Grile Farmacologie PDF

10 Rezidefttiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I
F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:

A. fenobarbitalul
B. cimetidina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. cloramfenicol
(pag. 46-171)
F1201058. Efectul primului pasaj hepatic:
A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament

B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
D. poate determina activarea unor compusi
E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin
(pag. 46-171)
F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:

A. sublingual
B. oral
C. intrarectal
D. intravenos
E. intraarterial
(pag. 46-171)
F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale
(pag. 46-171)
F1301061. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.

(pag. 46-171)
F1301062. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
(pag. 46-171)
F1301063. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
10 BazadedatecuintrebaripentruConcursulNationaldeRezidentiat,sesiunea2004 www.rezidentiat2004.ro
C. cai utilizate numai pentru medicamente;

D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si
devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
(pag. 46-171)
F1301064. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;

E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
(pag. 46-171)
F1301065. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
(pag. 46-171)
F1301066. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.
(pag. 46-171)
F1301067. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
(pag. 46-171)
F1301068. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
(pag. 46-171)
F1301069. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)
F1301070. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
(pag. 46-171)
F1301071. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
(pag. 46-171)
F1301072. Inductia enzimatica:

A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
(pag. 46-171)
F1301073. Medicamentele administrate parenteral:

A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.),
subcutanata (s.c);
B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);
C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;
E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
(pag. 46-171)
F1301074. Rinichiul este calea de excretie:
A. pentru foarte multe medicamente;

B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
(pag. 46-171)
F1401075. Administrarea sublingual! are urm! toarele avantaje:

A. permite absorb#ia moleculelor puternic ionizate
B. evit inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
C. permite administrarea substan#elor iritante
D. este condi#ionat de hidrosolubilitate
E. favorizeaz o absorb#ie rapid a substan# ei medicamentoase
(pag. 68)
F1401076. Calea de administrare rectal ! a medicamentelor:

A. permite o absorb#ie rapid $i complet
B. evit în totalitate efectul primului pasaj hepatic
C. se utilizeaz numai pentru ob#inerea unor efecte terapeutice locale
D. se recomand la bolnavii cu v rs turi, leziuni ale cavit # ii bucale, în pediatrie
E. permite evitarea degrad rii principiului activ de c tre sucurile gastrice
(pag. 68)
F1401077. Calea intraarterial! este utilizat! la bolnavii cu:

A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice
B. hemoragii acute
C. edem pulmonar acut
D. tulbur ri circulatorii periferice grave
E. infarct miocardic acut
(pag. 79)
F1401078. Care dintre urm!toarele afirma ii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice
este incorect!
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil $i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influen#eaz laten#a $i durata ac# iunii medicamentului
(pag. 86)
F1401079. Care dintre urm!toarele afirma ii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice
este incorect!:
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil $i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentul slab legat de proteinele plasmatice are un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influen#eaz laten#a $i durata ac# iunii medicamentului
(pag. 85)
F1401080. Care dintre urm!toarele substan e medicamentoase produc induc ie enzimatic! :

A. izoniazida
B. eritromicina
C. rifampicina
D. griseofulvina
E. fenitoina
(pag. 120)
F1401081. În stadiul II al biotransform! rii medicamentelor, au loc urm!toarele tipuri de reac ii:
A. hidrolize
B. sulfoconjug ri
C. oxid ri
D. glucuronoconjug ri
E. acetil ri
(pag. 125)
F1401082. Nu sufer! efectul primului pasaj, medicamentele administrate pe cale:

A. intrarectal
B. intravenoas
C. intracardiac
D. intraarterial
E. oral
(pag. 37)
F1401083. Pot fi administrate pe cale ocular ! urm!toarele forme farmaceutice:

A. cataplasme
B. ungvente
C. sisteme terapeutice cu eliberare programat
D. geluri
E. implante terapeutice solubile
(pag. 74)
F1401084. Preciza i factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:

A. frac#ia de medicament legat de proteinele tisulare
B. concentra#ia substan#ei medicamentoase din compartimentele hidrice ale organismului
C. clerance-ul hepatic intrinsec
D. debitul sanguin hepatic
E. frac#ia de medicament liber în sânge
(pag. 40)
F1401085. Se elimin! prin bil! sub form! activ ! în cantit! i semnificative:

A. ampicilina
B. tetraciclina
C. eritromicina
D. penicilina G
E. streptomicina
(pag. 141)
F1401086. Se recomand! monitorizarea concentra iei plasmatice la urm!toarele medicamente:

A. antiepileptice
B. antibiotice betalactamice
C. s rurile de litiu
D. digitalice
E. bronhodilatatoarele simpaticomimetice
(pag. 90)
F1401087. St!rile patologice care pot modifica clerance-ul hepatic al unui medicament sunt:
A. insuficien#a cardiac
B. hipertiroidia
C. insuficien#a respiratorie
D. ciroza hepatic
E. sindromul dislipidemic
(pag. 40)
F1501088. Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoas ! deoarece:

A. cresc concentra #iile plasmatice ale formei libere de anticoagulant
B. cresc concentra #iile plasmatice ale formei libere de fenilbutazon
C. este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral
D. se produce inhibi# ie enzimatic încruci$at
E. cre$te coagulabilitatea sângelui
(pag. 125)
F1501089. Factori specifici care cresc absorb ia i.m. a medicamentelor:

A. în repaus mai mare decât în mi $care
B. din bra# mai mare decât din fes
C. asocierea cu factori vasoconstrictori
D. la b rbat este mai crescut decât la femeie
E. masaj local
(pag. 80)
F1501090. Factori specifici ce influen eaz! favorabil absorb ia percutanat! a medicamentelor:

A. caracter hidrofil al substan#ei
B. caracter lipofil al substan#ei
C. coeficient de partaj 1 între stratul cornos $i vehiculul formei farmaceutice
D. coeficient de partaj mai mic decât 1 între stratul cornos $i vehiculul formei farmaceutice
E. masaj local
(pag. 75, 76)
F1501091. Factorii care favorizeaz ! absorb ia la nivel bron$ iolar:

A. ritm respirator rapid
B. oprirea voluntar a respira#iei
C. transportul cu ajutorul mi$c rilor cililor celulelor epiteliului bron$iolar
D. particule din aerosol cu diametrul egal cu 1 – 8 micrometri
E. particule cu diametrul mai mic de 0,5 – 1 micrometru
(pag. 72)
F1501092. Factorii ce influen eaz! viteza de eliminare renal! :

A. distribuirea în sectoarele hidrice
B. procentul de legare de proteinele plasmatice
C. vârsta
D. ulcerul gastric
E. icterul mecanic
(pag. 137)
F1501093. O substan ! medicamentoas! bazic! se afl! în cantitate mai mare în forma nedisociat! când:
A. pH > pKa
B. pKa > pH
C. pKa – pH > 0
D. pH – pKa > 0
E. pH – pKa = 0
(pag. 51)
F1501094. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:

A. cu consum de energie
B. contra gradientului de concentra #ie
C. în sensul gradientului de concentra#ie
D. în func#ie de interrela#ia pH – pK
E. pentru substan#e medicamentoase liposolubile, nedisociate
(pag. 53)
F1501095. Urm!toarele st!ri patologice influen eaz! absorb ia oral! a medicamentelor:

A. bron$ita cronic
B. insuficien#a cardiac
C. enterocolita
D. spasmul sfincterului piloric
E. febra
(pag. 62)
F1601096. Bariera sânge lapte este u$ or permeabil! pentru:

A. Medicamente lipofile neionizate
B. Medicamente bazice, care se pot concentra în lapte
C. Medicamente hidrofile, cu molecul mare
D. Medicamente disociate electrolitic
E. Compu$i macromoleculari
(pag. 95)
F1601097. Calea intraarterial! :

A. Este o cale de referin# absolut , exclude primul pasaj hepaj hepatic $i pulmonar
B. Se folose$te mai frecvent decât calea intravenoas
C. Se utilizeaz în tulbur ri circulatorii periferice grave
D. Se preteaz la administrarea substan#elor citotoxice în tumori canceroase
E. Nu evit inactivarea la primul pasaj hepatic
(pag. 79)
F1601098. Calea sublingual! :

A. Permite numai administrarea substan#elor liposolubile $i active la doze mici
B. Asigur o absorb#ie rapid $i efect promt
C. Se poate utiliza numai pentru substan#ele hidrosolubile care se dizolv lent în saliv
D. Ocole$te bariera hepatic
E. Este util pentru medicamentele degradabile în tubul digestiv (izoprenalina)
(pag. 67-68)
F1601099. Care dintre urm! toarele medicamente pot produce induc ie enzimatic! ?
A. Tolbutamida
B. Griseofulvina
C. Fenitoina
D. Paracetamolul
E. Izoniazida
(pag. 120)
F1601100. Care sunt consecin ele induc iei enzimatice?

A. Sc derea efectului terapeutic în timp
B. Apari#ia toleran#ei
C. Cre$terea efectului terapeutic în timp
D. Tendin#a de cre$tere a dozei cu cre$terea frecven#ei efectelor adverse
E. Supradozarea relativ a medicamentelor administrate concomitent
(pag. 122)
F1601101. Cinetica de ordinul 0 în procesul de absorb ie este caracteristic ! pentru:

A. Administrarea i.v. a medicamentelor în bolus
B. Perfuzia i.v. cu debit constant
C. Administrarea medicamentelor sublingual
D. Anestezia general cu debit constant de gaze
E. Administrarea formelor farmaceutice medicamentoase cu cedare controlat
(pag. 58)
F1601102. Induc ia enzimatic! se caracterizeaz ! prin:

A. Existen#a unui medicament care cre $te rata sintezei enzimelor microzomiale hepatice
B. Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul
C. Efecte favorabile în icterul nuclear prin inducerea UDP-glucuroniltransferazei
D. Efecte favorabile în porfiria hepatic prin induc#ia ALA-sintetazei
E. Cre$terea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos)
(pag. 120,122)
F1601103. Se pot administra intravenos:

A. Solu#ii apoase sau emulsii ulei/ap
B. Substan#e iritante pentru # esuturi
C. Suspensii apoase sterile $i apirogene
D. Solu#ii sterile $i apirogene cu con# inut de substan#e tensioactive
E. Volume mari de solu#ii (prerfuzii)
(pag. 78-79)
F1601104. Sunt reac ii de biotransformare de faz ! II (conjug!ri):

A. Glucuronoconjugarea
B. Acetilarea
C. O-, S-, N-metilarea
D. Glutation-conjugarea
E. Decarboxilarea
(pag. 128)
F2101105. Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi scazuta la asocierea cu urmatoarele

medicamente:
A. rifampicina
B. paracetamol
C. fenobarbital
D. griseofulvina
E. cimetidina
(pag. 120-121)
F2101106. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de

transport:
A. pielea
B. placenta
C. mucoasa sublinguala
D. mucoasa intestinului subtire
E. mucoasa rectala
(pag. 47-48)
F2101107. In cazul caii de administrare sublinguala propriu-zisa, sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. se foloseste atat pentru actiunea generala, cat si locala
B. mucoasa este lipidica, fara pori, permeabila pentru substante lipofile
C. este o cale de urgenta
D. nivelele plasmatice ale substantelor absorbite prezinta doua picuri
E. comprimatele administrate sunt de talie mare, dar usoare
(pag. 67-68)
F2101108. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele
caracteristici:
A. diametrul optim al aerosolilor este circa 3 microni
B. circa 80% din aerosoli ajung in tubul digestiv, prin deglutitie
C. dezavantajul unei doze mari, fata de calea per os
D. avantajul diminuarii efectelor secundare sistemice
E. nivelurile serice prezinta un singur pic
(pag. 72-73)
F2101109. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici:

A. difuzeaza substantele lipofile
B. include transfer specializat
C. difuzeaza medicamente legate de proteinele plasmatice
D. filtreaza substante cu masa moleculara mare, pana la 60000
E. nu depinde de modificarile de pH sanguin
(pag. 92)
F2101110. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici:

A. metabolizeaza substante lipofile si hidrofile
B. prezinta specificitate de substrat
C. utilizeaza oxigen molecular
D. catalizeaza 7 tipuri de oxidari, precum si glucuronoconjugarea
E. depind de citocromul P450 redus
(pag. 112-113)
F2101111. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi:

A. iod
B. fier
C. tetraciclina
D. tiopental
E. hexobarbital
(pag. 98)
F2101112. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a
medicamentelor:
A. filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
B. substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva
C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali
D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa
E. interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea
riscului aparitiei reactiilor adverse
(pag. 137)
F2101113. Precizati care medicamente nu se pot administra pe cale intravenoasa (i.v.):

A. hemolitice
B. cu pH diferit de cel sanguin
C. care precipita proteinele plasmatice
D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
E. iritante tisulare
(pag. 77, 78)
F2101114. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:

A. cu masa mica
B. nedisociate
C. lipofile
D. cationi trivalenti
E. legate de proteine
(pag. 49, 64)
F2101115. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenta absorbtia si biodisponibilitatea

anumitor medicamente prin urmatoarele interactiuni directe sau indirecte:
A. formarea de chelati greu absorbabili cu ionii bi- si trivalenti
B. adsorbtia moleculelor de substanta activa
C. cresterea ph
D. favorizarea absorbtiei tetraciclinelor
E. reducerea hidrosolubilitatii acizilor
(pag. 63)
F2101116. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. de la mama la fat difuzeaza exclusiv substante lipofile
B. fatul are sisteme active de transport pentru a se debarasa de medicamentele biotransformate enzimatic
C. nu difuzeaza hormonii sexuali
D. difuziunea creste pe masura evolutiei sarcinii
E. difuziunea este crescuta de catre ocitocice
(pag. 94, 95)
F2101117. Notati consecintele posibile ale inductiei enzimatice:

A. stimularea sintezei proteice microzomale
B. modificarea aspectului electronomicroscopic al reticulului endoplasmatic
C. cresterea greutatii ficatului
D. intensificarea actiunii farmacodinamice a unor medicamente
E. aparitia tolerantei la unele medicamente
(pag. 122)
F2101118. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru:

A. starea amorfa
B. starea anhidra
C. formele metastabile
D. starea hidratata
E. starea cristalina
(pag. 31)
F2101119. Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. in intoxicatii trebuie scurtcircuitat
B. participa medicamente liposolubile
C. participa medicamente bazice
D. participa medicamente acide
E. participa exclusiv medicamentele administrate per os
(pag. 101)
F2101120. Urmatoarele medicamente, la concentratii plasmatice din zona terapeutica, satureaza

sistemele enzimatice care le metabolizeaza, urmand o cinetica de tip Michaelis-Menten:
A. rifampicina
B. fenitoina
C. griseofulvina
D. teofilina
E. fenobarbital
(pag. 113)
F2101121. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii
totale de apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri:
A. insuficienta renala
B. gravida
C. nou-nascut
D. obez
E. varstic
(pag. 97, 100)
F2101122. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica:

A. hidrosolubilitatea medicamentului
B. liposolubilitatea medicamentului
C. caracterul acid al medicamentului
D. caracterul bazic al medicamentului
E. procentul mare de legare de proteinele plasmatice
(pag. 101, 141)
F2101123. Sunt neuroleptice cu efecte secundare neurologice marcate (sindrom parkinsonian, acatizie,
diskinezie):
A. butirofenone
B. diazepine $i oxazepine
C. fenotiazine piperazinilalchilice
D. fenotiazine aminoalchilice
E. fenotiazine piperidilalchilice
(pag. 121-122)
F2101124. Clorpromazina poate induce urmatoarele RA:

A. somnolenta
B. efecte toxice hepatice
C. reactii alergice
D. tulburari extrapiramidale intense
E. reactivarea crizelor epileptice
(pag. 123-125)
F2201125. Calea orala de absorbtie a medicamentelor :

A. are o latenta redusa
B. este utila mai ales pentru administrari repetate si tratament de intretinere
C. biodisponibilitatea este inferioara cailor parenterale
D. se utilizeaza doar pentru a obtine un efect sistemic
E. se utilizeaza frecvent pentru administrarea insulinei
(pag. 46-171)
F2201126. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt
adevarate:
A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala
B. se pot administra gaze si lichide volatile
C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima
D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata
E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.
(pag. 46-171)
F2201127. Calea intravenoasa:

A. este indicata in urgente
B. permite administrarea suspensiilor sterile si apirogene cu particule fine
C. are o latenta a efectului foarte scurta
D. permite administrarea unor substante iritante pentru tesuturi
E. are avantajul de a evita toate efectele primului pasaj .
(pag. 46-171)
F2201128. Bariera hemato-encefalica:

A. nu contine sisteme membranare de transport activ
B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial
C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu
D. este traversata cu usurinta de dopamina
E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice.
(pag. 46-171)
F2201129. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate:
A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul
B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice
C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice
D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta
E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.
(pag. 46-171)
F2201130. Circuitul entero-hepatic:

A. se desfasoara pentru medicamentele administrate per os sau pe alte cai
B. are drept consecinta cresterea vitezei de eliminare a medicamentelor
C. scade durata de actiune a medicamentelor
D. apare in cazul rifampicinei si eritromicinei
E. poate favoriza unele efecte adverse.
(pag. 46-171)

A. apare in aproximativ 3 saptamani
B. este favorizata de dozele mari de medicament
C. poate fi produsa de fenobarbital
D. duce la cresterea efectului terapeutic in timp
E. poate fi produsa de insecticidele halogenate.
(pag. 46-171)
F2201132. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea renala a medicamentelor sunt adevarate:
A. se realizeaza doar prin mecanisme active
B. secretia tubulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
C. medicamentele legate puternic de proteinele plasmatice se elimina rapid
D. eliminarea renala este influentata negativ de insuficienta cardiaca
E. viteza de eliminare a medicamentelor creste cu numarul sectoarelor hidrice in care se distribuie.
(pag. 46-171)
F2201133. Eliminarea pe cale cutanata:
A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare
B. poate aparea in cazul iodurilor

C. nu prezinta importanta terapeutica
D. prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As
E. poate aparea in cazul barbituricelor.
(pag. 46-171)
F2201134. Filtrarea:
A. se realizeaza in sensul gradientului de concentratie
B. este caracteristica substantelor lipofile
C. se face cu consum de energie
D. are nevoie de sisteme speciale de transport
E. se realizeaza la nivelul porilor membranei.
(pag. 46-171)
F2201135. Difuziunea simpla:

A. se realizeaza cu consum de energie
B. este in functie de gradul de ionizare al substantei
C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare
D. este caracteristica substantelor hidrofile
E. implica competitia pentru transportor.
(pag. 46-171)
F2201136. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie:

A. filtrarea
B. difuziunea simpla
C. difuziunea facilitata
D. transportul activ
E. pinocitoza.
(pag. 46-171)
F2201137. Calea de administrare a unui medicament se alege:

A. functie de starea bolnavului
B. functie de locul unde dorim efectul
C. functie de viteza cu care dorim efectul
D. functie de caracteristicile medicamentului
E. functie de receptorii pe care actioneaza.
(pag. 46-171)
F2201138. Care din urmatoarele cai de administrare sunt cai naturale:

A. sublinguala
B. vaginala
C. intravenoasa
D. cutanata
E. intrarahidiana.
(pag. 46-171)
F2201139. Care din urmatoarele cai sunt folosite doar pentru efecte sistemice:
A. intrapericardic
B. sublingual
C. oral
D. subcutanat
E. cutanat.
(pag. 46-171)
F2201140. Care sunt factorii fiziologici care pot influenta absorbtia orala a unui medicament:
A. PH-ul
B. timpul de golire al stomacului
C. prezenta altor medicamente
D. diareea
E. temperatura mediului ambiant.
(pag. 46-171)
F2201141. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica:
A. sarurile de fier
B. carbonatul de calciu
C. digoxinul
D. teofilina
E. diosmectita.
(pag. 46-171)
F2201142. Absorbtia orala:

A. nu este influentata de vascularizatia locala
B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase
C. nu este influentata de continutul intestinal
D. nu este influentata de flora microbiana digestiva
E. este influentata de peristaltismul intestinal.
(pag. 46-171)
F2201143. Avantajele caii orale sunt:

A. este o cale naturala
B. se preteaza la administrari repetate
C. biodisponibilitatea este superioara cailor parenterale
D. se pot administra substante cu structura polipeptidica
E. latenta este scurta fiind o cale utilizata in urgente
(pag. 46-171)
F2201144. La administrarea sublinguala:

A. latenta este lunga
B. substantele absorbite sunt hidrofile
C. mucoasa sublinguala subtire favorizeaza absorbtia
D. saliva preia o parte din substanta medicamentoasa
E. se evita primul pasaj pulmonar
(pag. 46-171)
F2201145. Calea rectala:

A. se foloseste doar pentru efecte sistemice
B. evita intotdeauna primul pasaj hepatic
C. este folosita in urgente
D. este folosita la persoanele cu varsaturi, copii, inconstienti
E. nu este intotdeauna bine tolerata, aparand reflexul de respingere
(pag. 46-171)
F2201146. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta:

A. prin masaj
B. prin vasoconstrictoare
C. prin pansamente ocluzive
D. la varstnici
E. in zone cu leziuni si inflamatii cutanate
(pag. 46-171)
F2201147. Care din substantele medicamentoase sunt conditionate sub forma de sisteme
transdermice:
A. adrenalina
B. nitroglicerina
C. aspirina
D. estradiolul
E. furosemidul
(pag. 46-171)
F2201148. Bariera hemato-encefalica :

A. Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite
B. Este traversata usor de substante disociate
C. Prezinta sisteme membranare de transport activ
D. Este mai putin permeabila in inflamatia meningelui
E. Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele.
(pag. 46-171)
F2201149. Trec placenta si trebuie evitate la gravide:

A. Tetraciclina
B. Ampicilina
C. Vitamina D
D. Fenitoina
E. Benzodiazepinele
(pag. 46-171)
F2201150. Etapele circuitului entero-hepatic sunt:

A. intestin - circulatie sistemica
B. intestin - vena porta
C. ficat - bila
D. ficat - circulatie sistemica
E. bila - stomac.
(pag. 46-171)
F2201151. Care medicamente se leaga ireversibil de substraturile receptoare:
A. fluostigmina
B. fenoxibenzamina
C. aspirina
D. hidrocortizonul
E. ranitidina.
(pag. 46-171)
F2201152. Care din urmatoarele medicamente sunt metaboliti activi ai altor substante:
A. paracetamolul
B. codeina
C. prednisonul
D. dopamina
E. oxazepamul
(pag. 46-171)
F2201153. Care din afirmatiile referitoare la primul pasaj nu sunt adevarate:

A. reprezinta biotransformarea medicamentului inainte de a ajunge in circulatia sistemica arteriala
B. poate fi redus prin cresterea dozei sau schimbarea caii de administrare
C. calea intravenoasa evita orice prim pasaj
D. prin efectul primului pasaj medicamentele sunt intotdeauna inactivate
E. poate fi intestinal, hepatic, pulmonar.
(pag. 46-171)
F2201154. Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare:

A. oxidarea
B. conjugarea
C. reducerea
D. hidroliza
E. metilarea.
(pag. 46-171)
F2201155. Biotransformarea:
A. se face diferit la specii diferite
B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut
C. este redusa in hepatita cronica si ciroza
D. este crescuta de post
E. este crescuta de inhibitia enzimatica.
(pag. 46-171)
F2201156. Care din urmatoarele medicamente sunt inductoare enzimatice:

A. cloramfenicolul
B. cimetidina
C. fenobarbitalul
D. eritromicina
E. carbamazepina
(pag. 46-171)
F2201157. Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitoare enzimatice:

A. rifampicina
B. fumul de tutun
C. alcoolul in administrarea acuta
D. cimetidina
E. fenitoina.
(pag. 46-171)
F2201158. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate:
A. eliminarea se face prin mecanism activ
B. eliminarea creste cu cresterea filtrarii glomerulare
C. se elimina biliar orice substanta administrata parenteral
D. medicamentele eliminate biliar intra in circuitul enterohepatic
E. eliminarea biliara a unor antibiotice este benefica in infectii biliare.
(pag. 46-171)
F2201159. Care din urmatoarele medicamente pot fi administrate sublingual:
A. neostigmina
B. nitroglicerina
C. captopril
D. izoprenalina
E. nifedipin
(pag. 46-171)
F2201160. Intravenos:
A. nu se pot administra volume mari de solutie
B. se evita primul pasaj hepatic
C. se pot administra solutii nutritive
D. efectul apare rapid
E. nu se administreaza suspensii.
(pag. 46-171)
F2301161. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
(pag. 46-171)
F2301162. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
(pag. 46-171)
F2301163. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
(pag. 46-171)
F2301164. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
(pag. 46-171)
F2301165. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.
(pag. 46-171)
F2301166. Viteza absorbtiei medicamentelor administrate oral in diferite forme farmaceutice descreste
in ordinea:
A. solutii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
B. solutii, emulsii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
C. solutii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate drajeuri;
D. drajeuri, comprimate, capsule, pulberi, suspensii, emulsii, solutii;
E. solutii, emulsii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate, drajeuri.

(pag. 46-171)
F2301167. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.
(pag. 46-171)
F2301168. Medicamentele administrate parenteral:

A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.),
subcutanata (s.c);
B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);

C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;
E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
(pag. 46-171)
F2301169. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;
E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
(pag. 46-171)
F2301170. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
(pag. 46-171)
F2301171. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
(pag. 46-171)

A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
(pag. 46-171)
F2301173. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
C. cai utilizate numai pentru medicamente;
D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si
devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
(pag. 46-171)
F2301174. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
(pag. 46-171)
F2301175. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)
F2301176. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de
substanta medicamentoasa:
A. liposolubilitatea formei nedisociate;

B. doza si concentratia;
C. tipul membranei;
D. structura chimica;
E. greutatea moleculara (masa moleculara).
(pag. 46-171)
F2301177. Unele cai de administrare a medicamentelor sunt utilizate exclusiv pentru efectele locale, la
nivelul caii:
A. calea oculara;
B. calea intravenoasa;
C. calea intravaginala;
D. calea subcutanata;
E. calea intraarticulara.
(pag. 46-171)
F2301178. Alegerea caii de administrare se face in functie de multiple considerente legate de bolnav si
medicament:
A. viteza instalarii efectului;
B. locul actiunii urmarite;
C. biodisponibilitatea medicamentului pe diferite cai;
D. costul tratamentului;
E. starea bolnavului.
(pag. 46-171)
F2301179. Dintre caile de administrare a medicamentelor sunt cai naturale:

A. calea sublinguala;
B. calea respiratorie;
C. calea intravenoasa;
D. calea intrarectala;
E. calea orala.
(pag. 46-171)
F2301180. Dintra caile de administrare a medicamentelor sunt cai artificiale (parenterale):

A. calea subcutanata;
B. calea cutanata;
C. calea intramusculara;
D. calea intravenoasa;
E. calea oculara.
(pag. 46-171)
F2501181. Scade apa total! din organism:

A. la femeia gravid
B. la b trâni
C. la nou n scut
D. la prematur
E. în obezitate
(pag. 9)
F2501182. Medicamente metabolizate în metaboli i cu alt tip de ac iune

A. Fenilbutazona
B. Adrenalina
C. Acid acetilsalicilic
D. Codeina
E. Amitriptilina
(pag. 107)
F2501183. Consecin ele distribuirii medicamentelor în toate compartimentele hidrice sunt:

A. cre$terea vitezei de eliminare
B. mic$orarea vitezei de eliminare
C. cre$ terea timpului de înjum t #ire plasmatic
D. sc derea duratei de ac #iune
E. cre$ terea duratei de ac#iune
(pag. 97)
F2501184. Se distribuie în toate cele trei spa ii hidrice:
A. teofilina
B. glicozide cardiotonice
C. dextrani
D. cefalosporine
E. alcool
(pag. 97)
F2501185. Medicamente metabolizate la metaboli i activi cu acela$ i tip de ac iune:

A. fenacetina
B. diazepam
C. codeina
D. adrenalina
E. prednison
(pag. 107)
F2501186. Medicamente metabolizate la metaboli i cu toxicitate mare

A. sulfamide
B. izoniazida
C. adrenalina
D. paracetamol
E. acetilhidrazina
(pag. 108)
F2501187. Consecin e negative ale primului pasaj hepatic:

A. concentra#ie plasmatic ineficient terapeutic
B. biodisponibilitate absolut redus
C. contraindica#ie per os când E>75%
D. se administreaz per os când E>75%
E. doze mult mai mari la administrarea per os
(pag. 110)
F2501188. Clearance-ul hepatic este diminuat la vârstnici la urm ! toarele medicamente:

A. diazepam
B. imipramina
C. fenilbutazona
D. propranolol
E. warfarina
(pag. 117)
F2501189. Se elimin! prin secre ie tubular ! activ !:

A. substan#e acide
B. substan#e hidrosolubile
C. metaboli#i sulfoconjuga# i
D. substan#e liposolubile
E. metaboli#i glucuronoconjuga#i
(pag. 136)
F2601190. La proba machetelor protezelor totale:

A. se trimit sabloanele de ocluzie în cabinet;
B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie în cabinet;
C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul închis;
D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul deschis pe masa;
E. în prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor.
(pag. 206)
F2601191. În tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare,

daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita:
A. pacientul are un facies crispat;
B. rosul buzelor este diminuat;
C. santurile peribucale sunt accentuate;
D. dintii nu sunt vizibili
E. dintii sunt prea vizibili.
(pag. 214)
F2601192. Controlul extrabucal al machetelor:

A. se face în prezenta pacientului;
B. verifica corectitudinea realizarii în laborator a machetelor;
C. se face în prezenta tehnicianului;
D. verifica respectarea indicatiilor date prin sabloane si fisa;
E. medicul face doar controlul intrabucal, cel extrabucal fiind sarcina tehnicianului.
(pag. 206)
F2601193. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic:

A. medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului;
B. terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste;
C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a protezei;
D. sa verifice închiderea etansa a coridorului bucal;
E. sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila.
(pag. 212)
F2601194. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim:

A. în propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti;
B. sa coincida pozitia de IM cu cea de RC;
C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil;
D. sa se respecte libertatea mandibulei în propulsia de fonatie;
E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori.
(pag. 217)
F2601195. La controlul arcadelor artificiale se urmareste:

A. curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural;
B. înaltimea frontalilor sa se încadreze între planul de ocluzie si linia surâsului;

C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound;
D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare;
E. dintii sa realizeze unitati masticatorii de câte trei dinti;
(pag. 207)
F2601196. Când verificam bazele din ceara urmarim:

A. sa aiba o buna stabilitate pe câmpul protetic;
B. sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de închidere palatinala posterioara;
C. sa intre în fundurile de sac ale modelelor functionale;
D. dintii sa respecte culoarea si forma notata în fisa;
E. linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model.
(pag. 207)
F2601197. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca:

A. în momentul verificarii gura sa fie întredeschisa pentru a nu pune în tensiune musculatura de la periferie;
B. limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta;
C. pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze cât mai bine la câmpul protetic;
D. sa se faca presiuni alternative dreapta-stânga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a
verifica stabilitatea machetelor;
E. baza machetei superioare sa cuprinda întreaga zona de închidere posterioara.
(pag. 209)
Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
BIBLIOGRAFIE:
1. Farmacologie generala – Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1202001. Antagonismul:
A. apare cand doua medicamente asociate actioneaza in sensuri opuse
B. este exclusiv unul chimic
C. antagonismul adrenalina-histamina este unul pe receptori de tip competitiv
D. antagonismul pilocarpina-atropina este unul fiziologic, de efect
E. antagonismul procaina-sulfamide se utilizeaza in terapie
(pag. 172-231)
F1202002. Care din afirmatiile referitoare la actiunea farmacodinamica sunt adevarate:

A. actiunea farmacodinamica secundara este cea mai utilizata in terapie
B. poate fi principala sau secundara
C. actiunea famacodinamica sistemica se manifesta la locul administrarii
D. inhibitia enzimatica este o actiune farmacodinamica la nivel celular
E. majoritatea actiunilor farmacodinamice sunt ireversibile
(pag. 172-231)
F1202003. Care din afirmatiile referitoare la latenta sunt adevarate:

A. este timpul scurs de la administrare pana la aparitia efectului
B. medicamentele administrate i.v. au o latenta mare
C. medicamentele legate in procent mare de proteinele plasmatice au o latenta redusa
D. fenobarbitalul are o latenta ultrascurta
E. preparatele retard au o latenta mai mica decat cele cu eliberare rapida
(pag. 172-231)
F1202004. Care din afirma iile referitoare la starea receptorilor sunt adev !rate:
A. numarul de receptori este reglat prin externalizare sau internalizare membranara
B. in up-regulation scade numarul de receptori ca urmare a cresterii concentratiei ligandului
C. down-regulation apare ca o consecinta a scaderii stimularii receptorilor
D. in down-regulation receptorii se externalizeaza
E. fenomenele de up si down-regulation au exclusiv implicatii toxicologice
(pag. 172-231)
F1202005. Care din afirma iile referitoare la starea sistemelor enzimatice sunt adev !rate:
A. este un factor de variabilitate dependent de medicament
B. bolile sistemelor enzimatice pot determina devieri de la raspunsul farmacodinamic normal
C. inductia enzimatica genereaza o actiune farmacodinamica exacerbata
D. inhibitia enzimatica produce o diminuare a reactiilor adverse
E. in cazul idiosincraziilor, deviatiile actiunii farmacodinamice sunt doar de ordin cantitativ
(pag. 172-231)
F1402006. Ac iunea cardiotonic! a digitalei este din punct de vedere farmacoterapeutic o ac iune:
A. simptomatic
B. paleativ
C. patogenic
D. de substitu#ie
E. etiotrop
(pag. 182)
F1402007. Poten a este:

A. proprietatea unui medicament de a influen#a un teritoriu cât mai limitat din org anism
B. capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil
C. timpul scurs de la administrarea substan#ei medicamentoase pân la apari#ia efectului
D. capacitatea unei substan#e de a avea activitate biologic
E. intervalul de timp în care se men#ine efectul farmacologic al unui medicament
(pag. 175)
F1502008. Au timp de laten ! cel mai mic:

A. medicamentele legate de proteine plasmatice
B. medicamente cu mecanism indirect
C. medicamente care ac#ioneaz prin metabolit activ
D. forme farmaceutice retard
E. medicamente administrate intravenos
(pag. 178)
F1502009. Medicamente administrate la 30 – 60 de minute dup ! mas!:

A. anorexigene
B. orexigene
C. antiacide
D. hipoglicemiante
E. diuretice
(pag. 203)
F1502010. Teoria ocupa ional ! (Ariens) a receptorilor consider! c!:

A. efectul agonistului este direct propor#ional cu num rul de receptori ocupa#i
B. efectul agonistului este direct propor#ional cu abilitatea de a produce un stimul dup legarea de receptor
C. efectul este direct propor #ional cu num rul de receptori activa#i
D. antagonistul posed activitate intrinsec
E. activitatea intrinsec maxim este produs de un agonist total
(pag. 221)
F1502011. Urm!toarele afirma ii sunt reale, cu excep ia:

A. eficacitatea maxim se exprim prin efectul maxim
B. eficacit #i maxime diferite rezult prin activit #i intrinseci diferite
C. eficacit #i maxime diferite prin ac#iuni receptori diferi#i
D. eficacit #i maxime diferite prin polimorfism enzimatic
E. eficacitate maxim dependent de propriet #i farmacocinetice $i farmacodinamice
(pag. 177)
F1502012. Urm!toarele afirma ii sunt reale, cu excep ia:

A. digitoxina are T 1/2 = 7 zile
B. clorpropamida are T 1/2 = 36 ore
C. digoxina are T1/2 = 4 zile
D. strofantina are T 1/2 = o zi
E. tolbutamida are T 1/2 = 6 ore
(pag. 179)
F1502013. Urm!toarele medicamente au selectivitate pentru un subtip de receptori, cu excep ia:

A. ranitidina
B. famotidina
C. izoprenalina
D. moclobemid
E. selegilin
(pag. 175)
F1602014. Antagonismul competitiv se caracterizeaz! prin:

A. Competi# ie cu mediatorul fiziologic pentru acela$i situs de legare la nivel receptorial
B. Activitate intrinsec maxim
C. Lipsa afinit #ii fa# de receptor
D. pD2 prim - logaritmul negativ al concentra # iei molare de antagonist care reduce la jum tate efectul
agonistului
E. Împiedicarea leg rii mediatorului, antagonistul legându-se de acela $i receptor, dar pe un alt situs
(pag. 226-227)
F1602015. Este antagonism farmacodinamic utilizat în terapeutic!:

A. Neostigmin + Suxametoniu
B. Neostigmin + D- tubocurarin
C. ß-adrenolitice + antidiabetice
D. Droperidol + fentanil
E. Tonicardiace + s ruri de Ca i.v

(pag. 210-212)
F1602016. Este sinergism de poten are utilizat în terapeutic !:

A. Tonicardiace + s ruri de Ca i.v.
B. Antidiabetice orale + ß -adrenolitice
C. Parasimpatolitice + anticolinesterazice
D. Antihipertensive + diuretice
E. Neostigmin + suxametoniu
(pag. 210)
F1602017. Reglarea ascendent! ("up regulation") a receptorilor este consecin a:

A. Bloc rii continue a receptorilor (antagoni $ti competitivi)
B. Stimul rii continue a receptorilor (agoni $ti farmacologici)
C. Cre$terii eliber rii de mediator în fanta sinaptic
D. Inhib rii recapt rii mediatorului
E. Inhib rii degrad rii metabolice a mediatorului
(pag. 199)
F1602018. Sunt interac iuni medicamentoase produse prin mecanism farmacodinamic (sinergism de
poten are) cu semnifica ie clinic! (risc crescut de reac ii adverse):
A. Guanedidina + antidepresive triciclice
B. Antibiotice bactericide în faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice
C. Tetracicline + s ruri de Ca p.o.
D. Antidiabetice orale + ß-adrenolitice
E. Antidiabetice orale + diuretice tiazidice
(pag. 214)
F1602019. Urm!toarele propriet! i caracterizeaz! un anatagonist necompetitiv:
A. Afinitate pentru situsul de legare a mediatorului

B. Activitate intrinsec maxim
C. pA2 - logaritmul concentra#iei pentru care trebuie dublat doza de agonist pentru a produce acela $i efect
D. Legarea de receptor de un alt situs, împiedicând legarea normal a mediatorului f iziologic
E. Competi#ie cu mediatorul pentru legarea de receptor, r aportul de legare fiind direct propor#ional cu
afinitatea compu $ilor.
(pag. 226-228)
F2102020. Una dintre urmatoarele caracteristici nu confera unui produs medicamentos calitatea retard:
A. forma farmaceutica retard
B. structura chimica de tip ester

C. secretia tubulara activa
D. reabsorbtia tubulara inalta
E. legarea de proteinele plasmatice in procent mare
(pag. 180)
F2102021. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii
farmacodinamice:
A. radicalii grefati pe nucleu confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune
farmacodinamica
B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic
C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic
D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori
E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)
F2102022. In general, daca nu exista o recomandare precisa, este preferabil ca medicamentele sa fie
administrate in raport cu mesele:
A. inainte cu 30 minute
B. in timpul
C. imediat dupa
D. la 30 - 60 minute, dupa
E. 1 ora inainte sau 3 ore dupa
(pag. 203)
F2102023. Penicilinele injectabile se pot amesteca "in vitro" ( in seringa sau saci de perfuzie) cu:
A. aminoglicozide
B. solutie de clorura de sodiu izotonica
C. solutie glucozata izotonica

D. solutie de lactat de sodiu
E. solutie de carbonat acid de sodiu
(pag. 208, 209)
F2102024. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind potenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia :
A. se exprima prin DE50
B. potenta relativa este raportul dozelor echiactive
C. depinde de afinitatea pentru substrat
D. se exprima prin efectul maxim
E. este data de proiectia curbei pe abscisa
(pag. 175, 176)
F2102025. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia :
A. formele retard au latenta lunga
B. latenta cea mai mica este pe calea orala

C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare
D. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mare
E. mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga
(pag. 178)
F2102026. Rezultatele cercetarilor de farmacologie experimentala, efectuate pe rozatoare mici, au

valoare orientativa limitata, la extrapolarea pe om, deoarece urmatoarele propozitii sunt adevarate, cu
exceptia :
A. sunt animale nocturne, mai active noaptea
B. multe bioritmuri diurne sunt inversate fata de om

C. sistemele oxidazice microzomale hepatice sunt mai active fata de om
D. pot avea unele sisteme enzimatice specifice, absente la om
E. studiile nu sunt efectuate in sistem dublu orb
(pag. 116, 205)
F2202027. Care din urmatorii factori ce influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti de
medicament:
A. structura chimica
B. rata absorbtie / epurare
C. doza
D. calea de administrare
E. coeficientul de partaj lipide / apa.
(pag. 172-231)
F2202028. Care din urmatorii factori care influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti
de organism :
A. specia
B. locul actiunii
C. starea sistemelor enzimatice
D. calea de administrare
E. sexul.
(pag. 172-231)
F2202029. Care sunt parametrii actiunii farmacodinamice:

A. pH-ul
B. calea de administrare
C. latenta
D. ritmul de administrare
E. mecanismul de actiune.
(pag. 172-231)
F2202030. Care afirmatii sunt adevarate pentru selectivitate:

A. este proprietatea unei substante de a avea eficacitate maxima
B. este consecinta concentrarii medicamentului in organul sau tesutul respectiv
C. cu cat un medicament este mai selectiv, cu atat riscul de reactii adverse e mai mare
D. selectivitatea nu e influentata de doza
E. selectivitatea este o caracteristica a agonistilor farmacologici.
(pag. 172-231)
F2202031. Care din urmatorii compusi nu sunt selectivi:

A. salbutamol
B. dobutamina
C. atenolol
D. ranitidina
E. diclofenacul
(pag. 172-231)
F2202032. In ce conditii latenta este scurta:

A. administrare orala
B. legare in procent redus de proteinele plasmatice
C. substante ce actioneaza prin metabolitul activ
D. medicamente retard
E. medicamente cu mecanism indirect.
(pag. 172-231)
F2202033. Actiunea farmacodinamica:

A. este intodeauna sistemica
B. este intotdeauna reversibila
C. este stimulatoare si/sau inhibitoare
D. este intotdeauna neselectiva
E. este intotdeauna directa pe receptori.
(pag. 172-231)
F2202034. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. nucleul beta-feniletilamina confera selectivitate pentru receptorii colinergici
B. un radical voluminos pe azotul nucleului beta-feniletilamina face molecula mai putin selectiva pe beta2
C. derivatii N-metilati ai acidului barbituric au coeficientul de partaj lipide /apa scazut
D. lipsa gruparilor OH fenolice pe nucleul beta-feniletilamina face compusii mai hidrofili
E. radicalul nitro pe nucleul benzodiazepinic confera proprietati hipnotice
(pag. 172-231)
F2202035. In stabilirea dozei nu trebuie sa se tina cont de:

A. varsta
B. greutate
C. suprafata corporala
D. reactivitate placebo
E. starea de functionare a organelor ce participa la epurarea medicamentelor
(pag. 172-231)
F2202036. Care din asocieri sunt permise in vitro:

A. Heparina-gentamicina
B. Aminoglicozide -peniciline
C. Saruri de calciu -tetraciclina
D. Peniciline -bicarbonat de sodiu
E. Butilscopolamina -metamizol
(pag. 172-231)
F2302037. In functie de latenta actiunii famacodinamice (timpul de debut al efectului) in urgente se

aleg urmatoarele categorii de medicamente:
A. medicamente cu perioada de latenta scurta si foarte scurta;
B. forme farmaceutice retard;
C. substante care actioneaza prin metabolit activ;
D. medicamente legate de proteinele plasmatice in procent mare;
E. medicamente cu mecanism indirect de actiune.
(pag. 172 - 231)
F2502038. Tipurile de ac iune farmacodinamic! se clasific ! dup! diferite criterii, cu excep ia:
A. utilitate terapeutic
B. revesibilitate
C. selectivitate
D. metabolizare
E. sensul ac# iunii
(pag. 180–181)
F
f 2r5m0a2c0o
fa 3d9i.nSaum
nitcc!u
,n osecxucteepuiram
cu : !toarele modele de rela ii cantitative structur! chimic! -ac iune
A. modelul Free-Wilson
B. modelul Ariens
C. modelul Hansch
D. modelul Wolf
E. modelul MTD Simons
(pag. 187)
F2502040. Morfina are ac iune analgezic! superioar! analgezicelor de tip antipiretic pentru c ! este:
A. agonist total al receptorilor opioizi ( $i k
B. agonist par#ial al receptorilor k
C. ac#ioneaz periferic la nivelul zonei de generare a durerii
D. produce dependen#
E. agonist-antagonist pe receptorii opioizi

(pag. 192)
F2502041. La altitudini foarte mari:

A. cre$te capacitatea de metabolizare a medicamentelor
B. pragul durerii cre$te
C. poten#a analgezicelor scade
D. cre$ te secre#ia de hormon antidiuretic
E. cre$te difuziunea tisular amedicamentelor
(pag. 202)
F2502042. Medicamente administrate diminea a, înainte de mas ! cu 30 minute:

A. anorexigene
B. antihelmintice
C. orexigene
D. stimulatoare ale secre#iei gastrice
E. substituen#i ai secre#iei gastrice
(pag. 203)
F2502043. Bioritmuri circadiene sunt:

A. enzimatice
B. cardiace
C. electrice a creierului
D. respiratorii
E. a temperaturii corpului
(pag. 204)
F2502044. Determin! sinergism de poten are:
A. warfarina asociat cu acid acetilsalicilic
B. clorpropamida cu hidroclorotiazida
C. guanetidina cu antidepresive triciclice
D. peniciline cu tetracicline
E. tubocurarina cu gentamicina
(pag. 214)
F2602045. La adaptarea protezelor totale, contactele premature în propulsie se vor suprima dupa
regula:
A. DUML;
B. MUDL;
C. LUBL;
D. BULL;
E. Nu necesita slefuire
(pag. 228)
F2602046. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza:
A. hipocloriti alcalini;
B. acizi concentrati;
C. acizi diluati;
D. enzime;
E. peroxizi alcalini
(pag. 234)
F2602047. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel:

A. sa efectueze acest control în prezenta pacientului;
B. sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete;
C. sa accentueze gravarea la linia Ah;
D. sa verifice pozitia corecta a dintilor;
E. sa verifice contactele dento-dentare în relatie centrica
(pag. 223)
F2602048. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel:

A. se aplica mai întâi proteza superioara;
B. se aplica mai întâi proteza inferioara;
C. se folosesc anestezice de contact pentru a înlatura senzatia de voma;
D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare începând cu deschiderea usoara a gurii;
E. aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali
(pag. 224)
F2602049. Dupa aplicarea protezei totale în cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele
recomandari;
A. folosirea arcadelor artificiale în aceeasi maniera ca si dintii naturali;
B. protezele se tin în cavitatea bucala doar în timpul zilei;
C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti;
D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta în primele zile
(pag. 232)
F2602050. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care împiedica intercuspidarea maxima
daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc vârfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)
si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
(pag. 227)
si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pâna la 1 mm, se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
(pag. 227)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1202053. Care afirmatii sunt adevarate:

A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante
B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic
C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este ma i mare
D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse
E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa
(pag. 172-231)
F1202054. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate:

A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a dou functii fiziologice diferite
B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator
C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze
mari este proagregant plachetar
D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul
vascular dar in doze mici actioneaza proagregant
E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat
(pag. 172-231)
F1202055. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:

A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe
receptori diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie
(pag. 172-231)
F1202056. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare
B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat
C. agonistii totali au activitate intrinseca maxim
D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct
E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare
(pag. 172-231)
F1202057. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate:

A. antagonistii au afinitate pentru receptori
B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic
C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici
D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii
E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice
(pag. 172-231)
F1202058. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie:

A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. tetraciclina-saruri de calciu
C. fentanil-droperidol
D. alcool-benzodiazepine
E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K
(pag. 172-231)
F1202059. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator:

A. parasimpatoliticele la nivel cardiac
B. opioidele la nivelul SNC
C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive
D. barbituricele la nivel cardio-vascular
E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice
(pag. 172-231)
F1202060. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente:

A. diureticele seara
B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa
C. antiacidele dupa masa
D. digitalicele inainte de masa
E. antihistaminicele H2 de obicei seara
(pag. 172-231)
F1202061. Factorii dependen i de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:

B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice
(pag. 172-231)
F1202062. Fenomenul de up-regulation:

A. inseamna cresterea numarului de receptori
B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor
C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi
D. sta la baza tolerantei
E. sta la baza efectului rebound
(pag. 172-231)
F1302063. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:

A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
(pag. 172-231)
F1302064. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172-231)
F1302065. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172-231)
F1302066. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.
(pag. 172-231)
F1302067. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
(pag. 172-231)
F1302068. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
(pag. 172-231)
F1302069. Ce proprietati au agonistii partiali?

A. afinitate pentru receptori zero;
B. afinitate pentru receptori maxima;
C. activitate intrinseca maxima;
D. activitate intrinseca submaximala;
E. activitate intrinseca zero.
(pag. 172-231)
F1302070. Ce proprietati au agonistii totali?

A. activitate intrinseca maxima;
B. activitate intrinseca zero;
C. activitate intrinseca submaximala;
D. afinitate pentru receptori zero;
E. afinitate pentru receptori maxima.
(pag. 172-231)
F1302071. Ce proprietati au antagonistii?

A. activitate intrinseca zero;
B. activitate intrinseca maxima;
C. afinitate pentru receptori maxima;
E. afinitate pentru receptori zero.
(pag. 172-231)
F1302072. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare.
(pag. 172-231)
F1302073. In privinta interactiunii medicament-receptor:

A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medica ment si intensitatea efectului, rezultand ca
efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
(pag. 172-231)
F1302074. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice

precum si mecanismul interactiunii:
A. accident trombotic;
B. deplasare de pe proteinele plasmatice;
C. inhibitie enzimatica;
D. accident hemoragic;
E. inductie enzimatica.
(pag. 172-231)
F1302075. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:

A. stabil;
B. instabil;
C. putin stabil;
D. in conditii biolgice este desfacut cu dificultate;
E. in conditii biolgice este desfacut usor;
(pag. 172-231)
F1302076. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui
complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;

D. prin legaturi chimice covalente;
E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172-231)
F1302077. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:

A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;
E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
(pag. 172-231)
F1402078. Au o ac iune farmacodinamic! indirect! :

A. noradrenalina
B. reserpina
C. neostigmina
D. acetilcolina
E. nizatidina
(pag. 181)
F1402079. Calitatea retard a unui medicament se datore$te:

A. c ii sale de administrare
B. formei farmaceutice
C. num rului de receptori ocupat de substan #a medicamentoas
D. structurii chimice modificate inten#ionat
E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard
(pag. 180)
F1402080. Care dintre urm! toarele afirma ii privind laten a ac iunii farmacodinamice a unui
medicament este(sunt) corect!(corecte):
A. medicamentele din aceea$i grup farmacodinamic au o laten # identic
B. formele farmaceutice retard au o laten# mai mare decât formele cu eliberare rapid
C. substan#ele medicamentoase care ac#ioneaz prin metabolitul activ au o laten # scurt
D. medicamentele cu legare slab de proteinele plasmatice au o laten # mai mare
E. în urgen#ele medicale se utilizeaz medicamente cu perioad de laten# scurt $i foarte scurt
(pag. 178)
F1402081. Medicamentele antagoni$ ti competitivi au urm! toarele caracteristici:

A. diminu pân la anulare efectul maxim al agonistului specific
B. au afinitate $i sunt capabile s se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoni$tilor specifici
C. se leag de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific $i schimb conforma#ia
receptorului, împiedicând legarea agonistului
D. diminu poten# a agoni$tilor specifici prin competi# ia pentru receptori

E. nu au activitate intrinsec $i nu sunt capabili s declan$eze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar îi
blocheaz
(pag. 226)
F1402082. Pot induce efecte bisens (stimulator $ i inhibitor) urm !toarele medicamente:
A. aspirina
B. atropina
C. adrenalina
D. levomepromazina
E. nifedipina
(pag. 174)
F1402083. Preciza i situa iile în care se urm !re $ te în terapeutic! un sinergism de poten are:
A. fentanil+droperidol
B. verapamil+metoprolol
C. atenolol+tolbutamid
D. amlodipin+indapamid
E. ampicilin +gentamicin
(pag. 210)
F1402084. Preciza i situa iile în care sinergismul de poten are este evitat în terapeutic ! :
A. analgezic-neuroleptic
B. tranchilizante-alcool
C. sulfamid hipoglicemiant -beta adrenolitic
D. antihipertensiv-diuretic
E. anestezic general-tranchilizant
(pag. 210)
F1402085. Reprezint! o interac iune prin mecanism farmacodinamic asocierea dintre:

A. contraceptivele orale-rifampicin
B. sulfamidele antidiabetice-fenilbutazon
C. sulfamidele antidiabetice-beta adrenolitice
D. tranchilizante-hipnotice
E. glucocorticoizi-barbiturice
(pag. 212)
F1402086. Ritmul administr!rii unui medicament influen eaz!:

A. durata efectului farmacodinamic
B. intensitatea ac#iunii farmacodinamice
C. laten#a efectului farmacodinamic
D. timpul efectului maxim al substan# ei medicamentoase
E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice $i tisulare
(pag. 191)
F1402087. Selectivitatea unei substan e medicamentoase:

A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil
B. poate fi consecin#a existen#ei unor subtipuri de receptori specifici, în anum ite #esuturi
C. apare ca urmare a realiz rii unei concentra# ii mai mari de medicament într-un anumit #esut, secundar unei
permeabilit #i crescute a membranelor acelui #esut
D. este proprietatea unui medicament de a inf luen#a un teritoriu cât mai limitat din organism
E. se exprim prin dozele eficace
(pag. 174)
F1402088. Sinergismul de poten are:

A. apare când substan#ele medicamentoase asociate ac#ioneaz pe receptori diferi#i
B. este uneori nedorit $i evitat în terapeutic
C. efectul asocierii este mai mare decât suma efectelor separate
D. se întâlne$te când medicamentele asociate ac#ioneaz pe acela$i tip de receptori
E. uneori asocierile cu sinergism de poten #are trebuie f cute cu precau#ii de reducere a dozelor
(pag. 210)
F1402089. Sunt medicamente cu ac iune selectiv! pentru anumite subtipuri de receptori:

A. adrenalina
B. metoprololul
C. famotidina
D. selegilina
E. ondansetron
(pag. 175)
F1402090. Sunt medicamente cu ac iune topic!:

A. halotanul
B. carbonatul de calciu
C. pentazocina
D. procaina
E. tiopentalul
(pag. 180)
F1502091. Bolile autoimune ale receptorilor sunt:

A. miastenia gravis
B. hipercolesterolemia familial
C. diabet zaharat insulino-rezistent
D. boala Graves
E. feminizarea f tului masculin
(pag. 200)
F1502092. Consecin ele farmacologice ale proceselor de reglare "up“ $i "down“ ale receptorilor sunt:
A. modific ri în intensitatea efectului
B. modific ri în durata efectului
C. efect rebound
D. toleran#
E. sensibilizare alergic
(pag. 199)
F1502093. Efectul bisens în func ie de doz! se întâlne$ te în cazul:

A. adrenalinei la nivelul vaselor
B. acidului acetilsalicilic asupra agreg rii plachetare
C. furosemidului asupra diurezei
D. morfinei asupra centrului respirator
E. pilocarpinei pe glandele salivare
(pag. 174)
F1502094. Exemple de asocieri medicamentoase incompatibile "in vitro“:

A. kanamicina cu meticilina
B. heparina cu gentamicina
C. barbiturat de sodiu cu colimicina sulfat
D. heparina cu clorpromazina
E. penicilina G cu cefalotina
(pag. 208)
F1502095. În cazul rela iei structur! chimic! - efect se poate afirma c !:

A. nucleul beta-feniletilamin este specific pentru receptorii adrenergici
B. nucleul beta-feniletilamin este specific pentru receptorii dopaminergici
C. gruparea lactonic este indispensabil ac#iunii cardiotonice
D. grup rile hidroxil ale heterozidelor cardiotonice sunt indispensabile activit #ii cardiotonice
E. radicalul metil la azotul de pe nucleul barbituric determin compu$i cu efect narcotic
(pag. 183)
F1502096. Urm!toarele afirma ii sunt reale:

A. efectul placebo este efectul atribuit unei substan#e placebo
B. placebo este o substan# f r efect farmacodinamic obiectiv
C. placebo reactiv este persoana care raporteaz efect placebo
D. s-a stabilit o rela#ie între efectul placebo $i gradul de inteligen#
E. procentul efectelor placebo este diferit, în circumstan#e variate
(pag. 194)
F1502097. Urm!toarele afirma ii sunt reale:

A. antipireticele scad febra, dar $i temperatura normal
B. antiastmaticele au efect în bronhoconstric #ie
C. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv în insuficien#a cardiac
D. analepticele respiratorii stimuleaz centrii respiratori bulbari deprima# i
E. tranchilizantele au efect în anxietate
(pag. 196)
F1502098. Variabilitatea farmacodinamic! este dat! de variabilitatea biologic ! în starea func ional ! a
sistemului receptor - efector ca:
A. desensibilizarea receptorilor
B. boli autoimune ale receptorilor
C. abera#ii ale receptorilor induse de medicamentele mutagene $i oncogene
D. num rul $i capacitatea de legare a receptorilor
E. enzimopatii determinate genetic
(pag. 216, 217)

F1502099. Variabilitatea farmacologic! anormal ! are:
A. reprezentare grafic prin curba frecven# - distribu#ie cu alur de clopot
B. este determinat de tipul fiziologic
C. este consecin#a bolilor genetice
D. alur grafic polimodal
E. frecven#a de distribu#ie 95% ce corespunde la distribu #ia ± 2
(pag. 230)
F1602100. Care dintre afirma iile urm! toare este fals! ?

A. Hormonii estrogeni cresc câmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici
B. Hormonii tiroidieni cresc câmpul receptorial ß1-adrenergic
C. Hormonii estrogeni scad câmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici
D. Hormonii tiroidieni scad câmpul receptorial ß1-adrenergic
E. Progesteronul scade num rul receptorilor oxitocinici

(pag. 199)
F1602101. Care dintre urm! toarele afirma ii este adev !rat! ?

A. Reglarea descendent ("down regulation") este procesul de sc dere a num rului de receptori
B. Reglarea descendent ("down regulation") este consecin#a internaliz rii receptorilor în membran
C. Reglarea descendent ("down regulation") este consecin#a stimul rii continue a receptorilor
D. Reglarea descendent ("down regulation") este consecin#a bloc rii continue a receptorilor
E. Reglarea descendent ("down regulation") este consecin#a externaliz rii receptorilor în membran
(pag. 199)
F1602102. Care dintre urm! toarele afirma ii legate de rela ia structur! chimic! - ac iune
farmacodinamic ! este adev!rat! ?
A. Esterii tropanolului (tropinei) au ac# iune parasimpatolitic , iar ai pseudotropanolului (pseudotropinei) au
ac#iune anestezic local .
B. Înlocuirea radicalului metil de la atomul de azot heterociclic al deriva#ilor de morfinan (morfin , oximorfon )
cu radicalul alil coonduce la ob #inerea de antagoni$ti ai receptorilor opioizi.
C. Introducerea unor grup ri hidrofile (-OH) pe nucleul sterolic al digitoxinei cre$te durata ac #iunii
farmacodinamice
D. Deriva#ii barbiturici N-metila# i au ac#iune de durat lung $i coeficient de repar#ie lipide/ap mai sc zut
E. Catecolaminele penetreaz u$or bariera hemato-encefalic , datorit prezen#ei grup rilor -OH pe nucleul
aromatic
(pag. 183-187)
F1602103. Cauzele posibile ale reactivit! ii particulare la medica ia SNC la vârstnici sunt:
A. Sc derea capacit #ii de reglare homeostatic
B. Sc derea num rului de neuroni colinergici centrali (sensibilitate crescut la anticolinergice centrale)
C. Cre$terea cantit #ii de mediatori (catecolamine, serotonin , acetilcolin )
D. Cre$terea afinit #ii $i a num rului receptorilor ß-adrenergici
E. Sc derea num rului de neuroni dopaminergici din nigro-striat (reac #ii extrapiramidale frecvente la
neuroleptice)
(pag. 195-196)
F1602104. Concentra ia ionilor de Na influen eaz ! capacitatea de legare a receptorilor opioizi astfel:
A. Cre$terea concentra#iei ionilor de Na cre$te afinitatea pentru agoni$ti
B. Cre$terea concentra#iei ionilor de Na scade afinitatea pentru agoni$ti
C. Cre$terea concentra#iei ionilor de Na cre$te afinitatea pentru antagoni$ti
D. Sc derea concentra#iei ionilor de Na cre$te afinitatea pentru agoni$ti
E. Sc derea concentra#iei ionilor de Na cre$te afinitatea pentru antagoni$ti
(pag. 198)
F1602105. Consecin ele farmacologice ale proceselor de reglare ascendent! ("up regulation") sunt:
A. Efect rebound la oprirea administr rii medica# iei
B. Instalarea toleran#ei (obi$nuin#ei)
C. Apari#ia sindromului de abstinen# la oprirea administr rii medica#iei
D. Diminuarea eficacit #ii medica#iei
E. Apari#ia tahifilaxiei
(pag. 199)
F1602106. Sunt boli autoimune ale receptorilor:

A. Boala Cushing
B. Miastenia gravis
C. Acromegalia
D. Diabetul zaharat insulino-rezistent

E. Boala Basedow-Grave
(pag. 200)
F1602107. Sunt boli genetice ale receptorilor cu consecin e farmacodinamice:

A. Hipercolesterolemia ereditar
B. Feminizarea f tului masculin
C. Fenilcetonuria
D. Acatalazia
E. Porfiria hepatic
(pag. 200)
F1602108. Un agonist complet se caracterizeaz ! prin:

A. Afinitate fa# de receptori
B. Efect farmacologic submaximal
C. Efect farmacologic maxim
D. Activitate intrinsec
E. Lipsa activit #ii intrinseci
(pag. 224-225)
F2102109. Durata lunga a actiunii farmacodinamice este consecinta

A. legarii de proteinele plasmatice, in procent mare
B. afinitatii scazute pentru receptori
C. legaturii ionice cu receptorii, intarite prin punti de hidrogen
D. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
E. legaturii covalente cu receptorii
(pag. 178, 179)
F2102110. Eficacitatea maxima a unui medicament depinde de:

A. legarea de proteinele plasmatice
B. numarul de receptori activati
C. activitatea intrinseca
D. cinetica de metabolizare
E. calea de eliminare
(pag. 177)
F2102111. Antagonistii competitivi au urmatoarele proprietati:

A. au activitate intrinseca maxima
B. au afinitate pentru receptori
C. se leaga de receptori la nivelul unui situs diferit de cel al agonistului specific
D. diminua potenta agonistului, prin competitie
E. prin legarea de receptor, nu pot declansa efect farmacodinamic
(pag. 226)
F2102112. Antagonistii necompetitivi au urmatoarele proprietati:

A. nu au activitate intrinseca
B. diminua potenta agonistului specific
C. diminua pana la anulare efectul agonistului specific
D. se leaga de receptor pe un situs de legare diferit de al agonistului specific
E. impiedica legarea agonistului
(pag. 226)
F2102113. Precizati asocierile finalizate cu sinergism de potentare utilizat in terapeutica:

A. anestezic general + tranchilizant
B. alcool + medicamente deprimante SNC
C. analgezic + neuroleptic
D. antihipertensiv + diuretic
E. adrenalina + histamina
(pag. 210, 211)
F2102114. Sunt antagonisme nedorite in terapeutica:

A. naloxon + morfina
B. vitamina K + anticoagulante cumarinice
C. neostigmina + tubocurarina
D. diuretice tiazidice + antidiabetice
E. procaina + sulfamide antimicrobiene
(pag. 211, 212)
F2102115. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice

A. formele retard au latenta lunga
B. latenta cea mai mica este pe calea per os
C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare
D. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
E. mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga
(pag. 178)
F2102116. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind eficacitatea maxima a unui medicament, cu
exceptia:
A. se exprima prin efectul maxim
B. este data de proiectia curbei pe ordonata
C. depinde de activitatea intrinseca
D. depinde de numarul de receptori ocupati
E. agonistii totali au potenta maxima
(pag. 176-178)
F2102117. Precizati ce proprietati au antagonistii totali:

A. activitate intrinseca maxima
B. activitate intrinseca zero
C. activitate intrinseca submaximala
D. afinitate pentru receptori maximala
E. afinitate pentru receptori zero
(pag. 177)
F2102118. Antagonistul competitiv se caracterizeaza prin:

A. afinitate pentru situsul agonistului fiziologic
B. activitate intrinseca
C. pA2
D. pD2’
E. reduce efectul maxim al agonistului specific
(pag. 221, 226, 227)
F2102119. Variabilitatea farmacologica anormala se caracterizeaza prin:

A. alura grafica polimodala
B. consecinta enzimopatiilor
C. consecinta bolilor genetice si autoimune ale receptorilor

D. consecinta reglarii "up" sau "down"
E. frecventa 95% corespunde la distributia ± 2 DS
(pag. 218, 229-231)
F2102120. Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin:

A. alura de clopot gaussian unimodal
B. determinata de tipul fiziologic si HLA
C. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice
D. consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune
E. frecventa 95% corespunde la distributia de ± 1 DS.
(pag. 218, 229-231)
F2102121. Notati afirmatiile corecte privind factorii dependenti de organism ce influenteaza actiunea
farmacodinamica:
A. structura imuno-genetica din sistemul HLA confera o reactivitate particulara la anumite medicamente
B. varstele extreme influenteaza exclusiv indirect, prin modificarea profilului farmacocinetic
C. unele actiuni farmacodinamice apar exclusiv in prezenta unei stari patologice
D. enzimopatiile pot influenta actiunea farmacodinamica exclusiv calitativ
E. efectele farmacologice pot fi influentate de modificarea exclusiv cantitativa a starii receptorilor
(pag. 195-201)
F2102122. Notati afirmatiile corecte, privind datele de cronofarmacologie la om:

A. schema optima farmacografica, in corticoterapia de substitutie, prevede 2/3 din doza zilnica, dimineata
B. teofilina este de preferat intr-o singura doza mai inalta, seara
C. antiastmaticele adrenomimetice au potenta mai mare noaptea
D. antihipertensivele simpatolitice sunt mai eficace noaptea
E. antihistaminicele H2 sunt indicate o data pe zi, seara
(pag. 206, 207)
F2102123. Relatiile exponentiale doza-efect au urmatoarele caracteristici:

A. sunt relatii gradate
B. corespund ecuatiei y = ax + b
C. la o doza limita se atinge efectul maxim posibil
D. in grafic semilogaritmic, curba este o sigmoida cuantala
E. sunt valabile pentru substante ce actioneaza pe receptori specifici
(pag. 219-221)
F2102124. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii
farmacodinamice:
A. nucleul confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica
B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic
C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic
D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori
E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)
F2102125. Calitatea retard se datoreste:

A. formei farmaceutice retard
B. structurii chimice de tip ester
C. secretiei tubulare active
D. reabsorbtiei tubulare inalte
E. legarii de proteinele plasmatice in procent mare
(pag. 180)
F2102126. Notati afirmatiile adevarate, privind timpul de injumatatire (T1/2):

A. T1/2 este in general mai lung la soarece, comparativ cu omul
B. digitoxina are T1/2 * 7 zile
C. fenilbutazona are o variabilitate interindividuala a T1/2 de aproximativ 1 -7 zile
D. la nou-nascut, cloramfenicolul are T1/2 de pana la 20 de ori mai scurt fata de adult
E. la anurici, streptomicina are T1/2 de pana la 30 de ori mai lung comparativ cu cel normal
(pag. 116-118, 179)
F2202127. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antagonism sunt adevarate:

A. poate duce la diminuarea sau anularea actiunii farmacodinamice
B. adrenalina si histamina sunt antagonisti fiziologici
C. in antagonismul chimic sunt blocate sediile de legare de pe receptori
D. histamina si antihistaminicele sunt antagonisti competitivi
E. penicilinele si aminoglicozidele sunt antagonisti fiziologici.
(pag. 172-231)
F2202128. Care din afirmatiile referitoare la agonisti sunt adevarate:

A. au afinitate dar nu prezinta activitate intrinseca
B. agonistii totali au activitate intrinseca maxima
C. agonistii partiali pot avea proprietati antagoniste in prezenta agonistulu i total
D. agonistii sunt substante ce blocheaza specific receptorii farmacologici
E. pentazocina este un agonist total al tuturor receptorilor opioizi.
(pag. 172-231)
F2202129. Antagonistii:
A. cresc efectele agonistilor
B. prezinta afinitate fata de receptorii farmacologici
C. antagonistii competitivi nu pot fi deplasati de pe receptori
D. antagonistii necompetitivi modifica conformatia receptorului impiedicand legarea agonistilor
E. prezinta o activitate intrinseca mai slaba decat a agonistilor.
(pag. 172-231)
F2202130. Coeficientul de partitie lipide / apa :

A. nu influenteaza profilul farmacocinetic
B. influenteaza indirect profilul farmacodinamic
C. depinde de raportul dintre gruparile hidrofobe si cele hidrofile
D. poate influenta calitativ actiunea farmacodinamica in cazul barbituricelor
E. aminele simpatomimetice cu coeficient de partitie lipide / apa mare nu prezinta efecte stimulatoare
centrale.
(pag. 172-231)
F2202131. Care din afirmatiile referitoare la indicele terapeutic sunt adevarate:

A. este raportul dintre DE 50 si DL 50
B. este raportul dintre DL 50 si DE 50
C. daca este < 10, medicamentul nu se poate utiliza in terapie
D. cand este > 10, medicamentul prezinta siguranta terapeutica
E. este raportul DL 1 / DE 99.
(pag. 172-231)
F2202132. Care din afirmatiile referitoare la interactiunile farmacocinetice sunt adevarate:

A. apar in faza biofarmaceutica
B. interactiunea farmacocinetica NaHCO3 / barbiturice este utila in terapie
C. rifampicina accelereaza biotransformarea sulfonamidelor hipoglicemiante prin inductie enzimatica
D. pot sa apara in etapele de transport si biotransformare
E. barbituricele inhiba biotransformarea glucocorticoizilor prin inhibitie enzimatica.
(pag. 172-231)
F2202133. Latenta:
A. nu depinde de calea de administrare
B. este timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la aparitia efectului
C. este mai mare in cazul formelor farmaceutice retard
D. este mai mica in cazul medicamentelor cu mecanism indirect de actiune
E. poate diferi in cadrul aceleasi grupe farmacodinamice.
(pag. 172-231)
F2202134. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica sunt adevarate:
A. nucleul confera afinitate selectiva pentru substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica
B. gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza afinitatea pentru substrat
C. structura chimica influenteaza atat afinitatea pentru substrat, cat si activitatea intrinseca
D. gruparile farmacofore distribuitoare influenteaza profilul farmacocinetic
E. nucleul beta-feniletilamina confera specificitate pentru receptorii opioizi.
(pag. 172-231)
F2202135. Fenomenul down - regulation:

A. consta in scaderea numarului de receptori
B. apare in cazul reducerii stimularii receptorilor
C. se poate produce prin internalizarea receptorilor in membrana
D. are drept consecinta fenomenul de toleranta
E. poate provoca efecte rebound.
(pag. 172-231)
F2202136. Agonistii:
A. nu se leaga de receptori
B. au afinitate pentru receptori
C. nu au activitate intrinseca
D. blocheaza ireversibil receptorul
E. pot fi totali sau partiali.

(pag. 172-231)

A. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii
B. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii antagoniste
C. efectul inhibitor apare prin inhibarea unei functii
D. efectul inhibitor apare prin stimularea excesiva a unei functii
E. efectul bisens inseamna efectul stimulator sau inhibitor functie de doza.
(pag. 172-231)
F2202138. Potenta:
A. este capacitatea unei substante de a avea activitate biologica
B. se exprima prin doze toxice
C. depinde de afinitatea pentru substrat
D. poate fi diferita la indivizi diferiti

E. este cu atat mai mare cu cat doza eficienta e mai mare.
(pag. 172-231)
F2202139. Eficacitatea maxima:

A. se exprima prin efectul maxim
B. agonistii totali au eficacitate maxima inferioara agonistilor partiali
C. este influentata in principal de activitatea intrinseca
D. analgezicele opioide au eficacitate maxima inferioara analgezicelor antipiretice
E. atingerea sa este limitata de aparitia efectelor adverse la doze mari.
(pag. 172-231)
F2202140. Latenta:
A. scurta este preferata in urgente
B. este timpul cat se mentine efectul medicamentului
C. este cantitatea de medicament care ajunge netransformata la locul de actiune
D. depinde de calea de administrare
E. este mai mare la formele retard decat la cele cu eliberare rapida.
(pag. 172-231)
F2202141. Care din urmatorii factori dependenti de organism sunt factori fiziologici:
A. tipul de sistem nervos
B. tipul de metabolism
C. structura imuno-genetica
D. insuficienta hepatica
E. febra
(pag. 172-231)
F2202142. Care din urmatorii compusi au durata lunga de actiune:

A. digitoxina
B. dopamina
C. omeprazol
D. benzatinpenicilina G
E. nifedipin.
(pag. 172-231)
F2202143. Durata actiunii farmacodinamice:

A. este timpul pana la aparitia efectului
B. se exprima prin timpul de injumatatire
C. nu influenteaza ritmul de administrare
D. este lunga la preparatele retard
E. este aceeasi pentru un medicament indiferent de specie.
(pag. 172-231)
F2202144. Actiunea farmacodinamica poate fi:

A. etiotropa
B. de substitutie
C. simptomatica
D. fiziopatologica
E. idiopatica
(pag. 172-231)
F2202145. Care din urmatorii factori dependenti de medicament influenteaza actiunea

farmacodinamica:
A. specia
B. sexul
C. doza
D. ritmul de administrare
E. E. calea de administrare. (pag. 172-231)
F2202146. Care din urmatorii factori dependenti de organism influenteaza actiunea farmacodinamica:
B. coeficientul de partitie lipide - apa
C. mecanismul de actiune
D. starea receptorilor
E. starea patologica.
(pag. 172-231)
F2202147. Doza:
A. influenteaza cantitativ si calitativ actiunea medicamentului
B. nu influenteaza afinitatea pentru un anumit teritoriu sau subtip de receptori
C. poate influenta sensul actiunii unui medicament
D. se exprima intotdeauna in mg/kg corp

E. crescuta poate creste intensitatea efectului farmacodinamic
(pag. 172-231)
F2202148. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea de administrare a unui medicament:
A. medicamentele se administreaza doar pe cai naturale
B. calea de administrare a medicamentului este un factor ce tine de medicament
C. latenta unui medicament poate fi diferita functie de calea de administrare
D. orice medicament administrat pe orice cale are aceeasi actiune
E. calea de administrare poate influenta potenta unui medicament
(pag. 172-231)

A. medicamentul placebo contine o substanta farmacodinamic activa
B. o persoana placebo reactiva raporteaza un efect placebo
C. exista o relatie intre efectul placebo si gradul de inteligenta
D. efectul placebo nu prezinta importanta in terapie
E. efectul placebo se foloseste in evaluarea unui nou medicament introdus in terapie.
(pag. 172-231)

A. medicamentele ocitocice au efecte slabe asupra uterului gravid
B. copii sunt rezistenti la actiunea deprimantelor SNC
C. riscul de confuzie la cimetidina creste la batrani
D. la batrani poate scadea numarul unor tipuri de neuroni
E. varsta nu influenteaza activitatea farmacodinamica a unui medicament
(pag. 172-231)

A. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv evident in insuficienta cardiaca
B. hipercalcemia scade toxicitatea glicozidelor cardiotonice
C. ciroticii au o sensibilitate particulara la morfina
D. modificarea tranzitului intestinal nu poate influenta actiunea unor medicamente
E. insuficienta renala poate determina modificarea posologiei pentru bolnav.
(pag. 172-231)
F2202152. Procesul de up-regulation:

A. reprezinta scaderea numarului de receptori
B. implica incetinirea degradarii receptorilor
C. implica internalizarea receptorilor
D. este consecinta cresterii stimularii receptorilor
E. explica efectul rebound al unor medicamente
(pag. 172-231)
F2202153. Procesul de down-regulation:

A. reprezinta scaderea numarului de receptori
B. este consecinta scaderii stimularii lor
C. implica internalizarea receptorilor
D. explica toleranta la unele medicamente
E. poate duce la cresterea eficacitatii medicamentului.
(pag. 172-231)
F2202154. Care din urmatoarele afectiuni sunt consecinta modificarii calitative a receptorilor:
A. anemia feripriva
B. miastenia gravis
C. boala Grave
D. hipercolesterolemia ereditara
E. parkinson
(pag. 172-231)
F2202155. Care din urmatorii factori dependenti de mediu pot influenta actiunea unui medica ment:
A. alimentatia
B. temperatura corporala
C. momentul administrarii raportat la mese
D. altitudinea
E. stresul
(pag. 172-231)
F2202156. Care din urmatoarele medicamente se administreaza dimineata inainte de masa:

A. antiacidele
B. colereticele
C. iritantele mucoasei digestive
D. diureticele
E. purgativele
(pag. 172-231)
F2202157. Care din urmatoarele medicamente se administreaza seara inainte de culcare

A. Ranitidina
B. Laxativele
C. Psihostimulantele
D. Antiparkinsoniene
E. Hipnoticele
(pag. 172-231)
F2202158. Sinergismul
A. Este o relatie ce apare la asocierea a doua sau mai multe medicamente
B. Apare cand medicamentele actioneaza in sens diferit
C. Poate fi competitiv si necompetitiv
D. Impune de multe ori reducerea dozelor medicamentelor asociate
E. Trebuie intotdeauna evitat in terapie
(pag. 172-231)
F2202159. Care din urmatoarele asocieri reprezinta sinergism de potentare

A. Codeina -aspirina
B. Fentanil -droperidol
C. Aspirina -paracetamol
D. Heparina -protamina
E. Warfarina -vitamina K
(pag. 172-231)
F2202160. Antagonismul:
A. Apare cand substantele actioneaza in sensuri opuse
B. Poate duce la scaderea efectului terapeutic
C. nu duce la anularea efectului farmacodinamic
D. Poate duce la inversarea efectului
E. Nu este util in terapie
(pag. 172-231)
F2202161. Este antagonism pe receptori asocierea:

A. Morfina -naloxon
B. Histamina -adrenalina
C. Aspirina -paracetamol
D. Pilocarpina -aspirina
E. Diazepam- flumazenil
(pag. 172-231)
F2202162. Care din urmatoarele interactiuni au mecanism farmacodinamic:

A. Tetraciclina -saruri de calciu
B. Anticoagulante cumarinice -barbiturice
C. Antidiabetice -diuretice tiazidice
D. Tranchilizante -alcool
E. Eritromicina -tetraciclina
(pag. 172-231)
F2202163. Asocierea glicozide cardiotonice-diuretice tiazidice:

A. este un antagonism fiziologic
B. duce la scaderea potasemiei
C. duce la scaderea toxicitatii glicozidelor cardiotonice
D. necesita cresterea dozei de glicozid cardiotonic

E. necesita asocierea sarurilor de potasiu
(pag. 172-231)
F2202164. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:

A. apare la asocierea unor medicamente ce actioneaza in acelasi sens
B. in sinergismul de potentare efectul asocierii este mai mic decat suma efectelor individuale
C. in sinergismul de aditie, efectul asocierii poate fi mai mic sau egal cu suma efectelor individuale
D. neuroleptanalgezia are la baza un sinergism de potentare
E. datorita efectului sinergic, codeina nu poate fi asociata cu paracetamolul
(pag. 172-231)

A. anticoagulantele de sinteza sunt mai active in insuficienta hepatica
B. analepticele respiratorii stimuleaza centrul respirator deprimat
C. antipireticele scad temperatura corpului cand nu exista febra
D. hipertiroidienii au o sensibilitate crescuta la narcotice
E. femeile sunt mai putin sensibile la medicamente cu actiune SNC decat barbatii
(pag. 172-231)
F2202166. Calitatea retard a unui medicament se datoreaza:

A. formei farmaceutice
B. structurii chimice
C. legarii reduse de proteinele plasmatice
D. distribuirii reduse in organism
E. reabsorbtiei tubulare in procesul de eliminare
(pag. 172-231)
F2302167. Factorii de care depinde eficacitatea (efi cacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare. (pag.
172 - 231)
F2302168. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172 - 231)
F2302169. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.
(pag. 172 - 231)
F2302170. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
(pag. 172 - 231)
F2302171. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
(pag. 172 - 231)
F2302172. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unu i
complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
D. prin legaturi chimice covalente; E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172 - 231)
F2302173. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:

A. stabil;
B. instabil;
C. putin stabil;
D. in conditii biologice este desfacut cu dificultate;
E. in conditii biologice este desfacut usor;
(pag. 172 - 231)
F2302174. In privinta interactiunii medicament-receptor:

A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca
efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
(pag. 172 - 231)
F2302175. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172 - 231)
F2302176. Ce proprietati au antagonistii?

A. activitate intrinseca zero;
B. activitate intrinseca maxima;
C. afinitate pentru receptori maxima;
E. afinitate pentru receptori zero.
(pag. 172 - 231)
F2302177. Ce proprietati au agonistii totali?

A. activitate intrinseca maxima;
B. activitate intrinseca zero;
C. activitate intrinseca submaximala;
D. afinitate pentru receptori zero;
E. afinitate pentru receptori maxima.

(pag. 172 - 231)
F2302178. Ce proprietati au agonistii partiali?

A. afinitate pentru receptori zero;
B. afinitate pentru receptori maxima;
C. activitate intrinseca maxima;
E. activitate intrinseca zero. (pag.
172 - 231)
F2302179. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:

A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;
E. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica.
(pag. 172 - 231)
F2302180. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:

A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals.
(pag. 172 - 231)
F2302181. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice

precum si mecanismul interactiunii:
A. accident trombotic;
B. deplasare de pe proteinele plasmatice;
C. inhibitie enzimatica;
D. accident hemoragic;
E. inductie enzimatica. (pag. 172 - 231)
F2302182. Raportat la interactiunea medicament - receptor, medicamentele pot fi:

A. medicamente agoniste (agonisti totali) avand afinitate si activitate intrinseca asupra receptorilor;
B. medicamente antgoniste avand numai activitate intrinseca;

C. medicamente agoniste (agonisti totali) avand numai afinitate pentru receptori;
D. medicamente antgoniste avand afinitate, fara activitate intrinseca;
E. medicamente agonisti partiali avand afinitate si un anumit grad de activitate intrinseca (mai mic decat
agonistii totali)
(pag. 172 - 231)
F2302183. Actiunea predominanta si selectiva a unui medicament (selectivitatea) asupra unui teritoriu
cat mai limitat din organism poate fi consecinta:
A. unei afinitati deosebite pentru componentele tesutului respectiv;
B. unei afinitati scazute pentru componentele tesutului respectiv;
C. unei permeabilitati crescute a membranelor tesutului respectiv;
D. existentei de subtipuri de receptori specifici in anumite tesuturi;
E. realizarii unei concentratii mai mari in tesutul sau organul respectiv.

(pag. 172 - 231)
F2302184. Potenta actiunii farmacodinamice a unui medicament este dependenta de:

A. afinitatea substantei active pentru substrat (numarul de receptori ocupati);
B. proprietatile farmacocinetice ale substantei active;
C. organism;
D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active;
E. eficacitatea maxima.
(pag. 172 - 231)
F2302185. Eficacitatea maxima a actiunii farmacodinamice este dependenta de:

A. potenta;
B. proprietatile farmacocinetice ale substantei active;
C. organism;
D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active;
E. activitate intrinseca (numarul de receptori pe care substanta activa ii poate activa sau bloca).
(pag. 172 - 231)
F2502186. Mecanisme farmacodinamice ale variabilităţii farmacologice:

A. numărul şi capacitatea de legare a R
B. concentraţia agonistului fiziologic la nivelul R
C. inducţia enzimatică
D. concentraţia anumitor ioni la nivelul R

E. inhibiţia enzimatică
(pag. 216)
F2502187. Melatonina este:

A. secretată de glanda hipofiză
B. hormonul ce generează ritmul circadian veghe – somn
C. redusă ca secreţie cu vârsta
D. are un puternic efect antioxidant
E. activă pe receptori din structuri cerebrale şi periferice
(pag. 205)
F2502188. Durata acţiunii farmacodinamice este crescută de:

A. procentul mare delegare de proteinele plasmatice
B. difuziunea în toate sectoarele hidrice

C. difuziunea prin bariera hematoencefalică
D. distribuirea selectivă într-un ţesut
E. fixarea greu reversibilă de substrat
(pag. 188)
F2502189. Radical metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formează derivaţi barbiturici
Nmetilaţi, cu:
A. coeficient de partaj L/A ridicat
B. efect hipnotic
C. efect anticonvulsivant
D. efect narcotic
E. coeficient de partaj L/A scăzut
(pag. 183)
F2502190. Variabilitatea farmacodinamică anormală se exprimă grafic prin:

A. curbe bimodale
B. curbă în clopot C. curbă
sigmoidă cuantală
D. curbe trimodale
E. variabilitate unimodală
(pag. 229,230)
F2502191. Caracteristica curbelor asocierii agonist-antagonist necompetitiv:

A. curbele sunt paralele
B. curbele au panta progresiv mai redusă
C. reducerea pantei este cu atât mai mare cu cât potenţa antagonistului necompetitiv este mai mare
D. curbele sunt deplasate spre dreapta cu un factor x
E. reducerea înălţimii curbelor poate să fie 100%
(pag. 228)
F2502192. Relaţia doză–efect poate fi:

A. relaţie gradată lineară
B. relaţie gradată exponenţială
C. relaţie cuantală “tot sau nimic”
D. relaţie tip curbă Gaus
E. relaţia tip curbă Trevan

(pag. 219)
F2502193. Biotransformarea medicamentului crescută la asocierea cu rifampicină

A. prednison
B. contraceptive orale
C. izoniazida
D. warfarina
E. glicozizi cardiotonici
(pag. 212)
F2602194. Tabletele Corega Tabs contin:

A. acid citric
B. EDTA
C. Clorura de benzal Konium 2,5%
D. Perborat de sodiu
E. Peroxid de sodiu (pag. 234.)
F2602195. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate:
A. apa lui Javel;
B. Steradent
C. Deterdent;
D. Polident;
E. Corega Tabs
(pag. 234)
F2602196. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze:

A. montarea dintilor laterali înafara crestei;
B. existenta unor margini vestibulareprea groase;

C. nefolierea torusului palatin;
D. erori de amprentare;
E. xerostomie
(pag. 226)
F2602197. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate:

A. pretentiile absurde ale pacientului;
B. dorinta de esec a pacientului
C. anxietatea deosebita a pacientului;
D. folosirea prafurilor adezive
E. vârsta pacientului
(pag. 230)
F2602198. Pentru igienizarea protezelor totale se folosesc:

A. peroxizii alcalini;
B. enzime;
C. acizi concentrati;
D. antiseptice;
E. pasta de dinti
(pag. 234)
F2602199. Dupa aplicarea protezelor totale:

A. functia fonetica se îmbunatateste treptat;
B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor;
C. masticatia nu este modificata;
D. simtul gustativ este pierdut;
E. pacientul revine la control la 24-48 de ore
(pag. 230)
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
BIBLIOGRAFIE:
F1203001. Care din afirmatiile referitoare la efectele secundare sunt adevarate:

A. au la baza mecanisme toxice
B. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. aplazia medulara produsa de cloramfenicol este un efect secundar
D. citoliza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. nefropatia produsa de fenacetina este un efect secundar
(pag. 232-274)
F1203002. Care din afirmatiile referitoare la farmacodependenta sunt adevarate:

A. farmacodependenta psihica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
B. morfina produce doar dependenta psihica
C. cannabisul produce o dependenta fizica intensa
D. farmacodependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
E. farmacodependenta nu poate produce modificari comportamentale
(pag. 232-274)
F1203003. Insuficienta functionala:

A. apare la intreruperea administrarii cimetidinei
B. se poate evita prin administrarea de doze mari
C. se manifesta printr-o simptomatologie de hiperfunctie a unei glande implicate
D. poate fi declansata de intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
E. nu poate fi produsa de corticosteroizi
(pag. 232-274)
F1203004. Intoleranta dobandita:

A. are la baza enzimopatii
B. se poate datora deficitului de glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
C. se mai numeste hipersensibilizare
D. nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
(pag. 232-274)
F1203005. Sindromul de retragere:

A. este declansat de intreruperea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor
B. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
C. reprezinta o manifestare a hipofunctiei unui sistem activator modulat de sistemul in care a activat
medicamentul
D. este declansat de intreruperea brusca a unui tratament de durata cu agonisti ai receptorilor
E. apare la beta-blocante
(pag. 232-274)
F1203006. Toleranta cronica:
A. consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp
B. mitridatismul este o forma de toleranta cronica
C. se instaleaza foarte rapid
D. este ireversibila
E. se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic
(pag. 232-274)
F1403007. Care dintre reac iile de mai jos se încadreaz ! în grupul reac iilor adverse de tip idiosincrazic:
A. modificarea genotipului indus de citostaticele alchilante
B. citoliza hepatic produs de izoniazid
C. hemoliza produs de nitrofurantoin
D. aplazia medular survenit dup tratamentul cu cloramfenicol
E. edemul Quincke produs de penicilina G
(pag. 244)
F1403008. Pot provoca efecte adverse cancerigene:

A. colchicina
B. metil-dopa
C. fenitoina
D. s rurile de aur
E. citostaticele alchilante
(pag. 242)
F1403009. Pot provoca reac ii adverse prin insuficien ! func ional !, la întreruperea brusc ! a
farmacoterapiei:
A. beta-adrenoliticele
B. glucocorticoizii
C. antihistaminicele H2
D. anticolinergicele centrale
E. barbituricele
(pag. 264)
F1503010. Caracteristicile tahifilaxiei sunt urm!toarele, cu excep ia:

A. se instaleaz repede
B. apare la prima administrare
C. poate fi complet
D. este reversibil
E. este de scurt durat dup întrerupere
(pag. 259)
F1503011. Medicamente ce declan$ eaz! tulbur!ri la oprirea brusc! a tratamentului sunt urm!toarele,
cu excep ia:
A. barbiturice
B. clonidina
C. beta-adrenomimetice
D. aminofilina
E. antihistaminice H2
(pag. 267)
F1503012. Pot produce colorarea din ilor în brun-violaceu sau gri-bleu:

A. antimalarice
B. citostatice
C. fenotiazine neuroleptice
D. tetraciclina
E. minociclina
(pag. 241)
F1503013. Urm!toarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excep ia:

A. aplazia medular la cloramfenicol
B. hemoliz cu anemie la medicamente oxidante
C. anemie megaloblastic la fenitoin
D. leucopenie la citostatice
E. trombopenie la ampicilin
(pag. 236)
F1503014. Urm!toarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excep ia:

A. kanamicin
B. minociclina
C. amikacina
D. furosemid
E. salicila#i > 6 g/zi
(pag. 238)
F1503015. Urm!toarele medicamente produc fotoreac ie la administrarea sistemic ! , cu excep ia:

A. fenotiazine
B. bromuri
C. tetracicline
D. griseofulvin
E. acid nalidixic
(pag. 241)
F1603016. Sunt mecanisme implicate în instalarea toleran ei cronice:

A. Instalarea inhibi#iei enzimatice
B. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation”)
C. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation”)
D. Mecanismul imunoalergic
E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)
F1603017. Sunt reac ii adverse cu mecanism de producere imunologic:

A. Idiosincrazia
B. Alergia medicamentoas
C. Dependen#a
D. Toleran#a acut (tahifilaxie)
E. Reac#iile de tip toxic
(pag. 249)
F1603018. Sunt reac ii adverse de tip idiosincrazic:

A. Dependen#a la morfinomimetice
B. Sindromul de abstinen#
C. Acatalazia
D. +ocul anafilactic
E. Intoleran#a dobândit
(pag. 245)
F1603019. Sunt reac ii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:
A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. +ocul anafilactic;
C. Dermatita atopic ;
D. Glomerulonefrita;
E. Boala serului
(pag. 251)
F1603020. Toleran a la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la baz !:
A. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation”)

B. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation”)
C. Instalarea induc#iei enzimatice
D. Modificarea densit #ii receptoriale prin internalizare
E. Instalarea inhibi#iei enzimatice
(pag. 260)
F2103021. La intreruperea brusca a terapiei prelungite cu antagonisti farmacologici pot apare:

A. tahifilaxie
B. sindrom de rebound (ricoseu)
C. sindrom de abstinenta
D. obisnuinta
E. insuficienta de organ
(pag. 264)
F2103022. In reactiile alergice sunt frecvent implicate urmatoarele, cu exceptia:

A. penicilina G
B. ampicilina
C. cefalosporine
D. acidul acetilsalicilic
E. furosemid
(pag. 250)
F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este:
A. tratament fiziopatogenic
B. reducerea lenta a dozelor de medicament
C. reducerea rapida a dozelor de medicament
D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat
E. tratament simptomatic
(pag. 232)
F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic:
A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103025. Induc obisnuinta cu necesitatea maririi dozelor urmatoarele substante, cu exceptia:

A. cocaina
B. amfetamina
C. morfina
D. barbiturica
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. sunt nedorite si daunatoare
B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice
C. sunt favorizate de tratament prelungit
D. sunt favorizate de complianta deficitara

E. sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari
(pag. 232)
F2103027. Contraceptivele orale pot provoca urmatoarele R.A, cu exceptia:

A. prurit
B. eruptie acneiforma aseboreica
C. eritem nodos
D. pigmentare bruna tip boala Addison
E. toxicitate cohleara
(pag. 240-242)
F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice:
A. aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice
B. sindromul astmatic produs de propranolol
C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice
D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol
E. insuficienta cardiaca produsa de verapamil
(pag. 232-274)
F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin:
A. aplazia medulara produsa de cloramfenicol
B. leucopenia produsa de citostatice
C. hemoragiile produse de heparina
D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina
E. anemia megaloblastica produsa de fenitoina
(pag. 232-274)
F2203030. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:

A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
D. Rabdomioliza
E. Ciroza
(pag. 232-274)
F2203031. Care din substante nu sunt cancerigene:

A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii
(pag. 232-274)
F2203032. Care din urmatoarele substante stimuleaza motilitatea uterina:
A. Isoxuprina
B. Salbutamolul
C. Ergometrina
D. Indometacinul
E. Sulfatul de magneziu
(pag. 232-274)
A. este caracteristica muschilor netezi

B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu glucocorticoizi
C. se poate evita crescand dozele
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii respective
E. are la baza cresterea numarului de receptori
(pag. 232-274)
F2203034. Efectul rebound:
A. se mai numeste withdrawal sindrome

B. este declansat de intreruperea unui tratament indelungat cu agonisti
C. are la baza un mecanism de down-regulation
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
E. este caracteristic morfinomimeticelor
(pag. 232-274)
A. deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza duce la cresterea rezistentei eritrocitelor

B. deficitul de UDP-glucuronil-transferaza creste conjugarea bilirubinei
C. acatalazia creste eficienta apei oxigenate
D. la acetilatorii rapizi efectele hidralazinei sunt crescute
E. suxametoniul poate produce apnee prelungita la cei cu deficit de pseudocolinesteraza
(pag. 232-274)
A. respecta relatia doza-efect

B. este influentata de reactivitatea individuala
C. nu este influentata de calea de administrare
D. nu este influentata de frecventa contactului cu organismul
E. duce la cresterea in timp a efectului farmacodinamic
(pag. 232-274)
F2203037. Tahifilaxia:
A. este toleranta cronica

B. se instaleaza rapid
C. are ca mecanism un proces de up-regulation
D. duce la cresterea efectelor terapeutice
E. este ireversibila
(pag. 232-274)
F2503038. Sunt efecte secundare:
A. efectele psihice din hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor
B. somnolenta dupa fenobarbital

C. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
D. socul anafilactic
E. aplazia medulara ce poate sa apara la cloramfenicol
(pag. 234- 236)
F2503039. Afirmatiile adevarate referitoare la efectele secundare sunt:

A. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
B. colestaza hepatica produsa de contraceptivele orale este un efect secundar
C. nefropatia produsa de aminoglicozide este un efect secundar
D. necroza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. metemoglobinemia produsa de derivatii de anilina este un efect secundar
(pag. 234- 237)
F2503040. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:

B. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. porfiria cutanata produsa de sulfamide
(pag. 236- 241)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
B. mecanismul implicat "up-regulation"
C. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu a ntihistaminice H2
D. nu poate fi produsa de corticosteroizi
E. masurile de prevenire constau in administrarea de doze mari de medicament
(pag. 266)
F2503042. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:

A. tranchilizantele benzodiazepine
B. fenitoina
C. antineoplazice
D. litiu
E. anticoagulante cumarinice
(pag. 269)
F2503043. Reactii adverse de tip idiosincrazic sunt:

A. apneea prelungita la doze terapeutice de suxametoniu
B. anemia hemolitica imuna
C. rinita alergica
D. eritemul polimorf
E. citoliza hepatica produsa de izoniazida
(pag. 247)
F2603044. Captusirea directa presupune:

A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresiva;
B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fara a se turna în prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
(pag. 243)
F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este indicata
când:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati în afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. pag 241)
F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata în cazul câmpului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)
F1203047. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:

B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
(pag. 232-274)
F1203048. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:

A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea
(pag. 232-274)
F1203049. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:

A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
(pag. 232-274)
F1203050. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide:

A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
BIBLIOGRAFIE:
F1203001. Care din afirmatiile referitoare la efectele secundare sunt adevarate:

A. au la baza mecanisme toxice
C. aplazia medulara produsa de cloramfenicol este un efect secundar
D. citoliza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. nefropatia produsa de fenacetina este un efect secundar
(pag. 232-274)
F1203002. Care din afirmatiile referitoare la farmacodependenta sunt adevarate:

A. farmacodependenta psihica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
B. morfina produce doar dependenta psihica
C. cannabisul produce o dependenta fizica intensa
D. farmacodependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
E. farmacodependenta nu poate produce modificari comportamentale
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea administrarii cimetidinei
B. se poate evita prin administrarea de doze mari
C. se manifesta printr-o simptomatologie de hiperfunctie a unei glande implicate
D. poate fi declansata de intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
E. nu poate fi produsa de corticosteroizi
(pag. 232-274)

A. are la baza enzimopatii
B. se poate datora deficitului de glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
C. se mai numeste hipersensibilizare
D. nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
(pag. 232-274)

A. este declansat de intreruperea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor
B. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
C. reprezinta o manifestare a hipofunctiei unui sistem activator modulat de sistemul in care a activat
medicamentul
D. este declansat de intreruperea brusca a unui tratament de durata cu agonisti ai receptorilor
E. apare la beta-blocante
(pag. 232-274)
F1203006. Toleranta cronica:
A. consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp
B. mitridatismul este o forma de toleranta cronica
C. se instaleaza foarte rapid
E. se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic
(pag. 232-274)
F1403007. Care dintre reac iile de mai jos se încadreaz ! în grupul reac iilor adverse de tip idiosincrazic:
A. modificarea genotipului indus de citostaticele alchilante
B. citoliza hepatic produs de izoniazid
C. hemoliza produs de nitrofurantoin
D. aplazia medular survenit dup tratamentul cu cloramfenicol
E. edemul Quincke produs de penicilina G
(pag. 244)
F1403008. Pot provoca efecte adverse cancerigene:

A. colchicina
B. metil-dopa
C. fenitoina
D. s rurile de aur
E. citostaticele alchilante
(pag. 242)
F1403009. Pot provoca reac ii adverse prin insuficien ! func ional !, la întreruperea brusc ! a
farmacoterapiei:
A. beta-adrenoliticele
B. glucocorticoizii
C. antihistaminicele H2
D. anticolinergicele centrale
E. barbituricele
(pag. 264)
F1503010. Caracteristicile tahifilaxiei sunt urm!toarele, cu excep ia:

A. se instaleaz repede
B. apare la prima administrare
C. poate fi complet
D. este reversibil
E. este de scurt durat dup întrerupere
(pag. 259)
F1503011. Medicamente ce declan$ eaz! tulbur!ri la oprirea brusc! a tratamentului sunt urm!toarele,
cu excep ia:
A. barbiturice
B. clonidina
C. beta-adrenomimetice
D. aminofilina
E. antihistaminice H2
(pag. 267)
F1503012. Pot produce colorarea din ilor în brun-violaceu sau gri-bleu:

A. antimalarice
B. citostatice
C. fenotiazine neuroleptice
D. tetraciclina
E. minociclina
(pag. 241)
F1503013. Urm!toarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excep ia:

A. aplazia medular la cloramfenicol
B. hemoliz cu anemie la medicamente oxidante
C. anemie megaloblastic la fenitoin
D. leucopenie la citostatice
E. trombopenie la ampicilin
(pag. 236)
F1503014. Urm!toarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excep ia:

A. kanamicin
B. minociclina
C. amikacina
D. furosemid
E. salicila#i > 6 g/zi
(pag. 238)
F1503015. Urm!toarele medicamente produc fotoreac ie la administrarea sistemic ! , cu excep ia:

A. fenotiazine
B. bromuri
C. tetracicline
D. griseofulvin
E. acid nalidixic
(pag. 241)
F1603016. Sunt mecanisme implicate în instalarea toleran ei cronice:

A. Instalarea inhibi#iei enzimatice
B. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation”)
C. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation”)
D. Mecanismul imunoalergic
E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)
F1603017. Sunt reac ii adverse cu mecanism de producere imunologic:

A. Idiosincrazia
B. Alergia medicamentoas
C. Dependen#a
D. Toleran#a acut (tahifilaxie)
E. Reac#iile de tip toxic
(pag. 249)

A. Dependen#a la morfinomimetice
B. Sindromul de abstinen#
C. Acatalazia
D. +ocul anafilactic
E. Intoleran#a dobândit
(pag. 245)
F1603019. Sunt reac ii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:
A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. +ocul anafilactic;
C. Dermatita atopic ;
D. Glomerulonefrita;
E. Boala serului
(pag. 251)
F1603020. Toleran a la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la baz !:
A. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation”)

B. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation”)
C. Instalarea induc#iei enzimatice
D. Modificarea densit #ii receptoriale prin internalizare
E. Instalarea inhibi#iei enzimatice
(pag. 260)
F2103021. La intreruperea brusca a terapiei prelungite cu antagonisti farmacologici pot apare:

A. tahifilaxie
B. sindrom de rebound (ricoseu)
C. sindrom de abstinenta
D. obisnuinta
E. insuficienta de organ
(pag. 264)
F2103022. In reactiile alergice sunt frecvent implicate urmatoarele, cu exceptia:

A. penicilina G
B. ampicilina
C. cefalosporine
D. acidul acetilsalicilic
E. furosemid
(pag. 250)
F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este:
A. tratament fiziopatogenic
B. reducerea lenta a dozelor de medicament
C. reducerea rapida a dozelor de medicament
D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat
E. tratament simptomatic
(pag. 232)
F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic:
A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103025. Induc obisnuinta cu necesitatea maririi dozelor urmatoarele substante, cu exceptia:

A. cocaina
B. amfetamina
C. morfina
D. barbiturica
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. sunt nedorite si daunatoare
B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice
C. sunt favorizate de tratament prelungit
D. sunt favorizate de complianta deficitara

E. sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari
(pag. 232)
F2103027. Contraceptivele orale pot provoca urmatoarele R.A, cu exceptia:

A. prurit
B. eruptie acneiforma aseboreica
C. eritem nodos
D. pigmentare bruna tip boala Addison
E. toxicitate cohleara
(pag. 240-242)
F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice:
A. aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice
B. sindromul astmatic produs de propranolol
C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice
D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol
E. insuficienta cardiaca produsa de verapamil
(pag. 232-274)
F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin:
B. leucopenia produsa de citostatice
C. hemoragiile produse de heparina
D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina
E. anemia megaloblastica produsa de fenitoina
(pag. 232-274)
F2203030. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:

A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
D. Rabdomioliza
E. Ciroza
(pag. 232-274)
F2203031. Care din substante nu sunt cancerigene:

A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii
(pag. 232-274)
F2203032. Care din urmatoarele substante stimuleaza motilitatea uterina:
A. Isoxuprina
B. Salbutamolul
C. Ergometrina
D. Indometacinul
E. Sulfatul de magneziu
(pag. 232-274)
A. este caracteristica muschilor netezi

B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu glucocorticoizi
C. se poate evita crescand dozele
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii respective
E. are la baza cresterea numarului de receptori
(pag. 232-274)

B. este declansat de intreruperea unui tratament indelungat cu agonisti
C. are la baza un mecanism de down-regulation
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
E. este caracteristic morfinomimeticelor
(pag. 232-274)
A. deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza duce la cresterea rezistentei eritrocitelor

B. deficitul de UDP-glucuronil-transferaza creste conjugarea bilirubinei
C. acatalazia creste eficienta apei oxigenate
D. la acetilatorii rapizi efectele hidralazinei sunt crescute
E. suxametoniul poate produce apnee prelungita la cei cu deficit de pseudocolinesteraza
(pag. 232-274)

B. este influentata de reactivitatea individuala
C. nu este influentata de calea de administrare
D. nu este influentata de frecventa contactului cu organismul
E. duce la cresterea in timp a efectului farmacodinamic
(pag. 232-274)
F2203037. Tahifilaxia:
A. este toleranta cronica

B. se instaleaza rapid
C. are ca mecanism un proces de up-regulation
D. duce la cresterea efectelor terapeutice
E. este ireversibila
(pag. 232-274)
A. efectele psihice din hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor
B. somnolenta dupa fenobarbital

C. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
D. socul anafilactic
E. aplazia medulara ce poate sa apara la cloramfenicol
(pag. 234- 236)
F2503039. Afirmatiile adevarate referitoare la efectele secundare sunt:

A. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodin amice secundare ale medicamentelor
B. colestaza hepatica produsa de contraceptivele orale este un efect secundar
C. nefropatia produsa de aminoglicozide este un efect secundar
D. necroza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. metemoglobinemia produsa de derivatii de anilina este un efect secundar
(pag. 234- 237)
F2503040. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:

B. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. porfiria cutanata produsa de sulfamide
(pag. 236- 241)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
B. mecanismul implicat "up-regulation"
C. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu antihistaminice H2
D. nu poate fi produsa de corticosteroizi
E. masurile de prevenire constau in administrarea de doze mari de medicament
(pag. 266)
F2503042. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:

A. tranchilizantele benzodiazepine
B. fenitoina
C. antineoplazice
D. litiu
E. anticoagulante cumarinice
(pag. 269)
F2503043. Reactii adverse de tip idiosincrazic sunt:

A. apneea prelungita la doze terapeutice de suxametoniu
B. anemia hemolitica imuna
C. rinita alergica
D. eritemul polimorf
E. citoliza hepatica produsa de izoniazida
(pag. 247)
F2603044. Captusirea directa presupune:

A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresiva;
B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fara a se turna în prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
(pag. 243)
F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este indicata
când:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati în afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. pag 241)
F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata în cazul câmpului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)
F1203047. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:

B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
(pag. 232-274)
F1203048. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:

A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea
(pag. 232-274)
F1203049. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:

A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
(pag. 232-274)

A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici
B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor
C. are la baza fenomene de up-regulation
D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate
E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor
(pag. 232-274)
F1203052. Fenomenul de toleranta:

A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit
(pag. 232-274)
F1203053. Idiosincrazia:
A. este un raspuns anormal la un medicament
B. este intoleranta congenitala
C. apare dupa administrari repetate
D. are la baza enzimopatii
E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii
(pag. 232-274)
F1203054. Instalarea obisnuintei implica:

A. fenomene de up-regulation
B. diminuarea absorbtiei
C. inhibitie enzimatica
D. scaderea eliminarii
E. scaderea efectului in timp
(pag. 232-274)
F1203055. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei
(pag. 232-274)
F1303056. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut
si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
(pag. 172-231)
F1303057. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la
fat sau nou/nascut si sugar:
A. paracetamolul;
B. acidul acetilsalicilic;
C. anticoagulantele cumarinice;
D. contraceptivele orale;
E. cloramfenicolul.
(pag. 172-231)
F1303058. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare cranio-
faciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
(pag. 172-231)
F1303059. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 172-231)
F1303060. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta
psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
(pag. 172-231)
F1303061. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
(pag. 172-231)
F1303062. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 172-231)
F1303063. Efectele (reactiile adverse) sunt;
A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;

C. provocate numai de dozele mari, toxice;
D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
(pag. 172-231)
F1303064. Efectele adverse teratogene sunt:

A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
(pag. 172-231)
F1303065. Efectele secundare sunt:

A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
(pag. 172-231)
F1303066. In cadrul farmacodpendentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:

A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.
(pag. 172-231)
F1303067. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea recept orilor in membrana).
(pag. 172-231)
F1303068. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:
A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 172-231)
F1303069. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:

A. este o enzimopatie manifesta;
B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;
C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;
D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;
E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.
(pag. 172-231)
F1303070. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):

A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;
B. prezinta o relatie gradata doza-efect;
C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;
D. lipseste relatia gradata doza-efect;
E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
(pag. 172-231)
F1403071. Care dintre urm! toarele medicamente pot produce accidente obstetricale:
A. indometacina
B. tolbutamida
C. tetraciclina
D. gentamicina
E. terbutalina
(pag. 271)
F1403072. Farmacodependen a fizic! :

A. impune necesitatea continu rii administr rii medicamentului pentru a evita apari#ia tulbur rilor specifice
sindromului de abstinen#
B. const în apari#ia unor modific ri comportamentale care reclam imperios administrarea medicamentului
C. se eviden#iaz numai la întreruperea administr rii medicamentului sau la reducerea important a dozelor
sale
D. survine ca urmare a satur rii unor receptori
E. const în diminuarea progresiv a intensit #ii efectului farmacologic prin administr ri repetate la intervale
scurte de timp
(pag. 261)
F1403073. La un bolnav cu $oc anafilactic se va utiliza:

A. atropin iv
B. corticoterapie iv
C. salbutamol aerosoli
D. adrenalin iv
E. teofilin iv
(pag. 254)
F1403074. Pot provoca dependen ! psihic! :

A. ondansetron
B. montelukast
C. amfetamina
D. meprobramat
E. diazepam
(pag. 262)
F1403075. Pot suprima lacta ia:

A. furosemidul
B. contraceptivele orale
C. reserpina
D. bromocriptina
E. carbimazol
(pag. 273)
F1403076. Preciza i afirma iile corecte cu privire la reac iile adverse de tip alergic:
A. sunt independente de doz
B. sunt încruci$ate pentru compu$ii înrudi#i structural
C. prezen#a lor este frecvent în condi#iile administr rii orale a medicamentelor
D. intensitatea $i frecven#a lor cresc cu doza
E. au o inciden# mai m are la indivizii cu teren atopic
(pag. 250)
F1403077. Printre medicamentele care pot declan$ a reac ii adverse autoimune se num !r!:
A. neomicina
B. alfa-metildopa
C. izoniazida
D. tiouracil
E. aspirina
(pag. 252)
F1403078. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se num !r! :
A. bleomicina
B. neomicina
C. contraceptivele orale
D. fenitoina
E. halotanul
(pag. 236)
F1403079. Printre medicamentele contraindicate în cursul al! pt!rii se num!r! :

A. amoxicilina
B. carbimazol
C. cloramfenicol
D. aspirina
E. metoclopramida
(pag. 272)
F1403080. Printre medicamentele proscrise la gravide datorit! riscului teratogen se num!r! :

A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat
(pag. 269)
F1403081. Tahifilaxia are urm! toarele caracteristici:

A. apare între medicamentele care ac#ioneaz pe acela$i substrat reactiv
B. se instaleaz cu intensit #i variate pentru diferitele efecte ale unui medicame nt
C. este reversibil
D. poate merge pân la dispari#ia efectului farmacologic
E. se instaleaz pentru un medicament $i se repercuteaz asupra unui alt medicament
(pag. 259)
F1403082. Toleran a cronic! la medicamente (obi $nuin a) const! în:

A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor
B. necesitatea cre$terii dozei de medicament pentru ob #inerea aceluia$i efect farmacologic

C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administr rii sale repetate, în doz
constant
D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament
E. totalitatea semnelor de sevraj observate dup oprirea administr rii medicamentului
(pag. 259)
F1503083. Anemia hemolitic! imun! poate s! apar! la:

A. penicilin
B. sulfonamide
C. tiouracili
D. fenilbutazon
E. fenacetin
(pag. 251)
F1503084. Care dintre medicamentele enumerate declan$eaz! $oc anafilactic?

A. penicilina G
B. ampicilina
C. neomicina
D. aspirina
E. dextranii
(pag. 251)
F1503085. Citoliza hepatic! apare la:

A. izoniazid
B. rifampicin
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi
(pag. 237)
F1503086. Medicamente contraindicate în timpul al!pt!rii:

A. penicilina G sodic
B. cloramfenicol
C. tetracicline
D. ampicilin
E. paracetamol
(pag. 272)
F1503087. Reduc capacitatea fagocitar! a leucocitelor:
A. cloramfenicol
B. tetracicline
C. lidocaina
D. streptomicina
E. neuroleptice fenotiazine
(pag. 257)
F1503088. Sunt medicamente methemoglobinizante:

A. paracetamolul
B. cloramfenicolul
C. sulfonamidele
D. ampicilina
E. gentamicina
(pag. 246)
F1503089. Tipuri de idiosincrazie cu manifest! ri farmacodinamice:

A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitar
B. hemoglobinopatii
C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitar
D. induc#ie de ALA-sintetaz
E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice
(pag. 244)
F1503090. Tulbur!ri în reac ia metabolic! de acetilare determin! :

A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai m are la acetilatorii len#i
B. concentra#ii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori m ai mari la acetilatorii len# i
C. curba frecven#ei de distribu #ie a vitezei de acetilare bimodal la izoniazid
D. reac#ii adverse mai frecvente la acetilatorii len#i
E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii len#i
(pag. 247, 248)
F1503091. Urm!toarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excep ia:

A. cimetidina
B. ranitidin
C. beta-adrenoblocante
D. polimixina
E. D-penicilamina
(pag. 239)
F1603092. Care dintre urm! toarele medicamente pot da frecvent reac ii alergice?
A. Penicilina G
B. Clorhidrat de procain
C. Loratadina
D. Dexametazona
E. Hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 251)
F1603093. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?

A. Sulfametoxazol
B. Suxametoniu
C. Izoniazida
D. Piracetam
E. Penicilina G
(pag. 244, 247)
F1603094. Efectele adverse de tip toxic:

A. Sunt efecte secundare ap rute în urma unor doze toxice (supradoz ri)
B. Sunt consecin# a ac#iunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
D. Apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obi$nuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii trata# i cu doze terapeutice de medicamente
(pag. 235)
F1603095. Mecanismele implicate în apari ia imunodeficien ei latente sunt:
A. Ac#iune hipoplazic medular

B. Reducerea capacit #ii fagocitare a leucocitelor
C. Cre$terea sintezei de anticorpi
D. Inhibarea sistemului enzimatic produc tor de peroxid de hidrogen
E. Stimularea mitozei limfocitare
(pag. 257)
F1603096. Pot produce efect rebound la întreruperea brusc! a administr!rii:

A. alfa-adrenomimeticele
B. ß-adrenoliticele
C. antihistaminice H2-blocante
D. antidepresivele triciclice
E. metil-xantinele
(pag. 264)
F1603097. Reactiile adverse de tip alergic:

A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect
B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai
ales pe cale parenterala (i.v.);
C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma
supradozarii
D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune
E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave
(pag. 249-250)

A. Hemoliza indus de deficien# a G-6-P-DH
B. Apneea toxic la suxametoniu
C. +ocul anafilactic la peniciline
D. Crizele de porfirie hepatic dup administrarea de inductoare enzimatice
E. Sindromul de abstinen# la întreruperea morfinomimetelor
(pag. 244, 246, 247)
F1603099. Sunt substan e incriminate în apari ia unor efecte adverse cancerigene?

A. Aminofenazona
B. Corticosteroizii
C. Azocoloran#ii
D. Citostaticele alchilante
E. Antibioticele ß-lactamice
(pag. 242)
F1603100. Toleran a medicamentoas! poate avea drept cauz ! :

A. Fenomenul de "up regulation”
B. Fenomenul de "down regulation”
C. Induc#ia enzimatic
D. Întreruperea brusc a tratamentului
E. Sensibilizarea la medicament
(pag. 260)
F1603101. Tratamentul reac iilor adverse grave de tip alergic se face:

A. Prin administrare de adrenalin pentru a combate manifest rile simptomatice
B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic $i imunosupresor
C. Diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare

D. Prin oprirea imediat a administr rii medicamentului incriminat
E. Continuând tratamentul cu substan#a incriminat sub supraveghere strict medical
(pag. 254)
F2103102. Frecvent implicate in idiosincrazia cu manifestari farmacodinamice sunt:

A. deficienta de G-6-PDH
B. deficienta de pseudocolintransferaza
C. polimorfismul N-acetiltransferazei
D. acatalazia
E. inductia de ALA-sintetaza
(pag. 244, 247)
F2103103. Tahifilaxia se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este o toleranta acuta de tip dobandit
B. este o toleranta cronica de tip dobandit
C. se instaleaza prin saturarea receptorilor implicati in mecanismul de actiune
E. nu poate fi niciodata completa
(pag. 259)
F2103104. Caracteristicile intolerantei dobandite (sensibilizarea la medicament) sunt:

A. existenta unei relatii gradate doza-efect
B. necesitatea unui contact prealabil medicament-organism
C. prezenta unui titru ridicat de anticorpi
D. este favorizata de un teren imunosupresiv
E. apare prin mecanism imunoalergic
(pag. 249-250)
F2103105. Manifestarile clinice ale idiosincraziei datorate deficitului de glucuroniltransferaza sunt:

A. icter nuclear la copii
B. dispnee si cianoza
C. anemie hemolitica
D. icter (prin hiperbilirubinemie)
E. accidente hemoragice
(pag. 245)
F2103106. Mecanismele ce pot sta la baza aparitiei obisnuintei sunt:

A. reglarea "down" a receptorilor
B. reglarea "up" a receptorilor
C. inductia enzimatica
D. inhibitia enzimatica
E. desensibilizarea receptorilor
(pag. 260)
F2103107. Cloramfenicolul poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. methemoglobinemie
B. anemie megaloblastica
C. anemie aplastica
D. aplazie medulara
E. la fat, sindrom cenusiu
(pag. 236, 271)
F2103108. In cadrul toxicomaniei poate fi notata aparitia urmatoarelor tipuri de reactii adverse:
A. tahifilaxia
B. dependenta psihica
C. dependenta fizica
D. idiosincrazia
E. obisnuinta
(pag. 262)
F2103109. Suprima lactatia:
A. anticonceptionalele estro-progestative
B. bromocriptina
C. parasimpatomimeticele
D. progestativele
E. tiazinele
(pag. 273)
F2103110. Ibuprofen poate provoca urmatoarele R.A.:

A. disfunctii cognitive, psihoze si halucinatii
B. sindrom depresiv
C. meningita aseptica
D. rabdomiolize
E. citoliza hepatica
(pag. 236, 239)
F2103111. Notati enzimopatiile care genereaza idiosincrazie cu manifestari cantitative farmacocinetice

si reprezentare grafica polimodala:
A. deficit de pseudocolinesteraza
B. deficienta de UDP- glucuronil-transferaza
C. deficienta de NADH -methemoglobinreductaza
D. polimorfism de N-acetiltransferaza
E. polimorfism al hidroxilazelor
(pag. 247-249)
F2103112. Notati tipurile de reactii adverse semnalate in grade diferite in cadrul toxicomaniei:
A. obisnuinta
B. toleranta cronica
C. tahifilaxia
D. dependenta fizica
E. dependenta psihica
(pag. 262)
F2103113. Induc cea mai intensa dependenta psihica:

A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103114. Efectele teratogene sunt:

A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
(pag. 269)
F2103115. Enumerati medicamentele ce pot suprima lactatia:

A. parasimpatomimetice
B. diuretice
C. hormoni estrogeni
E. bromocriptina
(pag. 273)
F2103116. Pot provoca sindrom de abstinenta (retragere) la nou-nascut si sugar:

A. anorexigene amfetaminice
B. morfinomimetice
C. barbiturice
D. benzodiazepine
E. neuroleptice
(pag. 270, 273)
F2103117. Pot provoca hemoragii la fat sau nou-nascut si sugar:

A. acid acetilsalicilic
B. paracetamol
C. anticoagulante cumarinice
E. cloramfenicol
(pag. 270, 273)
F2103118. Pot provoca la fat efecte teratogene cranio-faciale:

A. antineoplazice antimetaboliti
B. hormoni glucocorticoizi
C. hormoni androgeni
D. hormoni estrogeni
E. estrogeni + progestative
(pag. 269)
F2103119. Pot provoca la fat efecte dismorfogene cranio-faciale:

A. antidepresive triciclice
B. acid valproic
C. benzodiazepine
D. barbiturice
E. neuroleptice fenotiazinice
(pag. 269)
F2203120. Efectele secundare:

A. sunt tulburari functionale sau morfologice diferite de efectele farmacodinamice
C. convulsiile tonico-clonice sunt efecte secundare ale anestezicelor locale
D. psihozele sunt efecte secundare ale glucocorticoizilor
E. sindroamele depresive induse de simpatolitice sunt considerate efecte secundare
(pag. 232-274)
F2203121. Efectele adverse mutagene:

A. constau in alterarea mesajului genetic
B. pot determina alterarea fenotipului
C. pot fi produse de epoxizi
D. apar la sulfamidele antibacteriene
E. sunt produse numai de radiatii
(pag. 232-274)
A. este o intoleranta dobandita

B. este o intoleranta congenitala de grup
C. poate aparea chiar de la prima doza
D. se manifesta ca un raspuns anormal cantitativ sau calitativ la un medicament
E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)

A. poate fi temporara sau permanenta
B. are la baza enzimopatii diverse
C. este cunoscuta sub numele de hipersensibilitate
D. are mecanisme de tip imunologic (reactii antigen-anticorp)
E. are la baza fenomene de down-regulation
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea unui tratament cu antagonisti ai receptorilor
B. este declansat la intreruperea unui tratament cu agonisti ai receptorilor
C. are la baza un fenomen de hetero-up-regulation
D. poate sa apara la cimetidina
E. apare la intreruperea administrarii morfinei dupa o terapie indelungata
(pag. 232-274)

A. se manifesta prin diminuarea lenta a efectului farmacologic
B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu antagonisti ai receptorilor
C. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
D. poate sa apara la anticolinergicele centrale
E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)

A. poate aparea la cresterea brusca a dozelor de corticosteroizi
B. are la baza un fenomen de feed-back negativ
C. poate aparea la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu corticosteroizi
D. se poate preveni prin schimbarea medicamentului
E. se manifesta clinic prin hipofunctia glandei respective
(pag. 232-274)
A. necesita cresterea dozei pentru obtinerea aceluiasi efect
B. mitridatismul este o forma de obisnuinta
C. se instaleaza rapid
D. are la baza fenomenul de up-regulation
E. se poate datora desensibilizarii receptorilor
(pag. 232-274)
F2203128. Care din urmatorii factori favorizeaza reactiile adverse:

A. dozele mari
B. asocierile medicamentoase
C. tratamentul prelungit
D. scaderea absorbtiei orale
E. rezistenta la medicamente
(pag. 232-274)

A. Nefropatia fenacetinica
B. Somnolenta reziduala a hipnocoercitivelor
C. Tulburarile extrapiramidale ale neurolepticelor
D. Ototoxicitatea aminoglicozidelor
E. Uscaciunea gurii la anticolinergice
(pag. 232-274)

A. hipovitaminoza din tratamentul cu antibiotice cu spectru larg
B. aritmiile ectopice ale glicozidelor cardiotonice
C. malformatiile cranio-faciale ale glucocorticoizilor
D. agranulocitoza la metamizol
E. nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
(pag. 232-274)
F2203131. Care din urmatorii compusi pot produce hipercoagulabilitate:

A. aspirina
B. glucocorticoizii
C. contraceptivele orale
D. anticoagulantele orale
E. fibrinoliticele
(pag. 232-274)
F2203132. Care din urmatorii compusi pot produce methemoglobinemie:

A. Fenitoina
B. Paracetamolul
C. Nitroglicerina
D. Heparina
E. Alprazolamul
(pag. 232-274)
F2203133. Care substante pot favoriza litiaza renala:

A. Bicarbonatul de sodiu
B. Hidroclorotiazida
C. Sulfamidele antimicrobiene
D. Sarurile de calciu
E. Aminoglicozidele
(pag. 232-274)

A. Beta2-adrenomimeticele pot trata tremorul esential
B. Benzodiazepinele au efect miorelaxant
C. Glucocorticoizii produc hipertrofie musculara
D. Rabdomioliza poate fi data de statine
E. La acetilatorii rapizi hidralazinele produc sindroame de tip colagenoza
(pag. 232-274)
F2203135. Care din urmatoarele substante pot suprima lactatia:
A. Diureticele
B. Hormonii estrogeni
C. Neurolepticele
D. Cimetidina
E. Contraceptivele orale
(pag. 232-274)
F2203136. Care medicamente trebuie contraindicate in timpul alaptarii:

A. Vitamina D
B. Cloramfenicolul
C. Sarurile de calciu
D. Purgativele
E. Opiaceele
(pag. 232-274)
F2203137. Care din urmatoarele substante au efecte tocolitice:

A. Fenoterol
B. Ocitocina
C. Isoxuprina
D. Morfina
E. nifedipin
(pag. 232-274)

A. Aminoglicozidele
B. Tetraciclina
C. Antiacidele neutralizante
D. Vitaminele
E. Benzodiazepinele
(pag. 232-274)
F2203139. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate in timpul alaptarii:

A. cloramfenicol
B. vitamina C
C. opiacee
D. antitiroidiene
E. purgative
(pag. 232-274)
F2203140. Care din urmatoarele medicamente pot suprima lactatia:

A. estradiol
B. paracetamol
C. norfloxacin
D. bromocriptina
E. enalapril
(pag. 232-274)
F2203141. Prezinta potential fetotoxic:

A. neurolepticele fenotiazinice
B. warfarina
C. opioidele
D. noradrenalina
E. cloramfenicolul
(pag. 232-274)
F2203142. Prezinta potential teratogen:

A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina
(pag. 232-274)
F2203143. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele reactiilor adverse la intreruperea
brusca a farmacoterapiei sunt adevarate:
A. efectul rebound are la baza un fenomen de up regulation
B. sindromul de retragere are la baza un fenomen de desensibilizare
C. insuficienta functionala este produsa printr-un mecanism de feed-back negativ
D. fenomenul de hetero-up-regulation sta la baza sindromului de retragere
E. efectul rebound apare la glucocorticoizi
(pag. 232-274)
F2203144. Care din afirmatiile referitoare la potentialul toxicomanogen al unor substante sunt
adevarate:
A. barbituricele produc dependenta psihica si fizica
B. morfina produce dependenta fizica puternica
C. cocaina produce predominant o dependenta psihica
D. amfetamina produce predominant dependenta fizica
E. marihuana produce o dependenta fizica puternica
(pag. 232-274)
F2203145. Farmacodependenta fizica:

A. duce la aparitia tolerantei
B. apare la intreruperea administrarii unei substante
C. se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta
D. poate sa apara la barbiturice
E. este puternica in cazul cannabisului
(pag. 232-274)
A. este ireversibila
B. are o durata variabila dupa intreruperea tratamentului
C. apare la hipnoticele barbiturice
D. necesita scaderea dozelor
E. se instaleaza lent
(pag. 232-274)
A. se poate datora unui fenomen de up-regulation
B. poate sa apara prin cresterea vitezei de metabolizare
C. se poate datora cresterii absorbtiei
D. are la baza un fenomen de desensibilizare a celulelor sau receptorilor
E. are la baza un mecanism farmacotoxic
(pag. 232-274)
F2203148. Agranulocitoza poate fi produsa de:

A. derivati de pirazolona
B. derivati de anilina
C. vitamina C
D. neuroleptice fenotiazinice
E. antimalarice
(pag. 232-274)
F2203149. Produc frecvent reactii adverse la acetilatorii lenti:

A. aspirina
B. izoniazida
C. dapsona
D. sulfasalazina
E. penicilinele
(pag. 232-274)
F2203150. Care din urmatoarele substante sunt teratogene:

A. anticoagulantele cumarinice
B. derivatii de vitamina A
C. dietilstilbestrolul
D. antiacidele neutralizante
E. ampicilina
(pag. 232-274)
F2203151. Care din urmatoarele medicamente produc tulburari la oprirea brusca a tratamentului:
A. anticonvulsivantele
B. antihistaminicele H2
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. corticosteroizii
E. colereticele
(pag. 232-274)
F2203152. Care din afirmatiile referitoare la corticosteroizi sunt adevarate:

A. sunt secretati de medulosuprarenala
B. secretia celor endogeni este sub control hipotalamo-hipofizar
C. pot da insuficienta functionala la oprirea brusca a tratamentului
D. pot da fenomene rebound
E. mecanismul insuficientei functionale este feed-back-ul negativ
(pag. 232-274)

B. este declansat la intreruperea unui tratament de lunga durata cu antagonisti
C. poate fi dat de antihistaminice H2
D. se manifesta prin simptome opuse sau complementare actiunii farmacodinamice
E. la opioide are o simptomatologie adrenergica
(pag. 232-274)
F2203154. In sindromul de retragere la fenobarbital:

A. fenobarbitalul blocheaza receptorii GABA
B. administrarea fenobarbitalului deprima eliberarea mediatorului in sistemul activator
C. are loc un fenomen de down-regulation in sistemul activator
D. la oprirea brusca a fenobarbitalului se elibereaza glutamatul
E. la oprirea brusca a fenobarbitalului se accentueaza fenomenele de deprimare
(pag. 232-274)
F2203155. In cazul efectului rebound la beta-blocante:

A. beta blocantul stimuleaza receptorii beta adrenergici
B. are loc un fenomen de up-regulation al receptorilor beta adrenergici
C. oprirea brusca a tratamentului poate declansa crize de bradicardie
D. are loc inactivarea si internalizarea receptorilor beta adrenergici
E. agonistul fiziologic va actiona asupra sistemului receptor sensibilizat
(pag. 232-274)
F2203156. Toxicomania se caracterizeaza prin:

A. dependenta psihica
B. dependenta fizica
C. toleranta
D. idiosincrazie
E. efect rebound
(pag. 232-274)
F2203157. Care din urmatoarele substante pot produce farmacodependenta:

A. parasimpatomimetice
B. morfinomimetice
C. sedativ-hipnotice
D. inhibitori ai enzimei de conversie
E. fibrinolitice
(pag. 232-274)
A. este o forma de toleranta acuta
B. poate apare chiar la prima doza
C. are drept cauza particularitati genetice innascute
D. are la baza o serie de enzimopatii
E. se manifesta ca o deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal
(pag. 232-274)

A. se mai numeste sensibilizare
B. reprezinta o alergie la medicamente
C. nu necesita contactul prealabil cu medicamentul
D. este accentuata in stari de imunosupresie
E. duce la cresterea in organismul sensibilizat a concentatiei IgE
(pag. 232-274)
F2203160. Care din urmatoarele substante produc tahifilaxie:

A. beta-blocantele
B. efedrina
C. nafazolina
D. captoprilul
E. verapamilul
(pag. 232-274)
F2303161. Efectele secundare sunt:

A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
(pag. 232 - 274)
F2303162. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 232 - 274)
F2303163. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 232 - 274)
F2303164. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta
psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
(pag. 232 - 274)
F2303165. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
(pag. 232 - 274)
F2303166. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:

A. este o enzimopatie manifesta;
B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;
C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;
D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;
E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.
(pag. 232 - 274)
F2303167. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):

A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;
B. prezinta o relatie gradata doza-efect;
C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;
D. lipseste relatia gradata doza-efect;
E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
(pag. 232 - 274)
F2303168. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:

A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 232 - 274)
F2303169. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecanisme de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecanisme de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecanisme de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 232 - 274)
F2303170. Efectele (reactiile adverse) sunt:

A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;
C. provocate numai de dozele mari, toxice;

D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
(pag. 232 - 274)
F2303171. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:

A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.
(pag. 232 - 274)
F2303172. Efectele adverse teratogene sunt:
A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
(pag. 232 - 274)
F2303173. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la
fat sau nou-nascut si sugar:
A. paracetamolul;
B. acidul acetilsalicilic;
C. anticoagulantele cumarinice;
D. contraceptivele orale;
E. cloramfenicolul.
(pag. 232 - 274)
F2303174. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut
si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
(pag. 232 - 274)
F2303175. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare cranio-
faciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
(pag. 232 - 274)
F2303176. Frecventa mai mare a reactiilor adverse se intilneste la varstnici datorita unor factori
multipli:
A. particularitatile farmacocinetice specifice organismului varstnic;
B. complianta, frecvent deficitara;
C. particularitatile farmacodinamice specifice organismului varstnic;
D. utilizarii de obicei de doze mai mari decat la adultul tanar;

E. polimedicatia, consecinta a polipatologiei.
(pag. 232 - 274)
F2303177. Caracteristicile comune ale efectelor secundare sau toxice sunt urmatoarele:
A. nu sunt dependente de doza, relatia gradata doza - efect lipseste;
B. sunt dependente de doza si favorizate de supradozare in general;
C. ambele apar la dozele eficace, ca efecte adverse (de obicei);
D. ambele apar la doze toxice, in intoxicatii medicamentoase;
E. sunt evidentiabile experimental pe animale de laborator.
(pag. 232 - 274)
F2303178. Exemple de efecte secundare sunt:

A. sindroame depresive induse de simpatoltice (reserpina, metil-dopa);
B. uscaciunea gurii data de atropina;
C. nefropatii (de exemplu, prin aminoglicozide nefrotoxice);

D. somnolenta dupa trezirea din somn (hipnocoercitive de lunga durata - fenobarbital);
E. hipovitaminoza in cursul tratamentului cu antibiotice spectru larg (tetraciclina) pe cale orala.
(pag. 232 - 274)
F2303179. Exemple de efecte adverse toxice sunt:

A. psihoze si halucinatii produse de unele antiinflamatoare nesteroidiene (ex. upa indometacin);
B. leucopenie pana la agranulocitoza (ex. dupa citostatice);
C. constipatie (ex. dupa atropina);
D. nefropatii (ex. dupa fencetina);
E. hipovitaminoza dupa administrarea per os de antibiotice cu spectru larg.
(pag. 232 - 274)
F2303180. Factorii favorizanti ai aparitiei alergiei la medicamente dependenti de organism sunt:

A. potentialul antigenic al medicamentului;
B. atopia ereditara;
C. calea de administrare (aparitie mai frecventa la aplicare locala, pe piele si mucoase);
D. frecventa contactului medicamentului cu organismul;
E. reactivitatea individuala (mai mare la femei).
(pag. 232 - 274)
F2503181. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. morfina induce dependenta fizica si psihica intensa
B. cocaina induce dependenta fizica si psihica
C. cocaina induce dependenta fizica mai puternica decat morfina
D. amfetamina induce dependenta fizica
E. LSD induce dependenta fizica puternica
(pag. 263)
F2503182. Urmatoarele medicamente pot produce accidente obstetricale:

A. fenilbutazona
B. salbutamol
C. tetraciclina
D. halotan
E. indapamida
(pag. 271)
F2503183. In socul anafilactic se administreaza:

A. atropina intravenos
B. adrenalina intravenos
C. hemisuccinat de hidrocortizon intravenos
D. beclometazona dipropionat inhalator
E. teofilina intravenos
(pag. 254)
F2503184. Socul anafilactic se caracterizeaza prin:

A. bronhospasm
B. somnolenta
C. edem laringian
D. dispnee
E. hipotensiune arteriala pana la colaps
(pag. 254)
F2503185. Urmatoarele medicamente pot induce reactii autoimune:

A. gentamicina
B. alfa-metildopa
C. acidul acetilsalicilic
D. D-penicilamina
E. izoniazida
(pag. 252)
F2503186. Dependenta psihica produc:
A. diazepam
B. amfetamina
C. alcoolul
D. zafirlukast
E. mesalazina
(pag. 262)
F2503187. Efecte adverse cancerigene pot provoca:

A. aflatoxinele
B. aminofenazona
C. citostaticele alchilante
D. colchicina
E. saruri de aur
(pag. 242)
F2503188. Pot suprima lactatia:

A. bromocriptina
B. furosemidul
C. atropina
D. contraceptivele orale
E. amitriptilina
(pag. 273)
F2503189. Care medicamente pot declana soc anafilactic ?

A. penicilina G
B. dextranii
C. aspirina
D. gentamicina
E. ampicilina
(pag. 251)
F2603190. Obiectivele captusirii totale sunt:

A. ameliorarea mentinerii prin refacerea închiderii marginale;
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia câmpului protetic;
C. înaltarea ocluziei;
D. conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni;
E. reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnata
(pag. 242)
F2603191. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt:

A. existenta unui torus palatin foarte proeminent;
B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva;
C. dimensiunea verticala supraevaluata;

D. existenta dintilor laterali montati în afara crestei;
E. existenta parafunctiilor (bruxism)
(pag. 246)
F2603192. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:

A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;
B. întinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;
C. existenta mucoasei balante hiperemiate;
D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vâscogel
E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil
(pag. 248)
F2603193. Contraindicatiile captusirii sunt:

A. dimensiunea verticala supraevaluata;
B. ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie;
C. existenta dintilor laterali montati în afara crestei;
D. proteze cu multiple reparatii;
E. câmp protetic incapabil sa suporte presiuni
(pag. 242)
F2603194. Obiectivele captusirii partiale sunt:

A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni;
B. îmbunatatirea mentinerii prin refacerea închiderii marginale;
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pâna la limite normale, la o proteza subextinsa;
D. îmbunatatirea mentinerii în cazul în care câmpul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii;
E. înaltarea ocluziei
(pag. 242)
F2603195. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune:

A. turnarea modelului si ambalarea protezei;
B. îndepartarea unui strat uniform din baza protezei;
C. nepurtarea protezei pîna a doua zi;
D. utilizarea acrilatului termopolimerizabil;
E. utilizarea acrilatului autopolimerizabil
(pag. 243)
Tema nr. 4
Antibiotice cu structura betalactamica
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica – Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
F1204001. Amoxicilina:
A. Se asociaza cu clavulanatul de potasiu în preparatul TICARPEN
B. Are absorb# ie digestiv inferioar ampicilinei
C. Este activ $ i asupra unor bacili gram negativi
D. Apar#ine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze
E. Absorb#ia este puternic influen# at de alimente
(pag. 41-66)
F1204002. Apar ine grupului monobactamelor:

A. Sulbactam
B. Aztreonam
C. Imipenem
D. Acid clavulanic
E. Tienamicina
(pag. 41-66)
F1204003. Apar ine grupului oxacefalosporinelor:

A. Cefalexina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
D. Latamoxef
E. Azlocilina
(pag. 41-66)
F1204004. În structura tuturor penicilinelor, apare ca structur ! de baz!:

A. Acidul 5-aminopenicilanic
B. Acidul peniciloic
C. Acidul penicilenic
D. Acidul 6-amino penicilanic
E. Acidul penilic
(pag. 41-66)
F1204005. Mecanismul de ac iune al beta-lactaminelor const! în:

A. Inhibarea biosintezei peretelui celular bacterian
B. Inhibarea pteroat-sintetazei bacteriene
C. Inhibarea biosintezei acidului dihidrofolic
D. Inhibarea biosintezei acidului tetrahidrofolic
E. Inhibarea topoizomerazei bacteriene
(pag. 41-66)
F1204006. Penicilina G este antibiotic de elec ie în:

A. Infectii cu streptococ hemolitic
Capitolul 1
Farmacologie general
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

Instrucţiuni: Fiecare dintre întrebările de mai jos conţin 5 răspunsuri
posibile dintre care unul singur este corect.
Întrebarea 1
Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la administrarea sublinguală
este falsă:
a. evită primul pasaj hepatic;
b. conferă o absorbţie bună;
c. medicamentele sunt mai eficace când sunt administrate pe
această cale comparativ cu administrarea orală;
d. este utilizată pentru a evita efectele sistemice; ●
e. este preferată pentru atingerea rapidă a nivelurilor terapeutice în
sânge.
Întrebarea 2
Următoarele afirmaţii referitoare la biodisponibilitate sunt adevărate:
a. este de 95% în cazul administrării i.v.;
b. variază la acelaşi medicament în funcţie de forma farmaceutică; ●
c. nu poate fi influenţată de administrarea concomitentă a altor medi-
camente;
d. reprezintă fracţia de medicament care ajunge la locul de acţiune;
e. nici unul din răspunsurile de mai sus nu este adevărat.
Întrebarea 3
Producerea unor reacţii adverse de tip toxic NU este asociată cu:
a. indice terapeutic mare; ●
b. biodisponibilitatea crescută a unor forme farmaceutice;
c. indice terapeutic mic;
7
Farmacologie - teste de verificare
d. administrarea medicamentelor după scheme de dozare care nu ţin

seama de caracteristicile farmacocinetice ale medicamentului;
e. administrarea concomitentă a mai multor medicamente care
produc interacţiuni medicamentoase.
Întrebarea 4
Medicamentele traversează membranele organismului pentru a ajun-
ge în sânge folosind următoarele mecanisme, cu excepţia unuia:
a. difuzia pasivă;
b. transportul activ;
c. filtrare;
d. difuzia facilitată;
e. legarea de proteinele plasmatice. ●
Întrebare 5
Metabolizarea unui medicament NU este influenţată de:
a. factorii genetici;
b. starea de funcţionare a organelor care asigură metabolizarea
medicamentelor;
c. starea fiziologică a organismului;
d. viteza cu care medicamentul ajunge la ţesutul ţintă; ●
e. administrarea anterioară a medicamentului respectiv.
Întrebarea 6
Substanţele antagoniste ireversibile:
a. au activitate intrinsecă, dar nu au afinitate pentru receptor;
b. au afinitate pentru receptor, dar nu au activitate intrinsecă; ●
c. nu au nici afinitate pentru receptor, nici activitate intrinsecă;
d. au atât activitate intrinsecă cât şi afinitate pentru receptor;
e. nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corecte.
Întrebarea 7
Două medicamente sunt bioechivalente atunci când:
a. experienţa clinică acumulată demonstrează că pacienţii nu simt
8
Farmacologie
general
diferenţe între efectele a două medicamente;

b. au eficacitate şi siguranţă similare;
c. au biodisponibilităţi similare şi necesită acelaşi timp pentru atinge-
rea concentraţiei maxime; ●
d. când parametrii farmacocinetici măsuraţi ai unui produs nu
depăşesc 25% din valorile produsului de referinţă;
e. două medicamente produse diferit nu pot fi niciodată bioechiva-
lente.
Întrebarea 8
Unui pacient de 80 kg i se administrează în p.e.v. o cantitate de 40
mg dintr-un medicament. Valoarea calculată a concentraţiei la
momentul 0 este de 10 mg/L. Volumul aparent de distribuţie al aces-
tui medicament este de:
a. 0,025 L;
b. 0,4 L;
c. 4 L; ●
d. 0,04 L;
e. 0,25 L.
Întrebarea 9
În cazul administrării parenterale:
a. soluţiile apoase administrate i.m nu se absorb mai rapid decât
cele uleioase;
b. medicamentele administrate subcutanat se administrează în
cantităţi mai mari decât intramuscular;
c. administrarea intraarterială permite o administrare controlată,
direct spre organul ţintă vizat; ●
d. unele medicamente se administrează intramuscular sub formă de
preparate de depozit, în vederea unei eliberări rapide;
e. preparatele care provoacă durere la locul injecţiei, de regulă se
administrează intramuscular.
9
Întrebarea 10
Următoarele afirmaţii referitoare la legarea medicamentelor de pro-
teinele plasmatice sunt false:
a. poate scădea distribuţia medicamentelor din plasmă către
ţesuturile ţintă;
b. poate scădea metabolizarea medicamentelor, ca urmare a
diminuării cantităţii de medicament care ajunge la nivel hepatic;
c. poate scădea excreţia renală a acestora, datorită scăderii filtrării lor;
d. medicamentele legate de proteinele plasmatice se afla într-un
echilibru stabil cu fracţia nelegată de proteine; ●
e. este influenţată de concentraţia proteinelor plasmatice.
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT GRUPAT

Instrucţiuni: Fiecare dintre întrebările de mai jos conţin 5 sugestii de
răspuns, dintre care pot fi corecte 2 sau 3.
Notaţi cu:
A, dacă sunt corecte a, b, c;
B, dacă sunt corecte a, c, d;
C, dacă sunt corecte b, d;
D, dacă sunt corecte a, e.
Întrebarea 11 B
Legarea medicamentelor de proteinele plasmatice:
a. este influenţată de concentraţia proteinelor plasmatice şi de cons-
tanta de afinitate;
b. creşte distribuţia medicamentelor din plasmă către ţesuturile ţintă;
c. diminuă excreţia renală a medicamentelor;
d. este sursa interacţiunilor medicamentoase cu alte medicamente
care se leagă de aceleaşi proteine plasmatice;
e. poate creşte metabolismul ca urmare a diminuării cantităţii de
medicament care ajunge la nivel hepatic sau în alte locuri unde se
metabolizează.
10
Farmacologie
general
Întrebarea 12 A
Următoarele afirmaţii legate de calea de administrare a medicamen-
telor sunt adevărate:
a. administrarea orală reprezintă cea mai sigură cale de administrare
pentru majoritatea medicamentelor;
b. administrarea sublinguală evită în totalitate primul pasaj hepatic;
c. soluţiile apoase administrate intramuscular se absorb mai rapid
decât cele uleioase;
d. administrarea intrarectală evita în totalitate primul pasaj hepatic;
e. medicamentele administrate sub formă de plasture (transdermal)
au efecte preponderent locale.
Întrebarea 13 C
Următoarele afirmaţii referitoare la biodisponibilitate sunt adevărate:
a. este de 90% în cazul administrării i.v.;
b. este influenţată de trecerea pe la primul pasaj hepatic în cazul
administrării orale;
c. se calculează prin raportarea cantităţii de medicament care ajunge
în plasmă, în urma unei administrări extraplasmatice raportat la can-
titatea de medicament din plasmă în urma administrării orale;
d. reprezintă procentul din medicament care ajunge în sânge sub
formă nemodificată;
e. este procesul prin care medicamentele trec de la nivelul fluxului
sanguin la nivelul ţesutului ţintă şi/sau a lichidului extracelular.
Întrebarea 14 C
Următoarele afirmaţii legate de administrarea orală sunt false:
a. este cea mai ieftină cale de administrare;
b. la nivelul stomacului se pot absorbi direct medicamente hidrosolu-
bile;
c. la nivelul stomacului se pot absorbi direct medicamente cu caracter slab acid;
d. este calea de administrare care conferă cea mai bună biodisponi-
bilitate;
e. medicamentele pot interacţiona cu mâncarea.
11
Întrebarea 15 A
Distribuţia unui medicament este influenţată de următorii factori:
a. legarea de proteinele plasmatice şi de cele tisulare;
b. permeabilitatea membranelor;
c. fluxul sanguin în diferite ţesuturi;
d. starea organului în care se face metabolizarea;
e. nivelul clearance-ului renal.
Întrebarea 16 D
Absorbţia medicamentelor nu este influenţată de:
a. nivelul legării de proteinele plasmatice;
b. scăderea motilităţii gastrointestinale;
c. scăderea acidităţii secreţiei gastrice;
d. scăderea capacităţii de absorbţie a enterocitelor;
e. administrarea anterioară a medicamentului respectiv.
Întrebarea 17 D
Din punct de vedere al activităţii intrinseci, medicamentele pot fi
înca-drate într-una din categoriile de mai jos cu excepţia:
a. antagoniste depline;
b. agoniste parţiale;
c. antagoniste competitive;
d. antagoniste necompetitiv;
e. agoniste competitive.
Întrebarea 18 B
Antagonismul dintre două medicamente poate fi:
a. fizico-chimic;
b. de sumare;
c. fiziologic;
d. farmacologic;
e. de potenţare.
12
Farmacologie
general
Întrebarea 19 A
Efectul metabolizării la primul pasaj hepatic:
a. este evitat în cazul administrării intravenoase;
b. poate determina limitarea administrării orale a unui medicament;
c. este evitat în bună măsură (50%) prin administrarea intrarectală;
d. creşte biodisponibilitatea;
e. creşte distribuţia medicamentului.
Întrebarea 20 D
Biotransformarea medicamentelor:
a. este influenţată de starea de funcţionare a ficatului şi a altor orga-
ne care asigură metabolizarea medicamentelor;
b. conduce la transformarea medicamentelor în compuşi cât mai
puţin hidrosolubili;
c. permite o mai bună distribuţie către ţesuturile de depozit;
d. nu este afectată de administrarea anterioară a medicamentului
res-pectiv;
e. în majoritatea cazurilor reprezintă modalitatea prin care se
termină acţiunea farmacologică a medicamentelor.
ÎNTREBĂRI TIP ASOCIAŢIE SIMPLĂ

Instrucţiuni: Alegeţi pentru fiecare din noţiunile notate cu cifre de la 1
la 5, enunţul cel mai potrivit din cele notate de la a la e.
Întrebarea 21
Asociaţi noţiunile următoare cu definiţiile de mai jos:
1. cantitatea maximă de medicament care poate da efecte
terapeutice fără a provoca efecte toxice; - c
2. cantitatea de medicament care omoară toate animalele de
experienţă; -d
3. cea mai mică cantitate de drog care provoacă un efect terapeutic; -a
4. doză care depăşeşte efectul terapeutic şi la care apar
reacţii adver-se; -b
5. diferenţa dintre doza terapeutică maximă şi doza
terapeutică minimă. e
13
a. doza minimă terapeutică;

b. doza toxică;
c. doza maximă terapeutică;
d. doză letală absolută;
e. latitudine terapeutică.
Întrebarea 22
Asociaţi definiţiile cu termenul corect:
1. raportul DL50/DE50; -d
2. cantitatea de medicament care provoacă efectul
farmacologic urmărit la 50% din animalele de laborator; a
3. efectul maxim pe care un agonist îl poate determina la cea
mai mare concentraţie utilizabilă practic; b
4. cantitatea de medicament care omoară 50% din animalele
de experienţă; e
5. cantitatea de medicament necesară pentru a obţine un anu-
mit efect (de regulă se foloseşte DE50%). c
a. doza medie eficace - DE50;
b. eficacitate;
c. potenţă;
d. indice terapeutic;
e. doză letală medie DL50.
Întrebarea 23
1. au afinitate pentru receptor şi activitate intrinsecă; e
2. au afinitate pentru receptor, dar nu au activitate intrinsecă;
a
3. produc un efect submaximal şi nu au eficacitate maximală;
c
4. produc efectul maximal şi au eficacitate maximală; d
5. combinare ireversibilă cu receptorul său sau inhibă unele
etape ale transferului de stimul. b
a. substanţe antagoniste competitiv;
b. substanţe antagoniste necompetitiv;
c. substanţe parţial agoniste;
d. substanţe agoniste deplin;
e. substanţe agoniste.
Farmacologie
general
Întrebarea 24
1. ramură a farmacologiei care studiază efectele medica-
mentului asupra organismului; b
2. ramură a farmacologiei care se ocupă cu efectele nedorite
ale medicamentelor asupra organismului; d
3. ramură a farmacologiei care studiază ceea ce face orga-
nismul medicamentului; c
4. moleculă de mici dimensiuni care, introdusă în organism,
interacţionează în mod specific cu molecule ale organismului,
producând un efect biologic, respectiv modificarea funcţiilor
acestuia; e
5. ştiinţă care studiază utilizarea clinică a medicamentelor. a
a. farmacologie clinică;
b. farmacodinamie;
c. farmacocinetică;
d. farmacotoxicologie;
e. medicament.
Întrebarea 25
Asociaţi noţiunile cu definiţiile corespunzătoare.
1. cantitatea de medicament necesară pentru a obţine un
anu-mit efect (de regulă se foloseşte DE50); e
2. capacitatea receptorului şi a medicamentului de a se
recunoaşte reciproc; d
3. efecte nedorite care apar la doze uzuale; b
4. efectul maxim pe care un agonist îl poate determina la cea
mai mare concentraţie utilizabilă practic; a
5. acţiunea unui medicament care influenţează acţiunea sau
toxicitatea altui medicament. c
a. eficacitate;
b. reacţii secundare;
c. interacţiune medicamentoasă;
d. afinitate;
e. potenţă.
15
Întrebarea 26
Asociaţi noţiunile cu definiţiile corespunzătoare:
1. fenomenul care constă în diminuarea până la dispariţie a
efectului unui medicament administrat repetat, în intervale
scurte de timp; d
2. este caracterizată de apariţia unor simptome de gravitate
variabilă care constituie aşa-numitul sindrom de abstinenţă
care se instalează la suprimarea drogului; c
3. necesitatea psihică imperioasă de a administra drogul; b
4. formă de toleranţă dobândită, care constă în diminuarea
treptată a efectelor unei substanţe administrată în mod repe-
tat, timp îndelungat; e
5. sensibilitate redusă sau lipsa de sensibilitate a organismului
la unele acţiuni ale medicamentelor. a
a. toleranţa;
b. dependenţa psihică;
c. dependenţa fizică;
d. tahifilaxia;
e. obişnuinţa.
Întrebarea 27
1. eliminarea medicamentului se face într-un ritm care este
dependent de cantitatea de medicament; b
2. este un parametru care caracterizează eliminarea urinară a
medicamentului; d
3. volumul (virtual) total de lichide ale organismului în care s-a
dizolvat medicamentul; e
4. reprezintă timpul necesar scăderii la jumătate a
concentraţiei de medicament din plasmă; a
5. eliminarea medicamentului se face într-un ritm independent
de cantitatea de medicament. c
16
a. timpul de înjumătăţire;
b. cinetică de ordinul I;
c. cinetică de ordinul 0;
d. clearance-ul renal;
e. volumul aparent de distribuţie.
Întrebarea 28
1. răspunsuri disproporţionat de mari la doze mici sau
disproporţionat de mici la doze mari; b
2. reacţii anormale raportate la efectul farmacodinamic comun; e
3. presupun existenţa unui contact prealabil (cu 5-14 zile
anterior) cu substanţa medicamentoasă; c
toxicitatea altui medicament; a
5. efecte nedorite care apar la doze uzuale. d
a. interacţiuni medicamentoase;
b. reacţiile adverse idiosincrazice de tip cantitativ;
c. reacţiile adverse de tip alergic;
d. reacţii secundare;
e. reacţiile adverse idiosincrazice de tip calitativ.
Întrebarea 29
1. biodisponibilitatea este de 100%; b
2. sigură pentru marea majoritate a medicamentelor; a
3. evită în bună măsură primul pasaj hepatic (50%); e
4. nu se administrează volume mari, iritante; c
5. administrare controlată, direct spre organul ţintă vizat. d
a. administrarea orală;
b. administrarea intravenoasă;
c. administrare subcutanată;
d. administrarea intraarterială;
e. administrarea rectală.
17
Întrebarea 30
toxicitatea altui medicament; c
2. apare ca urmare a administrării în exces a unor medica-
mente sau ca urmare a epurării deficitare; a
3. efecte nedorite care apar la doze uzuale de medicamente;
b
4. constă în amplificarea efectelor unui medicament chiar până
la fenomene toxice, în urma administrării sale repetate, fie a
acumulării medicamentului, fie a sumarii efectului în timp; e
5. fenomenul care constă în diminuarea până la dispariţie a efectului
unui medicament administrat repetat în intervale scurte de timp. d
a. supradozajul;
b. reacţii secundare;
c. interacţiuni medicamentoase;
d. tahifilaxia;
e. acumularea.
ÎNTREBĂRI TIP ASOCIAŢIE COMPUSĂ

Instrucţiuni: Alegeţi pentru fiecare noţiune notată cu litere de la a) la
e) enunţurile potrivite notate cu 1 şi 2. Notaţi cu:
A, dacă se potriveşte 1;
B, dacă se potriveşte 2;
C, dacă se potrivesc şi 1 şi 2;
D, dacă nu se potrivesc nici 1 nici 2.
Întrebarea 31
1. reacţiile adverse de tip toxic;
2. reacţiile adverse de tip idiosincrazic;
a. pot surveni ca urmare a interacţiunii medicamentoase; A
b. pot surveni ca urmare a unui indice terapeutic mic; A
c. sunt răspunsuri disproporţionat de mari la doze mici sau
disproporţionat de mici la doze mari; B
18
Farmacologie
general
d. sunt reacţii anormale raportat la efectul farmacodinamic comun; B

e. presupune existenţa unui contact prealabil cu substanţa
medicamentoasă respectivă. D
Întrebarea 32
1. toleranţa;
2. dependenţa;
a. este fizică şi psihică; B
b. consta în diminuarea până la dispariţie a efectului unui medica-
ment administrat repetat în intervale scurte de timp; A
c. sensibilitate redusă sau lipsă de sensibilitate a organismului la
unele acţiuni ale medicamentelor; A
d. la indivizi diferiţi pot determina efecte diferite chiar dacă se
administrează acelaşi medicament în doze similare; C
e. poate fi înnăscută sau dobândită. A
Întrebarea 33.
1. cinetica de ordinul I;
2. cinetica de ordinul 0;
a. viteza de eliminare este influenţată de cantitatea de medicament;
A
b. T ½ este constant indiferent de doză; A
c. T ½ este variabil, depinde de doză; B
d. caracterizează majoritatea medicamentelor; A
e. se metabolizează o cantitate fixă de medicament pe unitatea de
timp. B
Întrebarea 34
1. reacţii de biotransformare de faza I;
2. reacţii de biotransformare de faza II;
a. se mai numeşte faza de nonsinteză. A
b. intervin reacţii de oxidare, reducere sau hidroliză; A
c. se mai numeşte faza de sinteză; B
d. se desfăşoară fără reacţii de conjugare; A
e. au loc reacţii de conjugare. B
19
Întrebarea 35
1. absorbţia medicamentelor este influenţată de:
2. distribuţia medicamentelor este influenţată de:
a. legarea de proteinele plasmatice şi cele tisulare; B
b. scăderea motilităţii gastrointestinale; A
c. fluxul sanguin în diferite ţesuturi; C
d. factori genetici; D
e. administrarea anterioară a medicamentului respectiv. D
Întrebarea 36
1. timpul de înjumătăţire;
2. clearance-ul;
a. în cazul cineticii de ordinul 0 este constant indiferent de doză; D
b. reprezintă volumul de plasmă epurat pe unitatea de timp; B
c. reprezintă timpul necesar scăderii la jumătate a concentraţiei de
medicament din plasmă; A
d. în cazul cineticii de ordinul I acest parametru înmulţit cu 5 indică
timpul în care se atinge starea de echilibru; A
f. starea de echilibru este influenţată de acest parametru farmacoci-
netic. C
Întrebarea 37
1. mesageri secunzi de transmitere a semnalului de către
receptori;
2. mesageri de ordinul trei de transmitere a semnalului de
către receptori;
2+ +
a. ionii (Ca , K ); C
b. AMP-ul ciclic; A
c. enzime; C
d. proteine fosforilate; A
e. diacilglicerol. A
20
Întrebarea 38
1. administrarea rectală a medicamentelor;
2. administrarea orală a medicamentelor;
a. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic; D
b. este utilă pentru medicamentele care produc greaţă; A
c. pacientul deţine controlul administrării; C
d. biodisponibilitatea este inferioară utilizării căii parenterale; C
e. este cea mai ieftină cale de administrare a medicamentelor. B
Întrebarea 39
1. biodisponibilitatea;
2. bioechivalenţă;
a. poate varia dacă medicamentul se administrează concomitent cu
alte substanţe; A
b. este dependentă de doză administrată; A
c. reprezintă procentul din medicament care ajunge în sânge sub
formă nemodificată; A
d. reprezintă proprietatea a două medicamente de a avea eficacitate
şi siguranţă similară; D
e. variază în funcţie de forma farmaceutică. A
Întrebarea 40
1. administrarea intravasculară;
2. administrarea sublinguală.
a. evită primul pasaj hepatic; C
b.
A permite administrarea de preparate de depozit; D
c. nu necesită absorbţie; A
d. medicamentele sunt mai eficace administrate pe această cale
comparativ cu administrarea orală; C
e. conferă medicului controlul asupra administrării medicamentului;
A
21
ÎNTREBĂRI TIP CAUZĂ-EFECT

Instrucţiuni: Fiecare întrebare din cele de mai jos constă dintr-o frază
formată din 2 propoziţii unite printr-o expresie care semnifică o
relaţie cauzală. Arătaţi dacă fiecare dintre cele două propoziţii este
adevărata şi dacă relaţia cauzală este reală. Notaţi cu:
A, dacă ambele propoziţii sunt corecte şi relaţia cauzală este reală B,
dacă ambele propoziţii sunt corecte dar relaţia cauzală nu este reală
C, dacă prima propoziţie este corectă, iar cea de a doua este
incorectă D, dacă prima propoziţie este incorectă, iar cea de a
doua este corectă E, dacă ambele propoziţii sunt incorecte.
Întrebarea 41.
Medicamentele bioechivalente sunt echivalente terapeutic, deoarece
două medicamente sunt echivalente terapeutic când au eficacitate şi
siguranţă similare. D
Întrebarea 42
Majoritatea medicamentelor sunt metabolizate în mare parte în ficat,
deoarece pentru a fi excretate medicamentele trebuie transformate
în compuşi cât mai liposolubili. C
Întrebarea 43
Bariera hematoencefalică asigură protecţia celulelor creierului faţă
de majoritatea medicamentelor, deoarece bariera hematoencefalică
este permeabilă doar pentru medicamente hidrosolubile. C
Întrebarea 44
Reacţiile adverse de tip alergic reprezintă numai 10% din totalul
reacţiilor adverse deoarece pentru că o reacţie adversă să poată fi
etichetată ‘’de tip alergic’’, trebuie să fi existat contact prealabil cu
substanţa medicamentoasă. B
22
Farmacologie
general
Întrebarea 45
Administrarea intra-venoasă confera o biodisponibilitate de 100%
deoarece administrarea i.v. evită metabolizarea la primul pasaj hepa-
tic B
Întrebarea 46
Volumul aparent de distribuţie este invers proporţional cu
concentraţia de medicament din plasmă deoarece volumul aparent
de distribuţie este volumul (virtual) total de lichide ale organismului
în care s-a dizolvat medicamentul. A
Întrebarea 47
Transportul activ se realizează cu consum de energie deoarece
transportul activ se face în sensul gradientului de concentraţie (de la
concentraţii mari la concentraţii mici). C
Întrebarea 48
În cursul metabolizării medicamentele sunt transformate în compuşi
cât mai hidrosolubili, care pot fi excretaţi, de aceea unele medica-
mente se pot metaboliza la nivel renal. B
Întrebarea 49
Medicamentele care se leagă de proteinele plasmatice se află în
competiţie pentru ocuparea capacităţii maxime de legare a acestora
şi de aceea medicamentul dislocat de pe proteinele plasmatice
poate atinge concentraţii plasmatice toxice. A
Întrebarea 50
Timpul de înjumătăţire este un parametru farmacocinetic primar
deoarece timpul de înjumătăţire depinde de volumul de distribuţie şi
de cel de epurare. D
23
Capitolul 2
Medica ia sistemului nervos

vegetativ
Întrebarea 1
Acţionarea receptorilor colinergici de la nivelul aparatului cardio-vas-
cular produce:
f. creşterea frecvenţei cardiace;
g. scăderea frecvenţei cardiace; ●
h. creşterea tensiunii arteriale;
i. creşte forţa de contracţie;
j. nu are efecte asupra inimii.
Întrebarea 2
Următoarele caracteristici anatomice ale sistemului nervos vegetativ
parasimpatic sunt adevărate:
f. fibre preganglionare lungi şi fibre postganglionare scurte; ●
g. fibre preganglionare şi postganglionare scurte;
h. dispunere identică cu cea a sistemului nervos simpatic;
i. fibre preganglionare scurte şi fibre postganglionare lungi;
j. nici una din afirmațiile de mai sus nu este corectă.
Întrebarea 3
Recaptarea colinei în butonul terminal este împiedicată de:
d. hemicolină; ●
e. toxina botulinică;
f. veninul de păianjen văduva neagră;
g. substanţele anticolinesterazice;
h. pilocarpina.
37
Teste de Farmacologie
Întrebarea 4
Următoarele afirmaţii referitoare la parasimpatomimeticele anticoli-
nesterazice reversibile sunt adevărate:
f. sunt agonişti competitivi ai acetilcolinei la nivelul receptorilor mus-
carinici;
g. sunt agonişti cu acţiune directă;
h. se leagă covalent de acetilcolinesterază;
i. scad cantitatea de acetilcolină de la nivelul joncţiunilor neuromus-
culare;
j. împiedică desfacerea acetilcolinei în fanta sinaptică. ●
Întrebarea 5
Parasimpatomimeticele exercită următoarele efecte, cu excepţia:
f. cresc secreţia gastrică acidă;
g. determină bronhoconstricţie;
h. cresc activitatea nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv); ●
i. contractă musculatura netedă la nivelul ureterelor şi vezicii urinare;
j. cresc secreţia glandelor sudoripare.
Întrebarea 6
Următoarele medicamente au acţiune 2-selectivă:
f. dobutamina;
g. clonidina; ●
h. fenilefrina;
i. metoxamina;
j. efedrina.
Întrebarea 7
Care din următoarele medicamente sunt contraindicate a fi adminis-
trate la pacienţii suferinzi de astm bronşic:
f. prazosin;
g. clonidina;
h. salbutamolul;
i. efedrina;
j. propranolol. ●
38
vegetativ
Întrebarea 8
Activarea receptorilor 1-adrenergici determină următoarele efecte,
cu excepţia:
f. relaxarea venelor; ●
g. midriază (prin contracţia muşchiului radiar al irisului);
h. creşterea rezistenţei periferice totale;
i. contracţie sfincteriană la nivelul vezicii urinare;
j. determină contracţia muşchilor pilomotori (aspectul de piele de
găină).
Întrebarea 9
Care din următoarele afirmaţii referitoare la salbutamol este incorectă?
f. este un agonist 2-selectiv;
g. determină relaxarea musculaturii netede a uterului;
h. determină relaxarea musculaturii netede a bronşiilor;
i. are o durată de acţiune mai mare decât efedrina;
j. este un 2 blocant selectiv. ●
Întrebarea 10
Care din următoarele medicamente stimulează selectiv receptorii
2-adrenergici?
f. fenilefrina;
g. noradrenalina;
h. fenoterolul; ●
i. metildopa;
j. dobutamina.
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT GRUPAT

răspuns, dintre care pot fi corecte 2 sau 3. Notaţi cu:
A, dacă sunt corecte a, b, c
B, dacă sunt corecte a, c, d
C, dacă sunt corecte b, d
D, dacă sunt corecte a, e.
39
Întrebarea 11 A
Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre pilocarpină:
f. poate fi utilizată în glaucomul cu unghi deschis;
g. poate fi utilizată în glaucomul cu unghi închis;
h. este contraindicată utilizarea la pacienţii cu ulcer gastrointestinal;
i. este contraindicată la pacienţii cu hipotiroidism;
j. creşte presiunea intraoculară.
Întrebarea 12 A
Sistemul nervos vegetativ parasimpatic are următoarele caracteristi-
ci:
f. foloseşte acetilcolina ca neurotransmiţător;
g. originea fibrelor preganglionare este la nivel cervical şi sacrat;
h. neuronul preganglionar este lung;
i. originea fibrelor preganglionare este la nivel toracolombar;
j. neuronul preganglionar este scurt.
Întrebarea 13 B
Colinoreceptorii nicotinici de tip N1 se găsesc:
f. la nivelul ganglionilor din sistemul nervos vegetativ simpatic şi sis-
temul nervos vegetativ parasimpatic;
g. la nivelul joncţiunii neuromusculare;
h. la nivelul sistemului nervos central;
i. la nivelul celulelor medulosuprarenale;
j. la nivelul joncţiunii între fibrele postganglionare parasimpatice
şi organele ţintă.
Întrebarea 14 D
Care din următoarele afirmaţii sunt false:
f. inhibitorii monoaminooxidazei stimulează metabolizarea noradre-
nalinei;
g. efedrina este o substanţă simpatomimetică mixtă;
h. rezerpina afectează depozitarea noradrenalinei în vezicule;
i. prazosinul este un antagonist competitiv selectiv 1;
j. rezerpina determină creşterea tensiunii arteriale.
40
vegetativ
Întrebarea 15 D
Care din următoarele substanţe nu sunt adrenomimetice 2 selective:
f. isoprenalina;
g. fenoterol;
h. salbutamol;
i. terbutalina;
j. efedrina.
Întrebarea 16 A
Următoarele afirmaţii legate de fenoterol sunt corecte:
f. este un medicament 2-agonist;
g. dilată musculatura bronşiilor;
h. relaxează musculatura uterului gravid;
i. stimulează selectiv 1-receptorii cardiaci;
j. este un agonist larg.
Întrebarea 17 A
Receptori 2-adrenergici se găsesc:
f. la nivel presinaptic - autoreglează eliberarea de noradrenalină în
fanta sinaptică;
g. la nivelul tubului digestiv (postsinaptic);
h. la nivelul trombocitelor (nesinaptic);
i. la nivel vascular;
j. la nivel renal.
Întrebarea 18 D
Stimularea 2-adrenoreceptorilor determină:
f. bronhodilataţie;
g. contracţia uterului la femeia gravidă;
h. scăderea secreţiei de insulină;
i. vasoconstricţie arteriolară;
j. midriază.
41
Întrebarea 19 D
Care din următoarele reacţii se datorează acţiunii noradrenalinei
asu-pra receptorilor 1?
f. creşterea automatismului cardiac;
g. dilatarea vaselor sanguine din muşchii scheletali;
h. bronhodilataţie;
i. midriaza;
j. eliberarea reninei de la nivel renal.
Întrebarea 20 C
Următoarele afirmaţii legate de propanolol sunt false:
f. este un antagonist competitiv 1 şi 2;
g. are o activitate simpatomimetică intrinsecă semnificativă;
h. creşte rezistenţa căilor aeriene ca rezultat al blocării 2 receptori-
lor;
i. determinã creşterea automatismului cardiac şi a vitezei de condu-
cere;
j. determină scăderea vitezei de conducere la nivelul nodului atrio-
ventricular.
Instrucţiuni: Alegeţi pentru fiecare din noţiunile notate cu cifre de la 1

la 5, enunţul cel mai potrivit din cele notate de la a la e.
Întrebarea 21
f. receptori M2; d
g. receptori N1; a
h. receptori M3; e
i. receptori M1; c
j. receptori N2. b
42
vegetativ
6. realizează legătura între fibrele preganglionare/postganglionare la

nivelul ganglionilor vegetativi;
7. se găsesc la nivelul joncţiunii neuromusculare;
8. se găsesc în stomac şi intestin;
9. sunt situaţi în cord;
10. sunt situaţi în muşchii netezi şi unele glande exocrine.
Întrebarea 22
f. neostigmina; b
g. carbacol; a
3 pilocarpina;d
6. atropina; e
7. compuşii organo-fosforici. c
f. este un ester al acetilcolinei;
g. utilizată în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis;
h. blochează ireversibil acetilcolinesteraza;
i. stimulează puternic secreţiile (hipersalivaţie, hipersudoraţie) ;
j. este utilizată tratamentul crizei colinergice.
Întrebarea 23
1. toxina botulinică;e .
6. hemicolinium; c
7. fisostigmina; d
8. compuşii organofosforici; b
9. veninul păianjenului văduva neagră; a
f. determina eliberarea acetilcolinei în fanta sinaptică a neuronului
colinergic;
g. se leagă covalent de acetilcolinesterază;
h. inhibă transportul colinei în procesul de sinteză al acetilcolinei;
i. scade disponibilul de acetilcolinesterază prin formarea unei
legături temporare cu aceasta;
j. blochează eliberarea neurotransmiţătorului în fanta sinaptică a
neuronului colinergic.
43
Întrebarea 24
6. d-tubocurarina; e
7. succinilcolina; d
8. trimetafan; b
9. nicotina în doze mari; c
10. nicotina în doze mici. a
f. acţiune stimulatoare a receptorilor N1 ganglionari de tip parasim-
paticoton;
g. acţiune antagonist selectivă asupra receptorilor colinergici N1;
h. acţiunea stimulatoare de tip simpaticoton;
i. produce iniţial depolarizare de scurtă durată (2-5 min) prin
acţionarea receptorilor N2;
j. acţiunea sa este antagonizată de inhibitorii de colinesterază pre-
cum neostigmina sau fisostigmina.
Întrebarea 25
6. clonidina; c
7. rezerpina; d
8. salbutamol; b
9. dobutamina; e
10. isoprenalina. a
f. este un agonist neselectiv, 1 și 2;
g. este un agonist selectiv al receptorilor 2;
h. este un agonist adrenergic care acţionează la nivelul SNC pentru
scăderea tensiunii arteriale;
i. blochează eliberarea de noradrenalină din vezicule;
j. este un agonist 1 relativ selectiv.
Întrebarea 26
b agoniştii 1 adrenergici; d
c agoniştii 2 adrenergici; b
d agoniştii 1 adrenergici; a
e agoniştii 2 adrenergici; c
f simpatomimeticele mixte. e
44
vegetativ
a. determină stimulare cardiacă;

b. au efecte antihipertensive;
c. au efecte bronhodilatatoare;
d. sunt utilizaţi ca antihipotensive şi vasoconstrictoare;
e. acţionează atât pe receptorii şi adrenergici cât și prin
stimularea eliberării de NA.
Întrebarea 27
1. fisostigmina; d
2. carbacol; b
3. atropina; a
4. acetilcolina; e
5. neostigmina. c
a. înlătură spasmul musculaturii netede intestinale;
b. este un ester al acetilcolinei cu durată foarte lungă de acţiune,
utilizat în atonia vezicii urinare şi în glaucom;
c. este utilizată în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis;
d. poate fi utilizată în tratamentul supradozării cu medicamente cu
acţiune anticolinergică;
e. atunci când difuzează în afara sinapselor este inactivată de butiril-
colinesterază.
Întrebarea 28
6. metildopa; b
7. dopamina; a
8. prazosin; d
9. atenolol; e
10. fenilefrina. c
f. acţionează receptorii D1 şi D2 producând vasodilataţie;
g. se metabolizează în -metilnorepinefrină;
h. este un -adrenergic utilizat ca vasoconstrictor în şoc;
i. este un antagonist 1-adrenergic selectiv utilizat în tratamentul
hipertensiunii arteriale;
j. este un agent antihipertensiv care acţionează prin competitivizarea
45
antagonistă la nivelul receptorilor 1.

Întrebarea 29
6. propranololul; b
7. efedrina; e
8. dobutamina; a
9. izoprenalina; c
10. adrenalina. d
f. stimulează selectiv receptorii 1-adrenergici;
g. este absolut contraindicată la astmatici;
h. este simpatomimetic -neselectiv;
i. este de ales în tratamentul şocului anafilactic;
j. acţiune simpatomimetică mixtă.
Întrebarea 30
6. neostigmina; b
7. acetilcolinesteraza; a
8. tacrina; d
9. scopolamină; e
10. compuşii organo-fosforici. c
f. degradează acetilcolina în fanta sinaptică;
g. parasimpatomimetic indirect;
h. blochează ireversibil acetilcolinesteraza;
i. se foloseşte în boala Alzheimer;
j. utilizată mai ales în stări de rău de mişcare sub formă de plasture.
ÎNTREBĂRI TIP ASOCIAŢIE COMPUSĂ
Instrucţiuni: Alegeţi pentru fiecare noţiune notată cu litere de la a) la

e) enunţurile potrivite notate cu 1 şi 2. Notaţi cu:
A, dacă se potriveşte 1
B, dacă se potriveşte 2
C, dacă se potrivesc şi 1 şi 2
D, dacă nu se potrivesc nici 1 nici 2.
46
vegetativ
Întrebarea 31
3. este o substanţă de tip antagonist;
4. este bine absorbită la nivelul tractului gastrointestinal .
d. propantelina; A
e. atropina; C
f. neostigmina; D
g. fisostigmina; B
h. pilocarpina. B
Întrebarea 32
toxina botulinică;
hemicolina.
a. interferă recaptarea colinei în neuron; B
b. împiedica sinteza de acetilcolină; B
c. împiedică eliberarea de acetilcolină; D
d. are acţiune de tip parasimpaticomimetic;A
e. împiedică hidroliza acetilcolinei. D
Întrebarea 33
1. sistemul nervos vegetativ simpatic;
2. sistemul nervos vegetativ parasimpatic.
a. fibrele neuronale eferente din SNC (preganglionare) se opresc
într-un ganglion motor; C
b. fibra preganglionară emerge la nivel toracic şi lombar; A
c. fibra preganglionară emerge la nivel cranial şi sacrat; B
d. ganglionii sunt distribuiţi difuz în pereţii ţesuturilor inervate; B
e. foloseşte ca neurotransmiţător acetilcolina. C
Întrebarea 34
1. pahicurara;
2. leptocurara.
a. succinilcolina; B
b. d-tubocurarina; A
47
c. pancuronium; A
d. neostigmina; D
e. galamina. A
Intrebarea 35
3. acţionează asupra receptorilor 1;
4. acţionează asupra receptorilor 2.
f. fenilefrina; D
g. propranololul; C
h. dobutamina; A
i. adrenalina; C
j. isoprenalina. C
Întrebarea 36
3. acţionează pe receptorii 1;
4. acţionează slab pe receptorii 2.
e. adrenalina; A
f. noradrenalina; C
g. dobutamina; A
h. izoprenalina; A
i. metoprololul. C
Întrebarea 37
1 acţionează la nivelul sinapselor ganglionare;
2 acţionează la nivelul terminaţiilor parasimpatice.
b acetilcolina; C
c epinefrina; D
d dopamina; C
e trimetafanul; A
f atropina. B
Întrebarea 38
f. determină creşterea frecvenţei cardiace;
g. este o substanţă simpatomimetică.
48
vegetativ
a. dopamina; C
b. prazosin; D
c. adrenalina; A
d. terbutalina; B
e. atropina. A
Întrebarea 39
1. are acţiune parasimpatomimetică;
2. are acţiune parasimpatolitică.
a. atropina; B
b. adrenalina; D
c. neostigmina; A
d. pirenzepina; B
e. ipratropiul. B
Întrebarea 40
1. acţionează direct asupra receptorilor simpatici;
2. acţionează indirect asupra receptorilor simpatici.
a. salbutamolul; A
b. efedrina; C
c. adrenalina; A
d. amfetamina; B
e. dopamină. A
ÎNTREBĂRI TIP RELAŢIE CAUZĂ-EFECT

formată din 2 propoziţii unite printr-o expresie care semnifică o
relaţie cauzală. Arătaţi dacă fiecare dintre cele două propoziţii este
adevărata şi dacă relaţia cauzală este reală. Notaţi cu:
A, dacă ambele propoziţii sunt corecte şi relaţia cauzală este reală
B, dacă ambele propoziţii sunt corecte dar relaţia cauzală nu este reală
C, dacă prima propoziţie este corectă, iar cea de a doua este incorectă
D, dacă prima propoziţie este incorectă, iar cea de a doua este corectă.
49
E, dacă ambele propoziţii sunt incorecte.

Întrebarea 41 D
Acetilcolina este folosită ca medicament deoarece are un spectru de
acţiune foarte larg.
Întrebarea 42 A
Pilocarpina creşte semnificativ secreţia glandelor exocrine, de aceea,
pilocarpina este contraindicată la pacienţii cu ulcer gastrointestinal.
Întrebarea 43 A
Atropina este folosită în anestezia generală deoarece atropina
diminuă secreţiile bronşice.
Întrebarea 44. C
Pilocarpina se absoarbe bine din tubul digestiv, de aceea,
pilocarpina se poate administra şi pe cale orală.
Întrebarea 45 A
Hidrolizarea acetilcolinei de către colinesteraza plasmatică se face
într-un timp foarte scurt, de aceea acetilcolina nu poate fi utilizată ca
medicament ca atare.
Întrebarea 46 C
Atropina este utilizată în intoxicaţia cu anticolinesterazice organofos-
forice deoarece atropina antagonizează acţiunea acetilcolinei la
nivelul joncţiunii neuromusculare
Întrebarea 47 D
Propranololul are o acţiune benefică la pacienţii cu astm bronşic
deoarece propranololul este un blocant larg.
Întrebarea 48 D
Neostigmina se foloseşte ca antidot în intoxicaţii cu substanţe curari-
zante depolarizante deoarece este un inhibitor reversibil al acetilcoli-
50
vegetativ
nesterazei.
Întrebarea 49 B
Adrenalina stimulează receptorii 1-adrenergici, de aceea are efect
bronhodilatator
Întrebarea 50 A
Efedrina este un neurosimpatomimetic deoarece efedrina eliberează
noradrenalina din terminaţiile nervoase.

Întrebarea 1
Tratamentul insuficienţei cardiace (IC) cuprinde următoarele obiective cu

excepţia unuia:
●a. creşterea aportului sanguin la nivelul cordului;
b. stoparea evoluţiei bolii;
c. scăderea mortalităţii prin IC;
d. prevenirea afecţiunilor care pot conduce la IC;
e. ameliorarea simptomatologiei.
Întrebarea 2
Care din următoarele medicamente prescrise unui pacient diabetic suferind

de cardiopatie ischemică impune atenţie deosebită:
a. nitroglicerină;
b. isosorbiddinitratul;
●c. propranololul;
d. captoprilul;
e. losartanul.
Întrebarea 3
Digitalicele tonicardiace sunt contraindicate în următoarele situaţii cu

excepţia uneia:
a. cardiomiopatia hipertrofică obstructiva;
b. sindromul Wolf-Parkinson-White (WPW);
c. blocul atrioventricular;
d. bradicardia;
●e. cardiopatia ischemică.
Întrebarea 4
Următoarele medicamente antiaritmice fac parte din categoria blocantelor

canalelor rapide de sodiu cu excepţia unuia:
a. chinidina;
b. lidocaina;
c. flecainida;
●d. amiodarona;
e. procainamida;
Întrebarea 5
Hidroclorotiazida prezintă următoarele reacţii adverse cu excepţia:
a. hipokaliemie;
b. hiperglicemie,
c. hiperuricemie,
d. hiperlipidemie;
●e. hipernatremie.
Întrebarea 6
Glicozidele cardiace cresc inotropismul ca urmare a:
a. creşterii nivelului de AMPc;
●b. inhibării Na+/K+-ATP-azei membranare;
c. inhibării reabsorbţiei de sodiu la nivelul segmentului terminal al ansei

Henle;
d. stimulării receptorilor alfa-adrenergici de la nivel central;
e. scăderii concentraţiei intracelulare de calciu.
Întrebarea 7
Unui pacient internat în secţia de cardiologie i s-a recomandat să îşi

administreze singur câte o pastilă de Nitroglicerină sublingual. În cazul în
care simte o durere puternică retrosternala sau iradiata de-a lungul braţului
stâng. El solicita prezenta asistentei că urmare a apariţiei unei puternice
dureri de cap imediat după administrare. Care este cel mai corect răspuns
pe care-l poate da asistenta pacientului?
a. "Dacă mai survine un nou episod dureros retrosternal, vă rog să nu mai

luaţi Nitroglicerină.
Dacă nu va mai va durea capul înseamnă că cefaleea se datorează

acestui medicament pe care nu-l suportaţi. În acest caz voi raporta
medicului reacţia adversă
b. "Voi anunţa de urgenţă secţia de neurologie în vederea unui consult

deoarece este posibil ca
să se fi produs un accident vascular concomitent cu apariţia crizei de

angina pectorală."
●c. "Cefaleea este un simptom foarte frecvent asociat tratamentului cu

nitroglicerină deoarece produce o vasodilataţie bruscă."
d. "Cefaleea este un simptom foarte frecvent asociat tratamentului cu
nitroglicerină deoarece produce o vasoconstricţie a vaselor cerebrale ca
efect secundar."
e. "Este foarte probabil că durerea de cap să nu aibă nici o legătură cu

administrarea nitroglicerinei.
Vă rog să menţionaţi aceasta acuza medicului la prima vizită pentru a vă

recomanda investigaţii suplimentare adecvate."
Întrebarea 8
Care din următoarele medicamente administrate unui pacient suferind de

cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială este cel mai probabil să
determine constipaţie?
a. digoxinul;
b. metoprololul;
c. furosemidul;
●d. verapamilul;
e. enalaprilul.
Întrebarea 9
Clasa I de antiaritmice are următoarele proprietăţi generale cu excepţia

uneia:
a. micşorează viteza de depolarizare rapidă, sistolica (faza 0);
b. diminua conducerea;
c. nu modifica potenţialul de repaus şi durata potenţialului de acţiune;
●d. scad influenta simpatică asupra miocardului;
e. au acţiune de stabilizare membranară (de tip chinidinic sau anestezic

local) prin blocarea canalelor rapide pentru sodiu interferând mecanismul
de poartă.
Întrebarea 10
Următoarele medicamente blocante ale canalelor de calciu fac parte din
clasa dihidropiridinelor cu excepţia unuia:
a. nifedipina;
b. amlodipina;
c. felodipina;
d. nimodipina;
●e. diltiazem.
II. ÎNTREBARE TIP COMPLEMENT GRUPAT
Instrucţiuni: Întrebarea de mai jos conţine 5 sugestii de răspuns, dintre care

pot fi corecte 2 sau 3.
Notaţi cu:
D, dacă sunt corecte a, e
I. Întrebarea 11 C(b,d)
Unui pacient cu valori crescute ale tensiunii arteriale i se administrează
furosemid IV. După administrare, care din următoarele nu sunt de aşteptat
să apară în legătură cu furosemidul?
a. creşterea diurezei;
b. creşterea potasiului seric;
c. diminuarea edemelor;
d. creşterea calciului seric;
e. scăderea tensiunii arteriale.
Întrebarea 12 A(a,b,c)
Acţiunea propranololului în angina pectorală se datorează:
a. deprimării cordul prin blocarea β1-receptorilor;
b. bradicardiei;
c. scăderii consumului de oxigen la nivel miocardic;
d. dilatării arterelor coronare;
e. reducerii producţiei de catecolamine.
Întrebarea 13 C(b,d)
Care din următoarele afirmaţii referitoare la verapamil NU sunt corecte?
a. poate produce hiperplazie gingivală;
b. poate determina insomnii;
c. poate produce edeme;
d. acţionează în mod egal pe cord şi vase;
e. poate produce cefalee tranzitorie.
Spironolactona:
a. se metabolizează la primul pasaj hepatic (75%);
b. este un diuretic care economiseşte potasiul;
c. efectul se instalează lent (2-4 zile);
d. se administrează i.v. în urgenţele hipertensive;
e. determină hiperuricemie.
Întrebarea 15 B(a,c,d)
Nitroglicerina:
a. determină venodilatatie, având ca efect scăderea umplerii ventriculare;

b. în doze mari produce venoconstricţie arteriolară;
c. restabileşte echilibrul între nevoia miocardică de oxigen şi cantitatea de

oxigen disponibilă;
d. determină dilatarea vaselor coronariene, crescând aportul sanguin la

nivel miocardic;
e. se metabolizează preponderent renal.
Întrebarea 16 D(a,e)
Următoarele afirmaţii legate de verapamil sunt adevărate cu excepţia:
a. acţionează în mai mare măsură la nivelul cordului decât la nivelul

musculaturii netede vasculare;
b. acţionează mai puternic asupra cordului cu frecvenţa cardiacă crescută

decât asupra unui cord în ritm sinusal;
c. scade conductibilitatea şi prelungeşte perioada refractară în ţesuturile

dependente de transferul de calciu;
d. creşte concentraţia calciului intracelular determinând creşterea forţei de

contracţie a miocardului;
e. deprimă nodul sinusal şi nodul atrioventricular.
Următoarele afirmaţii legate de nitroglicerină sunt adevărate:
a. în administrare orală se metabolizează în proporţie mare la primul pasaj

hepatic;
b. administrarea sublinguală poate agrava temporar durerea retrosternală;
c. administrarea sublinguală se însoţeşte de cefaleea marcată;
d. pentru a se evita instalarea toleranţei este necesar un interval liber se

administrează 6-8 ore;
e. determină bronhospasm la pacienţii astmatici.
Următoarele afirmaţii legate de dopamină sunt adevărate:
a. are efecte beta 1, beta 2 şi alfa-adrenergice;
b. creşte debitul cardiac;
c. administrată în doze mici produce vasodilataţie;
d. scade perfuzia renală;
e. determină bradicardie ca reacţie adversă.
Unui pacient cu valori crescute ale tensiunii arteriale i se administrează

furosemid intravenos. După administrare, care din următoarele simptome
nu sunt de aşteptat să apară în legătură cu furosemidul?
a. creşterea diurezei;
b. creşterea potasiului seric;
c. diminuarea edemelor;
d. creşterea calciului seric;
e. scăderea tensiunii arteriale.
Digoxinul are următoarele proprietăţi:
a. se elimină renal în proporţie de 80%;
b. are o cinetică de ordinul 0;
c. se metabolizează hepatic în proporţie de 20%;
d. are un indice terapeutic mic;
e. scade automatismul ectopic.
III. ÎNTREBARE TIP ASOCIAŢIE SIMPLĂ
Instrucţiuni: Alegeţi pentru fiecare din medicamentele notate cu cifre de la 1

la 5 (coloană), enunţul cel mai potrivit din cele notate de la a la e.
(Asociaţi următoarele medicamente sau clase de medicamente cu
mecanismele de acţiune, utilizările sau reacţiile adverse corespunzătoare).
Întrebarea 21
1. nitroglicerina; d
2. inhibitorii enzimei de conversie; c
3. blocantele de calciu; b
4. beta-blocantele; c
5. glicozidele cardiace. a
a. contraindicaţie la pacienţii cu tulburări de conducere;
b. întreruperea bruscă a administrării poate exacerba simptomatologia

anginoasă;
c. sunt recomandate împreună cu nitraţii în angina variantă;
d. se administrează, de regulă, sublingual;
e. vasodilatatoare echilibrate.
Întrebarea 22
1. aminofilina; b
2. milrinona; c
3. propranololul; e
4. nitroglicerina; a
5. digoxina. d
a. este contraindicată în glaucom;
b. poate determina tulburări gastrice;
c. inhibitor de fosfodiesteraza cu efect inotrop si vasodilatator;
d. este contraindicată în blocul atrioventricular;
e. este contraindicată la diabetici.

Întrebarea 23
Asociaţi următoarele interacţiuni cu medicamentul corespunzător.
1. nitroglicerina; b
2. digoxina; e
3. lidocaina; a
4. fenilbutazona; c
5. verapamilul. d
a. cimetidina îi inhiba metabolizarea hepatică şi îi creşte concentraţia

plasmatică;
b. determină hipotensiune marcată la pacientul care a luat în ultimile 24 de

ore inhibitori de fosfodiesteraza 5;
c. creşte concentraţia sanguină a fenitoinei prin deplasarea acesteia de pe

proteinele plasmatice;
d. nu se asociază cu beta-blocantele datorită riscului de deprimare

miocardică excesivă;
e. chinidina îi creşte acţiunea.
Întrebarea 24
1. atenololul; d
2. clonidina; e
3. rezerpina; c
4. verapamilul; b
5. losartan. a
a. blochează selectiv receptorii de angiotensina II;
b. contraindicat la pacienţii cu tulburări de conducere;
c. blochează eliberarea de noradrenalina;
d. β1-blocant selectiv;
e. stimularea receptorilor alfa-adrenergici de la nivel central.
Întrebarea 25
1. chinidina; e
2. lidocaină; b
3. fenitoin; d
4. metoprolol; a
5. verapamil. c
a. clasa a II-a;
b. clasa IB;
c. clasa a IV-a;
d. clasa IC;
e. clasa IA.
Întrebarea 26
1. digoxina; d
2. nitroglicerină; e
3. enalapril; c
4. diltiazem; b
5. losartan. a
a. acţiune datorată blocării selective a receptorului de angiotensina II;
b. blocant al canalelor de calciu;
c. inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
d. digitalic tonicardiac;
e. nitrat.
Întrebarea 27.
1. fenitoin; c
2. lidocaină; e
3. chinidina; d
4. mexiletina; a
5. verapamil. b
a. substanţele care influenţează peristaltismul intestinal îi pot afecta

absorbţia;
b. poate determina hiperplazie gingivală;
. cloramfenicolul îi creşte concentraţia plasmatică;
d. poate produce cinconism;
e. scade acţiunea sulfamidelor.
Întrebarea 28
1. hidroclorotiazida; e
2. prazosinul; d
3. spironolactona; c
4. verapamilul; a
5. metildopa. b
a. poate produce polachiurie;
b. poate determina tulburări ale funcţiei sexuale la bărbaţi;
c. efectul durează 2-3 zile după întreruperea administrării;
d. poate determina o reacţie hipotensoare exagerată la prima administrare;
e. administrare contraindicată la diabetici.
Întrebarea 29
1. propranololul; c
2. guanetidina; e
3. diazoxidul; a
4. captopril; b
5. amlodipina. d
a. hiperglicemie prin scăderea secreţiei de insulină;
b. determină deficit de angiotensina II;
c. determină rebound al hipertensiunii arteriale la întreruperea bruscă;
d. contraindicat la cei care au sensibilitate la dihidropiridine;
e. are ca reacţie adversă frecventă hipotensiunea ortostatică.
Întrebarea 30
1. glicozidele cardiace; d
2. spironolactona + furosemid; e
3. nitroglicerina; a
4. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei; b
5. dopamina; c
a. determina venodilataţie;
b. indicaţie de elecţie în cardiomiopatia dilatativă;
c. creste perfuzia renală;
d. pe cordul sănătos nu modifică debitul cardiac;
e. indicat în anasarcă
IV. ÎNTREBARE TIP ASOCIAŢIE COMPUSĂ
Instrucţiuni: Alegeţi pentru fiecare noţiunile (medicamentele) notată cu

litere de la a) la e) enunţurile (reacţiile adverse) potrivite notate cu 1 şi 2.
Notaţi cu:
D, dacă nu se potrivesc nici 1 nici 2
Întrebarea 31
1. scad presarcina;
2. scad postsarcina.
a. digoxin; D
b. enalaprilul; C
c. β1-blocantele; D
d. diureticele; A
e. nitroglicerină. A
Întrebarea 32
1. deprimă cordul prin blocarea beta 1 receptorilor;
2. scade consumul miocardic de oxigen.
a. atenololul; C
b. verapamil; B
c. digoxin; D
d. nitroglicerină; E
e. propranololul. C
Întrebarea 33
1. asocierea cu verapamilul este formal contraindicată la pacienţii

cardiaci;
2. sunt medicamente utile atât în insuficienţa cardiacă cât şi în

cardiopatia ischemică.
a. digoxinul; A
b. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei; B
c. beta-blocante; C
d. nitraţi; B
e. diuretice. D
Întrebarea 34
1. contraindicat la pacienţii diabetici;
2. contraindicat la pacienţii cu tulburări de conducere.
a. furosemidul; D
b. losartanul; D
c. verapamilul; B
d. amiodarona; D
e. propranololul. C
Întrebarea 35
1. se absoarbe bine oral;
2. se leagă în proporţie mare (peste 90%) de proteinele plasmatice.
a. lidocaină; D
b. chinidina; C
c. amiodarona; A
d. propranolol; A
e. fenitoin. D
Întrebarea 36
1. acţiune în bună măsură asupra cordului;

2. acţiune în bună măsură asupra vaselor.
a. amlodipina; B
b. verapamilul; A
c. nifedipina; B
d. diltiazemul; C
e. indapamida. D
Întrebarea 37
1. impune atenţie la pacienţii diabetici;
2. contraindicat la pacienţii cu tulburări de conducere.
a. furosemidul; A
b. losartanul; D
c. verapamilul; B
d. captoprilul; D
e. propranololul. C
Întrebarea 38
1. micşorează viteza de depolarizare rapidă, sistolică (faza 0);
2. întârzie repolarizarea (faza a 3-a).
a. verapamilul; D
b. chinidina; A
c. amiodarona; B
d. propranolol; D
e. sololul. B
Întrebarea 39
1. se administrează oral;
2. scad consumul de oxigen al miocardului.
a. dopamina; D
b. nitroglicerina; B
c. verapamilul; C
d. atropina; D
e. propanololul. C
Întrebarea 40
1. poate determină apariţia hipokaliemiei;
2. poate determină apariţia hiperglicemiei.
a. furosemid; C
b. hidroclorotiazida; C
c. spironolactona; D
d. indapamida; A
e. digoxinul. A
V. ÎNTREBARE TIP CAUZĂ-EFECT
formată din 2 propoziţii unite printr-o expresie care semnifică o relaţie
cauzală. Arătaţi dacă fiecare dintre cele două propoziţii este adevărată şi
dacă relaţia cauzală este reală. Notaţi cu:
B, dacă ambele propoziţii sunt corecte dar relaţia cauzală nu este

reală
C, dacă prima propoziţie este corectă, iar cea de a doua este

incorectă
D, dacă prima propoziţie este incorectă, iar cea de a doua este

corectă
E, dacă ambele propoziţii sunt incorecte
Întrebarea 41 C
Supradozajul digitalic se poate manifesta prin tulburări de vedere şi de

aceea este contraindicată administrarea digoxinei la pacienţii cu glaucom.
Întrebarea 42 C
Nu este recomandată întreruperea bruscă a administrării tratamentului

beta-blocant la pacienţii antianginoşi deoarece la reluarea tratamentului
pacientul va necesita doze mai mari de beta-blocante.
Întrebarea 43 C
Nu este recomandată administrarea de adrenalină cu anestezic local

pacienţilor care prezintă semne de supradozaj digitalic deoarece atât
adrenalina cât şi excesul de digitală au efect dromotrop pozitiv.
Întrebarea 44 D
Nifedipina cu acţiune de scurtă durată se administrează de 3 ori pe zi în

tratamentul cronic al hipertensiunii arteriale deoarece nifedipina cu acţiune
scurtă determină variaţii mari ale tensiunii arteriale.
Întrebarea 45 B
Verapamilul este contraindicat la pacienţii cu insuficientă cardiacă

deoarece verapamilul are efect dromotrop negativ.
Întrebarea 46 A
Hidroclorotiazida se nu se administrează pacienţilor hipertensivi diabetici

deoarece tiazidele pot interfera cu acţiunea antidiabeticelor orale.
Întrebarea 47 E
Blocanţii de calciu nu se asociază cu inhibitorii de 5-fosfodiesterază
deoarece blocanţii de calciu anulează efectul inhibitorilor de 5-
fosfodiesterază.
Întrebarea 48 E
Furosemidul este contraindicat la pacienţii cu insuficienţa renală deoarece

furosemidul scade fluxul sanguin renal.
Întrebarea 49 A
Chinidina se administrează oral deoarece Chinidina are o biodisponibilitate

de 80% când se administrează oral.
Întrebarea 50 C
Administrarea Digoxinului concomitent cu diureticele tiazidice impune

atenţie deoarece atât digoxinul cât şi diureticele tiazidice scad eliminarea
de potasiu.
MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV ŞI RESPIRATOR

Întrebarea 1. Laxativele se clasifică în funcţie de mecanismul de acţiune în

următoarele clase cu excepţia uneia:
a. de volum;
b. osmotice;
c. stimulatoare iritante ale motilităţii intestinale;

●d. parasimpatomimetice;
e. care înmoaie conţinutul intestinal (lubrifiante şi emoliente).
Întrebarea 2.
Următoarele afirmaţii referitoare la omeprazol sunt adevărate cu excepţia

uneia:
a. blochează ATP-aza H+/K+;
b. acţiunea durează 24 de ore;
●c. acţiunea sa este inferioară medicamentelor antihistaminice H2;
d. inhibă citocromul P450;
e. se leagă în proporţie de 95% de proteinele plasmatice.
Întrebarea 3.
Următoarele afirmaţii referitoare la bismutul subnitric sunt corecte cu

excepţia uneia:
a. în mediul acid gastric, formează un precipitat sub forma unui strat

protector local care aderă la zona ulceroasă;
b. este indicat în gastritele însoţite de simptome ca dispepsia;
c. este utilizat în scheme terapeutice care vizează eradicarea Helicobacter

pylori;
●d. stimulează secreţia de mucus;
e. este contraindicat la pacienţii cu insuficienţa renală.
Întrebarea 4.
Următoarele afirmaţii referitoare la famotidină sunt adevărate:
●a. are o activitate de două zeci de ori mai mare ca a cimetidinei;
b. poate produce icter;
c. determină ginecomastie;
d. se elimină biliar;
e. determină scăderea secreţiei gastrice prin stimularea receptorilor H2.
Întrebarea 5.
Următoarele afirmaţii legate de metoclopramidă sunt adevărate cu excepţia

uneia:
a. scade sensibilitatea tractului gastrointestinal la acţiunea acetilcolinei;
●b. este un antagonist al serotoninei;
c. este indicată în greaţa indusă de narcotice;
d. nu se administrează la copii sub vârsta de 2 ani;
e. creşte peristaltismul gastric.
Întrebarea 6.
Care din următoarele afirmaţii referitoare la agoniştii β2 adrenergici de

medie durată utilizaţi ca bronhodilatatoare este falsă?
a. se pot administra pe cale orală, subcutanată şi inhalatorie;
b. administrarea lor pe cale orală determină efect după 15-20 minute;

efectul se menţine 4 ore;
c. administrarea lor pe cale inhalatorie este mai bine suportată decât pe

cale orală;
d. administrarea lor pe cale inhalatorie determină o frecventă redusă a

reacţiilor adverse cardiace;
●e. salmeterolul este un agoniştii β2 adrenergici de medie durată.
Întrebarea 7.
Care din următoarele afirmaţii referitoare la efedrină NU este adevărată?
a. acţionează pe receptorii α1 şi β adrenergici;

●b. efectul este mult mai scurt ca durată comparativ cu adrenalina;
c. este indicată în formele uşoare de astm bronşic;
d. se poate administra pe cale orală;
e. determină stimulare nervos centrală.
Întrebarea 8.
Care din următoarele afirmaţii referitoare la izoprenalină nu este

adevărată?
a. efectul apare în 2-5 minute şi se menţine 2 ore;
b. poate determină declanşarea crizelor de angină pectorală;
●c. are acţiune β2 adrenergică selectivă;
d. nu se asociază cu adrenalina;
e. este contraindicată la pacienţii cu afecţiuni cardiace;
Întrebarea 9.
Care din următoarele afirmaţii referitoare la metilxantine nu este

adevărată?
a. inhibă producerea de fosfodiesterază şi creşte indirect AMPc

intracelular;
b. antagonizează receptorii pentru adenozină;
c. inhibă eliberării de calciu intracelular;
●d. blochează receptorii muscarinici de la nivelul muşchilor netezi bronşici;
e. stimulează eliberarea de catecolamine.
Întrebarea 10.
Medicaţia glucocorticoidă bronhodilatatoare are următoarele acţiuni cu

excepţia:
a. antiinflamatorie;
b. antiedematoasa;
c. bronhodilatatoare;
●d. stimulării histaminei;
e. imunodepresivă.
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

răspuns, dintre care pot fi corecte 2 sau 3. Notaţi cu:
D. dacă a, e sunt corecte
Întrebarea 11. B(a,c,d)
Următoarele afirmaţii legate de metoclopramidă sunt adevărate:
a. este indicată în greaţa indusă de chimioterapie şi de narcotice;
b. se poate administra la copii sub 2 ani;
c. poate determină reacţii adverse de tip extrapiramidal;
d. interacţionează medicamentos cu digoxina;
e. poate fi administrată la pacienţii cu ileus mecanic.
Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele parasimpatolitice

utilizate în tratamentul bolii ulceroase sunt false:
a. propantelina are acţiune asupra stomacului mai selectivă decât atropina;
b. în doze mici efectul pirenzepinei este similar atropinei;

c. atropina este contraindicată în stenoza pilorică;
d. efectul pirenzepinei durează 3-4 ore;
e. pirenzepina în doze mici, blochează selectiv receptorii muscarinici M1 de

la nivelul plexurilor intramurale gastrice.
Care din următoarele medicamente β adrenergice utilizate ca

bronhodilatatoare au acţiune de medie durată?
a. salbutamol;
b. salmeterol;
c. terbutalina;
d. fenoterol;
e. ipratropium;
Întrebarea 14. D(a,e)
Următoarele afirmaţii referitoare la medicamente antiulceroare sunt false:
a. acetazolamida stimulează anhidraza carbonică la mucoasei digestive;
b. sucralfatul în contact cu mucusul formează un gel care împiedică

degradarea acestuia de către pepsine;
c. blocarea receptorilor H2 determină scăderea secreţiei cu efecte benefice

în boală ulceroasă;
d. hidroxidul de magneziu nu se absoarbe decât în mică măsură şi deci nu

determină efecte sistemice;
e. bicarbonat de sodiu acidifiază urina producând precipitarea de fosfaţi şi

litiază renală.
Laxativele se clasifică în funcţie de mecanismul de acţiune în:
a. laxative osmotice;
b. laxative care acţionează prin micşorarea volumului conţinutului intestinal;
c. stimulatoare iritante ale motilităţii intestinale;
d. laxative care înmoaie conţinutul intestinal (lubrifiante şi emoliente) ;
e. laxative parasimpatomimetice.
Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele antidiareice sunt

adevărate:
a. silicatul de aluminiu (caolin) este o pulbere insolubilă care creşte

consistenţă scaunului;
b. morfină determină accelerarea mişcărilor peristaltice;
c. papaverina acţionează direct asupra musculaturii netede producând

relaxare şi vasodilataţie;
d. cărbunele medicinal are proprietăţi absorbante;
e. propantelina este un medicament cu acţiune simpatolitică.
Întrebarea 17. C(b,d)
Ranitidina:
a. inhibă competitiv citocromul P450;
b. are o activitate de 10 ori mai mare decât Cimetidina;
c. are acţiune antiandrogenică;
d. doza recomandată este de 300 mg pe zi, administrată pe cale orală;
e. modifică metabolismul altor medicamente.
Întrebarea 18. A(a,b,c)
Pe lângă acţiunea bronhodilatatoare metilxantinele au următoarele acţiuni:

a. efect stimulant central;
b. inotrop şi cronotrop pozitiv;
c. efect diuretic;
d. vasoconstricţie periferică;
e. vasodilataţie cerebrală;
Întrebarea 19. A(a,b,c)
Următoarele afirmaţii legate de cromoglicatul disodic sunt adevărate:
a. inhibă eliberarea de histamină şi leucotriene din mastocite;
b. inhibă reacţia alergică imediată şi tardivă;
c. nu acţionează pe simptomele nealergice din astmul bronşic;
d. are un puternic efect bronhodilatator;
e. este un puternic antiinflamator local.
Întrebarea 20. b – doar prednisonul produce
Care din următoarele medicamente antiasmatice pot produce ca reacţie

secundară osteoporoza?
a. salbutamolul;
b. prednisonul;
c. salmeterolul;
d. izoprenalina;
e. teofilina.
Instrucţiuni: Alegeţi pentru fiecare din noţiunile notate cu cifre de la 1 la 5,

enunţul cel mai potrivit din cele notate de la a la e.
Întrebarea 21
1. scopolamină; c
2. feniramina; a
3. cimetidina; b .
4. tietilperazina; e
5. ondansetron d
a. antagonist al receptorilor histaminici H1;
b. antagonist al receptorilor histaminici H2;
c. antagonist colinergic;
d. antagonist la nivelul receptorilor serotoninergici 5HT3;
e. antagonist al receptorilor D2.
Întrebarea 22.
1. uleiul de parafină; d
2. mebeverina; c
3. proglumidul; b
4. claritromicina; e
5. carbenoxolona. a
a. protectoare ale mucoasei gastrice;
b. substanţe antigastrinice;
c. antispastic musculotrop;
d. favorizează înaintarea conţinutului intestinal prin lubrifiere;
e. acţiune împotriva Helicobacter pylori.
Întrebarea 23.
1. omeprazol; c
2. acetazolamida; a
3. sucralfatul; e
4. pirenzepina; d
5. famotidina. b
a. inhibă anhidraza carbonică la nivelul tubului renal;
b. blochează receptorii H2, determinând scăderea secreţiei gastrice;
c. blochează ATP-aza H+/K+ (pompă de protoni care realizează efluxul

ionilor H+ din celulele parietale glandulare gastrice);
d. în doze mici blochează receptorii muscarinici M1 de la nivelul plexurilor

intramurale gastrice;
e. în contact cu mucusul formează un gel care împiedică difuzia acidului

clorhidric.
Întrebarea 24.
1. ranitidina d
2. hidroxidul de aluminiu e
3. clorpromazina a
4. ondansetron c
5. oleul de ricin b
a. este un antagonist al receptorilor D2 ai dopaminei de la nivelul zonei

chemoreceptoare;
b. este un laxativ iritant;
c. este un medicament antiemetic folosit la pacienţii aflaţi sub

chimioterapie;
d. este un antagonist al receptorilor pentru histamina H2 folosit în ulcerul

peptic;
e. poate avea efect constipant.
Întrebarea 25.
1. săruri de bismut; b
2. bismut subnitric; d
3. citrat de magneziu. c
4. misoprostol; e
5. silicatul de aluminiu. a
a. creşte consistenţa scaunului;
b. Sunt indicate în diaree de putrefacţie;
c. crează o creştere reflexă a peristaltismului intestinal;
d. formează un precipitat sub forma unui strat protector local care aderă la
zona ulceroasă;
e. creştere secreţia de mucus.
Întrebarea 26
1. proglumid; d
2. omeprazolul; c
3. propantelina; a
4. cimetidina; e
5. carbonat de calciu. b
a. produs de sinteză cu structură cuaternară de amoniu;
b. determină constipaţie datorită precipitării în intestin;
c. creşte toxicitatea warfarinei, fenitoinei şi diazepamului;
d. determină blocarea receptorilor gastrinici;
e. are structură chimică asemănătoare histaminei.
Întrebarea 27.
1. beclometazona; e
2. cromoglicat; a
3. teofilina; b
4. ipratropiu; c
5. clorura de amoniu. d
a. inhibă degranularea mastocitară;
b. este un alcaloid xantinic;
c. este de ales când nu se pot administra simpatomimetice;
d. stările de acidoză reprezintă o contraindicaţie;
e. poate favoriza producerea candidozei orofaringiene;
Întrebarea 28.
1. codeină; b
2. glucocorticoizii; a
3. ipratropiu; e
4. cromoglicatul; d
5. clorfeniramina. c
a. diminuă rezistenţa la infecţii;
b. inhibă centrul tusei prin acţiune centrală;
c. determină sedare;
d. poate determina congestie nazală;
e. poate determina uscăciunea gurii.
Întrebarea 29.
1. izoprenalina; a
2. clorura de amoniu; e
3. salbutamol; d
4. nafazolina; b
5. astemizol. c
a. simpatomimetic relativ selectiv al receptorilor β2 simpatici;
b. decongestionant al mucoaselor nazale, gingivale şi conjunctivale;
c. antihistaminic de generaţia a II-a;
d. medicament agonist β simpatomimetic neselectiv;
e. stimulează reflex secreţia bronşică.
Întrebarea 30
1. iodura de potasiu; b
2. adrenalina; c
3. cromoglicat disodic; d
4. teofilina; e
5. noscapina. a
a. are acţiune antitusivă şi slab bronhodilatatoare;
b. expectorant secretostimulant prin mecanism direct şi reflex;
c. se administrează în criza de astm sub formă de injecţii subcutanate;
d. poate determina bronhospasm;
e. alcaloid xantinic asemănător structural cafeinei.
ASOCIERE COMPUSĂ
Instrucţiuni:
Alegeţi pentru fiecare noţiune notată cu litere de la a) la e) enunţurile

potrivite notate cu 1 şi 2. Notaţi cu:
D, dacă nu se potrivesc nici la 1 nici la 2
Întrebarea 31 a-C, b-D, c-D, d-D, e-D.
1. are acţiune sistemică;
2. are acţiune de scurtă durată.
a. bicarbonatul de sodiu;
b. magnezia usta;
c. trisilicatul de magneziu;
d. hidroxidul de magneziu;
e. carbonatul de magneziu .
Întrebarea 32 : a-C, b-A, c-B, d-B, e-D.
1. inhibă competitiv citocromul P450;
2. poate provoca diaree.
a. cimetidina;
b. omeprazolul;
c. metoclopramida;
d. hidroxidul de magneziu;
e. oxidul de magneziu.
Întrebarea 33. a-C, b-D, c-B, d-A, e-D.
1. determină constipaţie;
2. scade secreţia de acid clorhidric din stomac.
a. propantelina;
b. oxidul de magneziu, în doze mari;

c. ranitidina;
d. carbonatul de calciu;
e. hidroxidul de magneziu.
Întrebarea 34. a-C, b-C, c-C, d-A, e-D
1. determină uscăciunea gurii;
2. este indicată în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal.
a. propantelina;
b. atropina;
c. famotidina;
d. tietilperazina;
e. papaverina.
Întrebarea 35 a-C, b-A, c-B, d-D, e-D.
1. inhibă citocromul P450;
2. se leagă în proporţie de 95% de proteinele plasmatice.
a. omeprazol;
b. cimetidina;
c. acetazolamida;
d. atropina;
e. carbonatul de calciu.
Întrebarea 36. a-A, b-C, c-A, d-D, e-D
1. acţiune β2 adrenergică selectivă;

2. efect bronhodilatator de lungă durată.
a. orciprenalina;
b. salmeterol;
c. terbutalina;
d. adrenalina;
e. izoprenalina.
Întrebarea 37. a-D, b-A, c-B, d-A, e-B.
1. deprimă centrul bulbar al tusei;
2. favorizează bronhospasmul.
a. izoprenalina;
b. noscapina;
c. acetilcisteina;
d. codeină;
e. iodura de potasiu.
Întrebarea 38. a-C, b-B, c-A, d-C, e-D.
1. nafazolina;
2. terbutalina.
a. determină tahifilaxie;
b. se administrează pe cale inhalatorie;
c. se administrează la nivelul foselor nazale;
d. este agonist al receptorilor adrenergici;
e. are acţiune antialergică.
Întrebarea 39 a-D, b-A, c-A, d-C, e-D.
1. are efect expectorant;
2. are acţiune asupra secreţiei bronşice (bronhosecretolitice).
a. codeină;
b. clorura de amoniu;
c. benzoatul de sodiu;
d. cromhexina;
e. acetilcisteina.
Întrebarea 40. a-A, b-C, c-D, d-D, e-A.
1. sunt indicate în astmul bronşic de cauză alergică;
2. se poate administra intravenos în urgenţă.
a. ketotifen;
b. hemisuccinatul de hidrocortizon;
c. cromoglicat disodic;
d. codeină;
e. adrenalina.
ÎNTREBĂRI TIP RELAŢIE CAUZĂ-EFECT
formată din 2 propoziţii unite printr-o expresie care semnifică o relaţie
cauzală. Arătaţi dacă fiecare dintre cele două propoziţii este adevărata şi
dacă relaţia cauzală este reală. Notaţi cu:
B, dacă ambele propoziţii sunt corecte dar relaţia cauzală nu este reală
C, dacă prima propoziţie este corectă, iar cea de a doua este incorectă
D, dacă prima propoziţie este incorectă, iar cea de a doua este corectă
E, dacă ambele propoziţii sunt incorecte.
Întrebarea 41. A
Cimetidina inhibă competitiv citocromul P450 ceea ce poate determina
creşterea timpului de înjumătăţire al benzodiazepinelor.
Întrebarea 42. B
Bicarbonatul de sodiu alcalinizează urina şi de aceea poate agrava

hipertensiunea arterială.
Întrebarea 43. C
Famotidina determină scăderea secreţiilor gastrointestinale deoarece

stimulează receptorilor histaminici H2.
Întrebarea 44. A
Omeprazolul se prezintă sub formă de capsule enterosolubile deoarece

omeprazolul se degradează în mediul acid.
Întrebarea 45 digestiv E
Hidroxidul de magneziu determină efecte sistemice deoarece hidroxidul de

magneziu se absoarbe foarte bine din tubul digestiv.
Întrebarea 46. B
Tietilperazin are efect antiemetic puternic, de aceea nu se administrează la

copii sub 15 ani.
Întrebarea 47. B
Aminofilina poate provoca insomnie, de aceea se impune reducerea dozei

când se administrează concomitent cu eritromicina.
Întrebarea 48. D
Beclometazona nu se administrează pe cale inhalatorie deoarece

favorizează apariţia candidozei orofaringiene.
Întrebarea 49 A
Izoprenalina poate produce iritaţie, cefalee, anxietate, declanşarea crizelor

de angină pectorală deoarece izoprenalina acţionează atât pe receptorii
simpatico β1 cât şi β2.
Întrebarea 50 D
Cromoglicatul de sodiu acţionează pe simptomele nealergice din astmul

bronşic deoarece cromoglicatul de sodiu inhibă eliberarea de histamină şi
leucotriene din mastocite

Grile Farmacologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Farmacologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 Rezidefttiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:

F1201058. Efectul primului pasaj hepatic:

A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament

F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:

F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

F1301061. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

E. folosirea de comprimate retard.

F1301062. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

F1301063. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

C. cai utilizate numai pentru medicamente;

F1301064. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;

F1301065. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

F1301066. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

F1301067. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

F1301068. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

F1301070. In etapa de transport a substantelor active in sange:

F1301071. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

F1301072. Inductia enzimatica:

F1301073. Medicamentele administrate parenteral:

F1301074. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;

F1401075. Administrarea sublingual! are urm! toarele avantaje:

F1401076. Calea de administrare rectal ! a medicamentelor:

F1401077. Calea intraarterial! este utilizat! la bolnavii cu:

F1401080. Care dintre urm!toarele substan e medicamentoase produc induc ie enzimatic! :

F1401082. Nu sufer! efectul primului pasaj, medicamentele administrate pe cale:

F1401083. Pot fi administrate pe cale ocular ! urm!toarele forme farmaceutice:

F1401084. Preciza i factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:

F1401085. Se elimin! prin bil! sub form! activ ! în cantit! i semnificative:

F1401086. Se recomand! monitorizarea concentra iei plasmatice la urm!toarele medicamente:

F1501088. Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoas ! deoarece:

E. cre$te coagulabilitatea sângelui

F1501089. Factori specifici care cresc absorb ia i.m. a medicamentelor:

F1501090. Factori specifici ce influen eaz! favorabil absorb ia percutanat! a medicamentelor:

(pag. 75, 76)

F1501091. Factorii care favorizeaz ! absorb ia la nivel bron$ iolar:

F1501092. Factorii ce influen eaz! viteza de eliminare renal! :

F1501094. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:

F1501095. Urm!toarele st!ri patologice influen eaz! absorb ia oral! a medicamentelor:

F1601096. Bariera sânge lapte este u$ or permeabil! pentru:

F1601097. Calea intraarterial! :

F1601098. Calea sublingual! :

F1601100. Care sunt consecin ele induc iei enzimatice?

F1601101. Cinetica de ordinul 0 în procesul de absorb ie este caracteristic ! pentru:

E. Administrarea formelor farmaceutice medicamentoase cu cedare controlat

F1601102. Induc ia enzimatic! se caracterizeaz ! prin:

F1601103. Se pot administra intravenos:

F1601104. Sunt reac ii de biotransformare de faz ! II (conjug!ri):

F2101105. Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi scazuta la asocierea cu urmatoarele

F2101106. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de

F2101108. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele

F2101109. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici:

F2101110. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici:

F2101111. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi:

F2101113. Precizati care medicamente nu se pot administra pe cale intravenoasa (i.v.):

(pag. 77, 78)

F2101114. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:

(pag. 49, 64)

F2101115. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenta absorbtia si biodisponibilitatea

F2101116. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia:

(pag. 94, 95)