratamentul intoxicatiei acute cu
butirofenone se realizeaza prin:
administrarea de antiparkinsoniene
administrarea de anticonvulsivante
22
A.
asistenta respiratorie
combaterea hematuriei
administrarea de clorpromazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 147)
Printre efectele adverse ale haloperidolului,
se numara:
depresii
tulburari de comportament
23
A.
methemoglobinemie
sindrom parkinsonian
sindrom hemolitic
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
adevarate?
fenacetina si paracetamolul, in doze mari, pot
produce necroza ficatului
fenacetina are o valoare terapeutica relativ
minora, fata de efectele adverse grave pe care le
produce
24
A.
intoxicatia acuta cu paracetamol se
caracterizeaza prin coma cu deprimare
respiratorie
fenacetina nu produce tulburari hematice
abuzul de fenacetina (intoxicatia cronica)
determina aparitia convulsiilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 177,178)
In faza de debut a intoxicatiei acute cu
derivati barbiturici predomina tulburarile:
hepatice
respiratorii
25
A.
hematice
neuropsihice
cardiace
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 139)
Tulburarile renale din intoxicatia acuta cu
derivati barbiturici sunt consecinta:
actiunii directe a acestora asupra parenchimului
renal
obstructiei ureterale
26
A.
starii de soc sau deshidratarii
nefritei interstitiale acute toxice
necrozei tubulare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 140)
Principala manifestare clinica a intoxicatiei
acute cu derivati barbiturici este:
retentia hidrica
convulsia
27
A.
hipoacuzia
coma
hipoxia tisulara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 139)
Pag. 301 din 309
Urmatoarele afirmatii in legatura cu derivatii
barbiturici sunt adevarate, cu exceptia:
sunt inductori enzimatici
derivatii N-substituiti se biotransforma prin
hidroliza, cu clivajul ciclului pirimidinic
28
A.
stimuleaza activitatea enzimelor propriului lor
metabolism
toleranta se instaleaza fata de efectul hipnotic si
anticomitial
efectul inductor enzimatic prezinta implicatii in
biodisponibilitatea unor medicamente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138-139)
Oliguria din comele barbiturice este
consecinta:
actiunii toxice directe asupra rinichiului
cristaluriei
29
A.
pigmenturiei
hipoxiei si hipotensiunii
hepatotoxicitatii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138)
Toxicitatea acuta cardiovasculara a
derivatilor barbiturici este consecutiva:
metabolizarii intense
stimularii metabolismului oxidativ al
flavoproteinelor
30
A.
instalarii farmacodependentei
actiunii toxice directe asupra miocardului
caracterului slab acid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138)
Tulburarile majore din coma barbiturica sunt:
hematologice
cardiocirculatorii
31
A.
neuropsihice
digestive
instalarea sindromului de abstinenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 139)
Urmatoarele afirmatii referitoare la
antidepresivele triciclice sunt adevarate, cu
exceptia:
absorbtie digestiva rapida
nivelul sanguin scade rapid
32
A.
prezinta actiune M-colinolitica
traverseaza bariera placentara
se biotransforma prin hidroxilare la nivelul
sistemului triciclic, urmata de conjugare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 153)
Intoxicatia acuta cu antidepresive triciclice
se caracterizeaza prin urmatoarele semne si
simptome, cu exceptia:
uscaciunea gurii, consecinta a efectului M-
colinolitic
somnolenta
33
A.
stare ebrioasa
coma profunda
halucinatii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 153)
In intoxicatia acuta cu IMAO nu sunt
caracteristice:
tulburarile hematologice
34
A.
retentia urinara
hipotensiunea
colapsul cardiovascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
IMAO:
blocheaza receptorii adrenergici
se asociaza cu antidepresivele triciclice pentru
cresterea efectului terapeutic
35
A.
asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA
grava
stimuleaza eliberarea de neuromediator din
granulele de depozit
se asociaza cu un regim alimentar bogat in
tiramina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
Principiile de tratament in intoxicatia acuta
cu IMAO sunt:
administrarea de adrenalina
administrarea de excitanti SNC pentru
combaterea insuficientei respiratorii
36
A.
spalatura gastrica, diureza osmotica neutra
administrarea derivatilor fenotiazinici pentru
combaterea agitatiei
alcalinizarea urinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 155)
Urmatoarele afirmatii, in legatura cu IMAO,
in asociere cu antidepresive triciclice se produc
grave tulburari cardiovasculare
este periculoasa asocierea cu fenotiazine
37
A.
stimuleaza enzimele microzomale
in asociere cu adrenomimetice pot conduce la
HTA grava
asocierea cu hipotensive poate determina
insuficienta circulatorie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154-155)
Pag. 302 din 309
Referitor la toxicocinetica acidului salicilic
sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
derivatii acidului salicilic se absorb rapid de la
nivelul tubului digestiv
se leaga 80% de albuminele plasmatice
38
A.
se biotransforma prin acetilare
conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic
eliminarea este favorizata de alcalinizarea urinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 174)
Referitor la toxicodinamia derivatilor acidului
salicilic, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
salicilamida are actiune deprimanta asupre SNC
determina dezechilibru acidobazic
39
A.
determina dezechilibru hidroelectrolitic
determina tulburari de coagulabilitate
nu determina hipokaliemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Referitor la toxicodinamia fenacetinei sunt
induce farmacodependenta
determina methemoglobinemie
40
A.
este nefrotoxica
poate determina hemoliza
nu prezinta actiune toxica hepatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 177,178)
Intoxicatia acuta cu aminofenazona se
manifesta prin:
tulburari neuropsihice
hipotensiune, in formele grave insuficienta
circulatorie acuta
41
A.
convulsii tonico-clonice, la copii
insuficienta renala acuta, uneori
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Referitor la efectele adverse ale
fenilbutazonei este adevarat ca:
determina tulburari hematologice prin mecanism
medulotoxic
determina leucopenie, trombocitopenie, anemie
42
A.
determina retentie hidrosalina prin mecanism
iritativ la nivel tubular si glomerular
prelungeste eliminarea renala a unor
medicamente cu posibilitatea aparitiei unor
efecte toxice
nu produce hematurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Principalele masuri de tratament in
intoxicatia acuta cu derivati ai acidului
salicilic sunt:
provocarea de varsaturi si efectuarea de
spalaturi gastrice
epurare renala prin alcalinizarea urinei
43
A.
epurare renala prin acidifierea urinei
in cazuri grave se efectueaza epurare extrarenala
se administreaza saruri de potasiu pentru
corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
Referitor la fenilbutazona este adevarat ca:
realizeaza concentratii plasmatice foarte mari
este derivat de pirazol
44
A.
se biotransforma majoritar prin hidroxilarea
radicalului butil
hepatotoxicitatea se traduce prin icter colestatic
cele mai grave efecte adverse sunt leucopenia si
agranulocitoza prin mecanism alergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 179-181)
Efectele adverse determinate de derivatii
acidului salicilic sunt:
tulburari de hipersensibilitate
tulburari hematice
45
A.
tulburari metabolice
tulburari osoase
tulburari neuropsihice
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Sindromul de abstinenta din
farmacodependenta barbiturica se manifesta
prin:
somnolenta
46
A.
anxietate
convulsii
delir
B.
C.
D.
E.
(pag. 140)
Efectele toxice determinate de fenotiazine
sunt:
deprimarea SNC
paralizia motricitatii traheobronsice
47
A.
deprimarea centrilor respiratori
bradicardie
hipertensiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
Pag. 303 din 309
Efectele toxice ale fenotiazinelor sunt
potentate de asocierea cu:
etanol
curarizante
48
A.
metilxantine
analgezice
hipnotice
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
Tratamentul intoxicatiei acute cu fenotiazine
se realizeaza prin:
epurare gastrica
49
A.
administrarea de ulei de ricin
administrarea unor doze moderate de derivati
barbiturici cu actiune rapida pentru combaterea
convulsiilor
administrarea de saruri de Ca
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Reactiile adverse care apar in timpul
tratamentului prelungit cu fenotiazine sunt:
edemul pulmonar
icterul colestatic
50
A.
tulburari extrapiramidale
fotosensibilitate, dermatite
hemoragie digestiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Tema nr. 51
Alcaloizi tropanici, izochinolinici si indolici -
generalitati si produse vegetale (Belladonnae radix
et folium, Opium, Chelidonii herba et radix,
Ipecacuanhae radix, Secale comutum, Vincae
minoris herba, Catharanthi rosei herba et radix)
Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu -
Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993.
pag. 371-377, pag 377- 384, pag. 436, pag. 465-
479, pag. 492-494, pag. 508-512, pag. 515-516,
pag. 531-541, pag. 594-600, pag. 583-590
n afeciuni bronice, rdcina de Ipeca se
administreaz sub form de:
tinctur;
soluie perfuzabil;
1
A.
sirop;
pulbere compus, Pulvis Ipecacuanhae opiatus
(Pulvis Doveri);
colir.
B.
C.
D.
E.
(pag. 511)
Ergotismul cuprinde urmtoarele forme:
gangrenoas;
ocitocic;
2
A.
convulsivant;
antiagregant plachetar;
vasodilatatoare periferic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 531)
Din punct de vedere structural, alcaloizii din
Secale cornutum se clasific n:
lisergici;
izolisergici;
3
A.
clavinici;
tropanici;
morfinanici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 533)
Care sunt alcaloizii lisergici din complexul
ergotoxinic ?
ergotamina;
ergocristina;
4
A.
ergocriptina;
ergocornina;
ergosina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 539)
Care dintre aciunile farmacologice de mai
jos corespund alcaloizilor din Secale
cornutum ?
antiaritmic;
cardioprotectoare;
5
A.
ocitocic;
antihistaminic;
vasoconstrictoare periferic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 539)
Preparatele din Secale cornutum sunt
remedii preventive i curative n:
hemoragii post partum sau post abortum;
caexie;
6
A.
metro- i menoragii;
infecii urinare;
perioada iniial de lehuzie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 539)
Pag. 304 din 309
Care dintre alcaloizii lisergici prezint
aciune la nivel circulator ?
ergotamina;
ergometrina;
7
A.
codeina;
DH-ergotamina;
atropina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 540)
Vincamina se recomand n:
dermatite;
carcinoame cutanate circumscrise;
8
A.
insuficien circulatorie cerebral;
sindrom ischemic al fundului de ochi;
sechele consecutive accidentelor cerebrale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 598)
Vincamina este contraindicat n:
tumori cerebrale;
tendin de spasm cerebral;
9
A.
retinopatii degenerative;
graviditate;
pierderi de memorie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 598)
Care sunt cei mai importani alcaloizi
oncolitici izolai din Catharanthi herba et
radix ?
reserpina;
yohimbina;
10
A.
vinblastina (VLB);
papaverina;
vincristina (VCR).
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
Vincristina se folosete n tratamentul:
leucemiilor acute;
maladiei Hodgkin;
11
A.
dizenteriei;
limfosarcomului;
maladiei Parkinson.
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
De la care aminoacid provin alcaloizii
tropanici ?
fenilalanin;
ornitin;
12
A.
triptofan;
histidin;
glicocol.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 371)
Biosinteza acidului tropic:
are ca precursor ornitina;
nu are precursor bine determinat;
13
A.
a fost elucidat n culturi de celule radiculare de
Digitalis purpurea;
are ca precursor fenilalanina;
a fost elucidat n culturi celulare de Digitalis
lanata.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 373)
Nucleul tropanic:
este structura de baz pentru reserpin;
este structura de baz pentru alcaloizii
izochinolinici;
14
A.
este structura de baz pentru alcaloizii indolici;
este structura de baz pentru morfin;
prezint stereoizomerie, datorat poziiei grupei
OH de la C3 fa de puntea =NCH3.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 374, 375)
Prin sintez total:
se pot obine atropina, scopolamina, cocaina;
nu poate fi elucidat structura alcaloizilor
tropanici;
15
A.
nu este posibil obinerea atropinei;
nu este posibil obinerea cocainei;
nu este posibil obinerea scopolaminei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 376)
Produsul Belladonnae radix et folium
reprezint:
frunzele speciei Datura stramonium;
rdcinile i frunzele speciei Atropa belladonna;
16
A.
frunzele speciei Erythroxylon coca;
rdcinile speciei Phytolacca americana;
rizomii speciei Scopolia carniolica.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 377)
Hiosciamina:
este un alcaloid indolic;
este un derivat cumarinic;
17
A.
este esterul tropanolului cu acidul tropic;
este eterul tropanolului cu acidul tropic;
este un amestec racemic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 378)
Pag. 305 din 309
Atropina este esterul tropanolului cu:
acidul atropic;
acidul cinamic;
18
A.
acidul benzoic;
acidul D,L-tropic;
acidul L-tropic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 378)
Menionai principiile active ale produsului
Belladonnae radix et folium:
alcaloizii indolici;
saponozidele;
19
A.
glicozidele cardiotonice;
alcaloizii tropanici;
alcaloizii izochinolinici.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 378)
Din punct de vedere structural, alcaloizii
benzilizochinolinici simpli cuprind:
benzilizochinoline de tip papaverin;
proaporfine;
20
A.
aporfine;
bisbenzilizochinoline;
benzofenantridine.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 436)
Opiul reprezint:
extractul obinut din capsulele imature de mac
(Papaver somniferum);
latexul din partea aerian a speciei Chelidonium
majus;
21
A.
latexul concretizat la aer, recoltat n urma unor
incizii practicate la suprafaa capsulelor imature
de mac (Papaver somniferum);
latexul extras din tulpinile unor specii de
Euphorbia;
latexul obinut din capsulele uscate ale speciei
Papaver rhoeas.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 465)
De la specia Papaver somniferum, precizai
varietatea cultivat pentru opiu i semine:
flavum;
album;
22
A.
atropurpureum;
pubescens;
tomentosum.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 466)
Latexul din Chelidonium majus:
are culoare verde;
se obine numai din prile aeriene uscate;
23
A.
are culoare portocalie;
se obine numai din rdcinile uscate;
prezint aciune simpatolitic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492)
Chelidonii herba:
are efect colecistokinetic;
conine codein, cu aciune antitusiv;
24
A.
se folosete n tratamentul afeciunilor
respiratorii;
conine, n principal, alcaloizi cu nucleu tropanic;
nu se recomand n diskinezii biliare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493, 494)
Principiile active ale rdcinii de Ipeca sunt
reprezentate de alcaloizii:
tropanici;
izochinolinici de tip emetin;
25
A.
morfinanici;
lisergici;
indolici de tip stricnin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 509)
Din punct de vedere terapeutic, cel mai activ
alcaloid din rdcina de Ipeca este:
cefelina;
psihotrina;
26
A.
emetamina;
emetina;
O-metilpsihotrina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511)
De la care aminoacid provin alcaloizii indolici
?
triptofan;
histidin;
27
A.
fenilalanin;
ornitin;
lisin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 515)
Produsul Secale cornutum reprezint:
sporii ciupercii Claviceps purpurea;
fructele speciei Secale cereale;
28
A.
scleroii ciupercii Claviceps purpurea;
rdcinile speciei Secale cereale;
hifele ciupercii Claviceps purpurea.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 531)
Pag. 306 din 309
Care sunt componentele utile terapeutic din
Secale cornutum ?
protoalcaloizii de tip efedrin;
alcaloizii de tip morfinanic;
29
A.
alcaloizii izolisergici;
alcaloizii lisergici;
alcaloizii clavinici.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Menionai alcaloidul principal din
compoziia produsului Vincae minoris herba:
atropina;
codeina;
30
A.
papaverina;
morfina;
vincamina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 595)
Produsul medicinal Catharanthi herba et
radix reprezint:
apartea aerian a speciei Vinca minor;
rdcina speciei Atropa belladonna;
31
A.
partea aerian i rdcinile speciei Catharanthus
roseus;
partea aerian a speciei Passiflora incarnata;
rdcina speciei Taraxacum officinale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 583)
Precizai afirmaiile corecte privind obinerea
produsului Belladonnae folium:
frunzele se usuc lent, la 100C i n condiii
anaerobe;
recoltarea frunzelor se face ntre orele 911, la
nceputul i n timpul nfloririi;
32
A.
la plantele de cultur, recoltarea frunzelor se
face o singur dat pe an, vara;
frunzele se usuc rapid, la 5060C i n condiii
de bun aerisire;
recoltarea frunzelor se face ntre orele 1820, n
timpul nfloririi.
B.
C.
D.
E.
(pag. 377)
n timpul uscrii produsului Belladonnae
radix et folium, dar mai ales la extracia
alcaloizilor, datorit mediului alcalin:
acidul atropic se racemizeaz la acid D,L-tropic;
nu au loc modificri chimice;
33
A.
acidul L-tropic se racemizeaz la acid D,L-tropic;
se obine morfina;
se obine D,L-hiosciamina (atropina).
B.
C.
D.
E.
(pag. 378)
Menionai alcaloizii cu nucleu tropanic din
Belladonnae radix:
hiosciamina;
scopolamina;
34
A.
N-metilpirolina;
N-metilpirolidina;
belaradina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 378, 379)
Alturi de alcaloizii tropanici, produsul
Belladonnae radix et folium mai conine:
baze pirolice;
cocain;
35
A.
baze pirolidinice;
papaverin;
nicotin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 379, 380)
Aciunea farmacodinamic a produsului
Belladonnae radix et folium se datorete:
coninutului de alcaloizi indolici;
cocainei;
36
A.
atropinei, prototipul substanelor
parasimpatolitice;
coninutului de alcaloizi tropanici;
cinamil-cocainei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 382)
Alcaloizii totali din Belladonnae radix intr n
compoziia urmtoarelor produse industriale:
Distonocalm;
Cofedol;
37
A.
Bergonal;
Hipazin;
Foladon.
B.
C.
D.
E.
(pag. 384)
Menionai centrele de greutate, la nivel
mondial, pentru cultura speciei Papaver
somniferum:
Romnia;
Australia;
38
A.
India;
China;
Iran.
B.
C.
D.
E.
(pag. 465, 466)
Pag. 307 din 309
n Europa:
seminele de mac nu se utilizeaz n alimentaie;
concomitent cu extracia alcaloizilor din opiu, se
urmrete i obinerea seminelor de mac;
39
A.
seminele de mac nu se utilizeaz pentru
extracia uleiului gras;
seminele de mac se folosesc ca atare, n
alimentaie sau pentru extracia uleiului gras;
nu pot fi obinute seminele de mac, din cauza
degradrii rapide a acestora.
B.
C.
D.
E.
(pag. 467)
Din punctul de vedere al compoziiei
chimice, opiul:
conine 1020% alcaloizi totali;
nu conine alcaloizi;
40
A.
conform F.R. X, trebuie s conin cel puin 11%
morfin, ceilali alcaloizi putnd s varieze
necondiionat;
conform F.R. X, trebuie s conin cel puin 1%
morfin;
conine 12% alcaloizi totali.
B.
C.
D.
E.
(pag. 468)
Precizai alcaloizii cu nucleu morfinanic din
compoziia opiului:
morfina;
codeina;
41
A.
narcotina;
tebaina;
papaverina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 469)
Opiul:
nu determin farmacodependen, la utilizare
repetat;
a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru
aciunea sa analgezic;
42
A.
nu prezint importan terapeutic;
prezint avantajul c poate fi injectat ca atare;
prezint dezavantajul c provoac, la consum
repetat, farmacodependen.
B.
C.
D.
E.
(pag. 473, 474)
Opiul se administreaz sub form de:
tinctur;
unguent;
43
A.
extract;
soluie injectabil;
sirop.
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Din punct de vedere structural, alcaloizii din
Chelidonii herba et radix sunt derivai:
benzofenantridinici;
indolici;
44
A.
protoberberinici;
tropanici;
protopinici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
Culoarea portocalie a latexului de
Chelidonium majus este imprimat de
urmtorii alcaloizi:
sanguinarina;
cheleritrina;
45
A.
berberina;
stilopina;
protopina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
Chelidonii herba i extractele obinute din
acest produs se utilizeaz n tratamentul:
glaucomului;
hipertensiunii arteriale;
46
A.
maladiei Parkinson;
icterului;
afeciunilor hepato-biliare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
Care dintre alcaloizii din Chelidonii herba et
radix se folosesc i ca substane pure ?
papaverina;
chelidonina;
47
A.
cheleritrina;
sanguinarina;
atropina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Ipecacuanhae radix conine:
alcaloizi izochinolinici;
emetin;
48
A.
cefelin;
atropin;
morfin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 509)
Emetina este:
expectorant, n doze mici;
antihipertensiv;
49
A.
vomitiv, n doze mari;
folosit n tratamentul dizenteriei amoebiene;
antimigrenoas.
B.
C.
D.
E.
(pag. 511)
Pag. 308 din 309
n tratamentul dizenteriei amoebiene,
emetina:
nu prezint eficacitate terapeutic;
distruge formele vegetative ale protozoarului
Entamoeba histolytica;
50
A.
nu se utilizeaz ca atare, n stare pur;
se utilizeaz ca atare, n stare pur, ca
medicament chimioterapic;
stimuleaz dezvoltarea formelor vegetative ale
protozoarului Entamoeba histolytica.
B.
C.
D.
E.
(pag. 511)
Pag. 309 din 309

Teste Farmacie Licenta 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Farmacie Licenta 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FARMACIE

F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi

S-ar putea să vă placă și