Sunteți pe pagina 1din 125

Nr.

Tema Enunț
1 1.1. Următoarele afirmații caracterizează difuziunea simplă:
A. are loc la nivelul complexului lipoproteic membranar
B. are loc în sensul gradientului de concentrație până la egalizarea concentrației
C. se realizează cu ajutorul sistemelor membranare de transport
D. depinde de gradul de ionizare și deci de interrelația dintre pKa și pH
E. are loc la nivelul porilor membranari
2 1.2. Filtrarea:
A. se efectuează la nivelul porilor membranei
B. se efectuează pentru substanțele hidrosolubile
C. are loc în sensul gradientului de concentrație sau electrochimic
D. se realizează la nivelul complexului lipoproteic membranar
E. se realizează cu ajutorul sistemelor membranare de transport
3 1.3. ❋ Care dintre următoarele afirmații NU caracterizează transportul activ:
A. se realizează cu ajutorul sistemelor membranare de transport
B. implică consum de energie
C. depinde de procesele metabolice celulare furnizoare de energie
D. prezintă înaltă specificitate sterică
E. se realizează în sensul gradientului de concentrație
4 1.4. Difuziunea facilitată:
A. se realizează cu ajutorul cărăușilor
B. se realizează în sensul gradientului de concentrație
C. se realizează pe baza diferenței de presiune hidrostatică și osmotică până la
anularea diferenței
D. se realizează fără consum de energie
E. constă în înglobarea și înconjurarea de către membrană a picăturii ce conține
substanța și formarea unei vezicule ce se desprinde din membrană, deplasându-se
în citoplasmă
5 1.5. ❋ Precizați calea de administrare intraseroasă:
A. intravenoasă
B. intramusculară
C. intracardiacă
D. intraarterială
E. intrapleurală
6 1.6. Stările patologice ale căii orale care influențează negativ absorbția pe cale orală
sunt:
A. aclorhidria
B. spasmul sfincterului piloric
C. tranzitul intestinal accelerat (diaree)
D. febra
E. insuficiența cardiacă
7 1.7. Avantajele căii orale de administrare sunt:
A. poate fi locul activării unor substanțe medicamentoase
B. reprezintă calea naturală, fiziologică de aport, cu o autoadministrare comodă a
medicamentelor
C. latența este mare
D. biodisponibilitate mică
E. poate fi utilă mai ales pentru administrări repetate și tratament de întreținere
precum și pentru medicamentele cu efect retard

1
Nr. Tema Enunț
8 1.8. Utilizarea căii pulmonare este indicată pentru următoarele acțiuni locale:
A. bronhodilatatoare (administrate în astm bronșic)
B. expectorantă (expectorante din grupa mucoliticelor)
C. anestezice generale gazoase sau volatile
D. vaccinuri
E. antiseptică, antiinflamatoare etc. (antiseptice și antibiotice administrate în
bronșite, inflamații, infecții locale)
9 1.9. Factorii dependenți de organism care influențează absorbția substanței
medicamentoase sunt:
A. fluxul sanguin crescut
B. vâscozitatea mediului
C. pH-ul mediului
D. greutatea moleculară
E. volumul soluției injectate
10 1.10. Factorii care influențează legarea de proteinele plasmatice dependenți de
organism sunt:
A. structura chimică
B. stările fiziologice speciale (nou-născut, sarcină, vârstnic)
C. stările patologice (hipoproteinemie, hiperproteinemie)
D. poziția orizontală sau verticală
E. caracterul acid sau bazic
11 1.11. ❋ Factorii care influențează difuziunea medicamentelor dependenți de organism
sunt următorii, CU EXCEPȚIA:
A. presiunea hidrostatică
B. masa țesutului
C. permeabilitate capilară
D. tipul de membrană biologică
E. lipo- și hidrosolubilitatea
12 1.12. ❋ Următoarele medicamente sunt metabolizate la metaboliți activi cu același tip
de acțiune, CU EXCEPȚIA:
A. fenacetina
B. acid acetilsalicilic
C. amitriptilina
D. adrenalina
E. diazepam
13 1.13. ❋ Care dintre următoarele medicamente este inductor enzimatic?
A. fenobarbital
B. izoniazidă
C. disulfiram
D. cimetidină
E. cloramfenicol
14 1.14. ❋ Care dintre următoarele medicamente este inhibitor enzimatic?
A. eritromicina
B. fenitoina
C. rifampicină
D. fenobarbital
E. griseofulvina

2
Nr. Tema Enunț
15 1.15. Eliminarea medicamentelor pe cale respiratorie se realizează prin:
A. secreții nazale
B. secreția glandelor bronșice
C. epiteliul alveolar
D. salivă
E. secreție lacrimală
16 1.16. ❋ Precizați medicamentul care se elimină prin secreția lactată și care NU are
efecte asupra sugarului:
A. cafeina
B. fenobarbital
C. gentamicina
D. codeina
E. fenolftaleina
17 1.17. Factorii fiziologici dependenți de organism care influențează distribuirea sunt:
A. vascularizația
B. țesuturile inflamate
C. țesuturile cicatriceale
D. proteinele tisulare
E. conținutul în lipide
18 1.18. ❋ Următoarele situații cresc alfa-1- acid glicoproteina, CU EXCEPȚIA:
A. arsuri
B. infarct de miocard
C. neoplasm
D. traumatisme
E. sindrom nefrotic
19 1.19. ❋ Următoarele situații produc hiperalbuminemie, CU EXCEPȚIA:
A. arsuri
B. mialgii
C. schizofrenie
D. tumori benigne
E. afecțiuni ginecologice
20 1.20. Următoarele medicamente, din diferite grupe farmacodinamice, produc fenomenul
de inhibiție enzimatică:
A. tranchilizante și neuroleptice (meprobamat, unele benzodiazepine ca diazepam
și clordiazepoxid; clorpromazina)
B. antidepresivele triciclice (nortriptilina) și inhibitori de monoaminoxidază
(IMAO)
C. antibiotice (cloramfenicol, eritromicină)
D. antiepileptice (fenobarbital, fenitoina, carbamazepina)
E. antihistaminice H2 (cimetidina)
21 1.21. ❋ Condițiile obligatorii, generale, pe care trebuie să le îndeplinească formele
farmaceutice injectabile sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. izotone sau slab hipertone
B. sterile
C. pH egal aproximativ cu 7,4
D. facultativ sterile
E. apirogene

3
Nr. Tema Enunț
22 1.22. Administrarea medicamentelor pe cale rectală prezintă următoarele avantaje:
A. absorbția incompletă
B. ocolirea primului pasaj intestinal și hepatic
C. apariția eventuală a reflexului de respingere, care micșorează perioada de
retenție în rect, deci timpul de contact
D. absorbție inegală
E. abordabilă la copii, bolnavi cu vărsături, bolnavi în comă
23 1.23. ❋ Căi de administrare utilizate exclusiv pentru acțiunea generală (sistemică) sunt
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. calea intravenoasă
B. calea subcutanată
C. calea oculară
D. calea sublinguală
E. calea intramusculară
24 1.24. Substanțele medicamentoase netransformate active farmacodinamic la nivelul căii
de eliminare renală sunt:
A. antibiotice și chimioterapice
B. sulfamide antimicrobiene (de tip sulfafurazol)
C. diuretice
D. purgative
E. antihelmintice
25 1.25. ❋ Căile fiziologice de eliminare a medicamentelor sunt următoarele, cu
EXCEPȚIA:
A. calea parenterală, pentru substanțele administrate pe cale injectabilă
B. calea digestivă, de elecție pentru substanțele neabsorbabile, administrate pe
cale orală
C. calea renală, de elecție pentru substanțele hidrosolubile absorbite
D. calea cutanată, pentru substanțele volatile și lipofile
E. calea respiratorie, de elecție pentru substanțele gazoase și volatile
26 2.1. Etapele fazei farmacodinamice a interacțiunii (contactului) medicament -
organism, având ca rezultat apariția acțiunii farmacodinamice sunt următoarele:
A. formarea complexului medicament-receptor (MR)
B. legarea medicamentului (M) de substratul reactiv, respectiv de receptori (R)
C. apariția unor modificări locale, declanșate de prezența complexului
medicament-receptor (MR) la locul de acțiune (acțiunea primară)
D. apariția efectului farmacodinamic (Ef) (etapa farmacodinamică propriu-zisă)
E. legarea medicamentului de proteinele plasmatice
27 2.2. ❋ Eficacitatea maximă a acțiunii farmacodinamice depinde de următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. organism
B. proprietățile farmacocinetice ale substanței active
C. sensul acțiunii farmacodinamice
D. activitatea intrinsecă (numărul de receptori pe care substanța medicamentoasă
îi poate activa)
E. proprietățile farmacodinamice ale substanței active

4
Nr. Tema Enunț
28 2.3. Potența acțiunii farmacodinamice a unui medicament este dependentă de:
A. eficacitatea maximă (efectul maxim)
B. afinitatea substanței active pentru substrat (numărul de receptori ocupați,
conform teoriei ocupaționale)
C. proprietățile farmacodinamice ale substanței active
D. organism
E. proprietățile farmacocinetice ale substanței active
29 2.4. Acțiunea farmacodinamică a medicamentelor:
A. se manifestă ca diminuarea sau înlăturarea unei tulburări a unei funcții
fiziologice
B. este rezultatul contactului medicament-organism (substratul reactiv)
C. este manifestată ca o modificare a unei funcții fiziologice (în sens stimulator
sau inhibitor)
D. este rezultatul creării unei funcții noi în organism
E. se manifestă ca fenomen fizic, chimic, biochimic și fiziologic
30 2.5. ❋ Care dintre următoarele afirmații privind latența acțiunii farmacodinamice
(timpul de debut al efectului) este falsă:
A. medicamentele legate de proteinele plasmatice în procent mare au latența mai
mare (pentru că timpul de transport este mai mare)
B. în administrarea intravenoasă (i.v.) latența este mai mică (pentru că timpul de
absorbție = 0)
C. formele farmaceutice retard au latența mai mare decât formele cu eliberare
rapidă
D. substanțele care acționează prin metabolit activ au latența mai mică
E. medicamentele cu mecanism indirect de acțiune au latența mai mare (pentru că
timpul de apariție a efectelor biologice este mai mare)
31 2.6. ❋ După mecanismul de acțiune, acțiunea farmacodinamică poate fi:
A. acțiune locală (topică)
B. selectivă
C. acțiune asupra metabolismului substanțelor fiziologic active
D. generală (sistemică)
E. neselectivă
32 2.7. ❋ Factorii care influențează acțiunea farmacodinamică dependenți de
medicament sunt următorii, CU EXCEPȚIA:
A. factori farmacocinetici (profilul farmacocinetic)
B. factori fizico-chimici (de ex. structura chimică)
C. factorii farmacografici (de ex. doza)
D. calea de administrare
E. factorii farmacodinamici (de ex. locul, mecanismul acțiunii)
33 2.8. Sensul acțiunii farmacodinamice poate fi:
A. indiferent
B. deprimant
C. excitant
D. inhibitor
E. stimulator

5
Nr. Tema Enunț
34 2.9. ❋ Interacțiunile medicamentoase antagoniste au următoarele caracteristici, CU
EXCEPȚIA:
A. rezultatul asocierii poate fi anularea acțiunii farmacodinamice (antagonism
total)
B. rezultatul asocierii poate fi diminuarea acțiunii farmacodinamice (antagonism
parțial)
C. antagonistul competitiv blochează alte sedii de legare pe receptori decât cele
specifice pentru agonistul fiziologic și farmacologic
D. antagonismul apare când substanțele medicamentoase acționează în sensuri
opuse
E. rezultatul asocierii poate fi chiar inversarea acțiunii farmacodinamice
(antagonism total)
35 2.10. După sensul acțiunii, acțiunea farmacodinamică poate fi:
A. acțiune inhibitoare
B. acțiune mimetică
C. acțiune litică
D. acțiune stimulatoare
E. acțiune principală
36 2.11. ❋ Antagoniștii competitivi prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA:
A. antagonistul este medicamentul care amplifică efectul agonistului
B. au afinitate și sunt capabili să se lege de receptori, la nivelul situsurilor de
legare ale agoniștilor specifici
C. diminuă potența agoniștilor specifici prin competiția pentru receptori
D. nu sunt capabili să declanșeze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar îi
blochează
E. nu au activitate intrinsecă
37 2.12. ❋ După criteriul farmacoterapeutic, acțiunea farmacodinamică poate fi de
următoarele tipuri, cu EXCEPȚIA:
A. de substituție
B. fiziopatologică
C. indiferentă
D. simptomatică
E. etiotropă (cauzală)
38 2.13. Factorii dependenți de viața socială și stres care pot influența acțiunea
farmacodinamică, sunt:
A. creșterea secreției de hormon antidiuretic cu consecințe asupra echilibrului
hidroelectrolitic și farmacocinetic
B. temperatura ambiantă
C. hiperventilație pulmonară cu alcaloză gazoasă și consecințe farmacocinetice
D. lumina și zgomotul
E. altitudinea și presiunea
39 2.14. ❋ Următoarele afirmații privind factorii de care depinde eficacitatea maximă a
acțiunii farmacodinamice sunt adevărate, cu EXCEPȚIA:
A. sensul acțiunii farmacodinamice
B. proprietățile farmacodinamice ale substanței active
C. activitatea intrinsecă (numărul de receptori pe care substanța medicamentoasă
îi poate activa)
D. proprietățile farmacocinetice ale substanței active
E. organism

6
Nr. Tema Enunț
40 2.15. ❋ Factorii de care depinde durata de acțiune sunt următorii, CU EXCEPȚIA:
A. factorii farmacocinetici
B. factori farmacodinamici (afinitatea pentru substrat și tipul de legătură)
C. factori biofarmaceutici
D. denumirea substanței active
E. calea de administrare
41 2.16. Selectivitatea acțiunii farmacodinamice se referă la faptul că:
A. este proprietatea unei substanțe medicamentoase de a avea un număr cât mai
limitat de acțiuni farmacodinamice
B. este capacitatea unei substanțe de a avea activitate biologică
C. majoritatea substanțelor medicamentoase au un număr „n” de efecte, pe un
teritoriu mai mult sau mai puțin larg
D. este proprietatea unei substanțe medicamentoase de a influența un teritoriu cât
mai limitat din organism
E. este proprietatea unui medicament de a manifesta efect benefic terapeutic, fără
efecte secundare nedorite
42 2.17. ❋ Următoarele afirmații privind sensul acțiunii farmacodinamice sunt adevărate,
cu EXCEPȚIA:
A. sensul stimulator rezultă prin stimularea unei funcții
B. sensul stimulator rezultă prin deprimarea unei funcții antagoniste
C. sensul inhibitor apare prin inhibarea unei funcții
D. sensul inhibitor nu apare prin stimularea excesivă a funcției respective (până la
epuizarea ei)
E. sensul acțiunii farmacodinamice este dependent atât de substanța activă cât și
de substratul biologic reactiv
43 2.18. ❋ Interacțiunile medicamentoase sinergice au următoarele caracteristici, CU
EXCEPȚIA:
A. sinergismul de potențare nu are valoare terapeutică
B. sinergismul de adiție apare când substanțele medicamentoase asociate
acționează pe același tip de receptori
C. sinergismul poate fi de adiție și de potențare
D. sinergismul apare când substanțele medicamentoase asociate acționează în
același sens
E. sinergismul de potențare apare când substanțele medicamentoase asociate
acționează pe receptori diferiți
44 2.19. Acțiunea predominantă și selectivă poate fi consecința:
A. realizării unei concentrații mai mari în țesutul sau organul respectiv
B. unei afinități deosebite pentru componentele țesutului respectiv
C. unei permeabilități crescute a membranelor țesutului respectiv
D. existența de subtipuri de receptori specifici în anumite țesuturi
E. unui T1/2 scurt
45 2.20. ❋ Durata de acțiune depinde de următorii factori, cu EXCEPȚIA:
A. factori farmacodinamici (afinitatea pentru substrat și tipul de legătură)
B. calea de administrare
C. factori farmacocinetici
D. factori biofarmaceutici
E. costul substanței active

7
Nr. Tema Enunț
46 2.21. ❋ Următoarele afirmații privind latența acțiunii farmacodinamice sunt adevărate,
cu EXCEPȚIA:
A. medicamentele legate de proteinele plasmatice în procent mare au latența mai
mare (pentru că timpul de transport este mai mare)
B. formele farmaceutice retard au latența mai mică decât formele cu eliberare
rapidă
C. substanțele care acționează prin metabolit activ au latența mai mare (pentru că
apare și timpul de metabolizare)
D. medicamentele cu mecanism indirect de acțiune au latența mai mare (pentru că
timpul de apariție a efectelor biologice este mai mare)
E. în administrarea intravenoasă (i.v.) latența este mai mică (pentru că timpul de
absorbție =0)
47 2.22. După selectivitate acțiunea farmacodinamică poate fi:
A. acțiune farmacodinamică selectivă (specifică), asupra unui sistem fiziologic,
organ, receptor sau unui agent patogen
B. acțiune farmacodinamică generală (sistemică), ce se manifestă după absorbție
C. acțiune farmacodinamică neselectivă (nespecifică)
D. acțiune farmacodinamică de substituție
E. acțiune locală (topică), la locul administrării
48 2.23 ❋ După criteriul farmacoterapeutic acțiunea farmacodinamică poate fi de
următoarele tipuri, CU EXCEPȚIA:
A. acțiune farmacodinamică indiferentă
B. acțiune farmacodinamică simptomatică
C. acțiune farmacodinamică etiotropă (cauzală)
D. acțiune farmacodinamică fiziopatologică
E. acțiune farmacodinamică de substituție
49 2.24. După reversibilitate (durată) acțiunea farmacodinamică poate fi:
A. acțiune farmacodinamică principală
B. acțiune farmacodinamică ireversibilă (cu durată nelimitată)
C. acțiune farmacodinamică reversibilă (cu durată limitată)
D. acțiune farmacodinamică selectivă (specifică)
E. acțiune farmacodinamică secundară
50 2.25. Factorii dependenți de mediul natural care pot influența acțiunea
farmacodinamică, sunt:
A. structura chimică a substanței active
B. temperatura ambiantă
C. lumina și zgomotul
D. altitudinea și presiunea
E. calea de administrare
51 3.1. ❋ Intoleranța dobândită prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA:
A. se mai numește hipersensibilitate sau sensibilizare
B. apare în timpul vieții și este temporară sau permanentă
C. nu implică contactul prealabil al medicamentului alergizant cu organismul
D. are mecanism de producere imunologic
E. reprezintă o alergie la medicamente

8
Nr. Tema Enunț
52 3.2. Factorii favorizanți ai apariției alergiei la medicamente, dependenți de
medicament, sunt:
A. calea de administrare (apariție mai frecventă la aplicare locală, pe piele și
mucoase)
B. frecvența contactului cu organismul
C. reactivitatea individuală (mai mare la femei)
D. potențialul antigenic al medicamentului
E. atopia ereditară (predispoziție genetică la reacții și boli alergice)
53 3.3. ❋ Intoleranța dobândită (alergia la medicamente) prezintă următoarele
particularități, cu EXCEPȚIA:
A. lipsa relației gradate doză-efect
B. doze extrem de mici pot produce reacții alergice foarte grave
C. se datorează unui echipament genetic absent sau cu anomalii
D. anticorpii pot fi puși în evidență prin teste cutanate sau diverse reacții
serologice
E. organismul sensibilizat posedă un titru ridicat de anticorpi (adeseori Ig E)
54 3.4. Factorii care condiționează instalarea farmacodependenței sunt:
A. mediul socio-cultural
B. mediul ambiant natural
C. cantitățile consumate, frecvența consumului, căile de administrare
D. substanța incriminată (profilul farmacodinamic, farmacocinetic și
farmacotoxicologic)
E. particularitățile și antecedentele individului
55 3.5. Specificați exemple de medicamente care produc efecte adverse mutagene:
A. fungicide
B. epoxizi
C. agenți fizici (radiații)
D. citostatice alchilante
E. toxicele fusului de diviziune celulară (colchicina, podofilotoxina)
56 3.6. ❋ Efecte adverse medicamentoase de tip efecte secundare sunt următoarele, cu
EXCEPȚIA:
A. uscăciunea gurii (hiposalivația) dată de atropină
B. nefropatii (de ex. prin antibiotice aminoglicozide nefrotoxice)
C. hipovitaminoza, în cursul tratamentului cu antibiotice cu spectru larg (ex.
tetraciclina) pe cale orală
D. constipația produsă prin atropină
E. sindroame depresive induse de simpatolitice (reserpina, alfa-metildopa, beta-1
adrenolitice)
57 3.7. ❋ Substanțe capabile să producă farmacodependență sunt următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. deprimante SNC (alcool, hipnotice ca barbituricele, tranchilizante ca
diazepam)
B. parasimpatomimetice (neostigmina)
C. solvenți organici volatili (acetonă)
D. stimulatoare ale SNC (tip amfetamină, tip cocaină)
E. opioide (morfinomimetice) (tip morfină, heroină)

9
Nr. Tema Enunț
58 3.8. Efectele secundare medicamentoase prezintă următoarele caracteristici:
A. sunt consecința indirectă a acțiunilor farmacodinamice secundare ale
medicamentelor
B. sunt tulburări morfologice diferite de efectele farmacodinamice, care apar la o
parte din indivizii tratați în condiții similare
C. sunt un răspuns anormal, cantitativ și/sau calitativ, la un medicament, deviat de
la efectele farmacodinamice ale medicamentului, ce apare numai la o parte din
populație
D. sunt consecința directă a acțiunilor farmacodinamice secundare ale
medicamentelor
E. sunt tulburări funcționale, diferite de efectele farmacodinamice, care apar la o
parte din indivizii tratați în condiții similare
59 3.9. Reacțiile adverse (RA) medicamentoase au următoarele caracteristici:
A. sunt reacții în legătură cu costul medicamentelor
B. sunt reacții nedorite
C. sunt reacții ce apar la dozele eficace terapeutic
D. sunt reacții fără nici o legătură cu farmacoterapia
E. sunt reacții dăunătoare
60 3.10. ❋ Toleranța dobândită cronică (obișnuința) prezintă următoarele caracteristici,
CU EXCEPȚIA:
A. este un fenomen ireversibil (nu dispare niciodată)
B. durata, după întreruperea tratamentului, este variabilă
C. este un fenomen reversibil (dispare, la întrerupere, după un interval de timp
variabil)
D. se instalează lent și niciodată nu este completă
E. se instalează cu intensități diferite pentru diferitele efecte ale unui medicament
61 3.11. Mecanismele de instalare a toleranței cronice (obișnuinței) ca efect advers
medicamentos sunt:
A. mecanism farmacocinetic: creșterea eliminării
B. scăderea vitezei de metabolizare prin inhibiție enzimatică
C. mecanism farmacodinamic: „desensibilizarea” celulelor sau receptorilor
(reglare „down”), manifestată prin „internalizarea” receptorilor în membrană
D. mecanism farmacocinetic: diminuarea absorbției
E. mecanism farmacocinetic: creșterea vitezei de metabolizare, prin instalarea
inducției enzimatice
62 3.12. Frecvența mai mare a reacțiilor adverse (RA) se întâlnește la vârstnici, datorită
unor factori multipli:
A. utilizarea, de obicei, de doze mai mari la bătrân, decât la adultul tânăr
B. particularități farmacodinamice specifice organismului vârstnic
C. complianța (respectarea posologiei prescrise) frecvent deficitară
D. particularități farmacocinetice specifice organismului vârstnic
E. polimedicația (număr mare de medicamente utilizat) ca o consecință a
polipatologiei
63 3.13. ❋ Precizați compusul cu acțiune de stimulare a motilității uterine:
A. izoprenalina
B. indometacina
C. sulfat de magneziu injectabil
D. pilocarpina
E. morfina

10
Nr. Tema Enunț
64 3.14. Factorii care cresc riscul apariției reacțiilor adverse medicamentoase ototoxice
sunt:
A. insuficiența renală
B. aplazia medulară
C. tratamentul îndelungat
D. dozele mari
E. asocierea de medicamente ototoxice
65 3.15. ❋ Sunt frecvent implicate, în reacții adverse (RA) alergice de tip I (anafilactic)
următoarele medicamente, cu EXCEPȚIA:
A. acidul ascorbic (vitamina C)
B. peniciline (penicilina G inj., ampicilina etc.)
C. acidul acetilsalicilic (aspirina)
D. substanțe iodate radiografice de contrast
E. anestezice locale administrate i.v.
66 3.16. ❋ Factorii care cresc riscul apariției reacțiilor adverse medicamentoase ototoxice
sunt următorii, cu EXCEPȚIA:
A. tratamentul îndelungat
B. dozele mari
C. hiperaciditate gastrică
D. asocierea de medicamente ototoxice
E. insuficiența renală
67 3.17. ❋ Exemple de efecte adverse medicamentoase toxice sunt următoarele, cu
EXCEPȚIA:
A. nefropatii după antibiotice aminoglicozide nefrotoxice
B. uscăciunea gurii și constipație date de atropină
C. citoliză hepatică produsă de izoniazidă, rifampicină, paracetamol
D. methemoglobinemie (după derivați de anilină: paracetamol)
E. ototoxicitate după antibiotice aminoglicozide (kanamicină, gentamicină)
68 3.18. Factorii favorizanți ai apariției alergiei la medicamente, dependenți de organism,
sunt:
A. reactivitatea individuală (mai mare la femei)
B. frecvența contactului cu organismul
C. atopia ereditară (predispoziție genetică la reacții și boli alergice)
D. potențialul antigenic al medicamentului
E. calea de administrare (apariție mai frecventă la aplicare locală, pe piele și
mucoase)
69 3.19. ❋ Exemple de efecte adverse medicamentoase toxice sunt următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. ototoxicitatea după antibiotice aminoglicozide (în special după kanamicină și
amikacină)
B. psihoze de tip schizofrenic în hipercorticism provocat de supradozarea
glucocorticoizilor
C. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neuroleptice clasice
D. citoliză hepatică produsă după izoniazidă, rifampicină, paracetamol
E. anemie megaloblastică produsă de antiepileptice

11
Nr. Tema Enunț
70 3.20. Substanțe incriminate în producerea de efecte adverse cancerigene sunt
următoarele:
A. glucoza
B. hidrocarburi policiclice (din gudronul de cărbune, fum de țigară)
C. nitrozaminele (apărute, de exemplu, prin transformarea aminofenazonei în
prezența acidului clorhidric în stomac)
D. aflatoxinele produse de mucegaiuri
E. substanțe alchilante (de exemplu citostatice alchilante)
71 3.21. ❋ Efectele adverse medicamentoase toxice au următoarele caracteristici, CU
EXCEPȚIA:
A. sunt tulburări morfologice, diferite de efectele farmacodinamice
B. sunt tulburări funcționale, diferite de efectele farmacodinamice
C. sunt consecința directă sau indirectă a acțiunilor farmacodinamice secundare
ale medicamentelor
D. pot fi ușoare sau grave (uneori chiar fatale); se pot manifesta la nivelul tuturor
țesuturilor și organelor
E. apar la o parte din indivizii tratați în condiții similare
72 3.22. ❋ Efectele adverse medicamentoase toxice au următoarele caracteristici, cu
EXCEPȚIA:
A. pot fi ușoare sau grave (uneori chiar fatale); se pot manifesta la nivelul tuturor
țesuturilor și organelor
B. apar la o parte din indivizii tratați în condiții similare
C. sunt consecința directă sau indirectă a acțiunilor farmacodinamice secundare
ale medicamentelor
D. sunt tulburări morfologice, diferite de efectele farmacodinamice
E. sunt tulburări funcționale, diferite de efectele farmacodinamice
73 3.23. Factorii favorizanți ai apariției reacțiilor adverse (RA) medicamentoase sunt:
A. numărul ridicat de medicamente asociate (polipragmazia), cu posibilitatea
apariției interacțiunilor (previzibile sau nu)
B. stările patologice (insuficiențele renală sau/și hepatică)
C. dozele eficace mari (peste DE50) și tratamentul prelungit
D. costul medicamentelor
E. stările fiziologice particulare (sarcină, vârstă înaintată)
74 3.24. Idiosincrazia (intoleranța congenitală de grup) prezintă următoarele particularități:
A. se mai numește hipersensibilitate sau sensibilizare
B. deviația de la răspunsul farmacodinamic normal poate să fie cantitativă (efecte
de supradozare sau ineficiență)
C. se manifestă ca deviație de la răspunsul farmacodinamic normal al populației,
la medicament
D. deviația de la răspunsul farmacodinamic normal poate să fie calitativă (reacție
anormală diferită de acțiunea farmacodinamică)
E. apare la scurt timp după începerea tratamentului sau chiar la prima doză

12
Nr. Tema Enunț
75 3.25. ❋ Exemple de efecte adverse medicamentoase de tip efecte secundare sunt
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. uscăciunea gurii (hiposalivație) dată de atropină
B. psihoze și halucinații produse de antiinflamatoare nesteroidiene (indometacina,
ibuprofen, sulindac)
C. sindromul neurologic extrapiramidal produs de medicamente neuroleptice
clasice
D. constipația produsă de atropină (scăderea tonusului și peristaltismului normal
intestinal)
E. somnolență după trezirea din somn produc hipnocoercitivele cu acțiune de
lungă durată (de exemplu fenobarbital)
76 4.1. ❋ Care dintre următoarele peniciline NU este activă față de Pseudomonas:
A. piperacilina
B. carbenicilina
C. ticarcilina
D. azlocilina
E. ampicilina
77 4.2. Care dintre următoarele peniciline sunt active față de enterobacteriaceae:
A. ampicilină + acid clavulanic
B. pivmecilinam
C. ampicilină + sulbactam
D. mecilinam
E. temocilina
78 4.3. ❋ Acidul clavulanic:
A. este un inhibitor al betalactamazelor produse de stafilococi și bacili gram
negativ
B. este un compus care face parte din grupa macrolide
C. în asociere cu amoxicilina nu influențează spectrul antimicrobian al acesteia
D. în asociere cu amoxicilina este activ față de Pseudomonas
E. se utilizează în asociere cu amoxicilina în raport de 1/1
79 4.4. Carbenicilina prezintă următoarele caracteristici:
A. se absoarbe foarte bine pe cale orala
B. se administrează numai pe cale injectabilă i.m. sau i.v.
C. nu se asociază cu aminoglicozide în aceeași seringă sau sac perfuzor
D. rezistența bacteriană este mediată cromozomial prin fixarea subunităților 50S
E. produce creșterea enzimelor hepatice, hepatită
80 4.5. ❋ Următoarele afirmații sunt adevărate pentru cefalosporinele de generația I, cu
EXCEPŢIA:
A. sunt utile în infecții cu bacterii gram pozitiv rezistente la penciline
B. substanțele active după administrare orală sunt indicate în infecții ușoare și
medii
C. substanțele administrate parenteral sunt utile pentru profilaxia infecțiilor
chirurgicale
D. în cazul infecțiilor sistemice cu bacili gram negativ sensibili, se asociază cu
aminoglicozide
E. se utilizează în meningite deoarece traversează bariera hematoencefalică în
concentrații active terapeutic

13
Nr. Tema Enunț
81 4.6. Rezistența la cefalosporine se instalează prin:
A. scăderea permeabilității membranei celulare externe
B. modificarea PBP
C. inactivarea prin beta-lactamaze
D. alterarea subunității ribozomale 50S
E. alterarea subunității ribozomale 30S
82 4.7. ❋ Spectrul antimicrobian al cefalosporinelor injectabile din generația a IV-a
include următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Klebsiella
B. Salmonella
C. Stafilococ auriu (excepție stafilococul rezistent la meticilina)
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Listeria monocitogenes
83 4.8. ❋ Care dintre următoarele cefalosporine este de generația a IV-a?
A. cefotaxima
B. ceftriaxona
C. cefoperazona
D. cefepima
E. ceftazidima
84 4.9. ❋ Următoarele cefalosporine au timp de înjumătățire scurt sau mediu, cu
EXCEPŢIA:
A. ceftriaxona
B. cefazolina
C. cefamandolul
D. cefalotina
E. latamoxef
85 4.10. Penicilinele active pe enterobacteriaceae (exemplu: mecilinam) au următoarele
caracteristici:
A. spectrul bacterian este îngust
B. acționează prin legarea de un receptor specific PBP2 împiedicând procesul de
alungire a bacteriilor care devin sferice
C. acționează prin fixarea pe unitatea ribozomală 50S
D. acționează prin fixarea pe unitatea ribozomală 30S
E. efectul poate fi bactericid sau bacteriostatic dependent de concentrație
86 4.11. Care dintre următoarele peniciline cu spectru larg sunt active ca atare:
A. bacampicilina
B. pivampicilina
C. ampicilina
D. amoxicilina
E. talampicilina
87 4.12. ❋ Penicilinele antistafilococice au următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:
A. difuziunea în țesuturi este bună
B. trec prin placentă și laptele matern
C. realizează concentrații active în lichidul cefalorahidian
D. epurarea se face predominant pe cale renală
E. în insuficiența renală apare tendința de cumulare datorită scăderii eliminării și
legării de proteinele plasmatice

14
Nr. Tema Enunț
88 4.13. Care dintre următoarele afirmații caracterizează mecanismul de acțiune al
penicilinelor:
A. legare de proteinele membranare PBP care servesc drept receptori specifici
pentru betalactamine
B. legarea covalentă a penicilinelor de transpeptidazele care asigură soliditatea
peretelui bacterian
C. activarea unor enzime autolitice: autolizine, mureinhidrolaze
D. interferarea procesului de sinteză a acidului folic
E. inhibarea ADN-topoizomerazelor
89 4.14. Care dintre următoarele peniciline se administrează pe cale injectabilă:
A. benzilpenicilina
B. fenoximetilpenicilina
C. benzatinbenzilpenicilina
D. feneticilina
E. procainbenzilpenicilina
90 4.15. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt peniciline antistafilococice, CU
EXCEPȚIA:
A. cloxacilina
B. oxacilina
C. eritromicina
D. flucloxacilina
E. dicloxacilina
91 4.16. ❋ Benzilpenicilina NU este indicată în:
A. infecții cu pneumococ
B. infecții cu streptococ hemolitic
C. aplicare locală pe tegumente și mucoase
D. endocardită lentă cu Streptococ viridans
E. indicată în lues
92 4.17. ❋ Benzatinbenzilpenicilina este contraindicată în următoarele situații, cu
EXCEPŢIA:
A. infecții cu germeni puțin sensibili
B. faringită streptococică și scarlatină
C. infecții grave care necesită niveluri plasmatice ridicate de bezilpenicilină
D. antecedente alergice
E. copii sub trei ani sau mai mari dacă au masă musculară redusă
93 4.18. ❋ Benzatinbenzilpenicilina este indicată în următoarele situații, CU EXCEPȚIA:
A. faringită streptococică
B. profilaxia infecției streptococice la bolnavii cu reumatism poliarticular acut
C. sifilis
D. scarlatină
E. infecții grave care necesită niveluri plasmatice ridicate de benzilpenicilină
94 4.19. Reacția Herxheimer care apare în primele zile de tratament al sifilisului cu
penicilină se manifestă prin:
A. mialgii
B. artralgii
C. reactivarea leziunilor sifilitice
D. hepatită
E. nefrită

15
Nr. Tema Enunț
95 4.20. ❋ Precizați metabolitul penicilinelor care funcționează ca haptenă:
A. fenoximetilpenicilina
B. benzatinbenzilpenicilina
C. peniciloilamida
D. oxacilina
E. cloxacilina
96 4.21. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:
A. dicloxacilina
B. amoxicilina
C. cloxacilina
D. oxacilina
E. ampicilina
97 4.22. Aztreonamul prezintă următoarele caracteristici:
A. este rezistent la majoritatea betalactamazelor produse de bacili gram negativ
aerobi
B. este activ la administrarea pe cale orală
C. este indicat în infecții cu bacili gram negativ (septicemii, infecții urinare,
respiratorii)
D. spectru antimicrobian cuprinde: bacili gram negativ aerobi (inclusiv
Pseudomonas)
E. mecanismul de acțiune este bactericid, prin împiedicarea sintezei peretelui
bacterian
98 4.23. Benzilpenicilina se administrează corect în următoarele condiții:
A. se poate asocia cu alte medicamente în aceeași seringă
B. soluția se prepară extempore în ser fiziologic steril
C. în perfuzii se preferă soluțiile acide (glucoză 5%) sau alcaline
D. se administrează, cel mai frecvent, intramuscular (i.m.) profund sau intravenos
(i.v.) în perfuzie
E. stabilitatea în soluție este de maximum 24 ore la frigider (+4˚C)
99 4.24. Următoarele substanțe medicamentoase sunt inhibitori de beta-lactamaze produse
de stafilococi și bacili gram negativ, astfel încât în asociere cu peniciline cu
spectru larg le lărgește spectrul antimicrobian:
A. amoxicilina
B. acid clavulanic
C. ampicilină
D. sulbactam
E. ticarcilina
100 4.25. Specificați grupele de antibiotice care acționează asupra peretelui celulei
bacteriene (inhibarea sintezei peptidoglicanului care intră în constituția peretelui
bacterian):
A. betalactamine
B. tetracicline
C. vancomicina
D. aminoglicozide
E. macrolide

16
Nr. Tema Enunț
101 5.1. Rezistența bacteriană la macrolide se poate explica prin:
A. scăderea permeabilității peretelui bacterian pentru antibiotic
B. inhibarea girazei bacteriene
C. alterarea subunității ribozomale 50S
D. inactivarea prin hidroliză enzimatică, catalizată de o esterază mediată
plasmidic
E. secreție de beta-lactamaze
102 5.2. Rezistența bacteriană la macrolide (eritromicină) apare prin:
A. scăderea permeabilității peretelui bacterian pentru antibiotic
B. alterarea subunității ribozomale 50S
C. inactivarea prin hidroliză enzimatică, catalizată de o esterază mediată
plasmidic
D. prin secreție de penicilinaze
E. prin modificarea receptorilor membranari specifici
103 5.3. ❋ Spectrul antimicrobian al eritromicinei cuprinde următorul bacil gram pozitiv:
A. pneumococ
B. Neisseria gonnohoreae
C. Treponema pallidum
D. Clostridium tetani
E. Mycoplasma pneumoniae
104 5.4. Care dintre următoarele macrolide fac parte din prima generație:
A. claritromicina
B. azitromicina
C. josamicina
D. eritromicina
E. spiramicina
105 5.5. Rezistența bacteriană la aminoglicozide se instalează prin:
A. prezența unor enzime mediate plasmidic
B. modificarea învelișului celulei bacteriene cu scăderea capacității de transport a
antibioticului în celulă
C. apariția unor mutații cromozomiale care modifică locul de legare a
aminoglicozidului de subunitățile ribozomale 30S
D. inhibarea girazei bacteriene
E. apariția unor mutații cromozomiale care modifică locul de legare a
aminoglicozidului de subunitățile ribozomale 50S
106 5.6. ❋ Leziunile cohleare instalate în urma tratamentului cu aminoglicozide se
manifestă prin:
A. tinitus
B. greață
C. nistagmus
D. tulburări de echilibru
E. cefalee
107 5.7. ❋ Următoarele medicamente inactivează aminoglicozidele in vivo (mai ales în
prezența insuficienței renale):
A. miorelaxantele centrale
B. diureticele de ansă
C. anestezicele generale
D. polimixinele
E. antibiotice antipseudomonas

17
Nr. Tema Enunț
108 5.8. În infecții cu enterococ, aminoglicozidele se pot asocia cu următoarele substanțe:
A. benzilpenicilină
B. cloramfenicol
C. ampicilină
D. metronidazol
E. vancomicină
109 5.9. ❋ Spectrul antimicrobian al kanamicinei cuprinde:
A. E. coli
B. enterococ
C. Pseudomonas
D. pneumococ
E. streptococ piogen și viridans
110 5.10. ❋ Nefrotoxicitatea și ototoxicitatea aminoglicozidelor este crescută de :
A. furosemid
B. sulfat de magneziu
C. anestezice generale
D. miorelaxante centrale
E. curarizante
111 5.11. ❋ Precizați care dintre următoarele substanțe medicamentoase se administrează
exclusiv pe cale injectabilă:
A. metacilina
B. minociclina
C. rolitetraciclina
D. doxiciclina
E. tetraciclina
112 5.12. ❋ Sunt indicații de prima alegere ale tetraciclinei, CU EXCEPȚIA:
A. bruceloza
B. tularemie
C. pneumonii cu Mycoplasma
D. holera
E. rickettsioze
113 5.13. ❋ Precizați substanța medicamentoasă care realizează concentrații terapeutice în
LCR:
A. tetraciclina
B. doxiciclina
C. rolitetraciclina
D. minociclina
E. demeclociclina
114 5.14. Următoarele reacții adverse sunt specifice minociclinei:
A. toxicitate vestibulară
B. pigmentarea sclerei, unghiilor, pielii (la administrare prelungita)
C. bombarea fontanelei la sugari
D. produce frecvent ulcere esofagiene
E. hiperplazia smalțului dentar
115 5.15. Tulburările neuropsihice care apar după administrarea de cloramfenicol sunt:
A. nevrită optică
B. confuzie mintală
C. delir
D. glosite
E. stomatite

18
Nr. Tema Enunț
116 5.16. Indicațiile terapeutice ale polimixinei B sunt:
A. meningite cu Pseudomonas aeruginosa
B. dispepsii colibacilare la sugari și copii
C. miastenia gravis
D. insuficiență renală
E. infecții traheo-bronșice cu bacili gram negativ
117 5.17. ❋ Cloramfenicolul este un antibiotic de rezervă în următoarele situații, cu
EXCEPŢIA:
A. febra tifoidă
B. abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe)
C. septicemii de origine abdominală (asociat cu amikacina)
D. infecții cu germeni sensibili la alte antibiotice și chimioterapice
E. infecții cu stafilococ penicilinazo-pozitiv
118 5.18. Mecanismul de acțiune al cloramfenicolului:
A. este de tip bacteriostatic
B. este de tip bactericid pe E. coli
C. se instalează prin fixare pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni
D. presupune inhibarea sintezei proteice microbiene
E. se instalează prin fixare pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni
119 5.19. Bacitracina este activă pe:
A. clostridii
B. bacil difteric
C. meningococi
D. Klebsiella
E. Salmonella
120 5.20. ❋ Următoarele afirmații caracterizează bacitracina, CU EXCEPȚIA:
A. are acțiune bactericidă de tip degenerativ
B. este activă pe Treponema palidum
C. se utilizează injectabil deoarece nu prezintă nefrotoxicitate
D. rezistența bacteriană se instalează lent
E. se utilizează local sub formă de unguente, pulberi sau soluții
121 5.21. Dintre antibioticele macrolide, sunt substanțe naturale următoarele:
A. eritromicina
B. claritromicina
C. spiramicina
D. azitromicina
E. josamicina
122 5.22. ❋ Care dintre următoarele reacții adverse ale eritromicinei sunt reacții alergice:
A. hepatită colestatică
B. hipoacuzie tranzitorie la doze mari
C. prelungirea intervalului Q-T cu tahicardie ventriculară
D. anorexie
E. eozinofilie
123 5.23. ❋ Specificați tetraciclina care nu este contraindicată în insuficiența renală:
A. tetraciclina
B. minocicilina
C. doxiciclina
D. demeclociclina
E. rolitetraciclina

19
Nr. Tema Enunț
124 5.24. Următoarele afirmații caracterizează eritromicina:
A. este contraindicată în insuficiența hepatică
B. absorbția nu este influențată de alimente
C. este antibiotic de elecție în tusea convulsivă
D. reprezintă medicație de alternativă la bolnavii alergici la penicilină
E. nu este activă pe Mycoplasma pneumoniae
125 5.25. ❋ Următoarele afirmații privind tetraciclinele sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. lactatele scad biodisponibilitatea tetraciclinelor de primă generație
B. fierul scade absorbția tetraciclinelor de generația a doua
C. difuziunea în țesuturi este bună pentru tetraciclinele din generația a doua
D. rezistența bacteriană se instalează rapid
E. tetraciclinele sunt contraindicate la femei gravide
126 6.1. Tulburările termoreglării prin hipertermie sunt:
A. șoc caloric
B. șoc solar
C. răcire excesivă
D. intoxicații
E. febră
127 6.2. ❋ Termogeneza este controlată de:
A. centrul simpatic, din hipotalamusul anterior
B. centrul parasimpatic din hipotalamusul posterior
C. căi nervoase aferente
D. căi nervoase eferente
E. receptorii termici cutanați
128 6.3. Caracteristicile febrei sunt:
A. creșterea temperaturii corpului, datorită funcționării centrilor termoreglării la
nivel superior celui normal fiziologic
B. reacție nespecifică de apărare a organismului față de agentul nociv
C. hipertermie prin încălzire excesivă
D. pericol pentru desfășurarea normală a proceselor biologice (aparat
cardiovascular, SNC) când este prea mare
E. echilibrul dintre termogeneză și termoliză nu se păstrează în febră
129 6.4. ❋ Precizați compusul care NU prezintă acțiune antiinflamatoare:
A. acid acetilsalicilic
B. tenoxicam
C. paracetamol
D. aminofenazonă
E. diflunisal
130 6.5. Precizați substanțele medicamentoase care pe lângă acțiunea analgezică prezintă
acțiune antispastică de tip musculotrop:
A. paracetamol
B. acid acetilsalicilic
C. metamizol
D. propifenazonă
E. aminofenazonă

20
Nr. Tema Enunț
131 6.6. ❋ Analgezicele antipiretice prezintă următoarele acțiuni cu EXCEPŢIA:
A. analgezică
B. antiinflamatoare
C. sedativă
D. antispastică
E. antipiretică
132 6.7. Indicațiile medicamentelor analgezice antipiretice bazate pe acțiunea analgezică-
antipiretică-antiinflamatoare sunt:
A. infecții virale ale căilor respiratorii cu febră
B. artralgii
C. mialgii
D. infecții microbiene cu febră mare (asociate la tratamentul etiotrop
antimicrobian)
E. dureri postoperatorii moderate
133 6.8. ❋ Mecanismul molecular al acțiunii antipiretice constă în:
A. inhibarea biosintezei de PGE2, cu efect pirogen la nivel central hipotalamic
B. inhibarea biosintezei de PGE2 la nivel periferic
C. acetilare ireversibilă a COX1 la nivel respirator
D. inhibarea biosintezei de TXA2
E. sensibilizarea terminațiilor nervoase aferente la acțiunea algogenă a histaminei
și bradikininei
134 6.9. ❋ Medicamentele analgezice antipiretice produc:
A. euforie
B. toleranță
C. farmacodependență
D. deprimare respiratorie
E. reacții alergice încrucișate în grupa analgezicelor antipiretice și
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
135 6.10. Următoarele afirmații caracterizează acidul acetilsalicilic:
A. efect ulcerogen, prin hipersecreție gastrică acidă
B. hipocoagulare (antiagregant plachetar la doze mici și hipoprotombinizant la
doze mari) cu favorizarea microhemoragiilor si anemiei
C. hiperagregare plachetară, la doze foarte mari antiinflamatoare cu favorizarea
accidentelor trombotice
D. contraindicat în algii moderate
E. contraindicat în afecțiuni tromboembolice
136 6.11. ❋ Acidul acetilsalicilic este indicat în următoarele situații:
A. astm bronșic
B. afecțiuni reumatismale inflamatorii
C. diateză hemoragică
D. ulcer gastro-duodenal
E. înainte de o intervenție chirurgicală
137 6.12. În timpul tratamentului cu acid acetilsalicilic se vor monitoriza următoarele reacții
adverse:
A. tinitus
B. melenă
C. sângerări
D. toleranța
E. convulsii

21
Nr. Tema Enunț
138 6.13. ❋ Intoxicația acută cu paracetamol prezintă următoarele semne și simptome, CU
EXCEPȚIA:
A. necroză acută hepatică
B. GOT crescut
C. edem cerebral
D. eritem pigmentat fix
E. encefalopatie
139 6.14. ❋ Farmacodinamia paracetamolului implică următoarele acțiuni:
A. analgezică
B. antiinflamatoare
C. euforizantă
D. sedativă
E. tranchilizantă
140 6.15. Următoarele afirmații reprezintă reacții adverse posibile ale paracetamolului la
doze mari:
A. methemoglobinizant slab
B. trombocitopenie
C. citoliză hepatică
D. edem cerebral
E. encefalopatie
141 6.16. Următoarele substanțe medicamentoase potențează toxicitatea hepatică a
paracetamolului:
A. izoniazida
B. rifampicina
C. fenotiazine
D. acetilcisteină
E. barbiturice
142 6.17. Care dintre următoarele reacții adverse ale acidului acetilsalicilic sunt de tip efecte
secundare:
A. efect ulcerogen
B. erupții cutanate
C. edem angioneurotic și laringian
D. acufene (zgomote în urechi)
E. reducerea filtrării glomerulare
143 6.18. Intoxicația acută cu acid acetilsalicilic se manifestă prin:
A. inițial alcaloză respiratorie
B. ulterior acidoză metabolică
C. convulsii
D. reducerea filtrării glomerulare
E. eritem nodos
144 6.19. ❋ În profilaxia infarctului de miocard se utilizează următoarea doză de acid
acetilsalicilic:
A. 0,5 g de 4-6 ori/zi
B. 3,5 g în 3-5 prize
C. 0,1-0,3 g /zi
D. 0,3 g (0,160-0,325 g) /zi
E. 0,3-0,5 g la 2-3 zile

22
Nr. Tema Enunț
145 6.20. ❋ Metamizolul este indicat în următoarele situații, CU EXCEPȚIA:
A. agranulocitoză
B. nevralgii
C. mialgii
D. colici (biliare, renale)
E. dismenoree
146 6.21. ❋ Următoarele afirmații privind enzima ciclooxigenaza-2 (COX-2) sunt
adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. inhibarea de COX-2 reprezintă mecanismul acțiunii antiinflamatoare a
analgezicelor – antipiretice
B. inhibarea de COX-2 nu reprezintă un mecanism de acțiune a
antiinflamatoarelor nesteroidiene
C. COX-2 inductibilă este implicată în biosinteza de prostaglandine cu rol
inflamator și hiperalgic, atât la nivel periferic, cât și la nivel medular
D. COX-2 este izoformă constitutivă numai în unele țesuturi (plămâni, rinichi,
măduva spinării)
E. COX-2 este inductibilă în toate țesuturile în prezența unor stimuli externi
proinflamatori (microorganisme, citokine și leziuni tisulare)
147 6.22. Indicațiile analgezicelor-antipireticelor bazate pe acțiunile analgezică și
antispastică sunt:
A. colică biliară
B. dismenoree
C. colică renală
D. fracturi
E. luxații
148 6.23. Acidul acetilsalicilic are următoarele indicații:
A. afecțiuni reumatismale inflamatorii (reumatism poliarticular acut, poliartrită
reumatoidă)
B. infecții virale (gripă, varicelă, hepatită), la copii sub 4 ani
C. ulcer gastro-duodenal
D. febră de etiologie diversă (procese inflamatorii, infecții microbiene și virale
acute)
E. algii moderate (nevralgii, mialgii, artralgii, cefalee etc.)
149 6.24. ❋ Următoarele afirmații caracterizează paracetamolul, CU EXCEPȚIA:
A. intoxicația acută se manifestă prin necroză acută hepatică
B. antipiretic moderat
C. antiinflamator
D. la doze mari poate produce toxicitate renală
E. analgezic moderat
150 6.25. ❋ Analgezice-antipiretice derivați de pirazolonă sunt următoarele, cu
EXCEPŢIA:
A. paracetamol (acetaminofen)
B. propifenazona
C. fenazona
D. metamizol (noraminofenazona)
E. aminofenazona

23
Nr. Tema Enunț
151 7.1. În funcție de etiologie, hiposomniile pot fi:
A. psihogene
B. neurologice
C. simptomatice
D. intermitente
E. terminale
152 7.2. Hipnocoercitivele au următoarele caracteristici:
A. sunt deprimante SNC neselective
B. forțează somnul și la indivizi normali
C. modifică EEG nocturnă
D. acționează selectiv asupra unor receptori specifici
E. efectul hipnogen este mai evident în hiposomnii
153 7.3. Hipnoinductoarele au următoarele caracteristici:
A. trezirea din somn este ușoară
B. produc o “datorie de somn paradoxal”, la administrare repetată cu consecințe
negative asupra echilibrului psihic
C. inducția enzimatică este redusă sau absentă
D. nu reduc durata de somn REM
E. supradozarea poate fi folosită în scop de suicid
154 7.4. Mecanismul nespecific de acțiune a hipnoticelor barbiturice constă în:
A. deprimarea formației reticulate ascendente activatoare (SAA)
B. potențarea neurotransmisiei inhibitoare mediată de GABA
C. deschiderea canalelor de clor
D. creșterea timpului de deschidere a canalelor de clor
E. activarea unui situs specific de pe complexul receptor GABA-A postsinaptic
efector
155 7.5. La doze mari hipnoticele barbiturice prezintă următoarele efecte:
A. scăderea metabolismului bazal
B. deprimarea centrului termoreglator cu hipotermie
C. acțiune hipnocoercitivă
D. acțiune anticonvulsivantă
E. deprimarea ganglionilor vegetativi simpatici și parasimpatici
156 7.6. ❋ Forma gravă a sindromului de abstinență care apare prin întreruperea
tratamentului cu hipnotice barbiturice constă în:
A. crize convulsivante de mare rău epileptic
B. agitație
C. tremor
D. insomnie
E. febră
157 7.7. ❋ Tratamentul intoxicației acute datorat administrării de hipnotice barbiturice
constă în următoarele intervenții, CU EXCEPȚIA:
A. perfuzie cu NaHCO3
B. diureză osmotică cu soluție de manitol 5%
C. susținerea respirației și tensiunii arteriale cu analeptice respiratorii și
cardiovasculare
D. administrare de antidot flumazenil
E. ventilație respiratorie cu administrare de oxigen

24
Nr. Tema Enunț
158 7.8. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune hipnotică face
parte din grupa hipnoinductoare:
A. nitrazepam
B. fenobarbital
C. ciclobarbital
D. amobarbital
E. pentobarbital
159 7.9. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune hipnotică sunt
hipnocoercitive:
A. amobarbital
B. zolpidem
C. zopiclon
D. fenobarbital
E. midazolam
160 7.10. Precizați interacțiunile cu mecanism farmacocinetic:
A. barbiturice + alcool
B. barbiturice + cloramfenicol
C. barbiturice + deprimante SNC
D. barbiturice + cimetidină
E. barbiturice + paracetamol
161 7.11. Acțiunea tranchilizantă constă în:
A. reducerea stării de tensiune psihică
B. echilibrarea comportamentului afectiv
C. atenuarea contracțiilor și a stărilor spastice musculare
D. creșterea pragului de apariție a convulsiilor
E. temperarea reacțiilor emoționale
162 7.12. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu timp de înjumătățire lung:
A. diazepam
B. alprazolam
C. tofisopam
D. midazolam
E. oxazepam
163 7.13. ❋ Următoarele reacții adverse sunt reacții comune tranchilizantelor, cu
EXCEPŢIA:
A. somnolență
B. efecte teratogene
C. obișnuință
D. farmacodependență
E. sindrom de sevraj
164 7.14. ❋ Precizați antidotul în intoxicația cu benzodiazepine:
A. acetilcisteina
B. glucoza
C. atropina
D. flumazenil
E. cafeină

25
Nr. Tema Enunț
165 7.15. Diazepamul se utilizează în practica medicală pentru următoarele acțiuni:
A. anxiolitică
B. miorelaxantă
C. anticonvulsivantă
D. sedativ-hipnoinductoare
E. deprimantă respiratorie
166 7.16. Acțiunea anticonvulsivantă a diazepamului este utilă în:
A. reducerea stării de tensiune psihică
B. tetanos
C. temperarea reacțiilor emoționale
D. starea de rău epileptic
E. echilibrarea comportamentului afectiv
167 7.17. Următoarele benzodiazepine se utilizează în inducția anesteziei generale și
preanestezie:
A. midazolam
B. oxazepam
C. medazepam
D. alprazolam
E. diazepam
168 7.18. ❋ Acțiunea miorelaxantă a diazepamului este utilă în:
A. nevroze
B. combaterea contracturilor musculare
C. miastenia gravis
D. tetanos
E. status epilepticus
169 7.19. ❋ Precizați substanța care este antagonist pe complexul receptor GABA:
A. flumazenil
B. flunitrazepam
C. fenobarbital
D. nitrazepam
E. ciclobarbital
170 7.20. ❋ Următoarele situații reprezintă contraindicații ale tranchilizantelor
benzodiazepine:
A. contracturi musculare
B. status epilepticus
C. nevroze
D. stări spatice ale musculaturii striate
E. miastenia gravis
171 7.21. Care din următoarele medicamente cu acțiune tranchilizantă nu aparțin clasei
benzodiazepinelor:
A. buspirona
B. diazepam
C. hidroxizin
D. medazepam
E. meprobamat

26
Nr. Tema Enunț
172 7.22. ❋ Care din următoarele hipnotice barbiturice are durată lungă de acțiune:
A. secobarbital
B. ciclobarbital
C. tiopental
D. fenobarbital
E. pentobarbital
173 7.23. ❋ Hipnoticele barbiturice au următoarele contraindicații și precauții, cu
EXCEPŢIA:
A. insuficiență hepatică gravă
B. insomnii de hiperexcitabilitate nervoasă
C. conducători auto
D. insuficiență renală gravă
E. prudență: la bătrâni (accidente în faza de somnolență incipientă sau terminală)
174 7.24. ❋ Care din următoarele afirmații privind mecanismul de acțiune al hipnoticelor
barbiturice este falsă:
A. mecanism de acțiune specific: potențarea neurotransmisiei inhibitoare mediată
de GABA
B. mecanism de acțiune nespecific: deprimarea formației reticulate ascendente
activatoare (SAA)
C. mecanism de acțiune: blocarea receptorilor dopaminergici D1 și D2
D. mecanism de acțiune specific: activarea unui situs specific de pe complexul
receptor GABA-A postsinaptic efector, cu creșterea timpului de deschidere a
canalelor de Cl- hiperpolarizare și inhibiție neuronală; favorizarea eliberării de
GABA
E. mecanism de acțiune nespecific: deschiderea canalelor de clor
175 7.25. ❋ Contraindicații pentru administrarea de diazepam sunt următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. combaterea contracturilor și stărilor spastice ale musculaturii striate
B. miastenia gravă (miastenia gravis)
C. insuficiența respiratorie acută (injectarea rapidă i.v.)
D. ambulator, la conducătorii auto
E. gravide în primul trimestru
176 8.1. ❋ Factorii exogeni implicați în apariția convulsiilor sunt următorii, CU
EXCEPȚIA:
A. inflamații meningeale sau encefalice
B. tumori intracraniene
C. traumatisme craniocerebrale
D. reactivitate convulsivantă corelată cu pragul convulsivant
E. intoxicații
177 8.2. Convulsiile clonice sunt contracții musculare:
A. bruște
B. scurte
C. ritmice
D. generalizate violente
E. cu lipsa coordonării între agoniști și antagoniști

27
Nr. Tema Enunț
178 8.3. ❋ Convulsiile tetanice sunt contracții musculare:
A. ritmice
B. generalizate violente
C. cu păstrarea coordonării între agoniști și antagoniști
D. scurte
E. bruște
179 8.4. Marele rău epileptic se caracterizează prin:
A. pierdere de cunoștință bruscă și de scurtă durată
B. convulsii clonice generalizate
C. modificări EEG
D. spasm tonic maximal al musculaturii scheletice a întregului corp, urmat de
cădere
E. atacuri subintrante de convulsii clonice generalizate
180 8.5. ❋ Starea de rău epileptic beneficiază de tratament cu:
A. etosuximida
B. topiramat
C. clonazepam i.v.
D. acid valproic p.o.
E. trimetadiona
181 8.6. ❋ Care dintre următoarele anticonvulsivante acționează prin blocarea canalelor de
sodiu?
A. carbamazepina
B. trimetadiona
C. clonazepam
D. etosuximida
E. fenobarbital
182 8.7. ❋ Care dintre următoarele anticonvulsivante acționează prin inhibarea ireversibilă
a enzimei GABA aminotransferaza?
A. carbamazepină
B. fenitoină
C. lidocaină
D. acetazolamida
E. acid valproic
183 8.8. ❋ Care dintre următoarele anticonvulsivante favorizează eliberarea GABA?
A. vigabatrin
B. acid valproic
C. tiagabin
D. gabapentin
E. fenitoina
184 8.9. ❋ Care dintre următoarele anticonvulsivante acționează prin inhibarea selectivă a
recaptării GABA?
A. acid valproic
B. fenobarbital
C. tiagabin
D. trimetadiona
E. carbamazepina

28
Nr. Tema Enunț
185 8.10. Carbamazepina crește metabolizarea următorilor compuși în asociere
concomitentă:
A. fenitoina
B. acid valproic
C. clonazepam
D. etosuximida
E. lamotrigin
186 8.11. ❋ Carbamazepina este contraindicată în:
A. marele rău epileptic
B. sarcină
C. diabet insipid hipofizar
D. nevralgie de trigemen
E. epilepsie psihomotorie
187 8.12. Efectele teratogene date de fenitoină sunt:
A. fisuri palatine
B. anomalii cardiace
C. sindrom lupoid
D. icter
E. creștere retardată
188 8.13. Efectele adverse de tip toxic date de fenitoină sunt:
A. ataxie
B. dizartrie
C. deficit mental
D. fisuri palatine
E. icter
189 8.14. Efectele teratogene date de acidul valproic sunt:
A. spina bifida
B. malformații orofaringiene
C. malformații la nivelul degetelor
D. dermatită exfoliativă
E. hirsutism
190 8.15. În tratamentul cronic cu fenobarbital în doze mari apar următoarele reacții
adverse:
A. ataxie
B. anemie megaloblastică
C. osteomalacie
D. hiperplazie gingivală
E. dermatită exfoliativă
191 8.16. În administrare i.v. la doze mari fenitoina poate declanșa:
A. fibrilație ventriculară
B. oprirea inimii
C. deprimare respiratorie
D. hiperplazie gingivală
E. sindrom lupoid
192 8.17. Fenitoina este indicată în:
A. marele rău epileptic
B. icter
C. aritmii cardiace
D. hiperplazie gingivală
E. epilepsie psihomotorie

29
Nr. Tema Enunț
193 8.18. Următoarele afirmații caracterizează fenacemida:
A. antiepilepticul cel mai toxic
B. de primă alegere în micul rău epileptic
C. antiepileptic de rezervă
D. antiepileptic cu spectru larg
E. de primă alegere în epilepsia psihomotorie
194 8.19. ❋ Precizați anticonvulsivantul administrat în micul rău epileptic:
A. trimetadiona
B. diazepam i.v.
C. fenobarbital
D. carbamazepina
E. fenitoina
195 8.20. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune anticonvulsivantă care prezintă
spectru larg de acțiune:
A. fenobarbital
B. trimetadiona
C. etosuximida
D. fenacemida
E. diazepam
196 8.21. Carbamazepina prezintă riscul următoarelor reacții adverse (RA):
A. nevralgie de trigemen
B. hepatotoxicitate gravă, ce impune monitorizarea frecventă a funcției hepatice
C. comă (la administrare cronică)
D. efecte teratogene (spina bifida și malformații cardiace)
E. depresie respiratorie (la administrare cronică)
197 8.22. Care din următoarele medicamente cu acțiune anticonvulsivantă sunt active în
starea de rău epileptic:
A. clonazepam
B. etosuximida
C. trimetadionă
D. carbamazepina
E. diazepam
198 8.23. ❋ Care din următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale
clonazepamului este falsă:
A. efectul secundar major constă în deprimarea SNC (sedare, somnolență,
hipotonie, ataxie)
B. indicat în micul rău epileptic
C. nu există o corelație bună între concentrațiile plasmatice și eficacitate,
respectiv toxicitate
D. este contraindicat în crize mioclonice
E. indicat în status epilepticus i.v., lent
199 8.24. ❋ Următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale fenitoinei sunt
adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. mecanismul de acțiune la nivel molecular: blocarea canalelor de calciu de tip T
B. potențialul farmacotoxicologic este ridicat
C. produce hiperplazia gingiilor
D. mecanismul de acțiune la nivel molecular: blocarea canalelor de sodiu
E. indicată în epilepsie (marele rău epileptic, epilepsia psihomotorie) și aritmii
cardiace

30
Nr. Tema Enunț
200 8.25. ❋ Următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale fenacemidei sunt
adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. este indicat în marele și micul rău epileptic
B. este un antiepileptic cu spectru îngust
C. este antiepilepticul cel mai toxic
D. este utilizat numai ca antiepileptic de rezervă
E. la administrare prelungită poate produce ca reacții adverse tulburări psihice
(paranoia, delir, agresivitate)
201 9.1. Sindromul Parkinson se manifestă clinic prin următoarele tulburări motorii
caracteristice:
A. tulburări de echilibru
B. tremor al extremităților
C. simptome psihice
D. hipokinezie
E. hipertonie
202 9.2. ❋ Următoarele antiparkinsoniene sunt anticolinergice:
A. trihexifenidil
B. levodopa
C. selegilina
D. amantadina
E. bromocriptina
203 9.3. Următoarele antiparkinsoniene influențează pozitiv metabolismul dopaminei:
A. orfenadină
B. trihexifenidil
C. levodopa
D. amantadină
E. selegilina
204 9.4. Următoarele antiparkinsoniene fac parte din grupa alcaloizi din ergot:
A. levodopa
B. bromocriptina
C. pergolid
D. lisurid
E. amantadina
205 9.5. ❋ Următoarele antiparkinsoniene inhibă selectiv și reversibil COMT care
metabolizează levodopa:
A. trihexifenidil
B. levodopa
C. entacapon
D. selegilina
E. amantadina
206 9.6. ❋ Precizați substanța medicamentoasă care crește biosinteza dopaminei:
A. benzatropina
B. amantadina
C. levodopa
D. trihexifenidil
E. selegilina

31
Nr. Tema Enunț
207 9.7. Trihexifenidilul este contraindicat în:
A. forme incipiente de Parkinson
B. în asociere cu levodopa, pentru reducerea dozelor
C. glaucom
D. adenom de prostată
E. sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice
208 9.8. Selegilina se poate biotransforma în:
A. adrenalină
B. amfetamină
C. noradrenalină
D. metamfetamină
E. atropină
209 9.9. ❋ Efectul „on – off” caracterisitic pentru levodopa constă în:
A. stare paranoidă
B. diminuarea duratei și intensității efectului
C. rotații spontane ale trunchiului
D. fluctuații mari ale stării bolnavului pe parcursul unei zile
E. rotații spontane ale trunchiului, membrelor și capului
210 9.10. Manifestările de tip coreiform care apar în tratamentul prelungit cu levodopa
constau în:
A. euforie
B. deschiderea gurii
C. stare paranoidă
D. rotații spontane ale trunchiului
E. diminuarea intensității și duratei efectului
211 9.11. Următoarele afirmații caracterizează levodopa:
A. precursor al dopaminei și noradrenalinei
B. efecte dopaminergice centrale
C. inhibarea secreției hipofizare de prolactină
D. creșterea secreției de hormon somatotrop
E. inhibitor selectiv al monoaminoxidazei tip B
212 9.12. Antiparkinsonienele care influențează sistemul dopaminergic sunt contraindicate
în:
A. forme incipiente de Parkinson
B. glaucom
C. psihoze
D. adenom de prostată
E. asocieri cu neuroleptice
213 9.13. ❋ Care din următoarele medicamente este cel mai eficace antiparkinsonian:
A. trihexifenidil
B. amantadina
C. bromocriptina
D. levodopa
E. selegilina

32
Nr. Tema Enunț
214 9.14. ❋ Următoarele afirmații privind antiparkinsonienele care stimulează transmisia
dopaminergică sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. stimularea eliberării dopaminei
B. creșterea biosintezei de dopamină
C. inhibarea enzimei MAO-B care metabolizează dopamina
D. acțiune antagonistă pe sistemul colinergic
E. acțiune agonistă pe receptorii dopaminergici D2
215 9.15. Care sunt afirmațiile adevărate în legătură cu proprietățile farmacologice ale
trihexifenidilului:
A. eficacitate superioară grupei stimulante ale sistemului dopaminergic
B. tolerabilitate mai bună față de antiparkinsonienele dopaminergice
C. antagonizează intens hipertonia, moderat tremorul și slab hipokinezia
D. sialoreea este anulată
E. reacții adverse de tip efecte secundare anticolinergice periferice (uscăciunea
gurii, constipație, tulburări de micțiune, cicloplegie cu tulburări de vedere)
216 9.16. ❋ Există următoarele tipuri de parkinsonism secundar, CU EXCEPȚIA:
A. postencefalitic
B. aterosclerotic
C. toxic
D. medicamentos prin neuroleptice anti-D2
E. idiopatic
217 9.17. Următoarele simptome sunt asociate tulburărilor motorii din boala Parkinson:
A. tulburări de echilibru
B. simptome vegetative de tip colinergic (sialoree)
C. simptome psihice
D. tremor al extremităților
E. hipertonie până la rigiditate musculară
218 9.18. ❋ Sunt medicamente antiparkinsoniene agoniști dopaminergici D2 , CU
EXCEPȚIA:
A. pergolid
B. bromocriptina
C. dihidroergocriptina
D. lisurid
E. levodopa
219 9.19. ❋ Următoarele afirmații privind asocierile levodopa-inhibitoare de dopa-
decarboxilază sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. inhibitoarele dopa-decarboxilazei diminuă biosinteza dopaminei
B. inhibitoarele dopa-decarboxilazei (carbidopa, benserazid) acționează numai în
periferie
C. inhibitoarele dopa-decarboxilazei protejează levodopa de degradarea la nivel
periferic
D. levodopa se asociază în produse tipizate cu inhibitoare ale dopa-decarboxilazei
(carbidopa, benserazid)
E. inhibitoarele dopa-decarboxilazei nu difuzează prin bariera hemato-encefalică
(explicându-se astfel acțiunea periferică)

33
Nr. Tema Enunț
220 9.20. În afara tulburărilor motorii caracteristice (tremor, hipertonie, hipokinezie),
sindromul Parkinson se manifestă și prin alte simptome asociate:
A. hipertonie musculară
B. tulburări de echilibru
C. simptome psihice
D. dureri ale mușchilor scheletici (consecința hipertoniei)
E. simptome vegetative de tip colinergic (sialoree)
221 9.21. Următoarele afirmații caracterizează amantadina:
A. prezintă acțiune antivirotică
B. prezintă efect analgezic
C. face parte din grupa antiparkinsoniene antiglutamatergice, antagoniști ai
receptorilor NMDA
D. nu stimulează eliberarea dopaminei
E. nu este indicată în profilaxia infecției cu virus gripal A
222 9.22. ❋ Următoarele afirmații privind reacțiile adverse după levodopa sunt adevărate,
cu EXCEPŢIA:
A. obișnuință (cu diminuarea intensității și duratei efectului) la tratament
îndelungat (după circa 2 ani)
B. efecte secundare anticolinergice periferice (uscăciunea gurii, constipație,
tulburări de micțiune, cicloplegie cu tulburări de vedere)
C. efecte secundare periferice dopaminergice și simpatomimetice
(cardiovasculare, digestive)
D. efect „on-off” (fluctuații mari ale stării bolnavului pe parcursul unei zile)
E. stare paranoidă (la tratament îndelungat, cu doze mari)
223 9.23. ❋ Următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale selegilinei sunt
adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. tratamentul precoce cu selegilină întârzie cu 6-9 luni nevoia tratamentului cu
levodopa
B. potențează unele efecte secundare date de levodopa (insomnie, greață,
hipotensiune ortostatică)
C. diminuă metabolizarea dopaminei prin dezaminare oxidativă
D. este inhibitor selectiv al monoaminoxidazei de tip A (IMAO-A)
E. este inhibitor selectiv al monoaminoxidazei de tip B (IMAO-B)
224 9.24. ❋ Levodopa poate produce următoarele reacții adverse, CU EXCEPȚIA:
A. efecte secundare periferice dopaminergice și simpatomimetice
(cardiovasculare, digestive)
B. stare paranoidă (la tratament îndelungat, cu doze mari)
C. obișnuință (cu diminuarea intensității și duratei efectului) la tratament
îndelungat (după circa 2 ani)
D. efecte secundare anticolinergice periferice (uscăciunea gurii, constipație,
tulburări de micțiune, cicloplegie cu tulburări de vedere)
E. efect „on-off” (fluctuații mari ale stării bolnavului pe parcursul unei zile)
225 9.25. ❋ Următoarele medicamente antiparkinsoniene fac parte din grupa
anticolinergice, CU EXCEPȚIA:
A. trihexifenidil
B. selegilina
C. orfenadrina
D. benzatropina
E. prociclidina

34
Nr. Tema Enunț
226 10.1. Următoarele simpatomimetice sunt indicate în insuficiența circulatorie periferică
hipertonă:
A. bufenina
B. nafazolina
C. bametan
D. noradrenalina
E. isoxsuprina
227 10.2. ❋ Care dintre următoarele simpatomimetice se poate utiliza pentru acțiunea
tocolitică:
A. fenoterol
B. nafazolina
C. adrenalina
D. oximetazolina
E. efedrina
228 10.3. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt beta-2 adrenomimetice, CU
EXCEPȚIA:
A. fenilefrina
B. orciprenalina
C. formoterol
D. ritodrina
E. salmeterol
229 10.4. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune
bronhodilatatoare?
A. xilometazolina
B. adrenalina
C. oximetazolina
D. nafazolina
E. prenalterol
230 10.5. Următoarele substanțe medicamentoase sunt indicate în șocul cardiogen și în
blocul cardiac:
A. efedrina
B. dopamina
C. dobutamina
D. prenalterol
E. oximetazolina
231 10.6. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt beta-1 selective la nivel cardiac:
A. adrenalina
B. fenilefrina
C. dobutamina
D. oximetazolina
E. metoxamina
232 10.7. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase NU se pot utiliza ca
decongestive nazale și oculare?
A. adrenalina
B. efedrina
C. xilometazolina
D. nafazolina
E. terbutalina

35
Nr. Tema Enunț
233 10.8. Efectele metabolice ale simpatomimeticelor sunt:
A. eliberare de renină
B. lipoliză în țesutul adipos
C. contracția mușchiului radiar al irisului
D. glicogenoliză hepatică
E. glicogenoliză în mușchii striați
234 10.9. Noradrenalina este indicată în:
A. insuficiența circulatorie acută de tip hipoton
B. colaps grav de cauze metabolice
C. patologie însoțită de hipotensiune arterială acută cu valori sub 50 mmHg
D. ateroscleroză
E. cardiopatie ischemică
235 10.10. ❋ Următoarele afirmații reprezintă indicații ale adrenalinei, CU EXCEPȚIA:
A. manifestări alergice grave
B. stop cardiac la electrocutați, înecați
C. criza de astm bronșic
D. prelungirea duratei de acțiune a anestezicelor locale
E. insuficiență cardiacă
236 10.11. Efedrina are următoarele indicații:
A. în hipotensiune cronică și posturală
B. decongestiv al mucoasei nazale
C. bloc cardiac
D. cardiopatie ischemică
E. aritmii
237 10.12. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune ocitocică:
A. ergotamina
B. ergometrina
C. metilergometrina
D. fenoterol
E. terbutalina
238 10.13. ❋ Efectul hormonal dat de rezerpină este:
A. mioză pasivă
B. hiperprolactinemie
C. acțiune hipotermizantă
D. vasodilatație, cu scăderea rezistenței vasculare periferice
E. diminuarea activității psiho-motorii, a agresivității
239 10.14. Efectele de tip neuroleptic date de rezerpină sunt:
A. scăderea activității reninei
B. acțiune hipotermizantă
C. acțiune clinică antipsihotică
D. creșterea tonusului parasimpatic
E. diminuarea activității psiho-motorii, a agresivității
240 10.15. Următoarele afirmații caracterizează tamsulosinul:
A. relaxarea specifică a mușchilor netezi ai capsulei prostatei, căilor urinare, cu
scăderea rezistenței opusă fluxului urinar
B. relaxare slabă a mușchilor netezi vasculari, cu tendințe slabe spre hTA
ortostatică
C. absorbția nu este influențată în contact cu alimentele
D. se elimină pe cale renală în procent mare
E. este contraindicat în hiperplazia benignă de prostată

36
Nr. Tema Enunț
241 10.16. ❋ Reacțiile adverse de tip efecte secundare date de beta blocante sunt:
A. fenomene depresive după tratament îndelungat
B. trombopenie
C. eczemă de tip psoriaziform
D. agranulocitoză
E. sindrom lupoid
242 10.17. Beta-blocantele sunt indicate în:
A. angină pectorală
B. aritmii cardiace
C. HTA
D. bloc atrio-ventricular
E. insuficiență cardiacă decompensată
243 10.18. Mecanismul acțiunii antiaritmice a beta blocantelor se explică prin:
A. diminuarea excitabilității miocardului contractil, cu împiedicarea apariției
focarelor ectopice
B. diminuarea nevoii de oxigen a miocardului și consecutiv diminuarea
excitabilității cauzate de hipoxie
C. reducerea necesității de oxigen a inimii la efort
D. scăderea presiunii intraoculare prin diminuarea formării umorii apoase
E. scăderea debitului cardiac
244 10.19. Beta adrenoliticele lipofile se caracterizează prin:
A. biotransformare hepatică masivă
B. absorbție digestivă înaltă
C. timp de înjumătățire relativ scurt
D. timp de înjumătățire mediu și lung
E. absorbție digestivă redusă
245 10.20. Beta adrenoliticele hidrofile se caracterizează prin:
A. excreție renală în forma netransformată
B. epurare predominant hepatică
C. biodisponibilitate p.o. redusă
D. biotransformare hepatică și efect al primului pasaj hepatic nesemnificativ
E. absorbție digestivă înaltă
246 10.21. ❋ Adrenalina are următoarele indicații, CU EXCEPȚIA:
A. asociată anestezicelor locale cu efect secundar vasodilatator (procaina), pentru
a le prelungi durata acțiunii locale și a reduce sângerarea
B. cardiopatie ischemică
C. ca bronhodilatator (în lipsa adrenomimeticelor beta-selective) în criza de astm
bronșic
D. în reanimarea cardiacă (stop cardiac la electrocutați, înecați)
E. manifestări alergice grave (șoc anafilactic, boala serului, edem Quincke)
247 10.22. ❋ Care din următoarele afirmații este falsă pentru nafazolină:
A. este alfa adrenomimetic
B. indicat exclusiv pe cale generală
C. la administrarea locală mai mult de o săptămână, apare autolimitarea efectului
prin instalarea tahifilaxiei
D. adrenomimetic alfa și beta, cu predominanță alfa
E. indicat exclusiv local, ca vasoconstrictor, în rinite și conjunctivite

37
Nr. Tema Enunț
248 10.23. ❋ Care din următoarele simpatomimetice are mecanism indirect de acțiune:
A. izoprenalina
B. adrenalina
C. cocaina
D. noradrenalina
E. fenilefrina
249 10.24. ❋ În funcție de utilitatea farmacoterapeutică, adrenomimeticele NU sunt:
A. vasoconstrictoare generale
B. ocitocice
C. stimulante cardiace
D. vasodilatatoare periferice
E. bronhodilatatoare
250 10.25. ❋ Efedrina poate produce următoarele reacții adverse, CU EXCEPȚIA:
A. bronhodilatatie
B. anxietate
C. tremor
D. agitație
E. insomnie
251 11.1. ❋ Efecte secundare muscarinice sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. dispnee și crize de astm bronșic la astmatici
B. hipersecreție lacrimală
C. tranzit accelerat
D. colici abdominale
E. stimularea SNC
252 11.2. ❋ Precizați care este parasimpatomimeticul cu acțiune directă:
A. pilocarpina
B. fluostigmina
C. ecotiofat
D. paraoxon
E. distigmina
253 11.3. ❋ Care dintre următoarele parasimpatomimetice este un anticolinesterazic
ireversibil:
A. pilocarpina
B. edrofoniu
C. carbacol
D. piridostigmină
E. paraoxon
254 11.4. Neostigmina este indicată în:
A. stări de atonie intestinală
B. retenție urinară
C. miastenia gravis
D. ileus mecanic
E. boala Parkinson
255 11.5. ❋ Precizați care dintre următoarele substanțe sunt reactivatori de colinesterază:
A. oxime
B. carbacolina
C. neostigmina
D. pilocarpina
E. ecotiofat

38
Nr. Tema Enunț
256 11.6. ❋ Efectele secundare nicotinice centrale date de anticolinesterazicele ireversibile
sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. anxietate
B. insomnie
C. convulsii
D. contracții fasciculare ale mușchilor striați
E. deprimarea centrului respirator
257 11.7. Următoarele efecte sunt caracteristice activării receptorilor M3 (muscarinici):
A. hipersecreția glandelor bronhice
B. scăderea presiunii intraoculare (la aplicare locală)
C. bradicardie
D. diminuarea conducerii prin deprimarea nodulului A-V și fascicolului His
E. hipersecreție gastrică acidă
258 11.8. Efectele secundare nicotinice sunt:
A. fasciculații
B. hipertonie
C. stimulare SNC
D. transpirație
E. hiposecreție lacrimală
259 11.9. Parasimpatomimeticele produc la nivelul ochiului:
A. mioză activă
B. midriază activă
C. midriază pasivă
D. scăderea presiunii intraoculare (la aplicare locală)
E. creșterea presiunii intraoculare
260 11.10. ❋ Precizați antidotul în intoxicația cu atropină:
A. adrenalina
B. flumazenil
C. pilocarpină
D. acetilcisteină
E. glucoză
261 11.11. Următoarele substanțe medicamentoase sunt antispastice urinare:
A. emepronium
B. propiverin
C. pirenzepina
D. telenzepina
E. tropicamida
262 11.12. Următoarele substanțe medicamentoase sunt antispastice digestive:
A. propantelina
B. fenpipramida
C. oxibutinin
D. tolterodin
E. ipratropium
263 11.13. ❋ Următoarea substanță medicamentoasă face parte din grupa hiposecretoare
gastrice:
A. homatropina
B. emepronium
C. pirenzepina
D. pilocarpină
E. propiverina

39
Nr. Tema Enunț
264 11.14. Următoarele parasimpatolitice au acțiune bronhodilatatoare:
A. tropicamida
B. ciclopentolat
C. oxitropium
D. tiotropium
E. ipratropium
265 11.15. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune midriatică?
A. homatropina
B. propantelina
C. tropicamida
D. telenzepina
E. ciclopentolat
266 11.16. ❋ Contraindicațiile parasimpatoliticelor sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. glaucom
B. hipersecreție gastrică
C. retenție urinară
D. constipație atonă
E. adenom de prostată
267 11.17. Reacțiile adverse ale parasimpatoliticelor sunt:
A. uscăciunea gurii
B. constipație
C. scăderea presiunii intraoculare
D. tulburarea vederii pentru aproape și fotofobie (la utilizarea în oftalmologie)
E. midriază pasivă
268 11.18. Scopolamina este utilă în:
A. preanestezie
B. Parkinson
C. rău de mișcare
D. glaucom
E. adenom de prostată
269 11.19. Antispasticele urinare (parasimpatolitice) sunt indicate în:
A. vezica urinară hiperreactivă
B. vezica urinară spastică neurogenă
C. enurezis diurn
D. retenție urinară
E. adenom de prostată
270 11.20. Tratamentul intoxicației cu atropină constă în:
A. spălături gastrice
B. administrare de pilocarpină (10 mg s.c.) până la revenirea secreției salivare
C. administrare de barbiturice în faza de excitație SNC
D. administrare de flumazenil
E. administrare de adrenalină
271 11.21. ❋ Parasimpatoliticele au următoarele indicații, CU EXCEPȚIA:
A. în oftalmologie, cercetarea fundului de ochi
B. ca hiposecretoare gastrice
C. ca bronhodilatatoare, în astm bronșic
D. în glaucom
E. ca antispastice, în colici ale aparatului digestiv și excretor renal

40
Nr. Tema Enunț
272 11.22. ❋ Următoarele sunt indicații pentru administrarea parasimpatoliticelor, cu
EXCEPȚIA:
A. incontinență urinară
B. enurezis
C. antispastice în colici ale aparatului digestiv și excretor renal
D. retenție urinară
E. bronhodilatatoare în astm bronșic
273 11.23. ❋ Parasimpatoliticele au următoarele contraindicații, CU EXCEPȚIA:
A. constipație atonă
B. retenție urinară
C. astm bronșic
D. glaucom
E. adenom de prostată
274 11.24. ❋ Următoarele sunt indicații pentru scopolamină, cu EXCEPȚIA:
A. glaucom
B. rău de mișcare
C. midriatic în oftalmologie
D. boala Parkinson (mai potentă ca atropina)
E. preanestezie asociată cu un opioid puternic (morfina, hidromorfon)
275 11.25. ❋ Următoarele sunt indicații pentru pilocarpină, cu EXCEPȚIA:
A. Glaucom acut congestiv cu unghi închis (tratament de urgență)
B. Irite și irido-ciclite, alternând cu midriatice, pentru prevenirea aderențelor între
iris și cristalin
C. Sialoree (hipersecreție salivară)
D. Glaucom cronic cu unghi deschis
E. Intoxicația cu atropină (administrare i.v.)
276 12.1. Acidul acetilsalicilic este indicat în:
A. reumatism poliarticular acut
B. poliartrtită reumatoidă
C. diateză hemoragică
D. insuficiență hepatică
E. ulcer gastro-intestinal
277 12.2. Mecanismul de acțiune al ketoprofenului constă în:
A. inhibiția COX
B. inhibiția LOX
C. inhibarea acetilcolinei
D. inhibarea formării de oxigen activ în focarul inflamator
E. alterarea funcției fagocitare a fagocitelor mononucleare
278 12.3. ❋ Blocantul specific al COX2 este:
A. ibuprofen
B. indometacin
C. celecoxib
D. diclofenac
E. meloxicam
279 12.4. Blocantele selective COX2 sunt:
A. nimesulid
B. celecoxib
C. ibuprofen
D. meloxicam
E. etodolac

41
Nr. Tema Enunț
280 12.5. ❋ Meloxicamul prezintă următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:
A. crește concentrația litiului în asociere
B. scade efectul inhibitor al antihipertensivelor IECA
C. eliminarea este crescută de către colestiramină
D. indicat în poliartrita reumatoidă
E. este un blocant specific COX2
281 12.6. Asupra metabolismului glucidic glucocorticoizii acționează prin:
A. stimularea procesului de gluconeogeneză hepatică
B. stimularea formării și depozitării hepatice a glicogenului
C. scăderea utilizării glucozei în periferie
D. favorizarea procesului de lipoliză
E. stimularea catabolismului proteic
282 12.7. ❋ Glucocorticoizii se acumulează în țesutul inflamat unde produsc următoarele
efecte, CU EXCEPȚIA:
A. inhibă migrarea leucocitelor și procesul de fagocitoză
B. stabilizează capilarele și le împiedică permeabilizarea
C. diminuă formarea edemului local
D. menține răspunsul presor al vaselor la catecolamine
E. cresc numărul fibroblaștilor
283 12.8. Acțiunea antialergică a glucorticoizilor se explică prin:
A. inhibă eliberarea de către limfocitele T activate a IL- 2
B. inhibă eliberarea IL-1 și TNF α de către monocitele activate prin antigen
C. împiedică procesul de amplificare a răspunsului imun
D. la doze mari cresc producerea de anticorpi
E. inhibă secreția gastrică de acid clorhidric
284 12.9. Următorii glucocorticoizi se pot administra numai pe cale orală:
A. prednison
B. hidrocortizon fosfat de sodiu
C. prednisolon
D. hidrocortizon succinat de sodiu
E. betametazon
285 12.10. Următorii glucocorticoizi se administrează numai pe cale locală:
A. fluocinolon acetonid
B. medrison
C. beclometazon dipropionat
D. prednison
E. prednisolon
286 12.11. Următorii glucocorticoizi sunt de origine naturală:
A. metilprednisolon
B. beclometazon
C. hidrocortizon
D. cortizon
E. prednison
287 12.12. ❋ Următorul glucocorticoid prezintă durată lungă de acțiune:
A. hidrocortizon
B. dexametazona
C. triamcinolon
D. cortizon
E. prednison

42
Nr. Tema Enunț
288 12.13. ❋ Glucocorticoizii sunt utilizați ca medicație de substituție în următoarele situații,
CU EXCEPȚIA:
A. insuficiența corticosuprarenală cronică
B. insuficiența corticosuprarenală acută
C. boli inflamatorii severe
D. testul de supresie prin dexametazonă
E. hiperplazia congenitală a suprarenalelor
289 12.14. ❋ Glucocorticoizii sunt utilizați ca agenți farmacologici în următoarele situații,
CU EXCEPȚIA:
A. lupus eritematos
B. necroză hepatică subacută
C. artrită acută gutoasă
D. poliartrita reumatoidă
E. insuficiență corticosuprarenală cronică
290 12.15. Indicațiile glucocorticoizilor corespunzătoare acțiunii antialergice și
antiinflamatoare sunt:
A. șoc anafilactic
B. stare de rău astmatic
C. anemie hemolitică imună
D. glomerulonefrită rapid progresivă
E. artrită gutoasă
291 12.16. Glucocorticoizii pot:
A. genera un diabet steroidic de novo
B. activa un diabet latent
C. agrava un diabet manifest
D. agrava starea de rău astmatic
E. activa purpura trombocitopenică
292 12.17. ❋ Indicațiile glucocorticoizilor bazate pe acțiunea imunodepresivă sunt:
A. hiperplazia congenitală a suprarenalelor
B. hepatita alcoolică
C. rinita alergică
D. purpură trombocitopenică idiopată
E. limfoame maligne
293 12.18. Indicațiile glucocorticoizilor bazate pe acțiunea antiinflamatoare sunt:
A. poliartrită reumatoidă
B. leucemia acută la copil
C. reumatism poliarticular acut
D. artrita acută gutoasă
E. limfoame maligne
294 12.19. Glucocorticoizii sunt utili în următoarele colagenoze:
A. polimiozită
B. lupus eritematos diseminat acut
C. nefrită lupică
D. hepatita alcoolică
E. hepatita cronică activă

43
Nr. Tema Enunț
295 12.20. ❋ Glucocorticoizii se pot administra în următoarele stări infecțioase, CU
EXCEPȚIA:
A. febra tifoidă gravă cu complicații viscerale
B. infecții grave însoțite de șoc
C. forme grave de TBC
D. encefalite virotice
E. lupus eritematos diseminat
296 12.21. ❋ Care din următoarele afirmații privind proprietățile farmacologice ale
ibuprofenului este falsă?
A. se poate administra la pacienți cu alergie specifică sau hipersensibilitate la
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
B. absorbție rapidă p.o., biodisponibilitate peste 80%
C. la bolnavii cu poliartrită reumatoidă eficacitatea este asemănătoare acidului
acetilsalicilic (dar inferioară indometacinei și fenilbutazonei)
D. tulburări digestive (greață, vomă, diaree, constipație, fenomene dispeptice,
epigastralgii, sângerări) apar cu o frecvență mai mică decât după acidul
acetilsalicilic
E. are proprietăți antiinflamatoare, analgezice, antipiretice
297 12.22. ❋ Precizați care din afirmațiile următoare privind medicamentul hidrocortizon
(cortisol) este falsă?
A. retenție hidrosalină marcată, de referință pentru corticosteroizi
B. clearance-ul renal al hidrocortizonului este influențat de estrogeni
C. nu are acțiune de retenție a sodiului și apei
D. activ în aplicații locale
E. acțiunea antiinflamatoare este considerată de referință pentru glucocorticoizi
298 12.23. ❋ Următoarele afirmații referitoare la prednison sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. efect mineralocorticoid mai redus comparativ cu hidrocortizonul
B. se absoarbe ușor după administrare orală
C. potența antiinflamatoare este mai mare decât cea a hidrocortizonului
D. eficace în administrare locală
E. durata de acțiune medie (12-36 ore)
299 12.24. ❋ Glucocorticoizii au următoarele indicații, cu EXCEPŢIA:
A. colagenoze (lupus eritematos diseminat acut, poliarterita nodoasă etc)
B. boli renale (glomerulonefrită rapid progresivă)
C. boli inflamatorii severe (poliartrită reumatoidă, reumatism poliarticular acut,
artrită acută gutoasă)
D. hipertensiune arterială
E. infecții grave însoțite de șoc
300 12.25. ❋ Mecanismul de acțiune al antiinflamatoarelor nesteroidiene NU cuprinde:
A. diminuarea formării și acțiunii moleculelor de adeziune de către celulele
endoteliale, leucocite, plachete
B. diminuarea biosintezei prostaglandinelor prin inhibarea fosfolipazei A2
C. inhibarea activării celulelor inflamatorii (cum ar fi polimorfonuclearele
neutrofile) cu diminuarea formării de endoperoxizi și radicali liberi
D. diminuarea biosintezei prostaglandinelor prin inhibarea ciclooxigenazei (COX-
1, COX-2)
E. inhibarea chemotaxiei celulelor inflamatorii

44
Nr. Tema Enunț
301 13.1. ❋ Complicațiile bolii ulceroase sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. hemoragia digestivă superioară
B. perforația însoțită de durere violentă
C. penetrația în organele vecine
D. malignizarea ulcerului gastric
E. episodicitatea
302 13.2. Caracteristicile durerii ulceroase sunt:
A. ritmicitatea
B. hemoragia digestivă superioară
C. episodicitatea
D. perforația
E. periodicitatea
303 13.3. Factorii genetici predispozanți care cresc riscul de dezvoltare a bolii ulceroase
sunt:
A. pepsinogenul I seric (nivel crescut în UD)
B. Helicobacter pylori
C. grupul sangvin O și nonsecretorii (subiecți ce nu secretă antigenul de grup
sanguin în sucul gastric și în salivă) în UD
D. grupele imunologice HLA-B5 și HLA-B12
E. medicamentele AINS
304 13.4. Mecanismele ulcerogenetice ale bacilului Helicobacter pylori sunt:
A. mecanismul direct citotoxic asupra celulelor mucoasei gastrice și duodenale
(datorat citotoxinelor și enzimelor secretate de Helicobacter pylori) urmat de o
reacție inflamatorie
B. pepsinogen I-seric
C. mecanismul indirect de întreținere a unei hipersecreții gastrice acide continue
(ca un efect rebound acid la pH-ul alcalin creat prin amoniacul produs de ureaza
pe care o secretă Helicobacter pylori)
D. grupul sanguin O și nonsecretorii
E. grupele imunologice HLA-B5 și HLA-B12
305 13.5. ❋ Antiacidele sunt medicamente care reduc cantitatea de acid clorhidric din
cavitatea stomacului prin următorul mecanism:
A. inhibarea secreției peptidelor active ale sistemului endocrin
gastroenteropancreatic
B. mecanism fizic: adsorbție și film protector
C. antagonizarea competitivă a histaminei
D. blocarea ATP-azei H+/K+, enzimă membranară a celulelor parietale gastrice,
care reprezintă sistemul de transport activ ce realizează efluxul ionilor de H+ în
schimbul influxului de ioni K+
E. diminuarea influenței vagale excitosecretoare
306 13.6. ❋ Factorii etiopatogenici implicați în apariția ulcerului gastric și duodenal sunt:
A. Helicobacter pylori
B. motilitate gastrică crescută
C. fluxul sangvin
D. tonusul vagal crescut
E. sensibilitatea celulelor parietale la gastrină

45
Nr. Tema Enunț
307 13.7. Următoarele antiulceroase reduc factorii agresivi implicați în patologia bolii
ulceroase:
A. protectoare ale mucoasei și stimulatoare ale regenerării
B. anestezice locale
C. antiacide
D. inhibitoare ale secreției gastrice
E. antispastice
308 13.8. ❋ Următoarele substanțe sunt utilizate ca adjuvante în farmacoterapia bolii
ulceroase, CU EXCEPȚIA:
A. anestezina (benzocaina)
B. diazepam
C. amitriptilina
D. butilscopolamină
E. pirenzepina
309 13.9. Antiacidele sunt indicate în:
A. gastrită hiperacidă
B. ulcer gastric și duodenal
C. hemoragii și perforații gastrice
D. abdomen acut
E. esofagită de reflux
310 13.10. ❋ Antiacidele diminuă absorbția următoarelor medicamente, CU EXCEPȚIA:
A. digoxin
B. acid acetilsalicilic
C. teofilină
D. tetraciclină
E. anticoagulante orale
311 13.11. Alcalinizantele cresc eliminarea renală a următoarelor medicamente:
A. digoxina
B. barbiturice
C. salicilați
D. teofilina
E. fenotiazine
312 13.12. ❋ Carbonatul acid de sodiu crește efectul următorului medicament:
A. fenilbutazonă
B. efedrină
C. barbiturice
D. peniciline
E. sulfamide
313 13.13. Derivații de aluminiu acționează prin mai multe mecanisme:
A. neutralizant
B. adsorbant
C. stimulant al secreției PGE2
D. antagonizarea histaminei
E. blocarea ATP-azei H+/K+
314 13.14. Sărurile de bismut acționează prin următorul mecanism:
A. adsorbant
B. neutralizant
C. astringent
D. stimulant al secreției de PGE2
E. protector mecanic pentru mucoasă

46
Nr. Tema Enunț
315 13.15. ❋ Cimetidina este contraindicată în:
A. ulcer duodenal
B. sindrom Zollinger - Ellison
C. ulcer gastric
D. sarcină
E. esofagită de reflux
316 13.16. Tratamentul foarte prelungit cu omeprazol duce la efect de rebound
hipergastrinemic care în timp poate provoca:
A. erupții cutanate
B. șoc anafilactic
C. hiperplazia celulelor enterocromafine
D. tumori carcinoide (studiu pe șobolani)
E. angioedem
317 13.17. ❋ Următoarea substanță medicamentoasă cu acțiune antiulceroasă face parte din
grupa parasimpatolitice:
A. propantelina
B. omeprazol
C. nizatidina
D. carbenoxolona
E. subcitrat de bismut coloidal
318 13.18. Carbenoxolona prezintă următoarele efecte secundare de tip aldosteronic:
A. reabsorbție de Na+ și Cl- cu eliberare de K+ și H+
B. scade secreția de pepsină
C. retenție hidrosalină cu HTA, decompensare cardiacă, edeme
D. aritmii cardiace
E. stimularea secreției de mucus și bicarbonat
319 13.19. Efectul citoprotector al misoprostolului se realizează prin:
A. antagonizarea histaminei
B. creșterea secreției de mucus și de bicarbonat de sodiu
C. blocarea pompei ATP-ază H+/K+
D. ameliorarea circulației locale (efect vasodilatator)
E. favorizarea proceselor de reparare a mucoasei
320 13.20. ❋ Următoarele afirmații privind octreotidul sunt adevărate, CU EXCEPȚIA:
A. indicat în acromegalie
B. indicat în tumori carcinoide gastroenteropancreatice
C. glucagonom
D. nu influențează profilul glicemic
E. indicat în gastrinom cu sindrom Zollinger-Ellison
321 13.21. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase sunt antihistaminice H2?
A. cimetidina
B. misoprostol
C. lansoprazol
D. octreotid
E. omeprazol
322 13.22. ❋ Parasimpatoliticele inhibă secreția gastrică prin următorul mecanism:
A. activarea receptorilor colinergici muscarinici M2
B. blocarea receptorilor histaminergici H2
C. inhibarea enzimei anhidraza carbonică
D. blocarea receptorilor colinergici muscarinici M1, M3
E. inhibarea secreției hormonului de creștere și a TSH

47
Nr. Tema Enunț
323 13.23. ❋ Precizați mecanismul de acțiune al omeprazolului:
A. blochează receptorii histaminergici H2
B. diminuă transferul activ al ionului H+, extracelular, în cavitatea gastrică, prin
inhibiția enzimei H+/K+ - ATP-aza
C. blochează receptorii colinergici muscarinici M1
D. inhibă enzima anhidraza carbonică
E. blochează receptorii colinergici muscarinici M3
324 13.24. ❋ Care dintre următoarele situații nu reprezintă indicații ale omeprazolului:
A. hiperplazia celulelor enterocromafine
B. ulcer duodenal evolutiv
C. ulcer gastric evolutiv
D. sindrom Zollinger-Ellison
E. esofagita de reflux
325 13.25. ❋ Următoarele acțiuni aparțin acetazolamidei, CU EXCEPȚIA:
A. acțiune diuretică, cu alcalinizarea urinii
B. scăderea presiunii intraoculare în glaucom
C. blochează receptorii histaminergici H2
D. acțiune antiepileptică, în micul rău epileptic
E. inhibă secreția gastrică
326 14.1. Factorii sangvini care influențează tensiunea arterială sunt:
A. diametrul vascular
B. rezistența arteriolară
C. capacitatea venoasă
D. volemia
E. vâscozitatea
327 14.2. Mecanismul umoral de reglare a tensiunii arteriale include următoarele substanțe
endogene vasoconstrictoare:
A. bradikinina
B. angiotensina II
C. vasopresina
D. kalidina
E. histamina
328 14.3. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antihipertensivă fac
parte din grupa beta adrenolitice:
A. propranolol
B. betaxolol
C. moxonidin
D. bisoprolol
E. rilmenidin
329 14.4. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase este un antagonist AT1 al
angiotensinei II:
A. enalapril
B. candesartan
C. lisinopril
D. captopril
E. perindopril

48
Nr. Tema Enunț
330 14.5. ❋ În monoterapia HTA de primă alegere sunt :
A. blocante ale canalelor de calciu
B. prazosin
C. reserpină
D. beta adrenolitice
E. clonidina
331 14.6. ❋ Etapa a doua în farmacoterapia HTA implică asocierea a două antihipertensive.
Următoarele asocieri sunt de primă alegere, cu EXCEPŢIA:
A. diuretic + beta adrenolitic
B. diuretic +IEC
C. diuretic + alfa adrenolitic
D. diuretic + clonidină
E. blocante ale canalelor de Ca2+ + IEC
332 14.7. ❋ Farmacoterapia HTA la vârstnici în monoterapie utilizează de primă alegere:
A. diuretic tiazidic sau furosemid
B. nifedipin
C. clonidină
D. IEC
E. beta adrenolitic
333 14.8. În feocromocitom se administrează:
A. beta adrenolitice
B. blocante ale canalelor de calciu
C. fentolamină
D. IEC
E. nitroprusiat
334 14.9. ❋ La pacienții hipertensivi cu hiperkalemie de elecție sunt:
A. diuretice antialdosteronice
B. diuretice hipokalemiante
C. losartan
D. candesartan
E. enalapril
335 14.10. ❋ Asocierile recomandate de OMS-ISH pentru tratamentul HTA sunt
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. diuretic tiazidic + beta blocant
B. diuretic tiazidic + IEC (sau antagonist AT-1)
C. beta blocant + alfa blocant
D. blocante ale canalelor de calciu + IEC
E. Clonidina + beta blocant
336 14.11. Hidralazinele sunt indicate în următoarele situații:
A. HTA forme moderate și severe
B. i.v. în urgențe hipertensive
C. insuficiență cardiacă
D. tahicardie
E. cardiopatie ischemică
337 14.12. Nitroprusiatul de sodiu:
A. produce vasodilatație pe arteriole și venule cu hTA de scurtă durată
B. scade post- și presarcina (favorabil în insuficiența cardiacă)
C. crește secreția de renină
D. mecanismul de acțiune presupune inhibarea guanilat-ciclazei
E. nu se administrează în urgențe hipertensive

49
Nr. Tema Enunț
338 14.13. Blocantele canalelor de calciu sunt de elecție în HTA însoțită de:
A. angină pectorală
B. astm bronșic
C. dislipidemie
D. IC congestivă
E. bloc AV
339 14.14. Care dintre următoarele IEC sunt prodrug-uri:
A. enalapril
B. fosinopril
C. lisinopril
D. captopril
E. perindopril
340 14.15. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune antihipertensivă care face parte
din grupa ganglioplegice:
A. reserpina
B. guanetidină
C. guanadrel
D. trimetafan
E. alfa-metildopa
341 14.16. Precizați substanțele medicamentoase cu acțiune antihipertensivă care fac parte
din grupa vasodilatatoare musculotrope:
A. nitroprusiat de sodiu
B. hidralazină
C. reserpină
D. doxazosin
E. dihidralazină
342 14.17. Precizați substanțele medicamentoase cu acțiune antihipertensivă care sunt alfa
adrenolitice:
A. propranolol
B. prazosin
C. atenolol
D. doxazosin
E. terazosin
343 14.18. Clonidina este indicată în:
A. HTA cu glaucom
B. asociere cu beta adrenolitice
C. HTA în toate formele, monoterapie sau asociere
D. HTA din sarcină
E. conducători auto
344 14.19. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune antihipertensivă care acționează
asupra receptorilor imidazolici I1:
A. nifedipina
B. moxonidina
C. verapamil
D. amlodipină
E. carvedilol

50
Nr. Tema Enunț
345 14.20. Nifedipina prezintă următoarele efecte:
A. coronarodilatație intensă cu efect antianginos
B. tahicardie reflexă, consecutivă hipotensiunii
C. bronhodilatație slabă
D. crește contractilitatea miometrului
E. bronhoconstricție accentuată
346 14.21. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antihipertensivă sunt beta
adrenolitice, CU EXCEPȚIA:
A. atenolol
B. metoprolol
C. clonidina
D. betaxolol
E. sotalol
347 14.22. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antihipertensivă sunt alfa
adrenolitice, CU EXCEPȚIA:
A. terazosin
B. doxazosin
C. trimazosim
D. verapamil
E. prazosin
348 14.23. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune antihipertensivă ce aparține
ganglioplegicelor?
A. rilmenidina
B. trimetafan
C. clonidina
D. moxonidina
E. nifedipina
349 14.24. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antihipertensivă aparțin
grupei vasodilatatoare, CU EXCEPȚIA
A. diltiazem
B. verapamil
C. dihidralazina
D. atenolol
E. nifedipina
350 14.25. ❋ Precizați substanța medicamentoasă care nu aparține grupei blocante ale
canalelor de calciu tip nifedipină:
A. amlodipina
B. fendilina
C. nicardipina
D. diltiazem
E. nisoldipina
351 15.1. Care dintre următorii alergeni sunt medicamentoși:
A. albușul de ou
B. praful de casă
C. insulina
D. protamina
E. fungi atmosferici

51
Nr. Tema Enunț
352 15.2. ❋ În reacțiile alergice de tip IV sunt implicate:
A. prostaglandine
B. IgM
C. limfokine
D. IgE
E. IgG
353 15.3. După tratamentul prelungit (peste 20-30 zile) cu glucocorticoizi, apar următoarele
efecte secundare:
A. osteoporoză
B. reducerea rezistenței la infecții
C. leziuni oftalmice
D. creșterea sensibilității receptorilor beta la bronhodilatoarele beta adrenergice
E. scăderea fixării anticorpilor IgE
354 15.4. ❋ Factorii imunologici de eliberare ai histaminei sunt:
A. cytokine: IL-1, IL-3, IL-8
B. traumatisme
C. frigul
D. căldura
E. lumina solară
355 15.5. Activarea receptorilor H1 duce la apariția următoarelor efecte:
A. bronhoconstricție
B. vasodilatație
C. deprimare cardiacă
D. creșterea permeabilității capilarelor
E. reglarea eliberării unor neurotransmițători
356 15.6. Activitățile mediate de receptorii H1 ai histaminei sunt:
A. contracția musculaturii netede
B. secreție gastrică acidă
C. inhibiția neurotransmisiei sinaptice
D. scăderea timpului de conducere în nodul atrioventricular
E. prurit
357 15.7. ❋ Șocul histaminic apare la doze mari de histamină și se caracterizează prin
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. scăderea presiunii arteriale progresivă și profundă
B. tahicardie
C. bronhoconstricție
D. tulburări gastro-intestinale
E. „tripla reacție Lewis” la injectare intradermică
358 15.8. Care dintre următoarele efecte necorelate cu blocada receptorilor H1 sunt efecte
anticolinergice:
A. uscăciunea gurii și a mucoaselor
B. retenție urinară
C. potențarea efectului deprimant al tranchilizantelor
D. potențarea efectului deprimant central al băuturilor alcoolice
E. efect anestezic local

52
Nr. Tema Enunț
359 15.9. Intoxicația acută cu antihistaminice H1 se caracterizează prin:
A. tahicardie sinusală
B. prurit
C. retenție urinară
D. pupile dilatate
E. relaxarea sfincterelor
360 15.10. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt antihistaminice H1 de primă
generație, cu EXCEPŢIA:
A. clorfeniramina
B. clorfenoxamină
C. loratadină
D. clemastină
E. prometazină
361 15.11. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt antihistaminice de generația a II-
a, cu EXCEPŢIA:
A. astemizol
B. clemastină
C. loratadină
D. azelastină
E. cetirizină
362 15.12. Următoarele substanțe medicamentoase pot crește concentrațiile plasmatice ale
terfenadinei:
A. eritromicina
B. glucoza
C. ketoconazol
D. apă distilată
E. cimetidina
363 15.13. Clorfenoxamina este contraindicată în:
A. rinite alergice
B. conjuctivite alergice
C. dermatoze alergice
D. glaucom
E. adenom de prostata
364 15.14. Următoarele afirmații caracterizează clemastina:
A. potență mare
B. efect prelungit
C. antihistaminic de generația a doua
D. durata de acțiune 4-6 ore
E. se administrează în boala serului
365 15.15. Care dintre următoarele medicamente cu acțiune antihistaminică au efect prelungit
(8-12 ore):
A. clorfeniramin
B. prometazină
C. clemastina
D. cloropiramină
E. clorfenoxamină

53
Nr. Tema Enunț
366 15.16. Care dintre următoarele antihistaminice pot da ca efect advers “torsada
vârfurilor”:
A. loratadină
B. clemastină
C. astemizol
D. terfenadina la doze terapeutice
E. prometazină
367 15.17. ❋ Care este antihistaminicul care NU dă efecte de sedare:
A. prometazină
B. loratadină
C. cloropiramină
D. clemastină
E. clorfeniramină
368 15.18. ❋ Precizați substanța medicamentoasă din grupa antihistaminicelor care prezintă
acțiunea miorelaxantă centrală:
A. loratadină
B. astemizol
C. clorfenoxamina
D. terfenadina
E. prometazină
369 15.19. ❋ Precizați substanța medicamentoasă cu acțiune antihistaminică care face parte
din grupul fenotiazinei:
A. clemastina
B. astemizol
C. prometazină
D. terfenadina
E. loratadina
370 15.20. ❋ Următoarele afirmații caracterizează prometazina, CU EXCEPȚIA:
A. prezintă efecte sedativ-hipnotice importante
B. efecte anticolinergice
C. efecte analgezice
D. efecte anestezice locale
E. nu străbate bariera hemato-encefalică
371 15.21. ❋ Următorii factori de eliberare ai histaminei sunt factori chimici, CU
EXCEPȚIA:
A. substanța P în inflamație
B. dextrani
C. morfina
D. d-tubocurarina
E. substanțe de contrast
372 15.22. ❋ Următorii factori de eliberare ai histaminei sunt factori fizici, CU EXCEPȚIA:
A. frig
B. lumina solară
C. traumatisme
D. dextrani
E. arsuri

54
Nr. Tema Enunț
373 15.23. ❋ Următoarele afirmații sunt adevărate pentru clorfenoxamină, CU EXCEPȚIA?
A. se poate administra la conducători auto
B. miorelaxant central
C. antiparkinsonian
D. contraindicat în glaucom
E. contraindicat în adenom de prostată
374 15.24. ❋ Care dintre următoarele afirmații este falsă pentru histamină?
A. scade secreția gastrică
B. este considerată unul din cei mai importanți mediatori ai alergiei și inflamației
C. provine din decarboxilarea histidinei
D. este o amină biogenă
E. se găsește în mastocite
375 15.25. ❋ Următoarele afirmații sunt adevărate pentru clemastină, CU EXCEPȚIA:
A. la administrare injectabilă poate produce amețeli
B. antihistaminic de generația a I-a
C. prezintă acțiune antivomitivă
D. antihistaminic de generația a II-a
E. indicată în rinite alergice
376 16.1. ❋ Următoarea substanță medicamentoasă cu acțiune antiastmatică face parte din
grupa antiinflamatoare:
A. ketotifen
B. orciprenalină
C. fenspiridă
D. formoterol
E. oxitropium
377 16.2. În astmul bronșic persistent ușor pentru tratamentul de fond, de elecție sunt:
A. antiinflamator corticosteroid inhalator (doze mici)
B. teofilină retard
C. montelukast
D. cromonă inhibitoare a degranulării
E. beta-2 adrenergic inhalator
378 16.3. Căile de administrare utilizate în astmul bronșic sunt:
A. inhalatorie, în profilaxia și terapia crizei
B. sublingual, în profilaxia imediată și terapia crizei
C. p.o. în profilaxia de durată
D. injectabil (s.c., i.v., i.m.) în terapia crizei
E. p.o. în terapia crizei
379 16.4. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase sunt contraindicate la astmatici, CU
EXCEPȚIA:
A. acid acetilsalicilic
B. morfina
C. cefalosporine cu potențial alergizant
D. glucocorticoizi
E. peniciline cu potențial alergizant

55
Nr. Tema Enunț
380 16.5. ❋ Următoarele bronhodilatatoare adrenomimetice fac parte din generația a III-a,
CU EXCEPȚIA:
A. salbutamol
B. fenoterol
C. salmeterol
D. izoprenalină
E. terbutalină
381 16.6. Următoarele bronhodilatatoare prezintă durată scurtă de acțiune:
A. adrenalina
B. salmeterol
C. isoprenalina
D. fenoterol
E. isoetarina
382 16.7. ❋ Următoarele bronhodilatatoare fac parte din grupa parasimpatolitice, CU
EXCEPȚIA:
A. fenoterol
B. ipratropium
C. oxitropium
D. tiotropium
E. atropina
383 16.8. ❋ La doze mari, tiotropium poate da următoarele reacții adverse, CU
EXCEPȚIA:
A. constipație
B. uscăciunea gurii
C. tahicardie
D. retenție urinară
E. bronhoconstricție
384 16.9. Efectul antiastmatic al teofilinei este rezultatul următoarelor acțiuni:
A. bronhodilatatoare
B. antiinflamatoare
C. inhibarea clearance-ului mucociliar
D. imunomudulatoare a reacțiilor induse de alergeni
E. stimularea secreției gastrice
385 16.10. Efectul stimulant SNC al teofilinei poate interveni favorabil în astmul bronșic cu
exacerbări nocturne, frecvente prin:
A. reducerea somnului profund, somn care este însoțit de creșterea tonusului
parasimpatic ce favorizează crizele nocturne de bronhospasm
B. stimularea clearance-ului mucusului ciliar
C. inhibarea degranulării bazofilelor, mastocitelor și eliberării lor
D. stimularea centrului respirator bulbar, cu creșterea reactivității acestuia la
dioxidul de carbon și mărirea minut volumului respirator
E. inhibă eliberarea leucotrienei LTB4 din macrofage
386 16.11. La administrarea i.v. rapidă de teofilină apare:
A. iritație gastrică
B. aritmii
C. convulsii
D. deces subit
E. hipersecreție gastrică

56
Nr. Tema Enunț
387 16.12. Teofilina este contraindicată în:
A. BPOC
B. epilepsie
C. bronșită astmatiformă
D. infarct de miocard
E. astm bronșic
388 16.13. ❋ Implicațiile fiziopatologice ale Cys-LT în astmul bronșic rezultate din activarea
receptorilor Cys-LT1 sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. bronhoconstricție
B. hipersecreție bronșică de mucus
C. scăderea infiltratului bazofilelor în căile aeriene
D. creșterea permeabilității capilare
E. creșterea infiltratului eozinofilelor în căile aeriene
389 16.14. Următoarele substanțe medicamentoase sunt inhibitoare ale degranulării
mastocitare:
A. acid cromoglicic
B. fenspirid
C. cromoglicat disodic
D. nedocromil
E. oxitropium
390 16.15. ❋ Inhibitoarele degranulării mastocitare acționează prin următorul mecanism:
A. stabilizarea membranei mastocitelor sensibilizate cu împiedicarea eliberării
mediatorilor bronhoconstricției, inflamației și anafilaxiei
B. inhibiție selectivă și potentă a 5-LOX
C. blocarea competitivă a receptorilor Cys-LT
D. activarea receptorilor beta 2-adrenergici
E. blocarea receptorului M3 colinergic
391 16.16. ❋ Următorul compus acționează prin blocarea competitivă a receptorilor Cys-LT:
A. fenspirid
B. zileuton
C. montelukast
D. aminofilină
E. teofilină
392 16.17. Prin administrarea locală a glucocorticoizilor în astmul bronșic apar următoarele
efecte secundare:
A. disfonie reversibilă
B. atrofia mucoasei respiratorii
C. fragilitate capilară
D. acnee
E. candidoze
393 16.18. Prin administrarea cronica a glucocorticoizilor sistemici în astmul bronșic mai
frecvent apar următoarele efecte secundare:
A. candidoză
B. acnee
C. hipopotasemie
D. fragilitate capilară
E. miopatie

57
Nr. Tema Enunț
394 16.19. Prin administrarea cronica a glucocorticoizilor sistemici în astmul bronșic
următoarele efecte secundare apar mai rar:
A. diabet medicamentos steroidic
B. fragilitate capilară
C. întârzierea creșterii la copii
D. acnee
E. tulburări psihice
395 16.20. Glucocorticoizii sistemici injectabili i.v. sunt de elecție în:
A. crizele severe de astm bronșic
B. astm bronșic cronic sever refractar la corticoizi inhalatori
C. starea de rău astmatic
D. astm bronșic cronic sever corticodependent
E. criza ușoară din astmul bronșic
396 16.21. ❋ Care dintre următoarele bronhodilatatoare sunt musculotrope:
A. salbutamol, orciprenalină
B. terbutalina
C. teofilina, aminofilina
D. adrenalina
E. zileuton
397 16.22. ❋ Care dintre următoarele bronhodilatatoare este AINS:
A. nedocromil
B. zileuton
C. fluticason
D. fenspirid
E. beclometazon
398 16.23. ❋ Care dintre următoarele bronhodilatatoare adrenomimetice sunt de generația a
III-a:
A. adrenalina
B. orciprenalina
C. efedrina
D. terbutalina
E. izoprenalina
399 16.24. ❋ Care dintre următoarele bronhodilatatoare adrenomimetice prezintă durată de
acțiune lungă (> 12 ore):
A. adrenalina
B. izoprenalina
C. salmeterol
D. orciprenalina
E. salbutamol
400 16.25. ❋ Următoarele medicamente sunt contraindicate la astmatici, CU EXCEPȚIA:
A. adrenalina
B. barbiturice
C. morfina
D. propranolol
E. pilocarpina

58
Nr. Tema Enunț
401 17.1. Substanțe cu acțiune periferică utilizate în farmacoterapia tusei sunt:
A. codeina
B. expectorantele
C. antiseptice și decongestionante nazale
D. glaucina
E. oxeladina
402 17.2. Inhibitoarele centrului tusei sunt:
A. codeina
B. oxeladina
C. carbocisteina
D. dextrometorfan
E. acetilcisteina
403 17.3. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antitusivă sunt
opioide:
A. codeina
B. oxeladina
C. clobutinol
D. clofedanol
E. dextrometorfan
404 17.4. ❋ Centrul tusei este localizat în:
A. bulb
B. mezencefal
C. mușchii netezi de la nivelul bronhiilor
D. punte
E. mușchii intercostali
405 17.5. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate pentru codeină:
A. prin metabolizare rezultă morfina (metabolit activ)
B. difuzează prin placentă și în laptele matern
C. efectul antitusiv apare la doze mai mari decât efectul analgezic
D. stimulează secrețiile bronșice
E. efectul analgezic este mai slab decât al morfinei
406 17.6. ❋ Care dintre următoarele afirmații este falsă pentru codeină:
A. crește presiunea intrabiliara, consecință a spasmului sfincterului Oddi
B. efectul inhibitor al centrului respirator bulbar este de circa trei ori mai puternic
comparativ cu morfina
C. efectul inhibitor al centrului respirator bulbar este mai slab decât la morfină
D. produce convulsii la copii
E. efectul antitusiv este mai slab decât al morfinei
407 17.7. ❋ Următoarele afirmații sunt false pentru codeină, cu EXCEPŢIA:
A. scade presiunea intrabiliară
B. efect anticonvulsivant la copii
C. efectul antitusiv apare la doze mai mici decât efectul analgezic
D. nu difuzează prin placentă
E. prin metabolizare rezultă metaboliți inactivi

59
Nr. Tema Enunț
408 17.8. ❋ Următoarele situații reprezintă indicații ale morfinei ca antitusiv, CU
EXCEPȚIA:
A. cancer pulmonar
B. fracturi de coaste
C. de elecție în tusea uscată iritativă în răceala comună
D. pneumotorax
E. infarct pulmonar
409 17.9. ❋ Care dintre următoarele antitusive centrale este opioid:
A. butamirat
B. codeina
C. pentoxiverina
D. oxeladina
E. clofedanol
410 17.10. Care dintre următoarele antitusive sunt utilizate în tusea iritativă neproductivă:
A. pentoxiverina
B. oxeladina
C. clobutinol
D. acetilcisteina
E. codeina
411 17.11. Expectorantele produc fluidificarea sputei prin:
A. inhibarea centrului tusei
B. modificarea proprietăților fizico-chimice ale secreției vâscoase
C. deprimare respiratorie
D. mărirea secreției glandelor bronșice
E. stimularea mecanismelor de eliminare a sputei
412 17.12. Secretostimulantele care acționează prin mecanism mixt sunt:
A. derivați de guaiacol
B. benzoat de sodiu
C. tripsina
D. bromhexina
E. săruri de amoniu
413 17.13. Bronhosecretoliticele care acționează prin mecanism biochimic sunt:
A. tripsina
B. acetilcisteina
C. tiloxapol
D. alfachimotripsina
E. bromhexina
414 17.14. Care dintre următoarele bronhosecretolitice acționează prin mecanism chimic:
A. bromhexina
B. acetilcisteina
C. ambroxol
D. alfachimotripsina
E. carbocisteina
415 17.15. Care dintre următoarele bronhosecretolitice acționează prin mecanism
mucoreglator:
A. bromhexina
B. alfachimotripsina
C. iodura de sodiu
D. benzoatul de sodiu
E. ambroxol

60
Nr. Tema Enunț
416 17.16. ❋ Care dintre următoarele bronhosecretolitice acționează prin mecanism fizico-
chimic (de reducere a tensiunii superficiale):
A. bromhexina
B. ambroxol
C. tiloxapol
D. acetilcisteina
E. carbocisteina
417 17.17. ❋ Care dintre următoarele metode terapeutice cu valoare expectorantă este
nemedicamentoasă:
A. saponine din specii de Primula administrate p.o.
B. inhalare de vapori de apă calzi sau aerosoli dintr-o soluție de clorură de sodiu
izotonă sau hipertonă
C. săruri de amoniu administrate p.o.
D. ioduri administrate p.o.
E. benzoat de sodiu administrat p.o.
418 17.18. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate pentru sărurile de amoniu:
A. efect stimulant asupra SNC
B. sunt indicate în intoxicația amoniacală
C. contraindicate în ulcer gastro-duodenal
D. indicate în bronșite acute
E. contraindicate în epilepsie
419 17.19. Care dintre următoarele situații reprezintă contraindicații ale iodurilor:
A. stări congestive pulmonare acute
B. ulcer gastro-duodenal
C. bronșită cronică
D. sensibilizare la iod
E. hipertiroidie
420 17.20. Care dintre următoarele afirmații reprezintă asocieri interzise acetilcisteinei:
A. ciclofosfamidă
B. tetraciclină
C. intoxicație cu paracetamol
D. eritromicină
E. antitusive (în tusea intensă)
421 17.21. ❋ Care dintre următoarele expectorante poate fi utilizat ca antidot în intoxicații cu
paracetamol:
A. bromhexina
B. ambroxol
C. acetilcisteina
D. clorură de amoniu
E. benzoatul de sodiu
422 17.22. ❋ Care dintre următoarele expectorante este indicat în uropatia produsă de
ciclofosfamidă:
A. acetilcisteina
B. ambroxol
C. bromhexina
D. benzoat de sodiu
E. iodura de sodiu

61
Nr. Tema Enunț
423 17.23. ❋ Care dintre următoarele expectorante prezintă metaboliți activi:
A. carbocisteina
B. bromhexina
C. ambroxol
D. guaifenesina
E. tiloxapol
424 17.24. ❋ Care dintre următoarele expectorante se elimină prin secreție salivară:
A. ambroxol
B. clorura de amoniu
C. ioduri
D. carbocisteina
E. bromhexina
425 17.25. ❋ Care dintre următoarele expectorante prezintă și acțiune diuretică:
A. acetilcisteina
B. ambroxol
C. bromhexina
D. clorura de amoniu
E. benzoat de sodiu
426 18.1. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică sunt
tiazide:
A. hidroclorotiazida
B. furosemid
C. politiazida
D. ciclopentiazida
E. acid etacrinic
427 18.2. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică inhibă
reabsorbția sodiului la nivelul segmentului terminal cortical al ansei Henle:
A. clopamid
B. furosemid
C. hidroclorotiazida
D. xipamid
E. acid etacrinic
428 18.3. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică sunt
inhibitoare ale anhidrazei carbonice:
A. metazolamida
B. hidroclorotiazida
C. acid etacrinic
D. acetazolamida
E. xipamid
429 18.4. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase sunt antagoniști competitivi ai
aldosteronului:
A. canrenona
B. triamteren
C. spironolactona
D. amilorid
E. furosemid

62
Nr. Tema Enunț
430 18.5. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase sunt antagoniști de efect ai
aldosteronului:
A. amilorid
B. furosemid
C. triamteren
D. canrenona
E. spironolactona
431 18.6. ❋ Care dintre următoarele substanțe cu acțiune diuretică sunt diuretice osmotice:
A. furosemid
B. indapamid
C. manitol
D. hidroclorotiazida
E. triamteren
432 18.7. ❋ Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică elimină
potasiu:
A. hidroclorotiazida
B. triamteren
C. spironolactona
D. canrenona
E. amilorid
433 18.8. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică rețin potasiu, CU
EXCEPȚIA:
A. spironolactona
B. canrenona
C. furosemid
D. triamteren
E. amilorid
434 18.9. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică prezintă
eficacitate mare:
A. acetazolamida
B. indacrinona
C. spironolactona
D. furosemid
E. acid etacrinic
435 18.10. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică prezintă eficacitate
slabă, CU EXCEPȚIA:
A. canrenona
B. spironolactona
C. acid etacrinic
D. triamteren
E. acetazolamida
436 18.11. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică prezintă
acțiune de scurtă durată:
A. furosemid
B. politiazida
C. clortalidona
D. acid etacrinic
E. indapamid

63
Nr. Tema Enunț
437 18.12. ❋ Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune diuretică prezintă acțiune de
lungă durată, CU EXCEPȚIA:
A. acid etacrinic
B. politiazida
C. indapamid
D. spironolactona
E. ciclotiazida
438 18.13. Care dintre următoarele situații reprezintă dezechilibre electrolitice și acido-
bazice rezultate în urma tratamentului cu diuretice:
A. hipopotasemie
B. hiperpotasemie
C. hipomagneziemie
D. hiperazotemie
E. acidoză hipercloremică
439 18.14. ❋ În edemul pulmonar acut de elecție este:
A. furosemid p.o., în doze mari
B. furosemid i.v.
C. hidroclorotiazida
D. spironolactona
E. xipamid
440 18.15. În care dintre următoarele situații se administrează manitol i.v.:
A. edem cerebral
B. glaucom acut congestiv
C. insuficiență renală acută
D. profilaxia poliuriei la bolnavii cu șoc
E. intoxicații acute cu substanțe care nu se elimină renal
441 18.16. Care dintre următoarele situații reprezintă indicații ale hidroclorotiazidei:
A. alcaloză
B. diabet insipid nefrogen
C. sarcină
D. litiază urinară oxalică
E. hipertensiune arterială
442 18.17. ❋ Efectul antidiuretic al hidroclorotiazidei constă în:
A. inhibarea fosfolipazei A2
B. inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei
C. inhibarea fosfodiesterazei, cu creșterea concentrației de AMPc, mediator de
care depinde permeabilitatea pentru apă a tubilor distali și colectori
D. inhibarea cotransportului Na+/K+/2Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei
Henle
E. stimularea fosfolipazei C
443 18.18. Furosemidul este indicat în:
A. poliurie
B. alăptare
C. edem pulmonar acut
D. edem cerebral
E. intoxicația cu barbiturice

64
Nr. Tema Enunț
444 18.19. Acetazolamida este utilizată:
A. ca diuretic
B. în insuficiența renală cu anurie
C. în glaucom
D. ca hiposecretor gastric
E. în epilepsie
445 18.20. Spironolactona este contraindicată în:
A. edeme refractare, în asociere cu furosemid
B. hiperpotasemie
C. insuficiență hepatică gravă
D. edeme cu hiperaldosteronism
E. alăptare
446 18.21. Care dintre următoarele substanțe sunt metaboliți activi ai spironolactonei:
A. hidroclorotiazida
B. canrenona
C. triamteren
D. acid canrenonic
E. amilorid
447 18.22. ❋ Care dintre afirmațiile următoare este falsă pentru hidroclorotiazidă:
A. este diuretic
B. este antihipertensiv
C. este antidiuretic
D. scade glicemia
E. crește toxicitatea sărurilor de litiu
448 18.23. ❋ Care dintre următoarele afirmații este adevărată pentru indapamid:
A. diuretic de ansă
B. T1/2 scurt
C. durata lungă de acțiune
D. inhibă anhidraza carbonică
E. prezintă acțiune hiperglicemiantă
449 18.24. Diureticele pot acționa prin următoarele mecanisme:
A. inhibarea reabsorbției de sodiu, la nivelul segmentului terminal al ansei Henle
B. ca antagoniști necompetitivi ai aldosteronului
C. scăderea presiunii osmotice a urinei tubulare (diuretice osmotice)
D. inhibarea reabsorbției de sodiu, la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle
E. inhibarea anhidrazei carbonice
450 18.25. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate pentru acidul etacrinic:
A. diuretic de ansă
B. de primă alegere în edemul pulmonar acut
C. ototoxicitate cu surditate reversibilă sau definitivă
D. diuretic din grupa tiazidelor
E. antagonist de efect al aldosteronului
451 19.1. Sistemul piruvat dehidrogenază conține alături de tiaminpirofosfat și altă
coenzimă:
A. N5-metil-tetrahidrofolat
B. NAD+
C. tiamină
D. FMN
E. piridoxal-5’-fosfat

65
Nr. Tema Enunț
452 19.2. Deficitul de tiamină determină acumularea în organism a:
A. coenzimei A
B. acidului palmitic
C. pentozelor
D.beta-cetoacizilor
E. acizilor grași
453 19.3. Vitamina B2 conține în structură:
A. două grupări tiol
B. patru grupări hidroxil
C. o grupare metoxi
D. două grupări metoxi
E. o grupare amino
454 19.4. Următoarea enzimă conține în structură o coenzimă derivată de la riboflavină:
A. metionin sintaza
B. alanin aminotransferaza
C. glutamat decarboxilaza
D. piruvat carboxilaza
E. succinat dehidrogenaza
455 19.5. Coenzima A poate participa la următorul proces biochimic:
A. sinteza acizilor grași
B. degradarea purinelor
C. transaminarea aminoacizilor
D. decarboxilarea aminoacizilor
E. decarboxilarea cetoacizilor
456 19.6. Selectați reacția care se desfășoară cu participarea vitaminei B12:
A. piruvat → oxalacetat
B. glutamat → GABA
C. homocisteină → metionină
D. propionil-CoA → succinil-CoA
E. piruvat → acetil-CoA
457 19.7. Pentru transformarea homocisteinei în metionină se utilizează ca donor de grupare
metil:
A. N5-metiltetrahidrofolatul
B. N10-metiltetrahidrofolatul
C. metilmalonil-CoA
D. acetil-CoA
E. N5,N10-metilentetrahidrofolatul
458 19.8. În structura acidului folic se regăseşte:
A. metionina
B. beta-alanina
C. piridina
D. acidul pantoic
E. acidul glutamic
459 19.9. Acidul tetrahidrofolic este utilizat pentru transferul următoarei grupări chimice:
A. amino
B. tiol
C. aldozo
D. metilen
E. acetil

66
Nr. Tema Enunț
460 19.10. Acidul ascorbic participă la următoarea transformare metabolică:
A. hemoglobină → methemoglobină
B. 5-hidroxi-triptofan → serotonină
C. prolină → hidroxiprolină
D. acid piruvic → acid oxalacetic
E. homocisteină → metionină
461 19.11. Acidul ascorbic este implicat în următorul proces fiziologic:
A. sinteza adrenalinei din tirozină
B. absorbția sodiului
C. sinteza biotinei
D. sinteza acizilor grași
E. sinteza glucozei
462 19.12. Rodopsina, pigmentul vizual de la nivelul retinei, conține:
A. beta-caroten
B. 11-cis-retinal
C. acid retinoic
D. retinol
E. all-trans retinal
463 19.13. Acidul retinoic sub formă de retinil fosfat are rolul de a transporta prin membrana
celulară:
A. glicoproteine
B. proteine
C. oligozaharide
D. glucoză
E. acizi grași esențiali
464 19.14. Selectați transformarea corectă:
A. ergosterol → colecalciferol
B. 7-dehidrocolesterol → colecalciferol
C. ergosterol → acizi biliari
D. 7-dehidrocolesterol → ergocalciferol
E. colesterol → ergocalciferol
465 19.15. Transformarea 25-hidroxi-colecalciferolului în 1,25-dihidroxicolecalciferol are
loc în:
A. ficat
B. rinichi
C. retină
D. intestinul subţire
E. piele
466 19.16. Vitamina E protejează de oxidare:
A. vitamina B1
B. acizi biliari
C. aminoacizi
D. vitamina B2
E. acizi grași esențiali
467 19.17. Vitamina K este implicată în activarea următorului factor al coagulării:
A. fibrinogen
B. protrombină
C. calciu
D. acid glutamic
E. trombină

67
Nr. Tema Enunț
468 19.18. Carboxilarea glutamatului sub acțiunea vitaminei K are loc în:
A. microsomii hepatici
B. eritrocite
C. mitocondriile din hepatocite
D. trombocite
E. leucocite
469 19.19. Reglarea concentrației 1,25-dihidroxi-colecalciferolului este realizată:
A. de hormonul tiroidian T3
B. direct de concentraţia sodiului seric
C. indirect de concetrația calciului seric
D. direct de concentrația calciului seric
E. de hormonul tiroidian T4
470 19.20. Este vitameră din grupa vitaminei B12:
A. ciancobalamina
B. hidroxicobalamina
C. metilcobalamina
D. 5’-deoxiadenozilcobalamina
E. toţi compuşii de mai sus
471 19.21. Biotina conține în structură:
A. doi atomi de sulf
B. un atom de sulf
C. trei atomi de azot
D. un atom de azot
E. un atom de oxigen
472 19.22. Din grupa vitaminei B6 face parte:
A. piridoxal-5’-fosfatul
B. piridoxamin-5’-fosfatul
C. piridoxina
D. piridina
E. pirimidina
473 19.23. Din vitamina B2 este sintetizată următoarea coenzimă:
A. nicotinamidadenin dinucleotidul
B. nicotinamidadenin dinucleotidfosfatul
C. flavinmononucleotidul
D. nicotinamida
E. riboflavina
474 19.24. Tiamina este utilizată pentru sinteza următoarei coenzime:
A. FMN
B. FAD
C. NAD
D. ATP
E. TPP
475 19.25. Coenzimele sintetizate din vitamina B6 participă la următorul proces biochimic:
A. transaminarea α-aminoacizilor
B. dezaminarea oxidativă a aminoacizilor
C. degradarea purinelor
D. decarboxilarea oxidativă a piruvatului
E. sinteza glucozei

68
Nr. Tema Enunț
476 20.1. Pe baza curbei concentrație sanguină/timp se pot stabili următorii parametrii:
A. timpul de latență
B. domeniul terapeutic
C. pH-ul soluției medicamentoase
D. concentrația minimă eficientă
E. concentrația maximă de siguranță
477 20.2. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandată în următoarele cazuri:
A. când substanța medicamentoasă are un indice terapeutic îngust
B. pentru substanțe medicamentoase cu probleme de absorbție
C. pentru substanțele medicamentoase stabile în tractul gastrointestinal
D. pentru substanțele medicamentoase cu caracteristici fizico-chimice care nu
permit dizolvarea rapidă
E. pentru substanțele medicamentoase care suferă o biotransformare hepatică
presistemică importantă
478 20.3. ❋ Factorii specifici substanței medicamentoase care influențează
biodisponibilitatea sunt următorii, CU EXCEPŢIA:
A. viteza de dizolvare
B. solubilitatea
C. procedeul de fabricație
D. coeficientul de distribuție
E. mărimea particulei
479 20.4. ❋ Următoarele forme farmaceutice sunt considerate critice din punct de vedere
biofarmaceutic, CU EXCEPŢIA:
A. suspensii orale
B. suspensii parenterale
C. forme retard și depot inclusiv sisteme terapeutice
D. preparate solide de uz oral cu substanțe greu solubile
E. preparate solide de uz oral cu substanțe ușor solubile
480 20.5. ❋ Următoarele afirmații referitoare la polimorfi sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:
A. se obțin prin modificarea condițiilor de preparare
B. polimorfii aceleiași substanțe prezintă structură chimică identică, dar
proprietăți fizice diferite
C. polimorfii aceleiași substanțe prezintă structură chimică identică și proprietăți
fizice identice
D. forma polimorfa metastabila prezinta în mod frecvent o solubilitate mai buna
în apa
E. dintre polimorfii aceleiași substanțe medicamentoase, în anumite condiții de
temperatură și presiune, există o formă stabilă și una sau mai multe forme
metastabile
481 20.6. ❋ Factorii fiziologici care influențează biodisponiblitatea la absorbția pe cale
orală sunt următorii, CU EXCEPŢIA:
A. flora bacteriană
B. gradul de umplere a tractului gastrointestinal
C. fenomenul de polimorfism
D. cantitatea și compoziția sucurilor digestive
E. enzimele

69
Nr. Tema Enunț
482 20.7. ❋ Efectul “primului pasaj” hepatic poate fi evitat prin:
A. schimbarea principiului activ
B. schimbarea formei farmaceutice administrate
C. schimbarea căii de administrare
D. modificarea absorbției substanței medicamentoase
E. modificarea eliminării substanței medicamentoase
483 20.8. Formularea determină:
A. compoziția calitativă a medicamentului
B. compoziția cantitativă a medicamentului
C. cantitățile exacte doar pentru substanțele medicamentoase
D. cantitățile exacte doar pentru substanțele auxiliare
E. cantitățile exacte ale fiecărui component, atât pentru substanțele
medicamentoase, cât și pentru cele auxiliare
484 20.9. ❋ În formularea unui medicament intervin următorii factori, CU EXCEPŢIA:
A. substanța medicamentoasă
B. calea de administrare
C. tipul de hrană
D. forma farmaceutică
E. substanțele auxiliare
485 20.10. ❋ La formularea unui medicament alegerea căii de administrare depinde de
următorii factori, CU EXCEPŢIA:
A. biodisponibilitatea substanței medicamentoase
B. durata tratamentului
C. tratament la domiciliu
D. metoda de dozare a substanței active
E. numărul de doze pe zi
486 20.11. ❋ Optimizarea absorbției substanței medicamentoase se poate realiza prin:
A. creșterea mărimii particulelor
B. creșterea energiei de cristal
C. micșorarea constantei de disociere
D. utilizarea de forme polimorfe metastabile
E. reducerea caracterului polar
487 20.12. Factorii care influențează viteza de dizolvare relevați de ecuația lui Noyes-
Whitney sunt:
A. coeficientul de difuziune
B. grosimea stratului de difuziune
C. clearance-ul hepatic
D. gradientul de concentrație
E. clearance-ul renal
488 20.13. ❋ Factorii farmaceutico-tehnologici care influențează biodisponibilitatea sunt:
A. alimentele
B. irigarea cu sânge a mucoasei gastrointestinale
C. vârsta
D. substanțele auxiliare
E. viteza de golire gastrică

70
Nr. Tema Enunț
489 20.14. Factorii fiziologici care influențează biodisponibilitatea la absorbție pe cale orală
sunt:
A. cantitatea și compoziția sucurilor digestive
B. motilitatea tractului gastrointestinal
C. solubilitatea și viteza de dizolvare
D. substanțele auxiliare
E. flora bacteriană
490 20.15. ❋ Agenții de viscozitate influențează biodisponibilitatea prin următoarele
mecanisme, CU EXCEPŢIA:
A. micșorarea vitezei de golire a stomacului
B. creșterea motilității intestinale
C. scăderea vitezei de dizolvare a substanței medicamentoase
D. scăderea vitezei de deplasare a moleculei de substanță dizolvată către
membranele de absorbție
E. descreșterea motilității intestinale
491 20.16. ❋ Efectul unui tensioactiv asupra biodisponibilității depinde de următorii factori,
CU EXCEPŢIA:
A. concentrația tensioactivului
B. natura substanței medicamentoase
C. stările patologice
D. tipul de membrană biologică prin care se efectuează absorbția
E. caracteristicile fizico-chimice ale tensidului
492 20.17. Procedeul de granulare influențează cedarea substanței medicamentoase din
comprimate prin:
A. timpul de granulare
B. metoda de granulare utilizată
C. mărimea granulelor
D. recipientul de condiționare
E. cantitatea de lichid de granulare utilizată
493 20.18. Biodisponibilitatea este caracterizată prin doi parametri:
A. aria de sub curbă
B. proprietățile reologice ale substanței medicamentoase
C. proprietățile fizico-chimice ale substanțelor auxiliare
D. viteza de absorbție a substanței medicamentoase
E. cantitatea relativă de substanță medicamentoasă absorbită
494 20.19. Echivalența chimică presupune:
A. aceeași substanță medicamentoasă
B. căi de administrare diferite
C. doze identice ale aceleiași substanțe medicamentoase
D. doze diferite ale aceleiași substanțe medicamentoase
E. aceeași cale de administrare
495 20.20. ❋ Biodisponibilitatea absolută reprezintă:
A. un parametru farmacotehnic
B. raportul (S1/S2) între concentrația sanguină a substanței medicamentoase
obținută cu medicamentul testat (S1) și concentrația sanguină a substanței
medicamentoase după administrare i.v. (S2)
C. un parametru fizic
D. o concentrație plasmatică maximă
E. un parametru chimic

71
Nr. Tema Enunț
496 20.21. Pentru substanțele medicamentoase ușor solubile în apă, biodisponibilitatea este
influențată de:
A. viteza de absorbție
B. recipientul de condiționare
C. gradul de absorbție prin mucoasa biologică
D. metoda de dozare
E. proporția în care substanța medicamentoasă este biotransformată
497 20.22. ❋ În cazul substanțelor solide greu solubile în apă, biodisponibilitatea este
influențată în special de:
A. modul de păstrare
B. metoda de dozare
C. viteza de dizolvare
D. modelul farmacocinetic monocompartimentat
E. modelul farmacocinetic bicompartimentat
498 20.23. ❋ Pe baza curbei concentrație sanguină/timp se pot stabili următorii parametrii
importanți pentru studiile de biodisponibilitate, CU EXCEPŢIA:
A. aria de sub curbă
B. concentrația minimă eficientă
C. mecanismul de acțiune al substanței medicamentoase
D. concentrația maximă de siguranță
E. domeniul terapeutic
499 20.24. ❋ Timpul de latență reprezintă:
A. timpul în care concentrația substanței medicamentoase în plasmă depășește
valoarea minimă eficientă
B. perioada de timp necesară pentru ca substanța medicamentoasă să atingă
nivelul maxim de concentrație
C. timpul necesar apariției concentrației minime eficiente a substanței
medicamentoase în sânge
D. diferența dintre concentrația minimă eficientă și vârful concentrației
E. concentrația maximă atinsă de substanța medicamentoasă
500 20.25. Pentru a înlocui un medicament cu altul, trebuie ca acestea:
A. să conțină aceeași substanță medicamentoasă
B. să fie bioechivalente
C. să conțină substanțe medicamentoase diferite
D. să conțină aceeași substanță medicamentoasă și să fie bioechivalente
E. să conțină substanțe medicamentoase cu indice terapeutic îngust
501 21.1. ❋ Următoarele afirmații privind condiționarea medicamentelor sunt
ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:
A. conferă aspectul definitiv al formei farmaceutice
B. este o etapă separată de preparare
C. constă în închiderea formei farmaceutice într-un înveliș din formă variată
D. constă în închiderea formei farmaceutice într-un înveliș din carton
E. este o etapă inseparabilă de faza de preparare
502 21.2. ❋ Mijloace de condiționare ajutătoare pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:
A. dopuri
B. capace
C. subcapace
D. tuburi de aluminiu
E. seringi picurătoare

72
Nr. Tema Enunț
503 21.3. Mijloacele de condiționare a medicamentelor constau în:
A. crearea de recipiente
B. crearea de aplicatoare
C. crearea de ambalaje
D. crearea de pipete picătoare
E. crearea de seringi picătoare
504 21.4. Rolul de identificare și informare al unui recipient constă în:
A. asigurarea impermeabilității la agenții externi
B. facilitarea identificării medicamentului
C. posibilitatea închiderii și deschiderii
D. asigurarea protecției fizico-chimice
E. opțiuni de fracționare a dozei de medicament
505 21.5. ❋ Următoarele afirmații privind sticla folosită ca material de condiționare sunt
FALSE, CU EXCEPŢIA:
A. este o macromoleculă organică de fuziune
B. cristalizează la răcire
C. are o structură continuă, organizată, cu distanțe identice între atomi
D. conține oxizi fondanți
E. conține derivați de fier, care colorează sticla în albastru
506 21.6. Sticla folosită ca material de condiționare:
A. poate trece de la starea amorfă la starea cristalină
B. conține o rețea formată din ioni de siliciu și oxigen
C. conține o rețea formată din ioni de potasiu, sodiu, calciu
D. conține oxizi fondanți cu rol de creștere a punctului de topire
E. nu prezintă proprietăți de sterilizabilitate
507 21.7. Proprietățile mecanice ale sticlei de uz farmaceutic sunt:
A. rezistență
B. transparență
C. fragilitate la căldură
D. stabilitate la hidroliza apoasă acidă
E. stabilitate față de baze
508 21.8. Îmbunătățirea calităților sticlei se poate realiza prin:
A. siliconare
B. hidrofobizarea suprafeței sticlei prin tratare cu o soluție de alcool polivinilic
C. prin tratare uscată cu o soluție de ulei de silicon
D. prin tratare cu oxizi vitrifianți (oxid de aluminiu)
E. prin tratare umedă, cu o emulsie de silicon
509 21.9. ❋ Sângele uman și componentele sângelui se pot condiționa în:
A. plastomeri termorezistenți
B. sticlă de tip I, borosilicat
C. sticlă de tip II (silico-sodico-calcică cu rezistență hidrolitică moderată)
D. sticlă de tip III (silico-sodico-calcică)
E. sticlă silico-sodico-calcică cu rezistență hidrolitică joasă
510 21.10. Condiționarea prin termoformare:
A. oferă protecție față de lumină și umiditate
B. folosește numai materiale plastice (PVC, PP)
C. prezintă numeroase avantaje comparativ cu tehnica Blister
D. se utilizează în industria farmaceutică pentru formele solide dozate
E. este incompatibilă pentru medicamentele sensibile la umiditate

73
Nr. Tema Enunț
511 21.11. ❋ Următoarele afirmații referitoare la sistemul de condiționare Bottelpack sunt
FALSE, CU EXCEPŢIA:
A. nu utilizează polietilena
B. recipientele sunt obținute prin extrudarea polimerului
C. nu utilizează polipropilena
D. este un mod de condiționare numai multidoză
E. este un sistem rezervat exclusiv formelor unidoză
512 21.12. ❋ Următoarele afirmații privitoare la recipientele din polietilenă sunt FALSE, CU
EXCEPŢIA:
A. sunt rezistente la fenomenul de îmbătrânire
B. pot fi utilizate pentru condiționarea alcoolului
C. prezintă un colaj facil
D. nu prezintă sensibilitate la u.v.
E. nu prezintă inerție chimică
513 21.13. ❋ Polipropilena prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA:
A. sensibilitate la UV
B. rezistență la fisurare sub tensiune
C. termoformare facilă
D. rigiditate crescută
E. rezistență chimică excelentă
514 21.14. Polietilenele prezintă următoarele dezavantaje:
A. comportare termică slabă
B. sensibilitate la UV
C. lipsa inerției chimice
D. rezistență redusă la șoc
E. absența caracteristicilor dielectrice
515 21.15. Policlorura de vinil și derivații săi prezintă ca avantaje:
A. rezistență la acizi
B. compatibilitate cu esteri și cetone
C. permeabilitate redusă la gaze
D. rigiditate optimă
E. lipsa acțiunii cancerigene
516 21.16. ❋ Filmele de celuloză regenerată (celofan) utilizate în condiționarea farmaceutică
prezintă următoarele avantaje, CU EXCEPŢIA:
A. sunt foarte puțin permeabile la gaze
B. pot fi colorate și imprimate ușor
C. pot fi sudate la temperaturi sub 100 °C
D. pot fi sudate sub presiune
E. pot fi asociate cu polietilena
517 21.17. Calitatea cauciucului natural ca material de condiționare poate fi îmbunătățită
prin:
A. adaos de plastifianți
B. adaos de sulf
C. adaos de derivați fenolici cu rol de vulcanizanți
D. adaos de agenți de umplere
E. adaos de caolin, ca agent plastifiant

74
Nr. Tema Enunț
518 21.18. ❋ Foliile de aluminiu ca materiale de condiționare prezintă următoarele
caracteristici, CU EXCEPŢIA:
A. masă redusă
B. etanșeitate la gaze
C. rezistență la oxidare
D. prezintă dezavantajul că nu pot fi inscripționate direct
E. opacitate
519 21.19. ❋ Următoarele afirmații privitoare la cauciucurile sintetice ca materiale de
condiționare sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:
A. sunt impermeabile la gaze
B. sunt impermeabile la vapori de apă
C. sunt rezistente la fenomenul de îmbătrânire
D. au dezavantajul permeabilității la gaze comparativ cu cauciucurile naturale
E. au rezistență mai bună la solvenți decât cauciucurile naturale
520 21.20. Recipientele de condiționare unidoză au următoarele caracteristici:
A. prelevarea conținutului se face fără distrugerea sistemului de închidere
B. pot fi oftadoze
C. conținutul are stabilitate timp de 24 h de la deschidere
D. nu pot fi utilizate pentru condiționarea erinelor
E. pot fi utilizate pentru condiționarea formelor injectabile
521 21.21. Sistemul de închidere a recipientelor clic-lock este specific:
A. oftadozelor
B. flacoanelor din sticlă
C. flacoanelor din plastomer
D. fiolelor
E. flacoanelor cu comprimate efervescente
522 21.22. ❋ Următoarele afirmații cu privire la recipientele cu mai multe doze condiționate
individual sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:
A. evită erorile de administrare
B. prezintă un risc scăzut de contaminare prin manipularea dozelor
C. evită problemele de identificare a medicamentului
D. pot fi confecționate din mase plastice
E. nu pot fi confecționate din aluminiu
523 21.23. Prospectul unui medicament conține următoarele date:
A. numărul șarjei
B. modul de întrebuințare
C. indicații terapeutice
D. condiții de conservare
E. data fabricării medicamentului
524 21.24. ❋ Hârtiile și sașetele pentru condiționarea articolelor sterile trebuie prezinte
următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA:
A. să fie permeabile la agentul sterilizant
B. să fie permeabile la vapori de apă
C. să fie permeabile cu radiațiile ionizante
D. să nu fie permeabile la oxidul de etilen
E. să constituie o barieră microbiologică

75
Nr. Tema Enunț
525 21.25. Siliconele utilizate la condiționarea medicamentelor pot fi:
A. polisiloxani
B. elastomeri
C. uleiuri
D. poliesteri
E. poliuretani
526 22.1. ❋ FR X oficializează următorii solvenți pentru prepararea soluțiilor:
A. glicerolul
B. propilenglicolul
C. alcool izopropilic
D. uleiul de parafină
E. oleat de etil
527 22.2. ❋ Conform FR X următoarele afirmații sunt adevărate pentru prepararea
soluțiilor:
A. ordinea de dizolvare a substanțelor active se bazează exclusiv pe proprietățile
acestora
B. după dizolvare, obligatoriu soluțiile se filtrează
C. substanțele volatile se adaugă la sfârșit
D. completarea la masa specifică se realizează m/m sau m/v
E. atunci nu este specificat solventul, se folosește uleiul de floarea soarelui
neutralizat
528 22.3. ❋ Conform FR X Siropul de codeină:
A. se păstrează la Separanda
B. se prepară prin dizolvarea a 0,2 g fosfat de codeină în sirop simplu
C. se prepară prin dizolvarea a 0,2 g de codeină în sirop simplu
D. este un lichid viscos cu miros specific și gust dulceag
E. se prepară prin dizolvarea codeinei în alcool
529 22.4. ❋ Conform FR X la prepararea siropurilor se pot folosi următoarele substanțe
auxiliare:
A. antioxidanți
B. agenți pentru creșterea viscozității
C. agenți pentru ajustarea pH-ului
D. agenți izotonizanți
E. sistem tampon fosfat
530 22.5. Cosolvatarea este o metodă de creștere a solubilității care:
A. se aplică pentru dizolvarea în apă a electroliților slabi și a substanțelor cu
molecule polare
B. poate fi aplicată pentru solubilizarea compușilor volatili
C. presupune adăugarea unui al doilea solvent miscibil cu apa
D. se bazează pe reducerea tensiunii interfaciale solut/solvent
E. nu necesită cunoașterea constantei dielectrice a solvenților folosiți

76
Nr. Tema Enunț
531 22.6. Care dintre următoarele afirmații referitoare la dizolvarea unui solid într-un lichid
sunt adevărate:
A. coeficientul de difuziune a solutului este direct proporțional cu temperatura și
invers proporțional cu viscozitatea
B. creșterea ariei superficiale a solutului este invers proporțională cu reducerea
diametrului particulelor
C. procesul de dizolvare nu este influențat de porozitatea solidului
D. în jurul particulelor de solvent se formează trei zone de lichid
E. procesul de difuziune prin convecție forțată se bazează pe diferența de densitate
dintre solut și solvent
532 22.7. Materialele filtrante folosite pentru filtrarea soluțiilor pot fi confecționate din:
A. material textil cu grosimea fibrelor de 10 nm
B. fibre celulozice asamblate sub formă de coli sau discuri
C. filtre stratificate care realizează exclusiv o filtrare de profunzime
D. plastomeri utilizați pentru filtrare clarifiantă
E. sticlă fritată
533 22.8. ❋ Următoarele afirmații referitoare la solvenții anhidri folosiți pentru prepararea
soluțiilor de uz oral sunt adevărate:
A. cei mai utilizați sun alcoolul, glicerolul, alcoolul izopropilic și uleiurile
vegetale
B. etapa de condiționare este facilitată de densitatea mare
C. conferă stabilitate fizico-chimică dar permit dezvoltarea microorganismelor
D. viscozitatea mare este un dezavantaj major
E. sunt buni solvenți pentru un număr mare de substanțe solubile și insolubile în
apă
534 22.9. ❋ Glicerolul folosit ca solvent la prepararea soluțiilor este:
A. un poliol neoficializat de FR X
B. miscibil cu apa, alcoolul și uleiurile grase
C. higroscopic și delicvescent
D. un bun solvent pentru zaharuri și săruri organice
E. compatibil cu agenții oxidanți
535 22.10. ❋ Propilenglicolul folosit ca solvent la prepararea soluțiilor este:
A. recomandat pentru dizolvarea substanțelor insolubile în apă
B. contraindicat în preparatele de uz intern
C. utilizat exclusiv în preparatele de uz extern
D. bine tolerat pe mucoasa auriculară, nazală și oftalmică
E. incompatibil cu nipaesterii
536 22.11. ❋ Care dintre următoarele afirmații referitoare la uleiul de ricin sunt adevărate:
A. este miscibil cu alcoolul
B. are un conținut redus de ricinoleină
C. este un vehicul rezervat substanțelor lipofile
D. este contraindicat în preparatele de uz intern
E. prezintă proprietăți sicative
537 22.12. Sorbitolul folosit ca edulcorant este o substanță:
A. cu gust dulce și eflorescentă
B. care înlocuiește zahărul în preparatele pentru diabetici
C. asociată cu zaharul pentru a preveni cristalizarea
D. insolubilă în cloroform
E. se poate asocia și în soluții cu 70% alcool

77
Nr. Tema Enunț
538 22.13. ❋ Următorii solvenți sunt folosiți la prepararea siropurilor cu excepția:
A. apa
B. soluții extractive apoase
C. soluții extractive hidroalcoolice
D. propilenglicol
E. ape aromatice
539 22.14. Prepararea siropurilor prin dizolvare la cald prezintă următoarele dezavantaje:
A. risc mare de contaminare microbiologică
B. formarea zaharurilor reducătoare
C. risc de caramelizare a zahărului
D. favorizarea alterării siropului prin fermentare
E. obținerea unor siropuri opalescente
540 22.15. ❋ Agenții de clarificare a siropurilor pot fi:
A. pasta de hârtie de filtru 0,1%
B. cărbunele activ 10%
C. pasta de hârtie de filtru 1%
D. amestecuri de polimeri cu proprietăți absorbante
E. carbonat de calciu
541 22.16. ❋ Limonadele gazoase sunt:
A. soluții apoase cu un conținut bine determinat de bioxid de carbon
B. soluții apoase preparate prin dizolvarea hidrogenocarbonatului de sodiu și a
unui acid organic în apă
C. preparate condiționate în recipiente obișnuite de sticlă sau plastomeri
D. soluții apoase care se filtrează după neutralizare
E. soluții cu un termen de valabilitate de 7 – 10 zile
542 22.17. Soluțiile buvabile sunt:
A. preparate cu aceiași solvenți utilizați la obținerea soluțiilor orale
B. soluții care prezintă o condiționare primară specifică
C. amestecuri de tincturi administrate în picături
D. soluții care nu necesită conservanți antimicrobieni
E. condiționate exclusiv în fiole
543 22.18. Fiolele cu două capilare utilizate la condiționarea soluțiilor buvabile asigură:
A. posibilitatea condiționării sub gaz inert
B. oportunitatea condiționării sub vid
C. evacuarea ușoară a lichidului
D. etanșeitate perfectă față de agenți externi
E. deschidere ușoară fără risc de fragmentare a sticlei
544 22.19. Apele aromatice sunt:
A. soluții oficinale
B. soluții apoase sau hidroalcoolice de uleiuri volatile
C. soluții de uz extern
D. soluții de uz intern
E. soluții cu o mare stabilitate fizico-chimică
545 22.20. Uleiurile volatile conținute în apele aromatice sunt:
A. amestecuri de substanțe lipofile
B. uleiuri eterice
C. amestecuri de hidrocarburi
D. obținute din plante
E. nu sunt expuse proceselor de degradare oxidativă

78
Nr. Tema Enunț
546 22.21. Conform FR X soluția concentrată de peroxid de hidrogen:
A. conține cel puțin 95% peroxid de hidrogen
B. se descompune energic în contact cu substanțele organice
C. nu este miscibilă cu alcoolul
D. poate conține un stabilizant potrivit
E. se păstrează la Separanda
547 22.22. Procesul de preparare a apelor aromatice prin hidrodistilare implică următoarele
etape:
A. umectarea produselor vegetale
B. antrenarea cu vapori de apă
C. clarificarea apei aromatice
D. filtrarea
E. condiționarea
548 22.23. La prepararea apelor aromatice raportul produs vegetal:solvent poate fi de:
A. 1:1
B. 1:3
C. 1:5
D. 1:10
E. 1:20
549 22.24. Care dintre următoarele soluții sunt oficinale:
A. soluția de clorhidrat de bromhexin
B. soluția diluată de peroxid de hidrogen
C. soluția efervescentă
D. soluția de epinefrină
E. soluția de hidroxid de calciu
550 22.25. ❋ Care dintre următoarele soluții alcoolice sunt oficinale:
A. alcoolul mentolat
B. alcoolul iodat
C. soluția alcoolică de iod iodurat
D. soluția alcoolică de trinitrat de gliceril
E. alcoolul camforat
551 23.1. ❋ Preparatele parenterale NU sunt:
A. preparate sterile
B. preparate destinate unui efect local
C. preparate destinate injectării
D. preparate destinate perfuzării
E. preparate destinate implantării
552 23.2. ❋ Din categoria preparatelor parenterale NU fac parte:
A. implanturile
B. preparatele sterile pentru irigații
C. preparatele injectabile si perfuzabile
D. concentratele pentru soluții injectabile și perfuzabile
E. pulberile pentru soluții injectabile sau perfuzabile
553 23.3. ❋ Sterilizarea cu aer cald se aplică:
A. materialelor termoflexibile
B. substanțelor termorezistente (de ex. clorura de sodiu)
C. exclusiv materialelor transparente
D. recipientelor din plastomer transparent
E. recipientelor din plastomer opac

79
Nr. Tema Enunț
554 23.4. Se folosesc următoarele procedee de sterilizare prin căldură umedă:
A. sterilizarea cu vapori sub presiune
B. sterilizarea continuă cu vapori sub presiune
C. sterilizarea cu gaz
D. sterilizarea prin încălziri repetate
E. sterilizarea prin încălzire la100°C
555 23.5. ❋ Temperatura și timpul de sterilizare la etuvă:
A. 200°C, 60 minute
B. 180°C, 90 minute
C. 170°C, 1 ora
D. 160°C, 3 ore
E. 121°C, 15 minute
556 23.6. Temperatura și timpul de sterilizare cu vapori de apă sub presiune, în practică
sunt:
A. 134°C, 3 minute
B. 128°C, 10 minute
C. 121°C, 15 minute
D. 100°C, 60 minute
E. 80°C, 2 ore
557 23.7. Sterilizarea prin căldură umedă se efectuează în:
A. autoclave cu dispozitiv de evacuare a aerului plasat la partea superioară
B. cuptoare Pasteur
C. sterilizatoare Poupinel
D. autoclave echipate cu vană de purjare la partea inferioară
E. autoclave echipate cu pompă de vid
558 23.8. ❋ Eficacitatea sterilizării cu oxid de etilen este influențată de următorii factori, cu
excepția:
A. umiditatea
B. presiunea
C. lumina
D. numărul și natura germenilor de distrus
E. concentrația în gaz
559 23.9. ❋ La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:
A. eliminate
B. distruse
C. atenuate
D. coagulate
E. inactivate
560 23.10. Metodele de sterilizare prevăzute de FR X sunt:
A. sterilizarea cu radiații ionizante
B. sterilizarea cu vapori de apă sub presiune
C. sterilizarea prin căldură uscată
D. sterilizarea prin filtrare
E. sterilizarea cu gaz
561 23.11. ❋ Căile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:
A. intraarterial
B. subconjunctival
C. subcutanat
D. intracardiac
E. intraarticular

80
Nr. Tema Enunț
562 23.12. Nu se admite adăugarea de conservanți antimicrobieni în:
A. soluțiile injectabile folosite în volum mai mare de 10 mL
B. s.c., i.m. și i.v.
C. preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal și peridural
D. preparatele aseptice
E. preparatele tindalizate
563 23.13. ❋ Ce tip de sticlă NU se utilizează pentru preparatele injectabile:
A. sticla neutră cu rezistență hidrolitică înaltă
B. sticla boro-silicat
C. sticla silico-sodico-calcică cu suprafata tratată
D. sticla silico-sodico-calcică cu rezistență hidrolitică moderată
E. sticla sodico-calcică cu rezistență hidrolitică joasă
564 23.14. ❋ Procedeele chimice de sterilizare sunt:
A. cu radiații UV
B. procedeul aseptic
C. filtrarea sterilizantă
D. cu radiații ionizante
E. sterilizarea prin gaze
565 23.15. Soluțiile perfuzabile sunt:
A. soluții apoase izotonice sterile și apirogene
B. emulsii tip U/A sterile și apirogene
C. suspensii apoase sterile și apirogene
D. soluții lipofile sterile și apirogene
E. preparate care se administrează intravenos în volume de 100 mL sau mai mari
566 23.16. ❋ Procedeele de sterilizare care NU pot fi aplicate după condiționarea definitivă a
preparatelor injectabile sunt:
A. sterilizarea prin filtrare
B. sterilizarea prin căldură umedă
C. sterilizarea prin radiații u.v.
D. sterilizarea prin radiații ionizante
E. sterilizarea prin căldură uscată
567 23.17. Sterilizarea prin substanțe gazoase:
A. este procedeu oficializat de FR X
B. permite o sterilizare la temperatură mai scăzută
C. se utilizează pentru materiale termostabile
D. dozele folosite sunt toxice pentru macroorganisme
E. sterilizează substanțe solide, pătrunzând prin sistemul de rețele capilare
568 23.18. ❋ Filtrarea sterilizantă se produce prin următoarele mecanisme:
A. efectul de cernere
B. efectul de absorbție
C. efectul de osmoză
D. efectul de difuzie
E. efectul de decantare
569 23.19. ❋ Endotoxinele prezintă următoarele proprietăți cu EXCEPŢIA:
A. sunt rezistente la sterilizarea prin autoclavare
B. pot fi distruse de căldura uscată la 180-200 °C
C. nu trec prin cea mai mare parte a filtrelor utilizate
D. au pirogenitate
E. provoacă leucopenii

81
Nr. Tema Enunț
570 23.20. Procedeul de radiosterilizare se face cu:
A. radiații gamma
B. radiații beta negative
C. radiații infraroșii
D. ultrasunete
E. radiații ultraviolete
571 23.21. Metodele de depirogenare prin inactivarea endotoxinelor sunt:
A. hidroliza acidă
B. hidroliza alcalină
C. căldura umedă
D. căldura uscată
E. alchilarea
572 23.22. Solvenții anhidri pentru scop injectabil, miscibili cu apa sunt :
A. benzoatul de benzil
B. alcoolul etilic
C. glicerolul
D. propilenglicolul
E. dimetilacetamida
573 23.23. Antioxidanții reducători care se utilizează în preparatele parenterale sunt:
A. bisulfitul de sodiu
B. metabisulfit de sodiu
C. acid tartric
D. acid fosforic
E. acid ascorbic
574 23.24. Substanțele tampon incluse în formula soluțiilor injectabile sunt:
A. acid acetic-acetat de sodiu
B. acid citric-citrat trisodic
C. fosfat monosodic-fosfat disodic
D. acid boric-borat de sodiu
E. carbonat monosodic-carbonat disodic
575 23.25. Solvenții anhidri nemiscibili cu apa utilizați pentru preparatele parenterale sunt:
A. uleiul de floarea soarelui neutralizat și sterilizat
B. glicofurolul
C. dimetilacetamida
D. parafina lichidă
E. oleatul de etil
576 24.1. ❋ Preparatele oftalmice neoficializate de suplimentul 2004 al FR X sunt:
A. picături oftalmice
B. soluții pentru băi oftalmice
C. preparate oftalmice semisolide
D. lentile de contact
E. implanturi oftalmice
577 24.2. ❋ Recipientele de condiționare pentru colire NU trebuie să fie :
A. de capacitate mai mare de 10 ml
B. închise etanș
C. prevazute cu sistem de picurare
D. unidoză
E. multidoză

82
Nr. Tema Enunț
578 24.3. ❋ În practică pentru izotonizarea colirelor NU se utilizează:
A. formula De Vries
B. punctul de congelare
C. cifra Sprowl
D. echivalenții de sodiu
E. formula lui Clark
579 24.4. Agenții tensioactivi acționează astfel:
A. scad tensiunea superficială
B. scad rezistența barierei epiteliale
C. scad absorbția substanței medicamentoase
D. măresc absorbția substanței medicamentoase
E. măresc solubilitatea substanței medicamentoase
580 24.5. ❋ Dezavantajele medicamentelor oftalmice sunt:
A. localizarea efectelor substanței medicamentoase în ochi
B. acțiune directă și rapidă
C. concentrație terapeutică ridicată în zona oculară
D. aplicare ușoară, rapidă, netraumatizantă
E. intoleranța locală a unor colire
581 24.6. Filtrarea sterilizantă pentru soluțiile oftalmice:
A. folosește membrane filtrante cu dimensiuni și porozitate variabilă
B. utilizează materiale care rețin microorganismele și sporii
C. utilizează materiale care distrug microorganismele și sporii
D. operațiile se efectuează pe cale aseptică
E. folosește filtrele Millipore, Sartorius
582 24.7. ❋ Mărimea particulelor solide ale suspensiilor oftalmice este de:
A. 25µm (90%)
B. 100 µm
C. 125 µm
D. 150 µm
E. 180 µm
583 24.8. ❋ Clorura de benzalconiu utilizată în colire este:
A. surfactant anionic
B. activă în concentrații mari de 1-2%
C. o sare cuaternară de amoniu
D. instabil la temperaturi ridicate
E. stabil la un interval îngust de pH
584 24.9. Metilceluloza este o substanță auxiliară utilizată în colire cu rol de:
A. agent viscozifiant
B. a întârzia penetrația prin cornee
C. a prelungi timpul de contact cu zona oculară
D. agent osmotic
E. agent izohidric
585 24.10. ❋ Polividona este o substanță auxiliară utilizată la formularea colirelor care NU
are rol de:
A. agent viscozifiant
B. a solubiliza substanța medicamentoasă
C. a prelungi acțiunea colirelor
D. a conferi soluției pH ușor acid
E. agent izotonizant

83
Nr. Tema Enunț
586 24.11. Implanturile oftalmice:
A. sunt preparate solide sau semisolide sterile
B. au mărime și formă corespunzătoare
C. se aplică în sacul conjunctival
D. au efect sistemic
E. au efect local
587 24.12. Viteza de absorbție a substanței medicamentoase este influențată de:
A. leziunile epiteliale accidentale sau provocate de substanțe
B. iritația conjunctivei
C. prezența de corp străin
D. fixarea de proteinele din lacrimi sau din cornee
E. temperatura corporală
588 24.13. FR X prevede pentru colire următorii conservanți:
A. borat fenilmercuric
B. nipagin
C. clorobutanol
D. clorura de benzalconiu
E. diacetat de clorhexidină
589 24.14. Conservanții utilizați la colire trebuie să fie:
A. bacteriologic activi
B. cu o bună toleranță locală
C. folosiți în timpul operațiilor pe ochi
D. folosiți pentru colirele unidoze
E. în concentrații care să asigure autosterilizarea colirului
590 24.15. ❋ Următoarele afirmații referitoare la alcoolul polivinilic sunt ADEVĂRATE cu
excepția:
A. este solubil în apă la rece
B. este solubil în apă la cald
C. este un polimer sintetic neionic
D. poate fi sterilizat prin autoclavare
E. se obțin soluții cu viscozitate scăzută
591 24.16. ❋ Viscozitatea colirelor nu trebuie să depășească valoarea de:
A. 40-50 mPa.s
B. 80 mPa.s
C. 100 mPa.s
D. 500 mPa.s
E. 1000 mPa.s
592 24.17. ❋ Ca agenți tensioactivi în colire se utilizează:
A. polisorbații
B. săpun de sodiu
C. lecitina
D. bromocet
E. Tego-betaina
593 24.18. Unguentele oftalmice:
A. prelungesc acțiunea
B. conțin excipienți lipofili ca: vaselina, parafina, parafina lichidă
C. pot fi tip emulsie H/L
D. trebuie să fie sterile
E. nu voalează ochiul

84
Nr. Tema Enunț
594 24.19. Colirele oficinale în FR X. sunt:
A. colirul cu cloramfenicol
B. colirul cu resorcinol
C. colirul cu sulfat de atropină
D. colirul cu nitrat de pilocarpină
E. colirul cu nitrat de argint
595 24.20. ❋ Care din următoarele colire se izotonizează:
A. colirele hipotonice
B. colirele hipertonice
C. colirele suspensii
D. colirele emulsii
E. soluțiile coloidale
596 24.21. Pentru colire se utilizează ca vehicule:
A. apa distilată proaspăt fiartă și răcită
B. soluții tampon izotonice sterile
C. ulei de floarea soarelui neutralizat și sterilizat
D. glicerol
E. apa pentru preparate injectabile
597 24.22. ❋ Valorile de pH tolerate de ochi sunt:
A. 7,5-9,5
B. 4,5-5
C. 5-6
D. 6-7
E. 5-6,5
598 24.23. Agenții viscozifianti pentru colire trebuie să prezinte următoarele proprietăți:
A. să fie hidrosolubili
B. să formeze soluții transparente
C. să fie inerți din punct de vedere chimic
D. să fie bine tolerați
E. să producă midriază
599 24.24. Colirele care se administrează local, fără suport intermediar sunt:
A. colire multidoze apoase
B. colire unidoze apoase
C. unguente oftalmice
D. soluții pentru lentile de contact
E. lentile terapeutice
600 24.25. Formele oftalmice cu eliberare modificată sunt:
A. colire apoase viscoase
B. colire uleioase
C. unguente oftalmice
D. colire apoase
E. băi oftalmice
601 25.1. ❋ FR X în monografia Rhinoguttae NU prevede următoarele determinări:
A. mărimea particulelor
B. pH-ul
C. sterilitate
D. masa totală pe recipient
E. stabilitate

85
Nr. Tema Enunț
602 25.2. ❋ Picăturile pentru nas cu nafazolină conțin următorul sistem tampon:
A. acetat de sodiu/acid acetic
B. trometamol
C. fosfat disodic/fosfat monosodic
D. citrat de sodiu/acid citric
E. borax/acid boric
603 25.3. ❋ FR X prevede următorii solvenți pentru prepararea picăturilor pentru nas:
A. uleiuri vegetale
B. uleiul de floarea soarelui
C. soluții apoase izotonice
D. uleiul de ricin
E. parafina lichidă
604 25.4. Formele farmaceutice nazale cu eliberare prelungită pot fi:
A. sisteme membranare
B. implante
C. sisteme bioadezive pulverulente
D. sisteme bioadezive nazale
E. sisteme tip rezervor
605 25.5. ❋ Calea de administrare transnazală prezintă următoarele dezavantaje:
A. suprafață mare de absorbție
B. producerea de sensibilizări
C. evitarea primului pasaj hepatic
D. activitate enzimatică redusă
E. complianță la pacienții cu deglutiție deficitară
606 25.6. Mucusul nazal conține următoarele enzime:
A. colagenaza
B. glucuronil-transferaza
C. lizozim
D. citocrom P-450
E. amilaza
607 25.7. Mucusul nazal îndeplinește următoarele funcții:
A. protecția mucoasei nazale
B. hidratarea mucoasei prin retenția apei
C. retenția substanțelor în cavitatea nazală
D. acționează ca o rețea semipermeabilă pentru substanțele lipofile
E. intervine în transportul de căldură
608 25.8. ❋ În etapa de formulare a erinelor, tip soluție, NU trebuie luați în considerare
următorii factori:
A. izotonie
B. viscozitate
C. sterilitate
D. izohidrie
E. inocuitate
609 25.9. ❋ La prepararea picăturilor pentru nas se pot folosi următorii izotonizanți:
A. trometamol
B. glucoză
C. acid boric
D. acid citric
E. fosfat monosodic

86
Nr. Tema Enunț
610 25.10. ❋ Solvenții hidrofili recomandați pentru prepararea erinelor sunt:
A. soluția de clorură de sodiu 0,09%
B. soluția de clorură de sodiu 0,9%
C. apa distilată
D. soluția de acid boric 3%
E. propilenglicolul
611 25.11. ❋ Propilenglicolul poate fi folosit la prepararea erinelor în concentrație de:
A. 25%
B. 18%
C. 15%
D. 20%
E. 5%
612 25.12. ❋ La prepararea picăturilor pentru nas pot fi folosiți următorii conservanți
antimicrobieni exceptând:
A. clorura de benzalconiu
B. clorura de cetilpiridiniu
C. boratul de fenilmercur
D. tiomersalul
E. acidul boric
613 25.13. ❋ Absorbția transnazală a unei substanțe medicamentoase depinde de următorii
factori de formulare exceptând:
A. pH
B. presiune osmotică
C. sterilitate
D. viscozitate
E. doză
614 25.14. Absorbția transnazală este influențată de următorii parametri fizico-chimici ai
substanței medicamentoase:
A. masa moleculară
B. stare de agregare
C. coeficient de partaj
D. sistemul de aplicare
E. tonicitate
615 25.15. ❋ Timpul de tranzit a particulelor spre nazofaringe prin intermediul clearence-
ului mucociliar este de:
A. 5 min.
B. 20 min.
C. 60 min.
D. 30 min.
E. 120 min.
616 25.16. Picăturile pentru nas se păstrează astfel:
A. în recipiente închise etanș
B. în recipiente prevăzute cu sistem de picurare
C. la rece
D. la loc răcoros
E. ferit de lumină

87
Nr. Tema Enunț
617 25.17. pH-ul picăturilor pentru nas cu nafazolină trebuie să aibă următoarele valori:
A. 6
B. 6,5
C. 7
D. 5,5
E. 7,5
618 25.18. Următoarele stări patologice determină creșterea clearence-ului mucociliar:
A. rinite alergice
B. rinite atrofice
C. polipi nazali
D. deviații de sept
E. fibroză chistică
619 25.19. Paralizarea mișcării ciliare se produce la administrarea unei soluții cu următoarele
valori de pH:
A. 5
B. 6
C. 7,5
D. 8,5
E. 5,5
620 25.20. Suspensiile nazale trebuie să conțină particule solide cu dimensiunea de:
A. 30 μm
B. 50 μm
C. 200 μm
D. 10 μm
E. 250 μm
621 25.21. ❋ Următoarele stări patologice determină scăderea pH-ului nazal spre domeniul
acid:
A. inflamații
B. rinite acute
C. rinite alergice
D. sinuzite
E. pH-ul nu este influențat
622 25.22. Izotonizarea unei soluții pentru administrare nazală se realizează luând în calcul:
A. concentrația substanței active
B. masa moleculară a substanței active
C. masa moleculară a izotonizantului
D. coeficientul de disociere a izotonizantului
E. concentrația molară a soluției izoosmotică de glucoză
623 25.23. Mucusul tisular nazal conține:
A. apă 95%
B. electroliți 5%
C. electroliți 2%
D. apă 99%
E. electroliți 1%
624 25.24. Preparatele nazale cu acțiune locală pot conține următoarele substanțe
medicamentoase:
A. antialergice
B. hormoni
C. aminoacizi
D. antihistaminice
E. antiinflamatoare

88
Nr. Tema Enunț
625 25.25. Glandele nazale sunt formate din:
A. celule secretoare
B. celule calciforme
C. celule ciliate
D. celule neurosecretoare
E. celule seroase
626 26.1. Prepararea suspensiilor prin metoda de precipitare:
A. presupune pulverizarea substanței medicamentoase până la un grad avansat de
dispersie
B. include ca procedeu modificarea pH-ului
C. presupune micronizarea sau atomizarea pentru obținerea pulberilor fine
suspendate
D. necesită precizarea condițiilor de recristalizare
E. se poate aplica în cazul suspendării fenobarbitalului
627 26.2. ❋ În suspensiile defloculate:
A. sedimentul se formează rapid, datorită sedimentării individuale a particulelor
B. stratul de solvatare diminuă și poate fi îndepărtat, determinând un grad scăzut
de împachetare a particulelor
C. forțele de atracție sunt mai mici decât cele de repulsie, având drept consecință
cimentarea
D. particulele mici rămân suspendate mai mult timp
E. supernatantul este clar
628 26.3. ❋ Următoarele afirmații legate de solubilitatea în apă a substanțelor greu solubile
sunt FALSE, CU EXCEPŢIA:
A. o solubilitate mare induce un risc scăzut de creștere a cristalelor
B. nu influențează stabilitatea suspensiilor
C. este corelată cu fenomenul de flotare
D. o solubilitate mare induce un risc crescut de creștere a cristalelor
E. este corelată cu viscozitatea mediului de dispersie
629 26.4. Flocularea suspensiilor cu agenți tensioactivi:
A. utilizează tensioactivi ionici, cât și neionici
B. corespunde relației Schultze-Hardy
C. urmărește acoperirea integrală a particulelor cu film de agent tensioactiv
D. utilizează numai tensioactivi neionici
E. implică interacțiunea particulelor prin forțe de legare slabe
630 26.5. ❋ Următoarele afirmații cu privire la formularea suspensiilor floculate sunt
ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:
A. este de interes la medicamentele care se administrează parenteral
B. se aplică la medicamentele care se administrează pe cale oculară
C. nu se aplică la medicamentele administrate parenteral, din cauza riscului
blocării acului de seringă
D. este de interes datorită reomogenizării ușoare înainte de administrare
E. la formulare se adaugă o cantitate suficientă de electrolit netoxic
631 26.6. ❋ La prepararea suspensiilor sterile:
A. se recomandă întotdeauna sterilizarea prin autoclavare a produsului final
B. nu se recomandă sterilizarea prin autoclavare a produsului final
C. se recomandă sterilizarea prin filtrare bacteriană a produsului final
D. se recomandă sterilizarea prin căldură umedă a produsului final
E. nu se asociază agenți de creștere a viscozității

89
Nr. Tema Enunț
632 26.7. Polividona ca agent de suspensie:
A. se folosește sub formă de pulbere
B. prezintă o viscozitate mare a soluției coloidale
C. prezintă o viscozitate mică a soluției coloidale
D. se asociază în general cu alți agenți de suspensie
E. are caracter anionic
633 26.8. ❋ Fenomenul de flotare:
A. este specific formei de soluție suprasaturată
B. apare în cazul încărcării particulelor cu sarcini de același fel
C. poate fi împiedicat prin folosirea de umectanți
D. poate fi împiedicat prin creșterea solubilității particulelor
E. este specific pulberilor hidrofile
634 26.9. Suspensiile solide:
A. trebuie să se redisperseze lent în vehiculul apos
B. conțin frecvent agenți floculanți
C. conțin frecvent agenți umectanți
D. pot conține ca agent de suspensie guma xantan
E. conțin frecvent conservanți precum propionatul de sodiu
635 26.10. ❋ Volumul de sedimentare F:
A. reprezintă raportul, la echilibru, între volumul total al suspensiei față de
volumul sedimentului
B. reprezintă raportul, la echilibru, între volumul sedimentului față de volumul
total al suspensiei
C. în cazul unei suspensii ideale este < 1
D. în cazul unei suspensii ideale este > 1, deci sedimentul ocupă tot volumul
suspensiei
E. în cazul unei suspensii ideale este egal cu 0.5, adică tot sistemul este floculat
636 26.11. ❋ Următoarele afirmații cu privire la reducerea dimensiunii particulelor într-o
suspensie sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:
A. nu se recomandă la suspensiile defloculate
B. contribuie la micșorarea vitezei de sedimentare
C. se recomandă la suspensiile defloculate până la un grad de finețe avansat
D. se poate realiza prin tehnica de aerosolizare și uscare
E. se poate face cu un micronizator cu jet de aer
637 26.12. Polimerii hidrofili utilizați în suspensii:
A. pot avea rol de coloizi protectori în cazul suspensiilor defloculate
B. pot realiza flocularea cu ușurință
C. se adsorb pe suprafața particulelor, suspensia devenind floculată
D. se adsorb pe suprafața particulelor, suspensia devenind defloculată
E. pot crea sisteme tixotrope, rezultând suspensii cu sediment care ocupă aproape
tot volumul preparatului

90
Nr. Tema Enunț
638 26.13. ❋ Următoarele afirmații privitoare la utilizarea suspensiilor sunt FALSE, CU
EXCEPŢIA:
A. prezintă dezavantajul de a nu masca gustul neplăcut al unor substanțe
medicamentoase
B. este adecvată pentru administrarea parenterală sub formă de injecții
intravenoase cu acțiune prelungită
C. este adecvată pentru administrarea parenterală sub formă de injecții
intramusculare cu acțiune rapidă
D. prezintă dezavantajul hidrolizei mai accentuate a unor substanțe
medicamentoase comparativ cu forma de soluție apoasă
E. este adecvată pentru administrarea parenterală sub formă de injecții
intramusculare cu acțiune prelungită
639 26.14. Factori care influențează comportamentul particulelor în suspensie sunt:
A. structura cristalină
B. polimorfismul
C. densitatea aparentă a patului de pulbere
D. unghiul de repaus
E. starea anhidră sau solvatată
640 26.15. Flocularea suspensiilor cu ajutorul electroliților:
A. se realizează cu ajutorul unui electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor
suspendate
B. se realizează cu ajutorul unui electrolit cu sarcini de același semn cu al
particulelor suspendate
C. creșterea valenței ionilor scade capacitatea de floculare
D. creșterea valenței ionilor crește capacitatea de floculare
E. poate utiliza fosfatul dipotasic
641 26.16. Sistemele peptizate:
A. sunt sisteme defloculate
B. sunt sisteme floculate
C. prezintă o stabilitate cinetică îmbunătățită
D. evită sedimentarea particulelor
E. prezintă încărcarea particulelor cu sarcini de același fel
642 26.17. Fenomenul de cimentare:
A. poate apărea în suspensiile defloculate
B. este un fenomen reversibil
C. este caracteristic emulsiilor și suspensiilor
D. este evitat în suspensiile floculate
E. este un fenomen de instabilitate chimică
643 26.18. ❋ Conform FRX, prepararea suspensiilor se face:
A. prin precipitare, după aducerea substanțelor solide la un grad de finețe
corespunzător scopului și modului de administrare
B. prin dispersarea substanțelor solide într-un mediu de dispersie lichid printr-o
metodă adecvată și completare la volumul prevăzut
C. prin agitare timp de 1-2 min.
D. prin dispersarea substanțelor solide într-un mediu de dispersie lichid printr-o
metodă adecvată și completare la masa prevăzută
E. prin modificarea pH-ului

91
Nr. Tema Enunț
644 26.19. ❋ Fenomenul de curgere dilatantă:
A. se întâlnește la suspensiile diluate
B. presupune creșterea capacității de curgere odată cu intensificarea acțiunii de
forfecare
C. se observă la paste
D. presupune un comportament asemănător celui pseudoplastic
E. nu se întâlnește la suspensii
645 26.20. Conform FRX, suspensiile:
A. trebuie să sedimenteze după 1-2 minute
B. sunt preparate fluide, opace, omogene după sedimentare
C. pot sedimenta în timp
D. pot conține umectanți
E. pot conține coloranți
646 26.21. FRX prevede ca determinări pentru suspensii:
A. uniformitatea masei
B. dozare
C. test de dizolvare
D. masa totală pe recipient
E. stabilitate
647 26.22. ❋ Instabilitatea fizică a suspensiilor se manifestă prin următoarele fenomene, CU
EXCEPŢIA:
A. modificarea viscozității
B. agregare
C. cremare
D. sedimentare
E. fenomenul de caking
648 26.23. Agenții defloculanți pentru suspensii:
A. pot conduce și la particule floculate, funcție de agentul umectant folosit
B. contribuie la menținerea particulelor din suspensie separate
C. se folosesc frecvent polielectroliți pentru suspensiile orale, întrucât au
toxicitate redusă
D. pot fi și polimeri neionici
E. pot acționa prin fenomenul de stabilizare entalpică
649 26.24. ❋ Următorii agenți de suspensie sunt neionici:
A. carboximetilceluloza sodică
B. hidroxipropilmetilceluloza
C. carbomeri
D. tragacanta
E. guma arabică
650 26.25. Carbomerii ca agenți de suspensie:
A. formează dispersii bazice
B. prezintă o viscozitate influențată de pH
C. prezintă o viscozitate influențată de temperatură
D. sunt fotosensibili
E. se utilizează numai în suspensiile de uz extern

92
Nr. Tema Enunț
651 27.1. ❋ Substanțele active din produsele dermatologice de suprafață prezintă
următoarele efecte, CU EXCEPŢIA:
A. absorbția radiațiilor ultraviolete
B. absorbția unor compuși iritanți
C. ocluzia stratului cornos
D. împiedică evaporarea apei
E. absorbția transfoliculară
652 27.2. Conform ecuației Noyes-Whitney, viteza de dizolvare a substanței
medicamentoase din baza de unguent este influențată de următorii factori:
A. concentrația substanței medicamentoase în vehicul
B. solubilitatea substanței medicamentoase în vehicul
C. grosimea stratului de difuzie
D. accelerația gravitațională
E. suprafața particulelor de substanță medicamentoasă
653 27.3. ❋ Factorii care influențează absorbția percutanată dependenți de substanța
medicamentoasă sunt următorii, CU EXCEPŢIA:
A. coeficient de repartiție strat cornos/vehicul
B. structura chimică a substanței active
C. prezența formelor polimorfe
D. mărimea particulelor
E. viscozitatea excipientului
654 27.4. ❋ Următoarele afirmații referitoare la promotorii absorbției cutanate sunt
adevarate, CU EXCEPŢIA:
A. permit pierderea unor componente ale lichidelor biologice
B. scad temporar capacitatea de barieră a pielii
C. cresc permeabilitatea substanței medicamentoase prin stratul cornos
D. nu permit pierderea unor componente ale lichidelor biologice
E. sunt farmacologici inerți
655 27.5. ❋ Următorii excipienți utilizați în formularea preparatelor dermatologice sunt
polioli, CU EXCEPŢIA:
A. propilenglicol
B. colesterol
C. polietilenglicoli lichizi
D. polietilenglicoli solizi
E. glicerol
656 27.6. ❋ Conform FRX, pH-ul unguentelor este:
A. mai mic de 4,5
B. mai mare de 8,5
C. 4,0
D. 4,5–8,5
E. 9,0
657 27.7. ❋ Conform FRX următoarele afirmații referitoare la unguentele oftalmice sunt
adevărate, CU EXCEPŢIA:
A. se aplică pe mucoasa conjunctivală
B. se prepară în condiții aseptice
C. se condiționează în recipiente sterile, închise etanș, cu cel mult 20 g unguent
oftalmic
D. sunt preparate semisolide, sterile
E. se condiționează în recipiente sterile, închise etanș, cu cel mult 10 g unguent
oftalmic

93
Nr. Tema Enunț
658 27.8. ❋ Următoarele afirmații referitoare la paste sunt false, CU EXCEPŢIA:
A. sunt unguente cu un conținut ridicat de substanțe insolubile solide (sub 10%)
B. sunt unguente cu un conținut ridicat de substanțe insolubile solide (sub 5%)
C. filmul realizat pe tegument este opac
D. nu au proprietăți de protecție a pielii
E. nu au efect de filtru solar
659 27.9. Conform FRX, după gradul de dispersie al substanțelor active, unguentele pot fi:
A. suspensii
B. soluții
C. emulsii
D. pomezi
E. cu mai multe faze
660 27.10. ❋ Următoarele afirmații referitoare la vaselină ca bază de unguent sunt adevărate,
CU EXCEPŢIA:
A. prezintă toleranță ridicată
B. se poate steriliza prin căldură uscată
C. este inertă din punct de vedere chimic
D. are proprietăți ocluzive
E. nu penetrează prin piele
661 27.11. Conform FRX, următoarele afirmații referitoare la unguente sunt ADEVARATE:
A. se utilizează în scop cosmetic
B. sunt destinate aplicării pe piele
C. sunt destinate aplicării pe mucoase
D. se utilizează în scop terapeutic
E. sunt preparate farmaceutice semisolide
662 27.12. ❋ Hidrogelurile prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA:
A. formează un film protector la locul de aplicare
B. prezintă o bună capacitate de cedare a substanței medicamentoase
C. pH-ul nu poate fi ajustat
D. pot fi ușor invadate de microorganisme
E. formează xerogeluri
663 27.13. Promotorii de absorbție utilizați în formularea unguentelor trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
A. să fie inerți din punct de vedere farmacologic
B. să nu aibă acțiune imediată
C. să prezinte metabolizare facilă în organism
D. să nu interacționeze cu substanțele active
E. să nu interacționeze cu alte componente ale formulării
664 27.14. STT-urile prezintă următoarele elemente structurale:
A. un strat permeabil numit și material suport
B. un strat suport pentru substanța medicamentoasă
C. o membrană pentru controlul vitezei de eliberare a substanței medicamentoase
D. un strat adeziv
E. linia de protecție sau linia de eliberare

94
Nr. Tema Enunț
665 27.15. ❋ Conform FR X – Supliment 2004, următoarele afirmații referitoare la STT-uri
sunt adevarate, CU EXCEPŢIA:
A. sunt preparate farmaceutice flexibile
B. sunt aplicate pe pielea lezată pentru a elibera una sau mai multe substanțe
active în circulația generală
C. conțin una sau mai multe substanțe active
D. sunt ambalate individual în plicuri sigilate
E. pot avea dimensiuni diferite
666 27.16. ❋ Următoarele afirmații referitoare la STT sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:
A. eliberarea substanței medicamentoase are loc după o viteză programată
B. se reduce metabolizarea substanței active prin ocolirea ficatului
C. substanța medicamentoasă intră direct în circulația sistemică
D. substanța medicamentoasă poate suferi degradări datorită fluidelor digestive
E. pot înlocui calea orală de administrare când aceasta este imposibilă
667 27.17. La formularea STT-urilor se are în vedere îndeplinirea următoarelor caracteristici:
A. adezivitate
B. biocompatibilitate
C. impermeabilitate
D. rezistență la mediul înconjurător
E. capacitate de detașare
668 27.18. Promotorii de absorbție incluși în formularea STT-urilor trebuie să prezinte
următoarele proprietăți:
A. să permită eliberarea substanței active din sistemul transdermic
B. să prezinte capacitate mare de penetrație
C. să acționeze lent
D. să altereze unidirecțional proprietatea de barieră a pielii
E. să mărească absorbția percutanată a substanței active
669 27.19. ❋ Conform F.R.X unguentele prezintă următoarele caracteristici, CU
EXCEPŢIA:
A. aspect omogen
B. pH între 4,5 si 8,5
C. culoare și miros caracteristice componentelor
D. pot conține antioxidanți
E. culoare albă
670 27.20. ❋ Următorul unguent oftalmic este oficinal în FRX:
A. unguentul cu acetat de hidrocotizon
B. unguentul cu fenilbutazonă
C. unguentul cu clotrimazol
D. unguentul cu nitrat de pilocarpină
E. unguentul cu clorhidrat de pilocarpină
671 27.21. ❋ Conform FRX următoarele afirmații referitoare la Unguenttul Emulgator sunt
adevărate, CU EXCEPŢIA:
A. conține parafină lichidă
B. este bază de unguent A/U
C. este bază de unguent U/A
D. conține vaselină albă
E. conține alcool cetilstearilic emulgator

95
Nr. Tema Enunț
672 27.22. Conform FRX conservarea unguentelor oftalmice se realizează astfel:
A. în recipiente închise etanș
B. în recipiente sterile
C. în recipiente bine închise
D. cu cel mult 20 g unguent
E. cu cel mult 10 g unguent
673 27.23. Conform FRX – Supliment 2004, următoarele afirmații referitoare la preparatele
semisolide pentru aplicații cutanate sunt ADEVARATE:
A. sunt destinate absorbției locale a substanțelor active
B. sunt destinate absorbției transdermice a substanțelor active
C. pot conține conservanți antimicrobieni
D. pot conține agenți de creștere a viscozității
E. pot conține coloranți
674 27.24. Conform FRX unguentul cu macrogoli:
A. este o bază de unguent lipofilă
B. este o bază de unguent emulsie A/U
C. este o bază de unguent emulsie U/A
D. conține macrogol 400 si macrogol 4000
E. este o bază de unguent hidrosolubilă
675 27.25. Conform FRX trebuie să fie sterile unguentele care se aplică pe:
A. arsuri
B. plăgi
C. pielea pigmentată
D. pielea capului
E. pielea sugarilor
676 28.1. ❋ Conform FRX, supozitoarele rectale pot avea formă:
A. cilindrică
B. conică
C. ovoidală
D. sferică
E. torpilă
677 28.2. ❋ Conform FRX masa supozitoarelor rectale pentru adulți este:
A. 2-4 g
B. 2-3 g
C. 3-4 g
D. 1-2g
E. 5-12 g
678 28.3. ❋ Următoarele supozitoare sunt oficinale în FRX:
A. supozitoare cu cloramfenicol
B. supozitoare cu metronidazol
C. supozitoare cu nistatin
D. supozitoare cu indometacin
E. supozitoate cu diclofenac sodic

96
Nr. Tema Enunț
679 28.4. ❋ Conform FRX – Supliment 2004, următoarele afirmații referitoare la
supozitoare sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:
A. sunt preparate unidoză solide
B. sunt preparate unidoză semisolide
C. conțin una sau mai multe substanțe active dizolvate într-o bază adecvată
D. conțin una sau mai multe substanțe active dispersate într-o bază adecvată
E. pot conține conservanți antimicrobieni și coloranți autorizați de Autoritatea
competentă
680 28.5. ❋ Conform FRX, monografia Suppositoria prevede la controlul de calitate
următoarele determinări, CU EXCEPŢIA:
A. comportament la topire sau dizolvare
B. dozare
C. aspect
D. mărimea particulelor
E. uniformitatea masei
681 28.6. Masa gelatinoasă folosită ca bază de supozitor se prepară, conform FRX, după
următoarea formulă:
A. gelatină : glicerol : apă distilată = 2 g : 4 g : 10 g
B. gelatină : glicerol : apă distilată = 4 g : 2 g : 10 g
C. gelatină : glicerol : apă distilată = 2 g : 10 g : 4 g
D. glicerol : gelatină : apă distilată = 2 g : 4 g : 10 g
E. gelatină : apă distilată : glicerol = 2 g : 4 g : 10 g
682 28.7. ❋ Bazele de supozitoare trebuie să îndeplinească următoarele condiții, CU
EXCEPŢIA:
A. să se topească la temperatura corpului
B. să se dizolve în fluidul rectal
C. să poată fi sterilizate
D. să prezinte un interval mare între punctul de topire și punctul de solidificare
E. să permită includerea de fluide hidrofile și lipofile
683 28.8. ❋ Untul de cacao prezintă următoarele avantaje ca bază de supozitoare, CU
EXCEPŢIA:
A. punct de topire apropiat de temperatura corpului
B. variații în compoziția chimică
C. poate fi sterilizat
D. se pretează la prepararea supozitoarelor prin topire și turnare
E. se pretează la prepararea supozitoarelor prin modelare manuală
684 28.9. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, se prepară din uleiuri vegetale
prin următoarele procedee:
A. hidrogenarea directă a uleiurilor
B. procedeul de interesterificare
C. procedeul de transesterificare
D. procedeul de reesterificare
E. topirea componentelor pe baie de apă
685 28.10. ❋ Bazele de supozitoare tip gliceride de semisinteză prezintă următorul
dezavantaj :
A. viscozitate scăzută în stare fluidă
B. capacitate de emulsionare bună
C. contracție de volum semnificativă
D. diferența între punctele de topire și solidificare este mică
E. stabilitate în timpul depozitării

97
Nr. Tema Enunț
686 28.11. ❋ Următoarele baze de supozitoare sunt baze hidrosolubile:
A. masele Witepsol
B. untul de cacao
C. masele Suppocire
D. masa Estarinum
E. mase de glicerină și săpunuri de sodiu
687 28.12. ❋ Următoarele afirmații referitoare la masa glicero-gelatinoasă ca bază de
supozitoare sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:
A. se pretează pentru metoda de topire și turnare în forme
B. se pretează pentru metoda de modelare manuală
C. se obțin supozitoare elastice
D. se pot dispersa substanțe medicamentoase solide
E. se pot dispersa lichide miscibile
688 28.13. Dezavantajele bazelor de supozitoare cu PEG-uri sunt:
A. favorizează creșterea cristalelor de substanțe suspendate
B. pot dizolva substanțe medicamentoase greu solubile în apă
C. produc iritarea mucoasei rectale
D. produc stare de disconfort
E. nu necesită lubrifierea formelor de turnare
689 28.14. Bazele de supozitoare hidrodispersabile:
A. se caracterizează prin proprietatea lor de a forma emulsii
B. se caracterizează prin proprietatea de a se dispersa în apă
C. formează emulsii de tip H/L
D. formează emulsii de tip L/H
E. cele mai multe au caracter lipofil
690 28.15. ❋ Următoarele substanțe se utilizează ca promotori de absorbție rectali, CU
EXCEPŢIA:
A. Tween 40
B. Tween 80
C. EDTA
D. hialuronidaza
E. BHT
691 28.16. Prepararea supozitoarelor se realizează prin următoarele metode:
A. topire și presare
B. modelare manuală
C. presare la rece
D. procedeul Konig
E. topire și turnare în forme
692 28.17. Conspergarea supozitoarelor preparate prin modelare manuală se realizează cu:
A. amidon
B. lactoză
C. talc
D. bentonită
E. hialuronidază

98
Nr. Tema Enunț
693 28.18. ❋ În bazele de supozitoare se pot asocia următoarele substanțe adjuvante, CU
EXCEPŢIA:
A. adjuvanți pentru îmbunătățirea dispersării substanțelor medicamentoase
B. adjuvanți pentru îmbunătățirea hidrofiliei
C. plastifianți
D. glisanți
E. coloranți
694 28.19. La prepararea supozitoarelor se utilizează ca antioxidanți următoarele substanțe:
A. tocoferol
B. butilhidroxianisol
C. nipaesteri
D. butilhidroxitoluen
E. galat de propil
695 28.20. Următoarele substanțe se utilizează ca și conservanți antimicrobieni la prepararea
supozitoarelor:
A. hialuronidaza
B. acid sorbic
C. nipaesteri
D. ulei de ricin
E. Tween 80
696 28.21. ❋ Următoarele afirmații referitoare la absorbția substanței medicamentoase din
supozitoare sunt adevărate, CU EXCEPŢIA:
A. absorbția substanței la nivelul venelor hemoroidale inferioare și medii evită
pasajul hepatic
B. venele hemoroidale superioare aduc substanța medicamentoasă prin vena portă
în ficat
C. venele hemoroidale superioare nu evită bariera hepatică
D. între venele hemoroidale inferioare și superioare există numeroase anastomoze
E. cantitatea de substanță care evită bariera hepatică este de 100%
697 28.22. ❋ Pentru a stabili masa de excipient necesară la prepararea supozitoarelor prin
topire și turnare trebuie să se cunoască următorii parametrii, CU EXCEPŢIA:
A. factorul de dislocuire al substanței medicamentoase
B. cantitatea de substanță medicamentoasă pentru un supozitor
C. solubilitatea substanței medicamentoase în excipient
D. capacitatea formelor goale
E. numărul de supozitoare dorit
698 28.23. Agenții de suprafață (surfactanții) acționează ca promotori ai absorbției rectale
prin următoarele mecanisme:
A. creșterea capacității de umectare
B. creșterea tensiunii interfaciale
C. solubilizarea lipidelor din membrană
D. scăderea capacității de umectare
E. formarea de perechi de ioni
699 28.24. Conform FRX, conservarea supozitoarelor se realizează:
A. în recipiente închise etanș
B. în recipiente bine închise
C. la 8-15°C
D. la cel mult 25°C
E. la rece

99
Nr. Tema Enunț
700 28.25. La prepararea prin modelare manuală a supozitoarelor se adaugă următorii
plasticizanți:
A. lanolina 1g%
B. ulei de ricin 10 g%
C. ulei de floarea soarelui
D. ulei de ricin 1g%
E. alcool etilic
701 29.1. Lactoza ca excipient în formularea comprimatelor:
A. poate avea rol de dezagregant prin umflare în contact cu apa
B. are rol de diluant, ca lactoză anhidră sau hidratată
C. poate da reacția Maillard cu substanțe cu grupări aminice
D. sub formă anhidră are proprietăți corespunzătoare de coeziune si curgere
excelentă
E. prin atomizare se obține un sortiment aglomerat pentru comprimare directă
702 29.2. ❋ Stearatul de magneziu:
A. este folosit ca glisant la formularea comprimatelor și capsulelor
B. este un lubrifiant solubil pentru comprimatele efervescente
C. acționează printr-o lubrifiere marginală, prin adeziunea grupărilor nepolare ale
moleculei de pereții matriței
D. nu este lubrifiant, ci numai glisant
E. poate prelungi timpul de dizolvare al substanței medicamentoase din
comprimat
703 29.3. Polimeri enterosolubili folosiți la acoperirea comprimatelor cu film sunt:
A. selac
B. acetoftalat de celuloză
C. fosfat dicalcic dihidratat
D. hidroxipropilceluloza
E. copolimeri ai acidului metacrilic de tip Eudragit
704 29.4. ❋ Următoarele enunțuri cu privire la comprimatele cu cedare prelungită ori
susținută sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:
A. comprimatele cu cedare susținută eliberează după administrare o doză cu
cedare imediată, urmată de o a doua doză cu cedare imediată după o anumită
perioadă de timp
B. comprimatele cu cedare susținută cedează o doză terapeutică inițială imediat
după administrare, urmată de cedarea treptată a substanței medicamentoase dintr-
o doză formulată să asigure o cedare prelungită
C. pot menține concentrația de substanță medicamentoasă în domeniul terapeutic
pe o durată de 24 ore
D. nu se formulează cu substanțe medicamentoase cu indice terapeutic mic
E. formularea tehnologică micșorează viteza de cedare a substanței
medicamentoase
705 29.5. În procesul de comprimare:
A. particulele suferă o deformare plastică
B. particulele nu suferă deformare plastică, ci numai fragmentare
C. are loc generarea de noi suprafețe curate
D. adsorbția de filme pe suprafața particulelor poate accentua legarea acestora
E. în etapa de evacuare comprimatul suferă o revenire elastică

100
Nr. Tema Enunț
706 29.6. ❋ În camera de acoperire Wurster:
A. duza de aerosolizare este în partea de sus
B. este prezentă o duză hidraulică la bază
C. sunt prezente trei coloane dispuse concentric
D. dirijarea aerului se face astfel încât debitul este mai scăzut în centru, ceea ce
face ca în coloana de acoperire comprimatele să coboare în partea centrală
E. există protuberanțe care pătrund în patul comprimatelor
707 29.7. Prepararea comprimatelor efervescente:
A. se poate face prin granularea ambelor fracțiuni cu alcool izopropilic
B. trebuie să aibă loc în încăperi climatizate, cu o umiditate relativă la 25°C de
max. 40%
C. poate utiliza acid citric monohidratat
D. necesită matrițe și poansoane de aproximativ 20 mm
E. nu implică granularea umedă
708 29.8. Comprimatele tip matriță hidrofilă:
A. se prepară prin granularea substanțelor medicamentoase și a excipienților cu
ajutorul unor solvenți organici
B. se prepară prin spray-congealing
C. pot conține acid poliacrilic
D. cedează substanța medicamentoasă prin difuziune
E. se prepară prin comprimare directă
709 29.9. ❋ Comprimatele cu nitroglicerină:
A. pot conține polivinilpirolidonă, ca stabilizant
B. sunt încadrate în categoria comprimatelor pentru supt
C. trebuie să se dezagrege în maxim 5 minute
D. se mai numesc pastile, deoarece substanța medicamentoasă se dizolvă într-o
soluție de zahăr care se toarnă în forme
E. prezintă substanța dizolvată într-o masă de gelatină hidroglicerinată (20:40:40)
710 29.10. ❋ Următoarele enunțuri cu privire la amidonurile modificate sunt ADEVĂRATE,
CU EXCEPŢIA:
A. mai sunt cunoscute sub denumirea de Avicel
B. pot fi utilizate la comprimarea directă
C. își modifică volumul în prezența apei
D. pot fi superdezagreganți
E. unele sorturi hidrolizate conferă un gust plăcut și rezistență mecanică mare
711 29.11. ❋ Următoarele afirmații privitoare la capsulele gelatinoase tari sunt
ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:
A. pot conține amestecuri de ingrediente sub formă de pulberi sau granule
B. pot conține soluții sau suspensii medicamentoase în materii grase cu p.t. ridicat
C. se obțin prin procedeul Scherer
D. pot avea o umiditate reziduală de 15 %
E. pot conține dioxid de titan
712 29.12. ❋ Realizarea capsulelor tari enterosolubile se poate face prin următoarele
procedee, CU EXCEPŢIA:
A. prin acoperire cu acetoftalat de celuloză
B. prin acoperire cu hidroxipropilmetilceluloză
C. prin expunerea capsulelor la vapori de formaldehidă
D. prin încapsularea de pelete acoperite
E. prin acoperire cu salol

101
Nr. Tema Enunț
713 29.13. Polivinilpirolidona:
A. se folosește ca lubrifiant în formularea comprimatelor
B. este un liant cu capacitate mare de aglutinare, sub formă de soluție
C. se poate utiliza în comprimatele colorate
D. nu se utilizează în comprimatele colorate, deoarece nu asigură o culoare
omogenă
E. formează granule care se dezagregă greu
714 29.14. ❋ Următoarele enunțuri privitoare la suspensiile formulate în capsulele
gelatinoase moi sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPŢIA:
A. se pot folosi ca agenți de suspendare metilceluloza, hidroxipropilmetilceluloza
B. se pot folosi ca agenți de suspendare ceara de albine, parafina solidă
C. se folosește ca umectant lecitina de soia
D. la densități mari ale amestecului se vor alege capsule de dimensiuni mici
E. mediul de dispersie poate fi polietilenglicol 400
715 29.15. Ingrediente ale peretelui capsulelor moi pot fi:
A. sorbitol
B. zahăr
C. dioxid de titan
D. stearat de magneziu
E. dioxid de siliciu coloidal
716 29.16. Prepararea capsulelor tari goale include următoarele etape:
A. formarea unor benzi de gelatină de grosime controlată
B. imersia barelor cu pini metalici în soluția de gelatină
C. uscarea celor două jumătăți de capsule
D. îmbinarea celor două jumătăți
E. aplicarea unor foi de gelatină pe o matriță cilindrică cu alveole
717 29.17. Hidroxipropilmetilceluloza ca excipient pentru capsulele operculate:
A. este ideală pentru formulări ce conțin substanțe instabile în mediu apos
B. gelifică la temperaturi mai mici de 60 °C
C. generează capsule flexibile
D. necesită pentru gelificare și adaosul de promotori de gel
E. prezintă, ca și gelatina, grupări chimice reactive
718 29.18. ❋ Procedeul de drajefiere necesită următoarele condiții tehnologice, CU
EXCEPŢIA:
A. o convexitate optimă a comprimatelor ce urmează să fie acoperite
B. o rezistență mecanică redusă a nucleelor
C. o friabilitate redusă a nucleelor
D. folosirea unui poanson cu o rază dublă
E. folosirea unui poanson concav
719 29.19. Plastifianții ca excipienți la acoperirea comprimatelor:
A. acționează prin creșterea temperaturii de tranziție a polimerilor Tg
B. acționează prin scăderea temperaturii de tranziție a polimerilor, Tg
C. pot crește permeabilitatea filmului de polimer
D. scad elongația filmului polimeric
E. includ copolimeri de metacrilați aminoesteri (Eudragit)

102
Nr. Tema Enunț
720 29.20. ❋ Dioxidul de siliciu coloidal:
A. este un glisant, pentru care FRX admite o limită maximă în formula de
preparare a pulberilor de 10%
B. este un lubrifiant, fără limite specificate de FRX
C. este un lubrifiant, pentru care FRX admite o limită maximă în formula de
preparare a capsulelor de 1%
D. este un glisant, pentru care FRX admite o limită maximă în formula de
preparare a capsulelor de 10%
E. este un glisant, pentru care FRX admite o limită maximă în formula de
preparare a comprimatelor de 3%
721 29.21. FRX prevede conținutul capsulelor sub formă de:
A. substanțe active sub formă de pastă
B. substanțe solide în soluție
C. amestecuri de substanțe sub formă de pelete
D. amestecuri de substanțe sub formă de pulberi
E. amestecuri de substanțe sub formă de granulate
722 29.22. ❋ Conform FRX, comprimatele acoperite:
A. pot prezenta pigmentări sau particule diferit colorate, dar omogen repartizate
B. pot prezenta pe una sau pe ambele fețe diferite inscripționări sau șanțuri
C. au suprafață plană sau convexă, continuă
D. sunt obligatoriu albe
E. au margini intacte
723 29.23. Conform FRX, pentru drajeuri sunt ADEVĂRATE următoarele afirmații:
A. se înscriu în categoria compressi obducti
B. au suprafață plană sau convexă
C. masa învelișului nu trebuie să fie mai mare decât masa nucleului
D. pot prezenta pe una sau pe ambele fețe diferite semne (șanțuri, inscripționări)
E. se mai numesc comprimate filmate
724 29.24. ❋ Conform FRX, pentru comprimatele acoperite enterosolubile următoarele
afirmații sunt FALSE, CU EXCEPŢIA:
A. trebuie să se dezagrege în pepsină-soluție acidă (R) în cel mult 1 h, dacă nu se
prevede altfel
B. trebuie să se dezagrege în pancreatină-soluție alcalină (R) în cel mult 2 h, dacă
nu se prevede altfel
C. trebuie să se dezagrege în apă în cel mult 1 h, dacă nu se prevede altfel
D. cele cu acțiune prelungită pot prezenta particule diferit colorate, dar omogen
repartizate
E. trebuie să se dezagrege în pancreatină- soluție alcalină (R) în cel mult 1 h, dacă
nu se prevede altfel
725 29.25. FRX prevede la capsule următoarele căi de administrare:
A. rectală
B. orală, după dispersare sau dizolvare prealabilă în apă
C. vaginală
D. prin implantare
E. orală

103
Nr. Tema Enunț
726 30.1. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:
A. profesia de medic
B. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea
profesiei de farmacist
C. orice ocupație de natură a aduce atingere demnității profesiei de farmacist
D. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia
E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească
727 30.2. ❋ Certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România:
A. are valabilitate 5 ani
B. se avizează trimestrial pe baza asigurării de răspundere civilă
C. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei
D. necesită aprobare din partea Casei de asigurări de sănătate
E. devine operativ numai după încheierea asigurării de sănătate
728 30.3. ❋ Certificatul de membru al Colegiului Farmaciștilor din România se acordă pe
baza următoarelor acte, exceptând:
A. certificat de competență lingvistică
B. documente care atestă formarea în profesie
C. certificat de sănătate
D. certificat de cazier judiciar
E. declarație pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legate de
incompatibilități și nedemnități
729 30.4. ❋ Colegiul Farmaciștilor din România este un organism:
A. neprofesional
B. politic
C. cu scop patrimonial
D. de drept public
E. fără autonomie instituțională în domeniul său de competențe
730 30.5. Colegiul Farmaciștilor din România este organizat și funcționează:
A. pe criterii teritoriale
B. la nivel național
C. la nivel județean
D. la nivel internațional
E. la nivelul municipiului București
731 30.6. Membrii Colegiului Farmaciștilor din România au următoarele drepturi:
A. să aleagă și să fie aleși în organele de conducere de la nivelul structurilor
teritoriale sau naționale ale Colegiului Farmaciștilor din România
B. să participe la orice acțiune a Colegiului Farmaciștilor din România și să fie
informați în timp util despre acestea
C. să participe la ședințele ori adunările la care au fost convocați
D. să păstreze secretul profesional
E. să conteste sancțiunile primite
732 30.7. Membrii Colegiului Farmaciștilor din România au următoarele obligații, cu
excepția:
A. să rezolve sarcinile ce le-au fost încredințate în calitate de membri sau
reprezentanți ai corpului profesional
B. să poarte însemnele Colegiului Farmaciștilor din România
C. să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciștilor din România și
să primească informațiile solicitate
D. să solicite ajutoare materiale pentru situații deosebite
E. să păstreze secretul profesional

104
Nr. Tema Enunț
733 30.8. Obligațiile membrilor Colegiului Farmaciștilor din Romania, ce decurg din
calitatea lor specială de farmaciști sunt:
A. să achite, în termenul stabilit, cotizația datorată în calitate de membru al
Colegiului Farmaciștilor din România
B. să participe la ședințele sau adunările la care au fost convocați
C. să respecte drepturile legale ale pacienților
D. să respecte și să aplice în orice împrejurare normele de deontologie
farmaceutică
E. să acorde, cu promptitudine, asistență farmaceutică de urgență, ca o îndatorire
fundamentală, profesională, civică
734 30.9. ❋ Care enunț referitor la Colegiul Farmaciștilor teritorial este fals?
A. are personalitate juridică
B. are patrimoniu și buget propriu
C. nu poate funcționa în afara Colegiului Farmaciștilor din România
D. sediul este în orice oraș din județ
E. cuprinde toți farmaciștii care exercită profesia în unitatea administrativ-
teritorială respectivă
735 30.10. ❋ Organele de conducere ale Colegiului teritorial sunt următoarele, cu excepţia:
A. consiliul
B. adunarea generală a farmaciștilor
C. biroul executiv
D. biroul consiliu
E. președintele
736 30.11. ❋ Care din următoarele enunțuri referitoare la Adunarea generală a farmaciștilor
din Colegiul teritorial, este fals:
A. cuprinde toți farmaciștii înscriși în colegiul teritorial respectiv
B. se întrunește anual în primul trimestru
C. aprobă proiectul de buget al colegiului
D. se întrunește la convocarea biroului consiliu
E. se întrunește la convocarea consiliului
737 30.12. ❋ Membrii consiliului structurilor teritoriale și reprezentanții în Adunarea
generală națională se aleg pe o perioadă de:
A. 3 ani
B. 5 ani
C. 4 ani
D. 1 an
E. 10 ani
738 30.13. Biroul consiliu este format din:
A. 1 președinte
B. 4 vicepreședinți
C. 2 secretari
D. 3 vicepreședinți
E. 1 secretar
739 30.14. Atribuțiile Adunării generale naționale sunt următoarele, cu excepția:
A. elaborează statutul Colegiului Farmaciștilor din România
B. elaborează Codul deontologic al farmacistului
C. aprobă bugetul de venituri și cheltuieli
D. alege comisia de cenzori
E. stabilește sistemul de credite de educație continuă

105
Nr. Tema Enunț
740 30.15. Consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România are următoarele
atribuții, cu excepția:
A. aprobă statutul Colegiului Farmaciștilor din România
B. aprobă Codul deontologic al farmacistului
C. colaborează cu Ministerul Educației și Cercetării la elaborarea tematicilor,
metodologiilor, concursurilor și examenelor pentru farmaciști
D. fixează cotizația care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist
E. alege, dintre membrii săi, pe cei care vor forma comisiile de lucru
741 30.16. ❋ Comisiile de disciplină la nivel teritorial conțin:
A. 5 membri
B. 8 membri
C. 2 membri
D. 3 membri
E. 7 membri
742 30.17. Sancțiunile disciplinare sunt:
A. mustrare
B. amendă
C. avertisment
D. vot de blam
E. suspendarea calității de membru al Colegiului Farmaciștilor din România pe o
perioadă determinată, mai mare de 3 ani
743 30.18. ❋ Cuantumul cotizației de membru al Colegiului Farmaciștilor din România se
stabilește de către:
A. adunarea generală a farmaciștilor
B. biroul consiliu
C. președintele biroului consiliu
D. biroul executiv
E. consiliul național al Colegiului Farmaciștilor din România
744 30.19. Prin titlu oficial de calificare în farmacie se înțelege:
A. diploma de farmacist eliberată de Ministerul Sănătății Publice
B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de o instituție de învățământ
superior medico-farmaceutic acreditată în România
C. diploma de farmacist eliberată conform normelor de statele membre ale
Uniunii Europene
D. diploma de farmacist eliberată de o instituție de învățământ superior medico-
farmaceutic acreditată în România
E. certificatul de farmacist primar, eliberat de o instituție de învățământ superior
745 30.20. Față de persoana care i se adresează pentru obținerea serviciilor farmaceutice, în
exercitarea profesiei, farmacistul trebuie să dovedească:
A. profesionalism
B. devotament
C. indiferență
D. respect
E. aroganță

106
Nr. Tema Enunț
746 30.21. ❋ Profesia de farmacist se exercită pe teritoriul României, de către următoarele
persoane fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în farmacie, cu
excepţia:
A. cetățeni ai statului român
B. cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând
Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene
C. cetățeni ai unui stat membru al alianței nord-atlantice
D. soțul/soția unui cetățean român
E. cetățeni ai statelor terțe beneficiari ai statutului de rezident permanent în
România
747 30.22. ❋ Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să
exercite activitățile următoare, cu excepția:
A. colaborare cu medicul pentru stabilirea și urmărirea terapiei pacientului
B. farmacovigilență
C. analize în laboratoare de biochimie și toxicologie
D. analize în laboratoare de microbiologie
E. marketing și management farmaceutic
748 30.23. Colegiul Farmaciștilor din România are următoarele atribuții:
A. colaborează în domeniul său cu Ministerul Educației Naționale prin asigurarea
controlului aplicării regulamentelor și normelor care organizează și reglementează
exercitarea profesiei de farmacist
B. întocmește și actualizează permanent Registrul unic al farmaciștilor din
România
C. elaborează și aprobă Codul deontologic al farmacistului
D. colaborează în domeniul său de competență cu Ministerul Educației Naționale
la formarea profesională a farmaciștilor
E. avizează fișa de atribuții a postului de farmacist
749 30.24. ❋ Calitatea de membru al Colegiului Farmaciștilor din România poate fi
suspendată la cerere pe o durată de maxim:
A. 1 an
B. 3 ani
C. 4 ani
D. 5 ani
E. 7 ani
750 30.25. Profesia de farmacist poate fi exercitată pe teritoriul României de persoanele care
îndeplinesc următoarele condiții, exceptând cele care:
A. dețin un titlu de calificare în domeniul medical, prevăzut de lege
B. nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate
C. sunt membri ai Colegiului Medicilor din România
D. sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de farmacist
E. nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
751 31.1. ❋ În funcție de procesele care stau la baza separărilor cromatografice există
următoarele metode, cu excepţia:
A. cromatografie de adsorbție
B. cromatografie de repartiție
C. cromatografie de absorbție
D. cromatografie de excludere sterică
E. cromatografie de schimb ionic

107
Nr. Tema Enunț
752 31.2. ❋ Următoarele elemente sunt comune metodelor cromatografice, cu excepţia:
A. prezența unei faze staționare și a unei faze mobile
B. cele două faze sunt nemiscibile
C. între cantitatea de analiți repartizați între cele două faze nu există un echilibru
D. migrarea analiților de-a lungul fazei staționare se realizează cu viteze diferite
E. separarea constă în eluarea continuă a analiților ce părăsesc succesiv coloana
753 31.3. ❋ Rf-ul cromatografic este:
A. mărimea ce depinde de natura gazului purtător
B. raportul b/a; a = distanța de migrare a probei; b = distanța de migrare a
frontului fazei mobile
C. raportul a/b; a = distanța de migrare a frontului fazei mobile; b = distanța de
migrare a probei
D. mărime ce depinde de timpul și volumul de retenție
E. raportul a/b; a = distanța de migrare a probei; b = distanța de migrare a
frontului fazei mobile
754 31.4. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la cromatografia cu
fluide supercritice:
A. este utilizată pentru separarea substanțelor termolabile
B. este o metodă complementară a cromatografiei în fază gazoasă și în fază
lichidă
C. este o metodă complementară cromatografiei de excludere-difuzie
D. poate utiliza coloane capilare ca în cromatografia de gaze
E. poate utiliza coloane umplute cu rășini schimbătoare de ioni
755 31.5. Detecția spoturilor analiților în CSS se poate efectua prin următoarele procedee:
A. examinarea bibliotecilor de spectre
B. examinarea plăcii cromatografice în UV
C. expunerea plăcii cromatografice la vapori de iod
D. măsurarea picurilor de pe cromatogramă
E. pulverizarea de reactivi diverși
756 31.6. ❋ Următoarele metode cromatografice sunt oficializate de FRX, cu excepția:
A. cromatografia pe hârtie
B. cromatografia pe strat subțire
C. cromatografia de gaze
D. cromatografia de lichide sub presiune (cromatografia de lichide de înaltă
performanță/presiune – HPLC)
E. cromatografia de schimb ionic
757 31.7. ❋ Conform FR X, punerea în evidență a spoturilor de pe cromatogramă (în CSS)
se face prin următoarele metode, cu excepţia:
A. examinare ca atare în lumină vizibilă
B. examinare în lumină vizibilă, după tratare cu reactivi potriviți
C. măsurarea picului cromatografic
D. examinare în lumină UV la 366 nm
E. examinare în lumină UV la 254 nm

108
Nr. Tema Enunț
758 31.8. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate referitor la rezoluția procesului de
separare în cromatografie:
A. exprimă aptitudinea unui sistem cromatografic de a separa componenții dintr-
un amestec
B. depinde de distanța care separă vârfurile picurilor
C. depinde de lărgimea fiecăruia dintre cele două picuri
D. cu cât are o valoare mai mică, cu atât rezoluția este mai bună
E. este raportul dintre distanța parcursă de analit și distanța parcursă de frontul
fazei mobile
759 31.9. Gelurile de dextran utilizate ca suporturi în cromatografia de excludere sterică
prezintă următoarele caracteristici:
A. se obțin din dextran printr-o reacție de reticulare cu epiclorhidrina glicerinei, în
mediu bazic
B. conțin molecule de galactoză
C. poartă denumirea și de Sephadex
D. au o rigiditate mecanică bună
E. se obțin prin polimerizarea acrilamidei cu un agent de reticulare
760 31.10. Dacă se consideră reacția reversibilă de schimb ionic dintre 2 ioni A și B,
următoarele enunțuri sunt adevărate, cu excepția:
A. dacă rășina are o afinitate mai mare pentru ionul B decât pentru ionul A,
valoarea constantei de echilibru este mai mare decât unitatea, KA/B>1
B. dacă rășina are o afinitate mai mare pentru ionul B decât pentru ionul A,
valoarea constantei de echilibru este mai mică decât unitatea, KA/B<1
C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cât diferența dintre afinitățile
pentru ionii A și B este mai mare
D. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cât diferența dintre afinitățile
pentru ionii A și B este mai mică
E. valoarea constantei de echilibru este mai mică cu cât diferența dintre afinitățile
pentru ionii A și B este mai mare
761 31.11. ❋ Schema unui gaz cromatograf conține următoarele componente, cu excepţia:
A. rezervor gaz purtător
B. injector
C. coloană cromatografică
D. monocromator
E. detector
762 31.12. ❋ Determinarea concentrației componenților separați prin GC se poate realiza
prin următoarele procedee, mai puțin unul:
A. metoda normării ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinării în UV
E. metoda standardului extern
763 31.13. ❋ Care dintre următoarele enunţuri referitoare la cromatografia de gaze este fals:
A. este o metodă de separare cromatografică
B. utilizează ca fază mobilă un gaz
C. utilizează ca fază staționară un lichid
D. utilizează ca fază mobilă un lichid
E. utilizează ca faza staționară un solid

109
Nr. Tema Enunț
764 31.14. În cromatografia de gaze, programarea temperaturii, prin creșterea treptată a
acesteia, determină:
A. obținerea unor separări bune prin accelerarea proceselor cromatografice
B. obținerea unor picuri largi
C. creșterea concentrației substanțelor în faza mobilă gazoasă
D. creșterea coeficientului de repartiție
E. obținerea unor picuri mai strâmte, cu baza mai mică
765 31.15. În cromatografia de lichide sub presiune:
A. faza staționară este un solid cu granulație fină
B. faza staționară este un solid impregnat cu un lichid
C. faza mobilă este un lichid
D. faza mobilă este un gaz
E. faza staționară este un gel
766 31.16. În care din următoarele metode cromatografice, cele 2 faze, mobilă și staționară
nu sunt lichide:
A. cromatografia de repartiție cu fază legată normală sau inversă
B. cromatografia de excludere prin separări polare
C. cromatografia de repartiție cu fază adsorbită normală sau inversă
D. cromatografia de excludere prin separări nepolare
E. cromatografia de schimb ionic cu rășini chelatante
767 31.17. ❋ Următoarele faze staționare se utilizează în cromatografia de excludere sterică,
cu excepția:
A. gel de dextran
B. silicagel
C. sepharoză
D. gel de poliacrialamidă
E. aerogel
768 31.18. ❋ Suportul de fază staționară în cromatografia pe hârtie prezintă următoarele
caracteristici, cu excepţia:
A. este hârtia cromatografică
B. este formată din lanțuri celulozice
C. are caracter hidrofil
D. între lanțurile celulozice există un număr mare de legături covalente
E. se poate impregna cu alumină, schimbători de ioni, kieselgur
769 31.19. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la mărimile de retenție
în procesele cromatografice:
A. caracterizează reținerea analiților în coloana cromatografică, respectiv pe faza
staționară
B. timpul de retenție este egal cu volumul de fază mobilă necesar pentru a aduce
analitul cu concentrația sa maximă în detector
C. raportul de retenție se exprimă prin raportul dintre viteza medie de deplasare a
analitului și viteza medie de deplasare a fazei mobile
D. cuprind timp de retenție, volum de retenție, raport de retenție, factor de retenție
E. factorul de retenție se exprimă prin raportul dintre cantitatea de analit care se
găsește în faza mobilă și cantitatea de analit care se găsește în faza staționară

110
Nr. Tema Enunț
770 31.20. ❋ În analiza HPLC se pot utiliza următorii detectori, cu excepţia:
A. detectori UV, Vis, IR
B. detector de ionizare în flacără
C. detector de fluorescență
D. detector – spectrometru de masă
E. detector refractometric
771 31.21. Cromatografia de schimb ionic:
A. este o tehnică lichid cromatografică
B. coloana este umplută cu fază staționară polimerică pe care sunt grefate grupări
acide ionizabile
C. coloana este umplută cu fază staționară polimerică pe care sunt grefate grupări
bazice ionizabile
D. fazele staționare sunt constituite din geluri
E. faza mobilă este formată din soluții neapoase
772 31.22. ❋ Cele mai importante caracteristici ale detectorilor utilizați în cromatografie
sunt următorii, cu excepţia:
A. specificitate
B. sensibilitate
C. limită de detecție
D. liniaritate
E. înălțimea talerului teoretic
773 31.23. Cromatografia de excludere sterică include următoarele tehnici, cu excepția:
A. filtrarea pe gel, în cazurile în care faza mobilă este apoasă
B. adsorbție la suprafața fazei staționare
C. permeația prin gel, în cazurile în care faza mobilă este organică
D. schimb ionic
E. excluderea de mărime
774 31.24. Cromatografia de excludere sterică este utilizată pentru:
A. separarea polimerilor sau a macromoleculelor cu masă moleculară mare
B. separarea de molecule cu mărime diferită
C. determinarea distribuției maselor moleculare
D. determinarea transmitanței
E. determinarea cantitativă a substanțelor volatile
775 31.25. Ecuația lui van Deemter face legătura între următorii parametrii:
A. difuzia longitudinală
B. lungime de undă
C. difuzia turbulentă
D. absorbanță
E. înălțimea talerului teoretic
776 32.1. ❋ Pentru ca o substanță să poată servi ca o titrosubstanță (substanță de referință)
ea trebuie să aibă următoarele caracteristici, cu excepţia:
A. să aibă o compoziție bine definită
B. să fie solubilă în solventul ales, cu obținerea unor soluții stabile
C. să fie stabilă
D. să prezinte un grad înalt de puritate
E. să nu fie solubilă în solventul ales

111
Nr. Tema Enunț
777 32.2. ❋ Factorul de molaritate al soluțiilor volumetrice preparate cu substanțe chimice
de referință este:
A. 0,90
B. 0,95
C. 0,97
D. 1,00
E. 1,10
778 32.3. ❋ Conform FR X, pentru stabilirea factorului de molaritate al soluției de acid
clorhidric 0.1 mol/l, titrosubstanța este:
A. hidroxid de sodiu
B. acetat de potasiu
C. hidrogenocarbonat de amoniu
D. hidrogenocarbonat de potasiu
E. hidroxid de potasiu
779 32.4. ❋ Conform FR X, pentru stabilirea factorului de molaritate al soluției de hidroxid
de sodiu 0.1 mol/l, titrosubstanța este:
A. acid clorhidric 100 g/l
B. acid clorhidric 200 g/l
C. acid sulfuric 100 g/l
D. acid oxalic
E. nici un răspuns corect
780 32.5. Următoarele substanțe se pot doza complexonometric, conform FRX:
A. carbonat bazic de magneziu
B. sulfat de aluminiu
C. bromură de sodiu
D. benzoat de sodiu
E. gluconat de calciu
781 32.6. Fenilbutazona din unguentul cu fenilbutazonă se dozează, conform FR X:
A. după dispersare în alcool
B. după dispersare în apă
C. prin titrare cu HCl 0,1 mol/l
D. în prezența indicatorului roșu de fenol
E. după dispersare, prin încălzire, în amestec alcool-eter în prealabil neutralizat
782 32.7. Conform FR X următoarele substanțe se pot doza cu EDTA-disodic:
A. carbonat de calciu
B. gluconat de calciu
C. clorură de sodiu
D. clorură de calciu
E. bromură de potasiu
783 32.8. ❋ Care dintre următoarele substanțe se poate doza cu EDTA-disodic, conform FR
X:
A. bromură de amoniu
B. clorură de amoniu
C. nitrat bazic de bismut
D. metenamină
E. cefotaximă sodică

112
Nr. Tema Enunț
784 32.9. Conform FR X, factorul de molaritate al soluției de tiosulfat de sodiu 0.01 mol/l
se stabilește utilizând:
A. permanganat de potasiu ca titrosubstanță
B. albastru de bromtimol ca indicator
C. dicromat de potasiu ca titrosubstanță
D. roșu de fenol ca indicator
E. amidon ca indicator
785 32.10. Factorul de molaritate pentru soluția volumetrică de permanganat de potasiu 0.02
mol/l se stabilește utilizând (conform FR X):
A. acid clorhidric 0,1 mol/l (R)
B. acid oxalic ca titrosubstanță
C. acid sulfuric 100 g/l (R)
D. fenolftaleină ca indicator
E. metiloranj ca indicator
786 32.11. ❋ Factorul de molaritate pentru soluția volumetrică de nitrit de sodiu 0.1 mol/l se
stabilește utilizând (conform FR X) următorii reactivi, mai puţin :
A. acid oxalic (R)
B. acid sulfanilic (R)
C. amoniac 100 g/l (R)
D. bromură de potasiu (R)
E. galben de metanil – soluție (I)
787 32.12. La stabilirea factorului de molaritate al soluției volumetrice de iod 0.01 mol/l sunt
utilizați următorii reactivi, mai puțin (conform FR X):
A. hidrogenofosfat de potasiu (R)
B. trioxid de arsen ca titrosubstanță
C. hidroxid de sodiu 1 mol/l
D. hidrogenocarbonat de sodiu (R)
E. metiloranj ca indicator
788 32.13. Conform FR X, la dozarea teofilinei sunt utilizați următorii reactivi și indicatori,
cu excepția:
A. nitrat de argint 0,1 mol/l
B. fenolftaleină - soluție (I)
C. hidroxid de sodiu 0,1 mol/l
D. acid percloric 0,1 mol/l în dioxan
E. albastru de bromtimol – soluție (I)
789 32.14. Conform FR X, la dozarea iodurii de potasiu sunt utilizați următorii reactivi și
indicatori, cu excepția:
A. hidroxid de sodiu 0,1 mol/l
B. fenolftaleină ca indicator
C. acid clorhidric (R)
D. roșu de fenol ca indicator
E. iodat de potasiu 0,05 mol/l
790 32.15. ❋ Conform FR X, la dozarea cafeinei se utilizează:
A. acid sulfuric 100 g/l
B. apă (R)
C. acid clorhidric 0,1 mol/l
D. acid percloric 0,1 mol/l în acid acetic anhidru
E. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l

113
Nr. Tema Enunț
791 32.16. ❋ Conform FR X, la dozarea benzoatului de sodiu se utilizează:
A. fenolftaleină ca indicator
B. acid clorhidric 0,1 mol/l
C. hidroxid de sodiu 0,1 mol/l
D. anhidridă acetică (R)
E. acid percloric 0,1 mol/l în dioxan
792 32.17. Conform FR X, la dozarea clorhidratului de efedrină sunt utilizați următorii
reactivi și indicatori, cu excepția:
A. acid acetic anhidru (R)
B. acetat de mercur (II) în acid acetic anhidru (R)
C. galben de metanil în dioxan ca indicator
D. acid clorhidric 0,1 mol/l
E. fenolftaleină ca indicator
793 32.18. La dozarea metronidazolului din supozitoarele cu metronidazol sunt utilizați
următorii reactivi și indicatori (conform FR X):
A. cloroform (R)
B. roșu de metil în cloroform (I)
C. fenolftaleină soluție (I)
D. acid clorhidric 0,1 mol/l
E. acid percloric 0,1 mol/l în dioxan
794 32.19. La dozarea acidului acetilsalicilic din comprimate sunt utilizați următorii reactivi
și indicatori (conform FR X):
A. roșu de metil (I)
B. cloroform (R)
C. alcool (R) neutralizat la fenolftaleină (I)
D. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l
E. albastru de bromtimol (I)
795 32.20. La dozarea clorhidratului de procaină din soluția injectabilă sunt utilizați
următorii reactivi și indicatori (conform FR X):
A. acid sulfuric 100 g/l (R)
B. nitrit de sodiu 0,1 mol/l
C. bromură de potasiu (R)
D. roșu de metil (I)
E. tropeolină 00 (I)
796 32.21. ❋ La dozarea acidului acetil salicilic din comprimate, ca indicator se utilizează
(conform FR X):
A. metiloranj – soluție (I)
B. fenolftaleină – soluție (I)
C. roșu de fenol – soluție (I)
D. albastru de bromtimol – soluție (I)
E. roșu de metil – soluție (I)
797 32.22. ❋ Conform FR X, care din următoarele substanțe nu se dozează prin metoda
acido – bazică în mediul anhidru?
A. clorhidrat de papaverină
B. cafeină
C. tetraborat de sodiu
D. benzoat de sodiu
E. hidrogenomaleat de proclorperazină

114
Nr. Tema Enunț
798 32.23. La determinarea concentrației soluției etalon de cobalt sunt utilizați următorii
reactivi și indicatori (conform FR. X):
A. acetat de amoniu (R)
B. negru eriocrom T (I)
C. murexid (I)
D. acid percloric 0,05 mol/l în dioxan
E. edetat disodic 0,05 mol/l
799 32.24. ❋ La determinarea concentrației soluției etalon de fer sunt utilizați următorii
reactivi și indicatori (conform FR. X), cu excepţia:
A. acid clorhidric 100 g/l (R)
B. iodură de potasiu (R)
C. murexid (I)
D. amidon (I)
E. tiosulfat de sodiu 0,1 mol/l
800 32.25. ❋ La determinarea concentrației soluției etalon de cupru sunt utilizați următorii
reactivi și indicatori (conform FR. X), cu excepţia:
A. acid acetic 300 g/l (R)
B. fenolftaleină - soluție (I)
C. iodură de potasiu (R)
D. amidon (I)
E. tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l
801 33.1. ❋ Conform FR X domeniul vizibil este cuprins între:
A. 400 -900 nm
B. 185 – 400 nm
C. 400 – 800 nm
D. 400 – 1300 nm
E. 700 – 1100 nm
802 33.2. ❋ Conform FR X domeniul ultraviolet este cuprins între:
A. 400 -900 nm
B. 185 – 400 nm
C. 400 – 800 nm
D. 400 – 1100 nm
E. 700 – 1100 nm
803 33.3. ❋ Conform FR X, spectrofotometrul de absorbție în UV-Vis se compune din
următoarele părți, cu excepţia:
A. sursa de radiații
B. monocromatorul
C. coloană cromatografică
D. amplificator
E. detector
804 33.4. ❋ Care dintre următoarele enunțuri nu este adevărat:
A. absorbanța este proporțională cu concentrația analitului
B. Legea Lambert-Beer este valabilă numai pentru soluții diluate
C. absorbanța este logaritmul zecimal al transmitanței
D. absorbanța este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii
incidente și intensitatea luminii transmise
E. absorbanța este proporțională cu grosimea stratului absorbant

115
Nr. Tema Enunț
805 33.5. ❋ Care dintre următoarele enunțuri nu este adevărat, referitor la absorbanța
specifică:
A. reprezintă absorbanța corespunzătoare unui strat de soluție cu grosimea de 1
cm
B. este o constantă specifică fiecărei substanțe la o lungime de undă dată
C. reprezintă absorbanța corespunzătoare unui strat de soluție ce conține 1 mg de
substanță în 100 ml
D. reprezintă absorbanța corespunzătoare unui strat de soluție ce conține 1 g de
substanță în 100 ml
E. se poate utiliza pentru a calcula concentrația unui analit
806 33.6. ❋ Spectrele de absorbție în UV-Vis se obțin grafic prin reprezentarea pe:
A. abscisă – transmitanța, ordonată - lungimea de undă
B. abscisă – absorbanța, ordonată - lungimea de undă
C. abscisă – lungimea de undă, ordonată – absorbanța
D. abscisă – concentraţie, ordonată – transmitanța
E. abscisă – concentraţie, ordonată – absorbanța
807 33.7. Sursa de radiații în VIS:
A. este o lampă de hidrogen
B. este o lampă cu fir de wolfram
C. este o lampă cu deuteriu
D. furnizează un fascicul cu radiații în domeniul 160 – 380 nm
E. furnizează un fascicul cu radiații în domeniul 320-2500 nm
808 33.8. Sursa de radiații în UV:
A. este o lampă de hidrogen
B. este o lampă cu fir de wolfram
C. este o lampă cu deuteriu
D. furnizează un fascicul cu radiații în domeniul 160 – 380 nm
E. furnizează un fascicul cu radiații în domeniul 320-2500 nm
809 33.9. ❋ Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenți într-o
moleculă, la tranziții electronice, se disting următoarele tipuri de electroni, cu
excepţia:
A. înveliș de electroni închis, în care electronii sunt implicați în legături chimice
B. electroni de tip σ
C. electroni de tip n
D. electroni care se găsesc sub forma perechilor de electroni neparticipanți în
învelișul exterior al unor atomi ușori
E. electroni de tip π, în legături duble și triple
810 33.10. Tranziția n-π*:
A. constă în saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegătură n pe un
orbital molecular de antilegatură π*
B. este o tranziție de intensitate mare
C. se întâlnește la sisteme nesaturate, exemplu - compuși carbonilici
D. este o tranziție de intensitate mică
E. apare în UV îndepărtat (sub 200 nm)

116
Nr. Tema Enunț
811 33.11. ❋ Tranzițiile de tip d-d*:
A. sunt specifice compușilor anorganici care implică electronii din orbitalii
moleculari d
B. se produc în domeniul UV
C. se produc în domeniul IR
D. sunt însoțite de o absorbtivitate mare
E. sunt specifice compușilor carbonilici
812 33.12. ❋ Următoarele enunțuri referitoare la tranzițiile σ – σ* sunt adevărate, cu o
excepție:
A. constă în saltul unui electron de pe un orbital molecular de legătură σ pe un
orbital σ*
B. apar în UV îndepartat
C. necesită multă energie
D. sunt tranziții puternice
E. apar în UV apropiat
813 33.13. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate, cu privire la electronii n,
implicați în tranziții electronice:
A. se găsesc sub forma perechilor de electroni neparticipanți în învelișul exterior
al unor atomi ușori
B. sunt mai puternic atrași de nucleele acestor atomi decât electronii σ
C. pot fi excitați cu radiații UV-VIS
D. pot contribui la absorbții în domeniul IR
E. nu pot fi excitați cu radiații UV-VIS
814 33.14. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate, cu privire la electronii implicați
în tranziții electronice:
A. electronii σ sunt implicați în legături covalente σ
B. electronii σ nu contribuie la absorbții în domeniul UV-Vis
C. electronii π sunt implicați în legături simple
D. electronii π sunt greu excitabili
E. electronii π sunt responsabili pentru majoritatea spectrelor electronice
815 33.15. Tranzițiile π – π*:
A. au loc în sisteme saturate
B. au loc în sisteme nesaturate care conțin o dublă legătură etilenică izolată
C. le corespund benzi de absorbție foarte intense
D. le corespund benzi de absorbție slabe
E. sunt tranziții puternice
816 33.16. Legea Lambert-Beer:
A. este legea fundamentală a absorbției
B. este valabilă numai pentru suspensii
C. este valabilă pentru soluții concentrate
D. este valabilă numai pentru soluții diluate
E. absorbanța este proporțională cu concentrația analitului

117
Nr. Tema Enunț
817 33.17. ❋ Care dintre următoarele enunțuri este adevărat:
A. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbție spre lungimi de
undă mai mari
B. efectul batocromic constă în creșterea intensității benzilor
C. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbție spre lungimi de
undă mai mici
D. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbție spre lungimi de
undă mai mici
E. efectul hipercromic constă în scăderea intensității benzilor
818 33.18. La alegerea solvenților utilizați în spectroscopia UV-Vis trebuie să se țină cont de
următoarele reguli:
A. este utilizat orice solvent
B. solventul nu trebuie să absoarbă semnificativ în regiunea spectrală utilizată
pentru determinarea unui analit
C. alegerea solventului potrivit este o problemă deosebită
D. interacțiunile dintre analiți și solvenți produc modificări în spectrul UV
E. trebuie să aibă maximul de absorbție la aceiași lungime de undă cu analitul
819 33.19. ❋ Ca detector în spectroscopia UV-Vis se poate utiliza:
A. detector cu ionizare în flacără
B. detector cu captură de electroni
C. fotodiode
D. detectorul termoionic
E. detectorul de conductibilitate termică
820 33.20. Determinarea concentrației în UV-Vis se face prin următoarele metode:
A. metoda normării ariilor
B. cu ajutorul absorbanței specifice
C. metoda volatilităților relative
D. metoda celor mai mici pătrate
E. metoda adausului standard
821 33.21. Avantajele spectrometriei derivate:
A. oferă o precizie mai mică decât spectrometria de ordin zero
B. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate
C. picurile spectrelor derivate sunt mai bine diferențiate
D. oferă o precizie mai mare decât spectrometria de ordin zero
E. oferă o rezoluție mai mică decât spectrul de ordin zero
822 33.22. Spectrele derivate din spectrometria de absorbție prezintă următoarele
caracteristici, cu excepția:
A. oferă o rezoluție mai bună decât spectrul inițial
B. rezoluția crește odată cu ordinul derivatei
C. rezoluția scade odată cu ordinul derivatei
D. amplitudinea picurilor derivate crește cu ordinul derivatei
E. nu oferă o rezoluție mai bună decât spectrul inițial

118
Nr. Tema Enunț
823 33.23. ❋ Care dintre următoarele enunțuri nu este corect referitor la spectrometria
derivată:
A. se aplică în analiza și controlul medicamentelor, analiza biochimică și de
laborator clinic
B. se aplică când spectrele compușilor din amestec nu sunt suficient de
diferențiate
C. în practica analitică se utilizează mai ales spectrele derivate de ordinul 1 și 2
D. cel mai utilizat spectru derivat utilizat în practica analitică este cel de ordinul 3
E. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate, mai diferențiate
824 33.24. În spectrometria derivată, spectrul derivat de ordinul 3 prezintă următoarele
caracteristici:
A. prezintă 2 maxime, unul mai mic, al doilea mai mare
B. prezintă 2 minime, din care unul mai important
C. prezintă 2 maxime ce corespund celor 2 puncte de inflexiune ale primei
derivate
D. ține seama de maximele și minimele spectrului derivatei de ordin imediat
superior
E. picul cel mai important este situat la aceeași lungime ca și maximul picului de
ordinul zero
825 33.25. În spectrometria derivată, spectrul derivat de ordinul 1 prezintă următoarele
caracteristici:
A. prezintă un maxim corespunzător punctului de inflexiune a părții ascendente a
spectrului de ordinul zero
B. prezintă un minim corespunzător punctului de inflexiune a părții descendente a
spectrului de ordinul zero
C. prezintă două maxime mai mici
D. prezintă două minime accentuate
E. se utilizează în practica analitică
826 34.1. Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristice toxicomaniei?
A. este determinată de consumarea repetată a unor doze constante de drog
B. este o intoxicație acută, periodică
C. la suprimarea consumului de drog apare sindromul de abstinență
D. este o intoxicație cronică
E. este însoțită de dependență fizică și/sau psihică
827 34.2. ❋ Dopingul reprezintă:
A. consumul de substanțe pentru a înlătura artificial senzația de oboseală
B. consumul de substanțe exclusiv sintetice pentru a mări performanțele fizice și
intelectuale
C. o intoxicație propriu-zisă
D. consumul de substanțe pentru a înlătura natural senzația de oboseală
E. consumul de substanțe psihoanaleptice fără a afecta integritatea fizică și psihică
a individului
828 34.3. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte despre alcoolism?
A. este o intoxicație accidentală
B. este o “incapacitate legată de alcool”
C. este o intoxicație cronică
D. este o toxicomanie
E. nu reprezintă o “incapacitate”

119
Nr. Tema Enunț
829 34.4. ❋ Manifestările organosomatice din alcoolism sunt:
A. hepatită
B. insomnie
C. polinevrită
D. delirium tremens
E. nevrită optică retrobulbară
830 34.5. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte despre farmacodependența
barbiturică?
A. se caracterizează prin dependență psihică și lipsa dependenței fizice
B. crește toleranța
C. toleranța se manifestă față de efectul hipnotic
D. la întreruperea bruscă a consumului apare sindrom de abstinență
E. toleranța este specifică față de un anumit derivat barbituric
831 34.6. ❋ Farmacodependența barbiturică se caracterizează prin:
A. retenție hidrică
B. creșterea capacității intelectuale
C. creştere ponderală
D. diureză crescută
E. logoree
832 34.7. Tulburările neurologice din farmacodependența barbiturică sunt:
A. amețeli
B. tremurături
C. logoree
D. tulburări de vedere
E. confuzii mintale
833 34.8. Tulburările psihice din farmacodependența barbiturică sunt:
A. halucinații vizuale
B. insomnie
C. delir halucinator
D. scăderea capacității intelectuale
E. tentativă de suicid
834 34.9. Amfetaminomania se caracterizează prin:
A. dependență fizică și psihică
B. dependență psihică moderată
C. lipsa toleranței
D. dependență psihică puternică
E. creșterea toleranței
835 34.10. ❋ Tulburările cardiovasculare din amfetaminomanie sunt:
A. tahipnee
B. aritmie
C. hipotensiune
D. astenie
E. bradicardie
836 34.11. Tulburările neuropsihice din amfetaminomanie sunt:
A. cefalee
B. confuzii mintale
C. somnolență
D. halucinații tactile
E. crize epileptiforme

120
Nr. Tema Enunț
837 34.12. ❋ Care dintre următoarele afirmații despre amfetaminomanie sunt adevărate?
A. s-a dezvoltat în perioada primului război mondial
B. este o toxicomanie minoră
C. prezintă aceeași incidență la orice vârstă
D. nu antrenează cu ușurință politoxicomanii
E. la întreruperea consumului se declanșează sindromul de abstinență
838 34.13. Canabismul se caracterizează prin:
A. dependență psihică puternică
B. toleranță maximă
C. pierdere ponderală exagerată
D. toleranță minimă
E. degradare psihică
839 34.14. ❋ Tulburările neuropsihice produse de consumul drogurilor din cânepa indiană
sunt:
A. halucinații
B. somnolență
C. cașexie
D. atitudine activă față de familie și societate
E. pierdere ponderală
840 34.15. Dietilamida acidului lisergic produce:
A. efect halucinogen
B. o toxicomanie minoră
C. dependență fizică și psihică
D. dependență psihică puternică
E. decădere fizică
841 34.16. Care dintre următoarele afirmații despre morfinomanie sunt adevărate?
A. se instalează după 1-2 doze de morfină
B. este produsă de un drog din grupa stupefiantelor
C. pentru diagnosticarea cazurilor se administrează nalorfină
D. lipsește toleranța
E. evoluează în mai multe etape
842 34.17. ❋ Simptomele caracteristice morfinomanului sunt:
A. extremități reci
B. creștere ponderală
C. midriază
D. tegumente umede
E. hipersecreţii
843 34.18. Sindromul de abstinență la morfină se manifestă prin:
A. hipotermie
B. bradicardie
C. crize de isterie
D. convulsii
E. dureri musculare
844 34.19. ❋ Care dintre următoarele simptome nu sunt caracteristice fazei euforice a
cocainomaniei?
A. senzație de bună dispoziție
B. mioză
C. senzație de vigoare
D. luciditate intelectuală
E. amabilitate exagerată

121
Nr. Tema Enunț
845 34.20. Administrarea cronică a cocainei prin mucoasa nazală produce:
A. halucinații tactile
B. delir
C. halucinații olfactive
D. tulburări respiratorii
E. vasodilatație prelungită
846 34.21. ❋ Cocainomania se caracterizează prin:
A. instalarea rapidă a obișnuinței
B. creştere ponderală
C. instalarea lentă a obișnuinței
D. scăderea toleranței
E. dependență psihică moderată
847 34.22. ❋ Care dintre următoarele afirmații despre heroină sunt false?
A. este cel mai puternic dintre derivații morfinei
B. este un compus interzis ca medicament
C. este monoacetilmorfină
D. se biotransformă la morfină
E. este un derivat de semisinteză al morfinei
848 34.23. Heroinomania se caracterizează prin:
A. sindrom de abstinență grav
B. administrarea drogului prin prizare
C. efect euforizant de aceeași intensitate cu al morfinomaniei
D. stimularea centrilor respiratori
E. administrarea drogului prin fumat și parenteral
849 34.24. ❋ Tabagismul:
A. produce creștere ponderală
B. produce o ușoară dependență psihică
C. scade riscul de infarct miocardic
D. este o toxicomanie majoră
E. produce o puternică dependență psihică
850 34.25. ❋ În mod natural, tutunul conține:
A. nicotină
B. nicotină, oxid de carbon și hidrocarburi polinucleare cancerigene
C. oxid de carbon
D. nicotină și oxid de carbon
E. nicotină și hidrocarburi polinucleare cancerigene
851 35.1. Esențiale pentru acțiunea spasmolitică a atropinei sunt:
A. structura de tropanol
B. structura de pseudotropanol
C. nucleul morfinanic
D. atomul de azot cuaternar
E. integritatea legăturii amidice
852 35.2. Următorii alcaloizi lisergici au acțiune ocitocică:
A. dihidroergocristina
B. dihidroergotamina
C. ergometrinina
D. ergotamina
E. dihidroergotoxina

122
Nr. Tema Enunț
853 35.3. Morfina:
A. determină mioză
B. determină midriază
C. este un derivat peptidic
D. are acțiune spasmolitică
E. are acțiune diuretică
854 35.4. Administrarea rezerpinei este indicată în:
A. ulcer gastric
B. depresie
C. hipertensiune arterială
D. epilepsie
E. sarcină
855 35.5. Ipecacuanhae radix conține alcaloizi:
A. derivați ai acidului lisergic
B. derivați de tip aminoalcool
C. cu nucleu izochinoleinic
D. derivați de ornitină
E. derivați de triptofan
856 35.6. Acțiunea analgezică a morfinei este imprimată de:
A. structura terminală de tirozină
B. puntea epoxi de la C15-C16
C. gruparea cetonică de la C3
D. structura sterolică
E. gruparea de amină primară
857 35.7. La doze terapeutice, codeina:
A. are acțiune diuretică
B. antagonizează efectul analgezicelor
C. este un analeptic respirator
D. este un analgezic slab
E. se indică în intoxicații cu insecticide organo-fosforice
858 35.8. Rauwolfiae radix conține:
A. scopolamina
B. raubazina
C. ergometrina
D. emetina
E. cefelina
859 35.9. Atropina:
A. se folosește în terapeutică ca antispastic
B. este un alcaloid cuaternar
C. determină mioză
D. are acțiune antitumorală
E. se găsește în produsul Opium
860 35.10. Prin hidrogenarea alcaloizilor peptidici din Secale cornutum:
A. se intensifică acțiunea ocitocică
B. dispare acțiunea ocitocică
C. creşte toxicitatea
D. se intensifică efectul antitumoral
E. apare efectul sedativ

123
Nr. Tema Enunț
861 35.11. Emetina acționează ca:
A. antiemetic
B. antihipertensiv
C. antidepresiv
D. antimalaric
E. expectorant
862 35.12. Principalele contraindicații ale alcaloizilor tropanici sunt:
A. glaucom
B. inflamații ale irisului
C. ulcerul gastro-duodenal
D. Parkinson
E. intoxicații cu ciuperci din genul Amanita
863 35.13. Papaverina:
A. are efect analgezic
B. are nucleu morfinanic
C. provoacă farmacodependență
D. are efect anticoagulant
E. are efect coronoradilatator
864 35.14. Produsul Secale cornutum:
A. se obține din capsulele imature de Papaver somniferum
B. se administrează parenteral
C. conține codeină
D. reprezintă scleroții ciupercii Claviceps purpurea
E. conține noscapină
865 35.15. Următorii alcaloizi au acțiune antimicrobiană:
A. cheleritrina
B. beladonina
C. narcotina
D. atropina
E. cocaina
866 35.16. Totalul alcaloidic din Chelidonii herba:
A. prezintă efect sialagog
B. determină constipație
C. are un efect colecistokinetic
D. are efect emetic
E. prezintă efect hipotensiv
867 35.17. Care dintre următorii alcaloizi au acțiune antispastică/spasmolitică:
A. morfina
B. chelidonina
C. emetina
D. noscapina
E. rezerpina
868 35.18. Belladonnae folium:
A. reprezintă frunzele recoltate de la specia Atropa belladonna
B. reprezintă latexul tulpinilor de Atropa belladonna
C. în stare proaspătă conțin drept alcaloid major cocaina
D. în stare proaspătă conțin drept alcaloid major atropina
E. conțin codeină

124
Nr. Tema Enunț
869 35.19. Opium:
A. reprezintă latexul de Chelidonii herba
B. are proprietăți proteolitice
C. se folosește pentru extirparea negilor
D. conţine ergotamina
E. are acțiune antidiareică
870 35.20. Dihidroergotoxina:
A. se indică în hipotensiunea ortostatică
B. prezintă proprietăți vasoconstrictoare
C. se indică ca antimigrenos
D. se recomandă în tulburările circulatorii cerebrale
E. are efect ocitocic
871 35.21. Următorii alcaloizi au proprietăți antitusive:
A. scopolamina
B. berberina
C. codeina
D. papaverina
E. sanguinarina
872 35.22. În afecțiunile bronșice, produsul Ipecacuanhae radix se prelucrează sub formă de:
A. ulei gras
B. extract diclormetanic
C. ulei volatil
D. infuzie
E. se folosește doar emetina în stare pură
873 35.23. Nalorfina:
A. provoacă farmacodependență
B. este un antidot în intoxicațiile cu morfină la toxicomani
C. are acţiune algogenă
D. are efect spasmolitic
E. este un compus natural
874 35.24. Următorii alcaloizi sunt cuaternari și colorați:
A. narceina
B. sanguinarina
C. chelidonina
D. tebaina
E. rezerpina
875 35.25. Următorii alcaloizi stimulează circulația cerebrală:
A. ajmalicina
B. ergotamina
C. ergotoxina
D. ergocristina
E. dihidroergotamina

125