Sunteți pe pagina 1din 237

Rezidentiat 2004

919 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a


Tema nr. 32
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
9. Biochimie medicala Veronica Dinu, Ed. Trutia, Elena Cristea Popa, Aurora Popescu Ed. Medicala,
Bucuresti, 1998
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1232001. Acidul pantotenic i biotina
Acidul pantotenic este puin r!spndit n natur! A.
Structura de baz! a pantotenatului este heterociclic! B.
Pantotenatul intr! n compoziia coenzimei acetilante (CoA) C.
Biotina nu conine azot n molecul! D.
Biotina nu ndepline$te rol de coenzim! E.
(pag. 122 - 123)
F1232002. Care dintre afirma#ii sunt corecte:
Vitamina E se mai nume$te menadiona A.
Ca structur! vitamina E aparine clasei sterolilor B.
Vitamina E funcioneaz! ca antioxidant C.
Vitamina K genereaz! predispoziie la hemoragii D.
Vitamina K2 este de origine vegetal! E.
(pag. 135 - 137)
F1232003. Marca#i r$spunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob
Grupul cuprinde vitaminele A, D, E, K $i niacina A.
Sunt vehiculate prin snge de c!tre anumite lipoproteine B.
Nu se depoziteaz! n organism C.
-carotenul are caracter oxidant D.
Carotenii sunt r!spndii mai ales n regnul animal E.
(pag. 130 - 138)
F1332004. Selectati raspunsul incorect:
In structura lor,vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical
metil,iar in pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid
A.
Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilor B.
Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficat C.
Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX si X D.
Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamic E.
(pag. 137)
F1432005. Alege#i afirma#ia corect$:
Ergosterolul $i 7-dehidrocolesterolul sunt vitamere D. A.
Transformarea provitaminelor D n vitaminele corespunz!toare implic! un proces de hidroliz!. B.
Transportul sanguin al vitaminelor D implic! legarea acestora la o polipeptid! sintetizat! n ficat. C.
Forma cea mai activ! a vitaminei D este 25-hidroxicolecalciferolul. D.
Reglarea nivelului sanguin al calcitriolului se face direct de c!tre hormonul paratiroidian $i indirect de
concentraia calciului seric.
E.
(pag. 133-134)
919
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
920 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1432006. Care dintre urm$toarele afirma#ii privind acidul ascorbic nu este corect$?
Vitamina C nu este implicat! n absorbia ferului. A.
Este implicat n hidroxilarea prolinei $i lizinei. B.
Este un antioxidant. C.
Este implicat n sinteza adrenalinei. D.
Diete deficitare n acid ascorbic pot duce la apariia scorbutului. E.
(pag. 128-130, [9])
F1432007. Care dintre urm$toarele afirma#ii privind vitamina B12 nu este corect$?
Poate fi convertit! n cofactori enzimatici ce conin gruparea 5-deoxiadenozil sau metil, ata$at! la cobalt. A.
Poate servi ca surs! de cofactor enzimatic, necesar pentru conversia metilmalonil-CoA la succinil-CoA. B.
Carena de vitamina B12 duce la homocistinurie. C.
La sinteza metioninei din homocistein!, pe lng! vitamina B12 este necesar $i acidul folic. D.
Conine n structur! o grupare hem. E.
(pag. 124-126, [9])
F1432008. Despre vitamina A se poate afirma:
Acidul retinoic este component! a pigmentului vizual rodopsin!. A.
Retinalul particip! la sinteza glicoproteinelor. B.
Retinoidele afecteaz! expresia genetic! implicat! n proliferarea $i diferenierea mai multor tipuri de celule. C.
Administrarea de retinoide creste efectele unor compu$i carcinogenici. D.
-Carotenul posed! o marcant! activitate oxidant! fa! de radicalii liberi peroxidici. E.
(pag. 130-133)
F1432009. Tocoferolii:
Sunt vitamine K. A.
Forma cea mai activ! biologic este delta-tocoferolul. B.
Depozitarea tocoferolilor se face n special n ficat. C.
Previn oxidarea unor hormoni hipofizari $i suprarenalieni, ca $i a altor compu$i utili (vitamina A, acizii gra$i
eseniali, etc)
D.
Dup! conjugare cu acid glucuronic sunt excretai n urin!. E.
(pag. 135-136)
F1532010. Care din urm$toarele afirma#ii sunt false?
vitaminele A, E, K se depoziteaz! n esutul adipos; A.
produsul de oxidare a retinalului este implicat n biosinteza glicoproteinelor; B.
calcitriolul se sintetizeaz! din 7-dehidrocolesterol; C.
tocoferolii conin nucleul cromanului; D.
vitamina K1 este liposolubil!. E.
(pag. 130-2)
F1532011. Care sunt afirma#iile adev$rate?
acizii folici se mai numesc $i acizi pteroilaspartici; A.
nici o vitamin! nu se poate sintetiza n organism; B.
acidul ascorbic este '-lactona acidului L-gulonic, fiind nrudit cu hexozele; C.
vitamina B12 este factor de cre$tere pentru microorganisme; D.
aminotransferazele au drept coenzim! ciancobalamina. E.
(pag. 124-2)
F1532012. Preciza#i afirma#iile corecte:
n doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale; A.
vitamina E cre$te efectul anticoagulantelor orale; B.
920
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
921 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari; C.
piridoxina cre$te efectele barbituricelor; D.
vitamina B1 intervine numai n procese din metabolismul proteic. E.
(pag. 297-1)
F1532013. Preciza#i afirma#iile incorecte:
transformarea dUMP n dTMP necesit! coenzima FH4; A.
acidul p-aminobenzoic intr! n structura acidului pteroic; B.
concentraia protrombinei este independent! de concentraia vitaminei K1; C.
piruvatdehidrogenaza este un complex multienzimatic; D.
7-dehidrocolesterolul este precursorul unui prohormon de tip sterolic. E.
(pag. 137-2)
F1532014. Referitor la vitamina K sunt false urm$toarele afirma#ii:
este implicat! n sinteza protrombinei $i proconvertinei; A.
este cofactorul form!rii acidului gama-carboxiglutamic n proteine identificate n oase, placent!, splin!,
rinichi, pl!mni;
B.
vitaminele K naturale $i de sintez! se depoziteaz! n ficat C.
vitaminele K naturale au structur! poliizoprenic! D.
tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate produce hipovitaminoza K E.
(pag. 137-2)
F1532015. Referitor la vitamine sunt adev$rate afirma#iile:
supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolv! prin eliminarea rapid! a acestora; A.
acumularea vitaminelor A $i D n organism este f!r! efecte; B.
suplimentarea dietei cu vitamine este recomandat! indiferent de aportul alimentar; C.
absorbia intestinal! a vitaminei C este diminuat! n cazul tranzitului intestinal accelerat; D.
vitamina C mpiedic! absorbia fierului n tubul digestiv. E.
(pag. 291-1)
F1632016. Care din coenzimele men#ionate nu con#in n structur$ adenina:
FMN A.
FAD B.
NAD+ C.
Coenzima A D.
NADP+ E.
(pag. 117)
F1632017. Care dintre afirma#ii nu este corect$:
Tiamina are n structur! piridina $i tiazolul A.
FMN $i FAD sunt coenzimele riboflavinei B.
TPP face parte din complexul mutienzimatic al piruvat-dehidrogenazei C.
Biotina particip! n reaciile de carboxilare D.
Acidul ascorbic particip! n degradarea oxidativ! a Tyr $i biosinteza adrenalinei E.
(pag. 115)
F1632018. Care dintre compuii men#iona#i particip$ direct n procesul vederii:
Acidul retinoic A.
11-cis-retinalul B.
Acidul 11-cis retinoic C.
3-Dehidroretinolul D.
(-Carotenul E.
921
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
922 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 131)
F1632019. Indica#i care din afirma#ii este corect$:
Biotina particip! n reacii de decarboxilare A.
Acidul pantotenic este CoA-SH B.
CoA-SH nu conine n structur! resturi fosfat C.
Piridoxalfosfatul particip! n reaciile de decarboxilare a )-cetoacizilor D.
NAD+ este coenzim! nicotinamidic! E.
(pag. 119)
F1632020. Indica#i care dintre afirma#ii nu este corect$:
Vitaminele liposolubile sunt transportate n snge de lipoproteine A.
Rodoprina este constituit! n oprin! $i 11-cis-retinal B.
Carena de vitamina K produce tulbur!ri de coagulare C.
Menadiona conine n structur! un rest poliizoprenic D.
7-Dehidrocolesterolul este provitamina colecalciferolului E.
(pag. 137)
F1632021. Indica#i care dintre vitaminele men#ionate particip$ la carboxilarea resturilor de Glu din
structura unor proteine:
Biotina A.
Filochinona B.
Tocoferolii C.
PLP D.
Calciferolii E.
(pag. 138)
F1632022. Indica#i vitamina care con#ine n structur$ nucleul cromanic:
Menadiona A.
Filochinona B.
Tocoferolii C.
Calciferolii D.
Retinolul E.
(pag. 135)
F2132023. Despre provitaminele si vitaminele D se pot face urmatoarele afirmatii:
Din punct de vedere structural provitaminele D nu sunt steroli A.
Colesterolul reprezinta un precursor global pentru toate vitaminele D B.
Vitaminele D sunt hidrosolubile C.
In tubii renali, oase si placenta se formeaza 24, 25 dihidroxicolecalciferoli si 1, 25 dihidroxicolecalciferoli D.
Metabolismul vitaminelor D este independent de calcemie si de activitatea parathormonului E.
(pag. 133, 134/9)
F2132024. Despre tiamina sunt corecte urmatoarele afirmatii:
Tiamina reprezinta vitamina B6 A.
Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor in reactii de transfer ale gruparilor aldehidice B.
Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactiile de decarboxilare ale aminoacizilor C.
Tiaminpirofosfatul (TPP) intra in reactii de transaminare D.
Tiaminpirofosfatul (TPP) este cofactor pentru metiltransferaze E.
(pag. 115,116/9)
F2132025. Despre acidul folic se pot face urmatoarele afirmatii:
Acidul folic din organismul uman este acidul pteroil pentaglutamic A.
922
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
923 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Coenzima care provine de la acidul folic intervine in activitatea aminotransferazelor B.
Acidul p-aminobenzoic face parte din structura acidului folic C.
Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele decarboxilaze ale aminoacizilor D.
Acidul tetrahidrofolic este cofactor pentru unele hidrolaze E.
(pag. 127/9)
F2132026. Evidentiati raspunsul fals:
In structura biotinei intra un nucleu tiazolic A.
Piridoxal-fosfatul participa la procese de trans-sulfurare B.
Biotina ia parte la reactii de carboxilare C.
Piridoxal-fosfatul participa la procese de transaminare D.
Tiamin-pirofosfatul participa la reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilor E.
(pag. 116, 121, 123/9)
F2132027. Referitor la cobalamine sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Metilcobalamina este cofactor pentru enzima care reface metionina din homocisteina A.
Metilcobalamina participa la formarea de metilmalonil-coenzima A B.
Metilcobalamina actioneaza independent de coenzima acidului folic C.
Deoxiadenozincobalamina este cofactor pentru metilarea homocisteinei D.
Ciancobalamina se foloseste in anemii feriprive E.
(pag. 334/3, 124, 125, 126/9)
F2232028. Care dintre afirmatii sunt corecte:
Vitamina E se mai numeste menadiona. - pg.135 A.
Ca structura, vitamina E apartine clasei sterolilor. - pg.135 B.
In organism vitamina E joaca un important rol antioxidant. - pg.136 C.
Vitamina K genereaza predispozitie la hemoragii. - pg.136 D.
Vitamina K2 este de origine vegetala. - pg.137 E.
(pag. 135-137)
F2232029. Vitamine liposolubile
Transportul plasmatic este efectuat de lipoproteine. - pg.130 A.
Vitaminele liposolubile sunt derivati izoaloxazinici. - pg.130 B.
Vitaminele D2 si D3 provin din colesterol. - pg.133 C.
Provitaminele E se numesc tocoferoli. - pg.135 D.
Sunt direct dependenti de vitamina K factorii I si II de coagulare. - pg.137 E.
(pag. 130;133;135;137)
F2232030. Marcati raspunsul corect legat de vitaminele cu caracter hidrofob
Grupul cuprinde vitaminele A, D, E, K si niacina. - pg.130 A.
Tulburarile biliare se repercuta negativ asupra absorbtiei lor intestinale. - pg.130 B.
Nu se depoziteaza in organism. - pg.130 C.
Functioneaza in special sub forma de coenzime. - pg.130 D.
Carotenii sunt raspinditi mai ales in regnul animal. - pg.131 E.
(pag. 130-131)
F2232031. Vitamina B2
Este o substanta incolora foarte solubila in ap!. - pg.117 A.
Are o structura biciclica. - pg.117 B.
Forma ei activa este reprezentata de coenzima NAD. - pg.117 C.
Coenzimele derivate de la vitamina B2 participa la procese de oxidoreducere. - pg.118 D.
Pentru vitamina B2 nu se cunosc coenzime. - pg.118 E.
923
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
924 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 117-118)
F2232032. Vitamina PP
Se mai numeste tiamina. - pg.118 A.
Contine un ciclu cu doi atomi de azot. - pg.119 B.
Coenzimele sale pot trece u$or pe mai multe apoezime. - pg.120 C.
Participa in procesele degradative ale acizilor grasi. - pg.120 D.
Principalul sau rol biochimic este legat de metabolismul calciului. - pg.119 E.
(pag. 118-120)
F2232033. Acidul pantotenic si biotina
Acidul pantotenic este putin raspindit in natura. - pg.122 A.
Structura de baza a pantotenatului este heterociclica. - pg.122 B.
Pantotenatul intra in compozitia coenzimei acetilante (CoA). - pg.122 C.
Biotina functioneaza ca si coenzima a metiltranferazelor. - pg.123 D.
In toate reactiile la care participa biotina se realizeaza un beneficiu energetic. - pg.124 E.
(pag. 122-124)
F2232034. Vitaminele
Nu pot fi sintetizate de organismele superioare. - pg.114 A.
Sunt constituenti cu importanta valoare energetica. - pg.114 B.
Necesarul zilnic este de ordinul gramelor. - pg.114 C.
Nu se cunosc compusi cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114 D.
Compusii a caror carenta determina aceeasi avitaminoza se numesc provitamine. - pg.114 E.
(pag. 114)
F2232035. Vitamina A,activitate biologica
Are structura sterolica. - pg.130 A.
Precursorul sau este precarotenul. - pg.131 B.
Retinolul si acidul retinoic nu prezinta activitate biologica. - pg.131 C.
Retinalul este parte componenta a opsinei. - pg.131 D.
Administrarea de retinoide scade efectele unor compusi carcinogeni. - pg.133 E.
(pag. 130-133)
F2232036. Care din afirmatiile urmatoare sunt incorecte:
Antivitaminele sunt substante cu actiune antagonista vitaminelor. - pg.114 A.
Majoritatea vitaminelor - sau derivatii acestora - sunt cofactori enzimatici. - pg.114 B.
Forma activa a vitaminei B2 este tiaminpirofosfatul. - pg.117 C.
Vitamina PP intra in structura a doua coenzime nicotinamidice. - pg.119 D.
Vitamina B6 participa in metabolismul aminoacizilor. - pg.120 E.
(pag. 114;117;119-120)
F2232037. Care afirmatii sunt corecte:
Vitamina cu participare directa in procesul vederii este acidul retinoic. - pg.131 A.
Exista un singur tocoferol natural. - pg.135 B.
Vitamina K1 este de origine vegetal!. - pg.137 C.
Derivatii de menadiona sunt antivitamine K. - pg.137 D.
Calciul nu participa in procesul de coagulare. - pg.138 E.
(pag. 131;135;137-138)
F2332038. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Vitamina C functioneaza cuplata cu coenzimele flavinice in reactii de transfer A.
924
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
925 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Vitamina C intervine in formarea din tirozina a hormonului melatonina B.
Vitamina C participa la sinteza sarurilor biliare C.
Vitamina C poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestiei D.
Majoritatea rectiilor la care participa vitamina C sunt de hidroxilare E.
(pag. 130)
F2332039. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Legatura dintre flavine si proteine este strinsa,covalenta A.
Majoritatea flavoproteinelor contin metale, Cu,Zn B.
Pozitiile de fixare a hidrogenului in nucleul izoaloxazinic sunt 5 si 10 C.
Flavoenzimele participa in special la reactii de hidroliza D.
Riboflavina formeaza cu ATP-ul doua flavinnucleotide si anume flavinmononucleotid si flavindinucleotid E.
(pag. 117)
F2332040. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Retinalul este un component al rodopsinei A.
Acidul retinoic participa la sinteza de lipoproteine B.
Provitaminele A sunt retinalul si acidul retinoic C.
Acidul retinoic este un binecunoscut antioxidant D.
All trans retinalul poate trece in 10 cis retinal sub actiunea izomerazei E.
(pag. 131)
F2332041. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
Provitaminele D2 si D3 sunt ergosterolul si 7 hidrocolesterolul A.
Vitaminele D2 si D3 sunt antirahitice B.
Calcitriolul joaca rol important in metabolismul magneziului si calciului C.
Provitaminele D sunt steroli care difera prin catena laterala din pozitia 7 D.
In ficat,vitamina D3 sufera hidroxilari in pozitia 1 si 25 E.
(pag. 133)
F2532042. Referitor la vitamina K sunt false afirma#iile:
vitamina K1 este liposolubil!; A.
tratamentul cu antibiotice cu spectru larg poate determina hipovitaminoza K; B.
vitaminele K naturale sunt hidrosolubile; C.
vitamina K este implicat! n sinteza unor factori de coagulare; D.
vitaminele K naturale au structur! poliizoprenic!. E.
(pag. 137 2)
F2532043. Alege#i afirma#iile corecte:
vitamina A1 se nume$te retinal; A.
), (, * carotenii sunt vitamerele A; B.
sub aciunea retinaloxidazei, retinalul se transform! n retinol; C.
vitamina A este un derivat poliizoprenic cu un nucleu ciclohexanic; D.
( carotenul are aciune antioxidant! similar! vitaminei E, potenndu-se reciproc. E.
(pag. 131 2)
F2532044. Referitor la vitamine sunt adev$rate afirma#iile:
acidul tetrahidrofolic particip! la reacii de decarboxilare; A.
tocoferolii conin nucleul naftochinonei; B.
vitamina B6 este vitamina antipelagroas!; C.
carena de vitamin! B1 determin! acumularea de acid piruvic n organism; D.
acidul aspartic este constituent al acizilor folici. E.
925
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
926 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 116 2)
F2532045. Care sunt afirma#iile corecte referitoare la vitamina K?
menadiona este singura vitamin! natural! liposolubil!; A.
vitamina K este implicat! n biosinteza factorilor de coagulare; B.
vitaminele K sunt hidrosolubile; C.
vitamina K conine nucleul benzochinonei; D.
vitamina K3 este liposolubil!, depozitndu-se n ficat. E.
(pag. 137 2)
F2532046. Referitor la vitamine sunt adev$rate afirma#iile:
vitamina C scade capacitatea de ap!rare a organismului; A.
vitamina C este recomandat! n gingivite, arsuri, pl!gi, infecii, anemie; B.
acumularea vitaminelor A $i D n organism este f!r! efecte; C.
suplimentarea dietei cu vitamine este recomandat! indiferent de aportul alimentar; D.
vitamina C scade efectele contraceptivelor orale $i estrogenilor. E.
(pag. 291, 292 1)
F2532047. Care sunt afirma#iile adev$rate?
acidul retinoic este antioxidant hidrosolubil; A.
acizii folici se mai numesc acizi pteroilaglutamici; B.
aminotransferazele au drept coenzim! ciancobalamina; C.
supradozarea vitaminelor liposolubile se rezolv! prin eliminarea rapid! a acestora; D.
vitamina B2 este factor de cre$tere pentru microorganisme. E.
(pag. 127 2)
F2532048. Alege#i afirma#iile corecte:
vitamina C este vitamina antiscorbutic!; A.
vitamina C este ' lactona acidului L gulonic; B.
fiind antioxidant hidrosolubil, acidul ascorbic stimuleaz! formarea nitrozaminelor n procesul de digestie; C.
vitamina C este transportat! prin snge sub form! de lipoproteine; D.
vitaminele sunt compu$i eseniali ce nu se pot sintetiza n organism. E.
(pag. 128 2)
F2532049. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
colecalciferolul $i ergocalciferolul sunt de origine animal!; A.
provitamina A, (-carotenul, are aciune anticanceroas!; B.
vitamina D2 se formeaz! n piele sub aciunea radiaiilor ultraviolete; C.
enzima vitamina D3-25-hidroxilaza acioneaz! n ficat $i rinichi; D.
vitamina D3 este cunoscut! $i sub denumirea de calcitriol. E.
(pag. 131-2)
F2532050. Alege#i afirma#iile incorecte :
retinoidele sunt implicate n proliferarea $i diferenierea celular! ; A.
n refacerea rodopsinei este implicat! $i retinal-izomeraza ; B.
seleniul $i )-tocoferolul au aciune antioxidant!; C.
vitamina C mpiedic! absorbia fierului n tubul digestiv; D.
concentraia 1,25-dihidroxicolecalciferolului este reglat! de paratormon. E.
(pag. 291-1)
F2532051. Preciza#i afirma#iile corecte:
vitamina B1 intervine numai n procese din metabolismul proteic; A.
926
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
927 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
vitamina E cre$te efectul anticoagulantelor orale; B.
piridoxina cre$te efectul barbituricelor; C.
coenzimele nicotinamidice particip! n reacii de transmetilare; D.
vitamina B1 scade tolerana la glucide. E.
(pag. 297 1)
F2532052. Alege#i afirma#iile corecte :
vitamina K1 nu produce efecte adverse la doze foarte mari ; A.
coenzimele B12 particip! numai la reaciile catalizate de transmetilaze ; B.
piridoxalfosfatul este coenzima reaciilor de transsulfurare ; C.
reductazele NAD+ - dependente particip! la biosinteza acizilor gra$i; D.
vitaminele E $i K se depoziteaz! n esutul adipos. E.
(pag. 122 2)
F2532053. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
homocistinuria este determinat! de deficiena de vitamin! B12; A.
acidul dehidroascorbic este singura form! fiziologic activ! a vitaminei C; B.
vitaminele K naturale absorbite la nivelul jejunului trec direct n torentul sanguin; C.
carotenii sunt compu$i poliizoprenici cu nucleu ciclohexanic; D.
sinteza timidilatului nu necesit! coenzime transportoare de grupe metil. E.
(pag. 126 - 2)
F2632054. Nu produce tahifilaxie, ac#ionnd pe o cale tiol-independent$:
Nitroglicerina A.
Isosorbid dinitrat B.
Petaeritril tetranitrat C.
Molsidomina D.
Nitritul de sodiu E.
(pag. 245)
F2632055. Sunt reac#ii adverse specifice nitra#ilor, cu excep#ia:
Vasoconstriciei periferice A.
Cefaleei B.
Hipotensii ortostatic! C.
Tahifilaxiei D.
Durerilor ale globilor oculari E.
(pag. 246)
F2632056. Ac#ioneaz$ prin coronarodilata#ie inhibnd recaptarea adenozinei:
Teofiliona A.
Dipiridamolul B.
Amiodarona C.
Nifedipina D.
Molsidomina E.
(pag. 253)
F2632057. In angina nso#it$ de tonus simpatic ridicat i tahicardie, sunt medicamente de elec#ie:
alfa-stimulatoarele selective A.
-adrenoliticele B.
Nifedipina C.
-2-simpatomimeticele D.
Vasodilatatoarele directe E.
927
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
928 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 244)
F2632058. Sunt blocante neselective (nespecifice) ale canalelor de calciu:
Galopamilul A.
Perhexilina B.
Nifedipina C.
Nisoldipina D.
Felodipina E.
(pag. 251)
F2632059. Avantajele comparative ale molsidominei fa#$ de nitra#i i nitri#i sunt:
Sc!derea tonusului simpatic cardiostimulator A.
Lipsa tahifilaxiei B.
lipsa tahicardiei reflexe C.
Blocarea fosfodiestrazei D.
Stimularea fosfodiesterazei, cu sc!derea cantit!ii de AMPc E.
(pag. 249)
F2632060. Dipiridamolul:
Cre$te tonusul parasimpatic (vagotonie) A.
Stimuleaz! receptorii -adrenergici B.
Are efect antiagregant plachetar C.
Stimuleaz! guanilat ciclaza D.
Are aciune antihipertensiv! E.
(pag. 253)
F2632061. Indica#i care dintre vitaminele men#ionate particip$ la carboxilarea resturilor de Glu din
structura unor proteine:
Tocoferolii; A.
Calciferolii; B.
Filochinona (forma redus!); C.
Biotina; D.
Acidul retinoic. E.
(pag. 138)
F2632062. Care este forma activ$ a acidului folic:
Acidul pteroildiglutamic; A.
Acidul tetrahidrofolic; B.
Acidul dihidrofolic; C.
Acidul pteroilmonoglutamic; D.
Acidul pteroiltriglutamic E.
(pag. 127)
F2632063. Sub form$ de coenzim$ vitamina B12 este necesar$ n transformarea:
Piruvat --> Oxalacetat; A.
Homocistein! --> Metionin!; B.
Piruvat --> Acetil-CoA; C.
Malat --> Piruvat; D.
Malat --> Oxalacetat. E.
(pag. 125)
F2632064. Care dintre vitaminele enumerate con#in n structur$ piridina:
Niacina $i piridoxina; A.
928
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
929 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tiamina; B.
Riboflavina; C.
Acidul pantotenic; D.
Acidul folic. E.
(pag. 118,120)
F2632065. Indica#i care dintre coenzimele enumerate particip$ n reac#ia de transaminare a
aminoacizilor:
NAD+; A.
CoA-SH; B.
Piridoxal fosfatul; C.
FAD; D.
Acidul tetrahidrofolic. E.
(pag. 121)
F2632066. Selecta#i afirma#ia incorect$:
Tiamin pirofosfatul (TPP) particip! n reacia de decarboxilare a alfa-cetoacizilor; A.
Riboflavina intr! n structura coenzimelor FAD $i FMN; B.
NAD+-ul este coenzima aminoacid decarboxilazelor; C.
Acidul ascorbic transform! meemoglobina n hemoglobin!; D.
n structura acidului folic intr! acidul para-amino-benzoic. E.
(pag. 119)
F2632067. Indica#i coenzima vitaminei care particip$ n reac#ii de carboxilare:
Acidul tetrahidrofolic; A.
NAD+; B.
FAD $i FMN; C.
Biotina; D.
Tiaminpirofosfatul. E.
(pag. 123)
F2632068. Care dintre vitaminele men#ionate con#in sulf n molecul$:
Biotina; A.
Cobalamina; B.
Piridoxina; C.
Nicotin amida; D.
Acidul ascorbic. E.
(pag. 123)
F2632069. Indica#i care este provitamina vitaminei D2:
Colesterolul; A.
7-Dehidrocolesterol; B.
7-Dihidrocolesterol; C.
Ergosterolul; D.
Ergocalciferolul. E.
(pag. 133)
F2632070. Care dintre vitamine este un derivat al pteridinei:
Nicotinamida; A.
Acidul pantotenic; B.
Acidul folic; C.
Riboflavina; D.
929
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
930 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tiamina. E.
(pag. 127)
F2632071. Care vitamin$ con#ine n structur$ dimetil benzimidazolul:
Cobalamina; A.
Tiamina; B.
Acidul pantotenic; C.
Acidul folic; D.
Riboflavina. E.
(pag. 125)
F2632072. Selecta#i afirma#ia incorect$ referitoare la vitaminele E:
alfa-Tocoferolul este 6,7,8 trimetiltocolul; A.
Tocoferolii se depoziteaz! n esutul adipos; B.
Tocoferolii au aciune antioxidant!; C.
Tocoferolii protejeaz! hematiile fa! de radicalii liberi ai oxigenului; D.
Produsul de oxidare al tocoferolului, dup! conjugare cu acid glucuronic, se elimin! prin bil!. E.
(pag. 135)
F2632073. Indica#i care dintre vitaminele men#ionate con#in n structur$ nucleul naftochinonei:
Tocoferolii; A.
Filochinona; B.
Calciferolii; C.
Retinolul; D.
Nicotinamida. E.
(pag. 137)
F2632074. Care dintre afirma#ii este corect$:
CoA-SH particip! n reacii de decarboxilare; A.
CoA-SH este un derivat al pteridinei; B.
Riboflavina este un derivat al izoaloxazinei; C.
Tiamina nu are rol de coenzim!; D.
Acidul folic particip! n reacii de dehidrogenare. E.
(pag. 117)
F2632075. Care afirma#ie nu este corect$ n leg$tur$ cu tiamina:
Conine n structur! un ciclu pirimidinic $i unul tiazolic; A.
Tiaminpirofosfatul este coenzim! n reaciile de decarboxilare oxidativ! a alfa-cetoacizilor; B.
Tiaminpirofosfatul particip! n reacii de transcetolare; C.
Tiaminpirofosfatul este coenzim! n reaciile de decarboxilare ale aminoacizilor; D.
Transformarea vitaminei n coenzim! este catalizat! de tiamin difosfotransferaz!. E.
(pag. 115-117)
F2632076. Indica#i transformarea catalizat$ de retinal aldehid reductaz$:
Retinal --> Acid retinoic; A.
Trans-retinal --> 11-cis-retinal; B.
-Caroten --> Acid retinoic; C.
Retinal --> Retinol; D.
Retinol --> Retinal. E.
(pag. 132)
F2632077. Indica#i care coenzim$ particip$ n transformarea Homocistein$ --> Metionin$:
930
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
931 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Acidul ascorbic; A.
Tiaminpirofosfatul; B.
FAD-ul; C.
Acidul pantotenic; D.
Acidul tetrahidrofolic. E.
(pag. 128)
F2632078. Care dintre vitaminele enumerate nu con#ine azot n molecul$:
Acidul folic; A.
Tiamina; B.
Acidul ascorbic; C.
Riboflavina; D.
Vitamina B12. E.
(pag. 129)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1232079. Acidul ascorbic
Acidul ascorbic este lactona acidului D-gulonic A.
Structura lui conine un heterociclu azotat B.
Acidul ascorbic este implicat n absorbia fierului C.
Intervine n biosinteza adrenalinei D.
Acidul ascorbic particip! n procese de hidroxilare E.
(pag. 128 - 130)
F1232080. Care din urm$toarele afirma#ii sunt incorecte:
Vitamina B1 are structur! purinic! A.
Vitamina B2 nu conine azot n molecul! B.
Vitamina B1 este implicat! n metabolismul glucidic C.
Singura form! activ! a niacinei este acidul nicotinic D.
n structura biotinei se g!se$te un rest de acid valerianic E.
(pag. 115 - 123)
F1232081. Coenzime vitaminice
Vitamina B2 are rol de coenzim! numai sub form! de FAD (flavin adenindinucleotid) A.
Tiamina intr! n structura coenzimelor flavinice B.
Toate vitaminele din complexul B sunt cofactori n diverse reacii enzimatice C.
Coenzimele nicotinice particip! n procese redox D.
Acidul pantotenic $i exercit! aciunea dup! ncorporare n coenzima Q E.
(pag. 115 - 123)
F1332082. Selectati raspunsurile corecte:
Formele active ale vitaminei D sunt 25-OH vitamina D3 si 1,25 (OH)2 vitamina D3 A.
Deficienta de vitamina D produce la copil rahitism B.
Provitaminele D se deosebesc prin structura nucleului sterolic si a catenei laterale C.
Numai vitamina D3 are actiune antirahitica D.
Vitamina D este considerata un prohormon de tip sterolic E.
(pag. 133)
F1332083. In structura NAD intra:
Nicotinamida A.
931
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
932 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Adenozina B.
Pirofosfatul C.
Acidul nicotinic D.
Riboza E.
(pag. 118)
F1332084. Selectati raspunsurile corecte :
Vitaminele sunt substante endogene A.
Provitaminele au actiune vitaminica B.
Vitaminele I-si exercita actiunea la locul sintezei C.
Provitaminele sunt precursori vitaminici D.
Vitamerele au aceeasi actiune vitaminica si simptome carentiale, dar sunt distincte din punct de vedere
structural
E.
(pag. 114)
F1332085. Selectati raspunsurile corecte:
Coenzimele flavinice si nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicare in reactii redox de
hidrogenare-dehidrogenare
A.
Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adenina B.
Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabe C.
Dehidrogenazele care admit drept coenzima NAD+ catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductiva D.
Toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele: NAD+, NADP+, in calitate de coenzime E.
(pag. 119)
F1332086. Selectati raspunsurile corecte:
Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metabolice A.
Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6 B.
Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare,decarboxilare,transsulfurare a
aminoacizilor
C.
Procesul transaminarii necesita numai piridoxal 5-fosfat D.
Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatului E.
(pag. 120)
F1332087. Selectati raspunsurile corecte:
Vitamerele E cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolul A.
Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adipos B.
Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigen C.
In realizarea actiunii sale antioxidante vitamina E conlucreaza cu seleniul D.
Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocol E.
(pag. 135)
F1332088. Selectati raspunsurile corecte:
Vitamina A este activa sub forma de retinol,retinal,acid retinoic A.
In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta-carotenului este
retinolul
B.
Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functie C.
Sub forma de 11-cis retinal participa la procesul vederii D.
Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteine E.
(pag. 131)
F1332089. Selectati raspunsurile corecte:
Vitamina B12 si acidul folic sunt implicate in hematopoieza A.
FMN este un nucleotid B.
932
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
933 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Carboxilazele biotin-dependente necesita pentru activitate HCO3-, ATP si Mg2+ C.
Tiaminpirofosfatul este coenzima de transfer a unei unitati monocarbonate D.
N5N10-metilenH4F are rol coenzimatic in reactia catalizata de timidilat sintetaza: dUMP trece in dTMP E.
(pag. 112-125)
F1332090. Selectati raspunsurile corecte:
Acidul folic se gaseste in plante sub forma conjugata A.
Acidul pteroic si acidul glutaric sunt componenti ai acidului folic B.
Forma coenzimatica a acidului folic este H4F C.
Formarea H4F din acid folic necesita NADPH si folat reductaza D.
Trimetoprimul si metotrexatul sunt activatori ai folat reductazei E.
(pag. 126)
F1332091. Selectati raspunsurile incorecte:
Participarea coenzimei A la diverse reactii se datoreaza gruparii -SH care poate forma legaturi tioesterice
macroergice
A.
Acidul pantotenic,precursor pentru coenzima A este format din acid pantoic si alfa-alanina B.
Biotina intervine in calitate de coenzima numai in reactia de carboxilare a acidului piruvic C.
Vitamina B12 este implicata in reactia de izomerizare a L-metilmalonil-CoA la succinil-CoA si de metilare a
homocisteinei la metionina
D.
Acidul folic este transportor de fragmente de un atom de carbon sub forma de H4F E.
(pag. 119-124)
F1432092. Alege#i afirma#ia corect$:
Tiaminpirofosfatul este coenzim! n reaciile de decarboxilare oxidativ! a a-cetoacizilor. A.
Succinat dehidrogenaza, enzim! implicat! n ciclul citric, prezint! drept cofactor un derivat al acidului
nicotinic.
B.
Coenzima A prezint! n structur! un rest de acid pantotenic. C.
Biotina este coenzim! a piruvat carboxilazei, enzim! important! n gluconeogenez!. D.
Acidul para-aminobenzoic este implicat n sinteza acidului folic. E.
(pag. 115,118,122-123,127)
F1432093. Alege#i afirma#iile corecte :
Vitamerele vitaminei PP conin un ciclu purinic n structur! A.
Reductaze dependente de NADPH sunt implicate n biosinteza acizilor gra$i. B.
Coenzimele nicotinamidice sunt implicate n oxidaia biologic!. C.
Calea pentozo-fosfailor implic! enzime NAD+-dependente. D.
Nicotinamida are aciune antipelagroas! E.
(pag. 118-120, [9])
F1432094. Acidul ascorbic:
n hematii $i ser concentraia sa este mai mare dect n leucocite $i plachetele sanguine A.
nu se depoziteaz! n organism fiind necesar un aport exogen continuu B.
scade absorbia fierului din tubul digestiv C.
cre$te capacitatea de ap!rare a organismului fa! de infecii D.
favorizeaz! depunerea calciului n oase E.
(pag. 463-464)
F1432095. Piridoxina:
are rol n hematopoez! A.
inhib! dezvoltarea celulelor tumorale B.
este indicat! n tulbur!ri cutanate $i mucoase C.
este liposolubil! D.
933
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
934 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
se prezint! sub form! de comprimate de 0,25 g $i fiole de 5 ml cu 0,25 g E.
(pag. 461-462)
F1432096. Retinolul:
se depoziteaz! n cantit!i crescute n rinichi A.
pentru absorbie este necesar! prezena gr!similor B.
are rol n reglarea troficit!ii tegumentelor $i mucoaselor C.
stimuleaz! depunerea calciului n oase D.
stimuleaz! formarea anticorpilor E.
(pag. 465)
F1532097. Care din afirma#iile de mai jos nu sunt adev$rate?
n refacerea rodopsinei este implicat! $i retinal izomeraza; A.
vitamina A are n structura sa nucleul ciclohexanic; B.
retinoidele sunt implicate n proliferarea $i diferenierea celular!; C.
tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni; D.
menadiona conine nucleul naftochinonei substituit cu o caten! poliizoprenic!. E.
(pag. 131,137-2)
F1532098. Care din afirma#iile referitoare la vitamina B2 sunt adev$rate?
are la baz! nucleul izoaloxazinic substituit cu radical ribitil n poziia 1; A.
intervine n procesele de meninere a integrit!ii epiteliilor; B.
intr! n structura coenzimei xantinoxidazei; C.
particip! la reaciile catalizate de )-aminoacid oxidaze; D.
FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice. E.
(pag. 288-1,118-2)
F1532099. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
enzima vitamina D3-25hidroxilaza acioneaz! n ficat $i rinichi; A.
24-hidroxilaza din sinteza 24,25-dihidroxicolecalciferolului se g!se$te n tubii renali, cartilaj, placent!; B.
ergocalciferolul circul! sub form! liber! prin snge; C.
provitaminele A au aciune anticanceroas!; D.
carotenii $i tocoferolii au propriet!i antioxidante. E.
(pag. 131,134,136-2)
F1532100. Care sunt afirma#iile adev$rate?
coenzima transform!rii acetil CoA n malonil CoA este biotina; A.
vitamina B12 este singura coenzim! ce intervine n transformarea homocistein!-metionin!; B.
acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei; C.
biotina este coenzima celor mai multe decarboxilaze; D.
TPP este coenzima reaciilor de transsulfurare. E.
(pag. 290-1, 123-2)
F1532101. Care sunt afirma#iile corecte?
coenzimele B12 particip! la reaciile catalizate de unele transmetilaze; A.
coenzima A particip! att la porcese de biosintez!, ct $i de degradare; B.
coenzimele nicotinamidice particip! n reacii de transmetilare; C.
n deficiena de tiamin! se acumuleaz! acid piruvic, pentoze, )-cetoacizi; D.
vitamerele intervin n procese biochimice diferite. E.
(pag. 116,122,124-2)
F1532102. Preciza#i afirma#iile corecte:
934
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
935 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
seleniul $i )-tocoferolul au aciune antioxidant!; A.
calcitonina inhib! sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului; B.
vitamina D cre$te nivelul sanguin al fosfailor datorit! reabsorbiei renale; C.
vitamina D poate cre$te calcemia $i fosfatemia favoriznd absorbia n tubul digestiv; D.
vitamina E permite desf!$urarea normal! a proceselor de reproducere. E.
(pag. 294,296-1, 136-2)
F1532103. Referitor la vitamina B1 sunt adev$rate afirma#iile:
are n structur! nucleul pirimidinic; A.
coenzima acesteia particip! la decarboxilarea )-aminoacizilor; B.
cre$te tolerana la glucide; C.
intervine n sinteza acetilcolinei; D.
TPP se sintetizeaz! n ficat, rinichi, inim!. E.
(pag. 115-2, 287-1)
F1632104. Acidul ascorbic particip$ la urm$toarele transform$ri:
Prolin! - Hidroxiprolin! A.
Metemoglobin! - Hemoglobin! B.
Noradrenalin! - Adrenalin! C.
Acid folic - Acid tetrahidrofolic D.
Hidroxilizin! - Lizin! E.
(pag. 129)
F1632105. Care din coenzimele enumerate fac parte din complexul multienzimatic al piruvat-
dehidrogenazei:
Piridoxalfosfatul A.
TPP B.
Acidul lipoic $i CoA-SH C.
NAD+ $i FAD D.
Acetil-CoA E.
(pag. 116)
F1632106. Care din compuii men#iona#i con#in S n structur$:
Acidul tetrahidrofolic A.
Biotina B.
Coenzima A C.
Acidul pantotenic D.
Tiamina E.
(pag. 123,122,115)
F1632107. Care sunt provitaminele calciferolilor:
Ergosterolul A.
Colesterolul B.
7-Hidroxicolesterolul C.
7-Dehidrocolesterolul D.
7-Dihidrocolesterolul E.
(pag. 133)
F1632108. n leg$tur$ cu riboflavina indica#i care afirma#ii sunt corecte:
Conine n structur! ciclul izoaloxazinic A.
FMN nu conine n structur! resturi fosfat B.
FAD $i FMN particip! n reacii de oxidoreducere C.
935
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
936 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
FAD este implicat n decarboxilarea oxidativ! a )-cetoglutaratului D.
Coenzimele flavinice particip! n reaciile de transaminare E.
(pag. 117,118,116)
F1632109. Indica#i reac#iile catalizate de enzime care con#in coenzime provenite din cobalamin$:
Piruvat - Oxalacetat A.
Homocistein! - Metionin! B.
)-Cetoglutarat - Succinil-CoA C.
Metil malonil-CoA - Succinil-CoA D.
Piruvat - Acetil CoA E.
(pag. 125,126)
F1632110. Piridoxalfosfatul particip$ n urm$toarele tipuri de reac#ii:
Decarboxilarea oxidativ! a )-cetoacizilor A.
Decarboxilarea )-aminoacizilor B.
Transaminarea aminoacizilor C.
Transformarea Met - Cys D.
Carboxilarea piruvatului E.
(pag. 121,122)
F2132111. Despre provitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:
Sunt pigmenti colorati care se gasesc in hrana obisnuita a omului A.
Actioneaza in ciclul rodopsinei B.
Sunt compusi cu structura poliizoprenoida C.
-carotenul poseda o marcata activitate antioxidanta fata de radicalii liberi peroxidici D.
-carotenul se transforma sub actiunea -carotendioxigenazei in 2 molecule de vitamina A1 E.
(pag. 130-132/9)
F2132112. Referitor la vitaminele A se pot face urmatoarele afirmatii:
Acidul retinoic intra in structura rodopsinei A.
Retinil fosfatul are rol de cofactor pentru unele enzime care transporta manoza B.
Retinal izomeraza reface 11-cis-retinalul din structura rodopsinei C.
Absorbtia luminii determina descompunerea rodopsinei in opsina si acid retinoic D.
Retinolul intra in structura unor glicoproteine E.
(pag. 130-132/9)
F2132113. Despre tocoferoli se pot face urmatoarele afirmatii:
Vitaminele E se mai numesc si filochinone A.
Nucleul de baza din structura vitaminelor E este nucleul cromanic B.
Transportul vitaminei E prin singe se face prin inglobare in chilomicroni C.
Vitaminele E joaca un rol foarte important ca antioxidanti D.
Actiunea antioxidanta a tocoferolilor este apreciabila si eficienta la concentratii ridicate ale oxigenului E.
(pag. 135, 136/9)
F2132114. Despre vitaminele K se pot face urmatoarele afirmatii:
Menadiona este o vitamina hidrosolubila A.
Vitaminele K naturale, dupa absorbtie, sub actiunea bilei trec pe cale limfatica in singe B.
Osteocalcina este o proteina ce contine resturi de acid gama-carboxiglutamic C.
Vitaminele K nu pot fi cofactori enzimatici D.
Trombina nu contine resturi de acid gama-carboxiglutamic E.
(pag. 137, 138/9)
936
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
937 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2132115. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la riboflavina:
Riboflavina este pigmentul galben din unele alimente A.
Coenzimele nicotinice reprezinta formele active ale riboflavinei B.
Riboflavina reprezinta vitamina B1 C.
Riboflavina sub forma activa de FMN si FAD participa la multe procese de oxidoreducere D.
Nucleul izoaloxazinic reprezinta centrul activ al formelor active ale riboflavinei E.
(pag. 117, 188/9)
F2132116. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nicotinamida:
Nucleul piridinic reprezinta centrul activ al coenzimelor nicotinamidice A.
Coenzimele nicotinamidice intra in structura a numeroase oxidoreductaze B.
Nicotina reprezinta vitamina B6 C.
Coenzimele nicotinamidice au structura dinucleotidica D.
Coenzimele nicotinamidice intra in structura unor metiltransferaze E.
(pag. 119, 120/9)
F2132117. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la piridoxina:
Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de trans-sulfurare ale alfa-aminoacizilor A.
Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de decarboxilare ale alfa-cetoacizilor B.
Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transaminare ale alfa-aminoacizilor C.
Piridoxal-fosfatul intervine in reactii de transfer ale gruparilor metil D.
Piridoxamin-fosfatul este cofactor in reactii de decarboxilare ale alfa-aminoacizilor E.
(pag. 120-121/9)
F2132118. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitamina C:
Acidul ascorbic poate stimula dezvoltarea nitrozaminelor in cursul digestiei A.
Acidul ascorbic intervine in biosinteza acizilor biliari B.
Acidul ascorbic intervine in biosinteza hormonilor tiroidieni C.
Acidul ascorbic este implicat in absorbtia ferului D.
Acidul ascorbic este implicat in activarea acizilor grasi E.
(pag. 128, 129/9)
F2132119. Care din afirmatiile referitoare la acidul ascorbic sunt adevarate:
Acidul ascorbic intervine in complexul microzomal al citocromilor P450 A.
Acidul ascorbic intervine ca un cofactor activator al unor enzime din biosinteza noradrenalinei B.
Acidul dehidroascorbic reprezinta forma inactiva a acidului ascorbic C.
Acidul ascorbic intervine in metabolizarea colesterolului D.
Acidul ascorbic intervine in transformarea acidului folic in acid tetrahidrofolic E.
(pag. 129, 130/9)
F2132120. In legatura cu acidul ascorbic urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Acidul ascorbic este implicat in transformarea hemoglobinei in methemoglobina A.
Participa la biosinteza adrenalinei B.
Participa la procesele de oxidare ale triptofanului C.
Intra in reactii de hidroxilare a lizinei D.
Acidul ascorbic face parte din complexul multienzimatic de decarboxilare oxidativa a acidului piruvic E.
(pag. 129, 130/9)
F2132121. Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind timina:
participa la degradarea acidului piruvic A.
stimuleaza transformarea glucidelor in lipide B.
scade toleranta la glucide C.
937
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
938 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
intervine in sinteza acetilcolinei D.
inhiba formarea hormonului tireotrop E.
(pag. (3I) 287)
F2132122. Urmatoarele afirmatii privind riboflavina sunt corecte:
intervine in procesele de crestere A.
mentine integritatea epiteliilor B.
protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice C.
are efect hipoglicemiant la normali si diabetici D.
are efcet hepatotoxic E.
(pag. (3I) 288)
F2132123. Sunt corecte urmatoarele afirmatii, pentru piridoxina:
necesarul zilnic in sarcina si lactatie este 2,5 mg A.
se administreaza in anemii B.
la administrare indelungata in doze mari, produce neuropatie diabetica C.
inhiba formarea hormonului tireotrop D.
se administreaza exclusiv oral E.
(pag. (3I) 288, 289)
F2132124. pentru vitamina B6, sunt corecte afirmatiile:
forma activa este piridoxal fosfat A.
intervine in hematopoeza B.
inhiba cresterea microorganismelor C.
inhiba dezvoltarea celulelor tumorale D.
este slab sedativ SNC E.
(pag. (3I) 289)
F2132125. Pentru acidul ascorbic sunt incorecte afirmatiile:
se depoziteaza in ficat A.
stimuleaza transformarea acidului folic in acid folinic B.
favorizeaza depunerea calciului in oase C.
scade absorbtia fierului din tubul digestiv D.
stimuleaza formarea corticosteroizilor E.
(pag. (3I) 291)
F2132126. Pentru vitamina A, sunt corecte afirmatiile:
absorbtia din tubul digestiv se face in prezenta grasimilor A.
la doze mari produce hipertiroidie B.
se depoziteaza in procent mai mare de 90% in ficat C.
intervine in elaborarea rodopsinei D.
este contraindicata administrarea ei in dermatoze E.
(pag. (3I) 293)
F2132127. Notati afirmatiile corecte pentru vitamina D:
favorizeaza absorbtia intestinala a calciului A.
stimuleaza depunerea sarurilor minerale in oase B.
la doze mari mobilizeaza calciul din oase C.
activeaza procesele respiratorii celulare D.
este contraindicata administrarea in rahitism hipofosfatemic vitaminorezistent E.
(pag. (3I) 294)
938
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
939 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2132128. Contraindicatiile vitaminei D, sunt:
hipercalcemie A.
tuberculoza cutanata B.
osteomalacie carentiala C.
hipercalciurie D.
hipoparatiroidie E.
(pag. (3I) 295)
F2132129. Pentru vitamina E, sunt corecte afirmatiile:
este antioxidant A.
favorizeaza glicogenoliza B.
este indicata in distrofii musculare C.
se administreaza oral si I.m D.
scade absorbtia calciului din intestin E.
(pag. (3I) 296, 297)
F2132130. Contraindicatiile administrarii vitaminei K, sunt:
supradozarea relativa a anticoagulantelor cumarinice A.
tromboembolie B.
supradozare cu salicilati C.
tromboflebita D.
hipovitaminoza K E.
(pag. (3I) 350)
F2232131. Precizati afirmatiile incorecte:
Vitaminele au structuri chimice foarte variate. - pg.114 A.
Vitaminele liposolubile cuprind: vitamina A, D, E si biotina. - pg.114 B.
Vitaminele din complexul B sunt cofactori in diverse reactii enzimatice. - pg.115 C.
In structura vitaminei B6 intra un nucleu piridinic. - pg.120 D.
Biotina este coenzima in procese de hidroxilare. - pg.123 E.
(pag. 114-115;120;123)
F2232132. Coenzime vitaminice:
Vitamina B2 are rol de coenzima numai sub forma de FAD (flavin adenin dinucleotid) - pg.117 A.
Tiamina intra in structura coenzimelor flavinice - pg.115 B.
Vitaminele hidrosolubile actioneaza fie ca atare, fie modificate, ca si coenzime. - pg.114 C.
Coenzimele nicotinice participa in procese redox. - pg.119 D.
Acidul pantotenic isi exercita actiunea dupa incorporare in coenzima Q. - pg.122 E.
(pag. pg.114-119;122)
F2232133. Vitamina B12 si acizii folici
Deoxiadenozil cobalamina are rol de coenzima. - pg.124 A.
Vitamina B12 indeplineste rol de vitamina antipernicioasa pentru om si este factor de crestere pentru
microorganisme .- pg.124
B.
Acidul folic are o structura tetrapirolica substituita. - pg.127 C.
Coenzima folica participa la formarea metioninei. - pg.127 D.
Tetrahidrofolatul este cerut in sinteza acizilor nucleici. - pg.128 E.
(pag. 124;127-128)
F2232134. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
Vitamina B1 are structura purinica. - pg.115 A.
Vitamina B2 nu contine azot in molecula. - pg.117 B.
939
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
940 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Vitamina B1 este implicata in metabolismul glucidic. - pg.115 C.
Singura forma activa a niacinei este acidul nicotinic. - pg.118 D.
In structura biotinei se gaseste un rest de acid valerianic. - pg.123 E.
(pag. 115-118; 123)
F2232135. Vitamina B6
Are la baza nucleul pirimidinic. - pg.120 A.
Contine in molecula nucleul piridinic. - pg.120 B.
Se cunosc trei compusi cu actiune de vitamina B6. - pg.120 C.
Are rol de coenzima in metabolismul aminoacizilor. - pg.120 D.
Transaminarea este un proces reversibil. - pg.121 E.
(pag. 120-121)
F2232136. Vitaminele D
Cele mai importante sunt D2 si D3. - pg.133 A.
Calciferolii sunt considerati prohormoni D. - pg.133 B.
Biotransformarea vitaminelor D se petrece prin procese de hidroxilare. - pg.134 C.
Vitaminele D3 nu sufer! biotransformari. - pg.134 D.
Provitaminele D au structura heterociclica. - pg.134 E.
(pag. 133-134)
F2232137. Acidul ascorbic
Poarta si numele de acid lactonic. - pg.128 A.
Structura lui contine un heterociclu azotat. - pg.129 B.
Intervine in transformarea methemoglobinei la hemoglobina. - pg.129 C.
Intervine in biosinteza adrenalinei. - pg.130 D.
In diverse reactii redox functioneaza cuplat cu glutationul. - pg.130 E.
(pag. 128-130)
F2232138. Vitamina A
Provitaminele A au structura poliizoprenica cu nucleu ciclohexenic. - pg.130 A.
Retinolul, retinalul si acidul retinoic au acelasi rol biologic. - pg.131 B.
Acidul retinoic participa la sinteza nucleoproteinelor. - pg.131 C.
Retinalul este component al pigmentilor vizuali. - pg.131 D.
Retinoidele afecteaza expresia genetica. - pg.133 E.
(pag. 130-133)
F2232139. Vitamina E
Are ca structura de baza tocolul. - pg.135 A.
Tocoferolii rezulta prin substituiri cu una, doua sau trei grupari metil. - pg.135 B.
Tocoferolii au activitate biologic! egal!. - pg.135 C.
Cel mai activ este tocoferolul alfa. - pg.135 D.
Actiunea sa antioxidanta este antagonista seleniului. - pg.136 E.
(pag. 135-136)
F2232140. Vitamina K
Este produsa de flora intestinala. - pg.137 A.
Vitamina K1 naturala se numeste menadiona. - pg.137 B.
Vitamina K2 contine in molecula un substituent cu catena lunga. - pg.137 C.
Structura de baza a vitaminei K este nucleul oxicroman. - pg.137 D.
Vitamina K are rol de cofactor enzimatic. - pg.138 E.
(pag. 137-138)
940
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
941 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2232141. Vitamina B1
Se mai numeste si timina. - pg.115 A.
In celule se afl! sub forma de ester pirofosforic. - pg.115 B.
Sub aceasta forma de coenzima participa in reactii de transfer al unitatilor de aldehida activa. - pg.115 C.
Carenta vitaminei B1 nu are consecinte patologice. - pg.116 D.
In deficienta de tiamina se acumuleaza acid piruvic cu repercusiuni in special la nivelul sistemului nervos. -
pg.116
E.
(pag. 115-116)
F2232142. Vitamina PP,structura si rol biochimic
Se prezinta sub doua forme:niacina si niacinamida. - pg.118 A.
Intra in structura coenzimei FAD. - pg.119 B.
Face parte din constitutia unor enzime implicate in reactii redox. - pg.119 C.
Rolul lor consta in fixarea hidrogenului de la substrat pe nucleul piridinic pe care il contin. - pg.119 D.
Coenzimele nicotinamidice au structura nucleotidica. - pg.119 E.
(pag. 118-119)
F2232143. Biotina
Are in structura azot si sulf. - pg.123 A.
Contine in structura un nucleu piridinic condensat cu -alanina. - pg.123 B.
Participa mai ales la metabolismul aminoacizilor. - pg.123 C.
Este coenzima a carboxilazelor. - pg.123 D.
Intervine si in reactii de transfer al unor fragmente C2 activ. - pg.123 E.
(pag. 123)
F2232144. Vitamina B12
Este cunoscuta ca vitamina antipelagroasa. - pg.124 A.
Metilcobalamina are rol de coenzima.- pg.124 B.
Metilcobalamina participa la formarea metioninei. - pg.125 C.
Ciancobalamina este vitamina antipernicioasa. - pg.124 D.
Deficienta de vitamina B12 nu are semnificatie patologica. - pg.126 E.
(pag. 124-126)
F2232145. Acidul ascorbic,structura si rol
Are structura inrudita cu cea a hexozelor. - pg.128 A.
Ca atare sau sub forma oxidata participa in hidroxilarea unor aminoacizi. - pg.129 B.
Are rol in transfer de grupari metil. - pg.129 C.
Este implicat si in absorbtia fierului. - pg.130 D.
Functioneaza ca agent redox cuplat cu biotina. - pg.130 E.
(pag. 128-130)
F2232146. Precizati care afirmatii sunt corecte:
Dupa absorbtie vitaminele liposolubile sunt transportate la ficat incorporate in chilomicroni. - pg.130 A.
Vitaminele liposolubile circula liber prin singe. - pg.130 B.
In ficat se depoziteaza preponderent vitamina E. - pg.130 C.
In organism vitaminele liposolubile indeplinesc functii foarte diferite. - pg.130 D.
Colecalciferolul se considera ca fiind un prohormon. - pg.130 E.
(pag. 130)
F2232147. Vitaminele D,rol biochimic
Vitaminele D2 si D3 au activitate antirahitica egala. - pg.133 A.
Activarea vitaminei D are loc prin deschiderea ciclului B, sub actiune enzimatica. - pg.133 B.
941
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
942 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Formele active ale vitaminelor D sunt hidroxilate in pozitii bine precizate. - pg.134 C.
Concentratia serica a acestor forme este reglata de nivelul calcemiei. - pg.134 D.
Vitamina D are rolul legat de metabolismul seleniului. - pg.134 E.
(pag. 133-134)
F2232148. Vitamina E,structura si rol
Are 4 vitamere (tocoferoli) cu structuri chimice asemanatoare. - pg.135 A.
Dupa absorbtie, se depoziteaza in tesutul adipos. - pg.135 B.
In molecula tocoferolilor se gaseste o grupare SH. - pg.135 C.
Protejeaza hematiile fata de diversi toxici oxidanti. - pg.136 D.
Actiunea sa antioxidanta este sinergica cu cea a -carotenului. - pg.136 E.
(pag. 135-136)
F2232149. Vitamina K,rol
Se mai numeste si vitamina anticoagularii. - pg.136 A.
Carenta ei determina predispozitii la hemoragii. - pg.136 B.
In terapie se folosesc numai vitaminele K naturale. - pg.137 C.
Are rolul de a activa unii factori ai coagularii, biosintetizati in ficat.- pg.137-138 D.
Exista si alte proteine formate prin interventia vitaminei K. - pg.138 E.
(pag. 136-138)
F2232150. Vitamine hidrosolubile:
Flavinnucleotidele au rol de coenzime in diverse procese redox. - pg.118 A.
Vitamina aflata in structura CoA este biotina. - pg.122 B.
CoA participa in numeroase reactii anabolice si catabolice. - pg.122 C.
In structura acizilor folici intra pteridina si restul valerianic. - pg.126 D.
Acidul ascorbic participa la reducerea methemoglobinei. - pg.129 E.
(pag. 118;122;126;129)
F2332151. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Coenzimele nicotinamidice fac parte din structura unor enzime implicate in reactii redox de hidrogenare-
dehidrogenare
A.
Partea activa a coenzimelor nicotinamidice este adenina B.
Legaturile intre coenzimele nicotinamidice si componentele proteice sunt slabe C.
Dehidrogenazele NAD+-dependente catalizeaza reactii din cai de biosinteza reductiva D.
toate dehidrogenazele nicotinamidice pot functiona cu ambele:NAD+ si NADP+in calitate de coenzime E.
(pag. 119)
F2332152. Cre din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Toti esterii fosforici ai vitaminelor B6 sunt coenzime participante la diverse reactii metabolice A.
Nucleul de piridina substituit intra in constitutia numai a vitaminei B6 B.
Piridoxalfosfatul este coenzima care intervine in reactiile de transaminare, decarboxilare, transsulfurare a
aminoacizilor
C.
Procesul transaminarii necesita numai piridoxal-5 fosfat D.
Mecanismul glicogenfosforilazei implica si participarea piridoxalfosfatului E.
(pag. 121)
F2332153. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Formele coenzimatice ale vitaminei B2 sunt FMN si FAD A.
Legaturile intre partea proteica a enzimei si FMN sau FAD este slaba si necovalenta B.
Reducerile reversibile ale celor doua coenzime au loc la atomii de azot din pozitiile 9 si 10 ale nucleului
izoaloxazinic
C.
Majoritatea flavoproteinelor contin metale ca Mo, Fe, cu rol de cofactori aditionali D.
942
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
943 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Formarea FMN si FAD necesita ATP E.
(pag. 117)
F2332154. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
In organism vitamina B1 este combinata cu resturi de acid fosforic si proteine specifice A.
Tiaminpirofosfatul este coenzima in reactiile enzimatice de transfer ale unei unitati de aldehida activa B.
In carenta de vitamina B1 este afectat metabolismul glucidic C.
Tiaminpirofosfatul se formeaza in urma unei reactii intre tiamina si pirofosfat D.
In deficienta de tiamina se acumuleaza acetil -coenzima A E.
(pag. 115)
F2332155. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
In majoritatea organelor acidul pantotenic este fosforilat pe seama ADP-ului A.
Acidul pantotenic are in structura alfa alanina B.
Gruparea SH din structura coenzimei A poate forma legaturi tiolesterice, macroergice C.
Coenzima A participa la reactii de biosinteza ale acizilor grasi si colesterolului D.
Coenzima A este implicata in reactii de degradare oxidativa E.
(pag. 122)
F2332156. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
Acidul folic area rol de transportor al unitatilor de un atom de carbon A.
Acidul folic este redus tetrahidrofolat sub actiunea reductazelor NADPH-dependente B.
Acidul folic participa la sinteza metioninei din serina C.
Acidul folic participa la sinteza 3-dezoxitimidilatului din 3- dezoxiuridilat D.
Acizii folici din plante si animale contin resturi de acid glutamic legati in pozitia alfa E.
(pag. 127)
F2332157. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Metilcobalamina este coenzima metilmalonilmutazei A.
Metilcobalamina transfera grupul metil tetrahidrofolatului iar acesta homocisteinei B.
Aciduria metilmalonica apare cind nu are loc reactia de formare a metioninei din L-Metilmalonil Coenzima A C.
Vitamina B12 participa la formarea metioninei din homocisteina in calitate de coenzima a unei transferaze D.
Deoxiadenozilcobalamina este coenzima L-metilmalonil-CoA mutaza E.
(pag. 125)
F2332158. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Biotina intervine in formarea si degradarea oxidativa a acizilor grasi A.
Biotina participa la formarea acidului oxalacetic din acid piruvic B.
Biotina intervine in metabolismul tirozinei C.
Biotina participa la reactiile de transfer ale grupelor metil D.
Biotina pentru om este si factor de crestere E.
(pag. 123)
F2332159. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Vitaminele K naturale contin nucleul de p-naftochinona substituit in pozitia 2 cu un radical metil, iar in
pozitia 3 cu un radical poliizoprenoid
A.
Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei grasimilor B.
Vitaminele K de sinteza se acumuleaza in ficat C.
Vitamina K este implicata in activarea factorilor de coagulare II,VII,IX,si X D.
Vitamina K este coenzima carboxilazei sub actiunea careia se formeaza acidul gama-carboxiglutamic E.
(pag. 137)
943
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
944 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2332160. Care din urmatorele afirmatii sunt corecte ?
Vitamerele cele mai active biologic sunt alfa,beta,gama-tocoferolul A.
Vitamina E se concentreaza in membranele plasmatice si se depoziteaza in tesutul adipos B.
Actiunea antioxidanta a tocoferolului se exercita la presiuni scazute de oxigen C.
In realizarea actiunii sale antioxidante vitaminaE conlucreza cu seleniul D.
Alfa-tocoferolul este 7,8-dimetiltocol E.
(pag. 135)
F2332161. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Vitamina A este activa sub forma de retinol, retinal, acid retinoic A.
In procesul de biogeneza al vitaminei A produsul primar al scindarii oxidative a beta carotenului este
retinolul
B.
Retinolul,retinalul si acidul retinoic au aceeasi functie C.
Sub forma de 11-cis retinol participa la procesul vederii D.
Acidul retinoic participa in sinteza de glicoproteine E.
(pag. 131)
F2332162. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
25-hidroxi si 1,25 dihidroxi vitamina D3 sunt formele active ale colecalciferolului A.
Calcitriolul este un hormon B.
Numai vitamina D2 are actiune antirahitica la om C.
Provitamina D2 este 7-dehidrocolesterol si provitamina D3 este ergosterolul D.
25-hidroxi vitamina D3 reprezinta forma de transport si de depozitare a vitaminei D E.
(pag. 133)
F2332163. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate ?
Din punct de vedere structural toae vitaminele liposolubile sunt derivati izoprenici A.
Vitaminele liposolulbile necesita pentru a fi absorbite, absorbtia normala a grasimilor din hrana B.
Vitaminele A,D,K, sunt depozitate in ficat iar vitamina E in tesutul adipos C.
Vitaminele liposolubile circula liber in singe D.
Vitamina A este direct implicata in metabolismul calciului si fosforului E.
(pag. 130)
F2332164. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte ?
Vitamina E are actiune antioxidanta datorita dublelor legaturi conjugate A.
Vitamina E este transportata in singe fixata pe albumina B.
Vitamina E se concentreaza in structurile lipidice expuse la presiuni ridicate de oxigen C.
Vitamina E conlucreaza cu seleniul in manifestarea actiunii antioxidante D.
Vitamina E are actiune sinergica antioxidanta cu beta-carotenul E.
(pag. 135)
F2332165. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Vitaminele K se acumuleaza in membranele celulare A.
Vitaminele K participa in procesul de fibrinoliza B.
Vitamina K din alimente este absorbita la nivelul jejunului C.
Deficienta de vitamina K se datoreaza malabsorbtiei lipidelor D.
Vitaminele K de sinteza nu se acumuleaza in ficat E.
(pag. 136)
F2332166. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Vitaminele K naturale contin in structura p-naftochinona A.
Vitaminele K naturale dupa absorbtie trec pe cale limfatica in singe B.
944
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
945 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Ficatul este principalul organ de depozitare temporara a vitaminelor K naturale C.
Cea mai importanta functie a vitaminei K este cea antioxidanta D.
Vitaminele K de sinteza se elimina prin intestin E.
(pag. 137)
F2532167. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
vitaminele K de sintez! se depoziteaz! n ficat; A.
tocoferolii conin nucleul cromanului; B.
provitamina A are aciune anticanceroas!; C.
vitaminele K1 $i K2 sunt de origine vegetal!; D.
tocoferolii au propriet!i antioxidante. E.
(pag. 131, 135, 136 2)
F2532168. Referitor la vitamina PP sunt adev$rate afirma#iile:
intr! n structura unor coenzime pentru reacii de oxidoreducere; A.
este vitamina antipelagroas!; B.
are dou! vitamere, niacina $i nicotinamida; C.
dehidrogenazele NAD dependente particip! la biosinteza acizilor gra$i; D.
coenzimele nicotinamidice sunt legate intim de partea proteic! a enzimei. E.
(pag. 118, 119, 120 2)
F2532169. Referitor la vitamina B1 sunt adev$rate afirma#iile:
are n structura sa dou! nuclee heterociclice, pirimidinic $i tiazolic; A.
sub form! de tiaminpirofosfat este coenzim! pentru decarboxilarea ) cetoacizilor; B.
este vitamina antipelagroas!; C.
este o vitamin! hidrosolubil!; D.
cre$te tolerana la glucide. E.
(pag. 115,1162,2871)
F2532170. Riboflavina:
este o vitamin! liposolubil! ce se depoziteaz! n ficat; A.
conine un ciclu izoaloxazinic; B.
formeaz! prin reacia cu ATP-ul dou! coenzime, FAD $i FMN; C.
particip! la decarboxilarea aminoacizilor sub forma coenzimelor flavinice; D.
intr! n structura flavoproteinelor al!turi de unele metale. E.
(pag. 117, 118 2)
F2532171. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
vitamina B2 intervine n procesele de meninere a integrit!ii epiteliilor; A.
FMN este coenzima succinat dehidrogenazei citosolice; B.
vitamina B2 intr! n structura coenzimei xantinoxidazei; C.
TPP se sintetizeaz! n ficat, rinichi, inim!; D.
leg!tura ntre coenzimele flavinice $i partea proteic! este labil!. E.
(pag. 115,1182, 2881)
F2532172. Alege#i afirma#iile corecte:
vitamina PP acioneaz! trofic la nivelul sistemului nervos; A.
vitamina PP intervine sub forma coenzimei NADH, H+ n biosinteza acidului palmitic; B.
vitaminele liposolubile circul! prin snge sub form! de lipoproteine; C.
vitamina B6 se depoziteaz! n ficat; D.
vitamina B12 este factor de cre$tere pentru micoorganisme. E.
(pag. 2891,124,1302)
945
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
946 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2532173. Alege#i afirma#iile corecte:
piridoxalfosfatul particip! la reacii de oxidoreducere; A.
piridoxina este vitamina B6; B.
n produsele animale sau vegetale, piridoxina este nsoit! de dou! vitamere; C.
vitamina B1 intervine n sinteza acetilcolinei; D.
vitamina B6 are n structur! nucleul pirimidinic. E.
(pag. 120 2, 287 1)
F2532174. Acidul pantotenic:
este produsul condens!rii acidului pantoic cu ) alanina; A.
st! la baza obinerii coenzimei A; B.
particip! la reacii cu transfer de grupe -CHO; C.
este r!spndit n esuturi vegetale $i animale; D.
particip! la reacii de transaminare. E.
(pag. 122, 123 2)
F2532175. Alege#i afirma#iile corecte:
acizii folici reprezint! singura coenzim! n transformarea homocistein!-metionin!; A.
biotina este coenzima multor decarboxilaze; B.
TPP este coenzima reaciilor de transsulfurare; C.
coenzima transform!rii propionil CoA n succinil CoA este biotina; D.
acidul pantotenic este necesar biosintezei acetilcolinei. E.
(pag. 123 2, 290 1)
F2532176. Vitamina C:
mpiedic! absorbia fierului n tubul digestiv; A.
intervine ca transportor de hidrogen n meninerea grupelor SH enzimatice; B.
scade efectele anticoagulantelor orale; C.
are absorbie intestinal! redus! n cazul tranzitului intestinal accelerat; D.
este acidul ascorbic, * lactona acidului L gulonic, fiind nrudit cu hexozele. E.
(pag. 130 2, 291, 292 1)
F2532177. Referitor la vitamina B12 sunt corecte afirma#iile:
este vitamina antipernicioas!; A.
n ficat se g!sesc trei compu$i cobalaminici; B.
este o vitamin! liposolubil! ce se depoziteaz! n ficat; C.
cobalaminele sunt coenzime n reacii de transaminare; D.
este singura vitamin! liposolubil! ce se depoziteaz! n esutul adipos. E.
(pag. 124, 126 2)
F2532178. Referitor la vitaminele E sunt adev$rate afirma#iile:
sunt vitaminele antisterilit!ii; A.
forma cea mai activ! biologic este ( tocoferolul; B.
sunt cunoscute sub denumirea de tocoli; C.
se depoziteaz! n esutul adipos; D.
dup! conjugare cu acid glucuronic, produsul de oxidare al tocoferolului se elimin! prin urin!. E.
(pag. 135, 136 2)
F2532179. Biotina:
este factor de cre$tere pentru bacterii $i ciuperci; A.
conine n molecul! un nucleu indolic; B.
946
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
947 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
intervine n reacii ce necesit! fixarea dioxidului de carbon pe unii metabolii, avnd rol de coenzim!; C.
particip! la reacii de decarboxilare; D.
este vitamin! hidrosolubil!. E.
(pag. 123,124 - 2)
F2532180. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
ergocalciferolul circul! sub form! liber! prin snge; A.
vitamina D este vitamina antirahitic!; B.
24-hidroxilaza din sinteza 24, 25-dihidroxicolecalciferolului se g!se$te n tubii renali, cartilaj, placent!; C.
hidroxilarea vitaminei D3 sub aciunea 25-hidroxilazei se realizeaz! n ficat; D.
vitaminele D2 $i D3 sunt singurele vitamere D. E.
(pag. 134-2)
F2532181. Alege#i afirma#iile corecte :
calcitonina inhib! sinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului; A.
vitamina D poate cre$te calcemia $i fosfatemia favoriznd absorbia n tubul digestiv; B.
tocoferolii previn oxidarea hormonilor suprarenalieni; C.
vitamina D cre$te nivelul sanguin al fosfailor datorit! reabsorbiei renale; D.
vitamina E permite desf!$urarea normal! a proceselor de reproducere. E.
(pag. 294, 296-1,136-2)
F2532182. Alege#i afirma#iile corecte :
acidul p aminobenzoic ntr! n structura acidului pteroic; A.
n deficiena de tiamin! se acumuleaz! acid piruvic, pentoze, ) cetoacizi; B.
transformarea dUMP n dTMP necesit! coenzima FH4 ; C.
7 dehidrocolesterolul este precursorul unui hormon de tip sterolic ; D.
n doze mari, vitamina A scade efectul anticoagulantelor orale. E.
(pag. 116, 127, 128, 133 2)
F2532183. Preciza#i afirma#iile corecte:
coenzima A este implicat! n biosinteza colesterolului; A.
grupa -SH din coenzima A poate forma leg!turi tioesterice macroergice; B.
deoxiadenozilcobalamina este forma vitaminei B12 ce se depoziteaz! n ficat; C.
transformarea serin! - glicin! necesit! coenzima B12 ca transportor de grupe metil; D.
carboxilarea acidului piruvic la acid oxalilacetic necesit! biotina drept coenzim!. E.
(pag. 122, 123 - 2)
F2532184. Care sunt afirma#iile corecte?
vitamina E cre$te efectul anticoagulantelor orale; A.
vitamina C scade efectele contraceptivelor orale $i estrogenilor; B.
vitamina PP este trofic al sistemului nervos; C.
vitamina K este cofactorul form!rii acidului * - carboxiglutamic n osteocalcin!; D.
coenzima A particip! numai la procese de biosintez!. E.
(pag. 289, 297 -1, 138 - 2)
F2632185. Mecanismul la nivel molecular al nitri#ilor implic$:
Sc!derea activit!ii adenilat ciclazei A.
Activarea guanilat-ciclazei B.
Stimularea adenilat-ciclazei C.
Substituia deficitului de EDRF D.
Eliberarea mastocitar! de histamin! E.
(pag. 245)
947
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
948 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2632186. Sunt medicamente antianginoase:
Blocanii canalelor de calciu A.
Fenilefrina B.
-adrenoliticele C.
Parasimpatomimeticele D.
Molsidomina E.
(pag. 249, 250, 253)
F2632187. Mecanismul ac#iunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu const$ n:
Cre$terea aportului de oxigen prin coronarodilataie A.
Inhibarea fosfodiesterazei B.
Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac C.
Stimularea secreiei de renin! D.
Stimularea guanilat-ciclazei E.
(pag. 250)
F2632188. Produc tahifilaxie:
Molsidomina A.
Nitroglicerina B.
Atenololul C.
Isosorbid dinitratul D.
Furosemidul E.
(pag. 245)
F2632189. -blocantele:
Sunt utile n angina cronic! stabil! A.
Sunt indicate n angina vasospastic! B.
Se folosesc n prevenirea secundar! a infarctului de miocard C.
Provoac! coronarodilataie D.
Sunt medicamente de elecie la bolnavii angino$i cu insuficien! cardiac! E.
(pag. 250)
F2632190. Diltiazemul:
Are asorbie digestiv! rapid! $i bun! A.
Are biodisponibilitate excelent! B.
Prin biotransformare conduce la un metabolit activ C.
Provoac! tahicardie reflex! D.
Are aciune deprimant! cardiac! mai redus! dect verapamilul E.
(pag. 251)
F2632191. Nitra#ii sunt contraindica#i n:
Ulcer gastric A.
Hipertensiune arterial! B.
Hipertensiune intracranian! C.
Angin! vasospastic! D.
Glaucom E.
(pag. 246)
F2632192. Creterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin:
Stimularea receptorilor alfa1-adrenergici A.
Sc!derea ionilor de calciu disponibili pentru contracia coronarelor B.
948
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
949 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Inhibarea recapt!rii adenozinei C.
Inhibarea fosfodiesterazei cu cre$terea AMPc D.
Stimularea receptorilor -1-adrenergici E.
(pag. 242-243)
F2632193. Indica#i care din transform$rile enumerate au loc cu participarea biotinei:
Piruvat la Acetil-CoA; A.
Piruvat la Oxalacetat; B.
Acetil-CoA la Malonil-CoA; C.
Malat la Oxalacetat; D.
Succinat la Fumarat. E.
(pag. 123)
F2632194. Indica#i care afirma#ii sunt incorecte:
TPP conine n structur! ciclul piridinic; A.
Riboflavina intr! n structura NAD+; B.
FMN $i FAD sunt coenzimele riboflavinei; C.
NAD+ conine n structur! adenina; D.
Acidul tetrahidrofolic particip! n reacii de carboxilare. E.
(pag. 115,117,127)
F2632195. Indica#i procesele metabolice la care particip$ acidul tetrahidrofolic:
Biosinteza proteoglicanilor; A.
Decarboxilarea oxidativ! a piruvatului; B.
Biosinteza acidului uridilic; C.
Transformarea dUMP n dTMP; D.
Transformarea homocisteinei n metionin!. E.
(pag. 127-128)
F2632196. Alege#i afirma#iile corecte:
Gruparea -SH activ! a CoA-SH provine de la cistein!; A.
Acidul pantotenic conine n structur! acidul pteroic; B.
Deoxiadenozilcobalamina particip! la transformarea metilmalonil-CoA n succinil-CoA; C.
Deficitul de acid ascorbic produce boala beri-beri; D.
Transaminazele conin PLP ca $i coenzim!. E.
(pag. 120,126)
F2632197. Indica#i care afirma#ii nu sunt corecte:
Biotina conine n molecul! sulf; A.
Acidul ascorbic transform! hemoglobina n meemoglobin!; B.
Acidul folic conine n structur! un rest de acid glutamic; C.
FMN $i FAD nu conin n structur! resturi fosfat; D.
Cobalamina nu are rol de coenzim!. E.
(pag. 117-118,129,125)
F2632198. Selecta#i afirma#iile incorecte:
Riboflavina conine n structur! riboza; A.
Biotina particip! n reacii de decarboxilare; B.
Acidul pantotenic intr! n structura CoA-SH; C.
Acidul ascorbic particip! la hidroxilarea lizinei; D.
Dihidrofolatul este forma activ! a acidului folic. E.
(pag. 117,123,127)
949
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
950 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2632199. Referitor la acidul folic care afirma#ii sunt corecte:
Acidul folic este un derivat al acidului pantoic; A.
Acidul tetrahidrofolic este forma activ!; B.
Sub form! de coenzim!, transport! fragmente cu un atom de carbon pe diferite substrate; C.
Transform! metionina n homocisteina; D.
E sub form! de N5, N10-CH2-FH4 este coenzima timidilat sintetazei E.
(pag. 127, 128.)
F2632200. Indica#i care din coenzimele men#ionate con#in n structur$ riboza:
TPP; A.
FMN $i FAD; B.
FAD; C.
NAD+ $i NADP+; D.
Coenzima A $i metilcobalamina E.
(pag. 125, 122, 119, 117)
F2632201. Indica#i coenzimele care particip$ n reac#ii de dehidrogenare:
TPP; A.
NAD+ $i NADP+; B.
Acidul tetrahidrofolic (FH4); C.
Coenzima-A (CoA-SH); D.
FMN $i FAD. E.
(pag. 117-120.)
F2632202. Selecta#i afirma#iile incorecte n leg$tur$ cu vitaminele K:
Intervin n procesul de coagulare; A.
Vitaminele naturale nu se acumuleaz! n ficat $i se elimin! pe cale renal!; B.
Sunt derivai ai benzochinonei; C.
Vitamina K2 este r!spndit! n vegetale; D.
Vitaminele K de sintez! sunt liposolubile. E.
(pag. 137)
F2632203. Alege#i afirma#iile corecte:
7-dihidrocolesterolul este provitamina vitaminei D3; A.
Tocolul conine n structur! nucleul cromanic substituit; B.
11-cis-retinalul intervine n procesul vederii; C.
Formele active ale vitaminelor D sunt 1,25-dihidroxicolecalciferolul $i 1,25-dihidroxiergocalciferolul; D.
Vitaminele liposolubile se elimin! pe cale renal!. E.
(pag. 131, 135, 134)
F2632204. Indica#i care afirma#ii nu sunt corecte:
Calcitriolul are rol important n metabolismul fosfocalcic; A.
Acidul retinoic particip! n procesul vederii; B.
Tocoferolii conin n structur! nucleul naftochinonic; C.
Menadiona este vitamina K3; D.
Carotenii sunt provitaminele vitaminelor A. E.
(pag. 131, 135)
F2632205. Care din vitaminele men#ionate se transform$ n coenzime:
Vitamina K; A.
Calciferolii; B.
950
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
951 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tocoferolii; C.
Riboflavina; D.
Niacina. E.
(pag. 117-119, 138.)
F2632206. Indica#i afirma#iile corecte n leg$tur$ cu vitamina A:
Conine n structur! o caten! poliizoprenoidic!; A.
Este un derivat al benzochinonei; B.
Nu se formeaz! din provitamine; C.
Acidul retinoic particip! la biosinteza glicoproteinelor; D.
Carotenii sunt r!spndii n regnul animal. E.
(pag. 113)
F2632207. Indica#i afirma#ia incorect$ cu privire la vitamina A:
Acidul retinoic particip! la sinteza glicoproteinelor; A.
Rodopsina este format! din opsin! $i 11-cis-retinal; B.
Carotenii sunt provitaminele vitaminei A; C.
Acidul retinoic intervine n procesul vederii; D.
Vitamina A este un derivat al benzochinonei. E.
(pag. 131)
F2632208. Indica#i care din afirma#ii este corect$:
CoA-SH conine n structur! acidul pantotenic; A.
Biotina particip! n reacii de decarboxilare; B.
Piridoxal fosfatul intr! n complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei; C.
FAD este coenzima riboflavinei; D.
NAD+ particip! n reacii de carboxilare. E.
(pag. 122, 117)
F2632209. Care dintre coenzimele enumerate con#in adenin$ n structur$:
Acidul tetrahidrofolic; A.
FMN; B.
FAD $i FMN; C.
NAD+; D.
Coenzima A; E.
(pag. 119, 122)
F2632210. Selecta#i afirma#ia incorect$:
Rodopsina este format! din opsin! $i 11-cis-retinal; A.
Caren! de vitamin! K produce tulbur!ri de coagulare; B.
Vitamina K particip! n reacia de carboxilare a unor resturi de Glu din structura protrombinei; C.
Menadiona este vitamina K1; D.
Tocoferolii conin n structur! nucleul naftochinonic. E.
(pag. 137, 135)
F2632211. Vitaminele liposolubile prezint$ urm$toarele caracteristici:
Sunt absorbite mpreun! cu lipidele; A.
Circul! libere n snge; B.
Vitamina E se depoziteaz! n esutul adipos; C.
Vitamina A are rol n procesul vederii; D.
Se elimin! pe cale renal!. E.
(pag. 130)
951
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
952 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2632212. Selecta#i afirma#iile corecte:
Tocoferolii au aciune antioxidant!; A.
Tiamina conine n structur! un ciclu imidazolic; B.
Acidul tetrahidrofolic particip! n reacii de metilare; C.
Coenzima A este un derivat al pteridinei; D.
FAD-ul face parte din complexul multienzimatic al piruvat-dehidrogenazei E.
(pag. 135, 128, 116)
F2632213. Indica#i care afirma#ii nu sunt corecte:
Gruparea -SH activ! din CoA-SH aparine unui rest de cistein!; A.
Riboflavina conine n structur! un rest de riboz!; B.
Metilcobalamina este coenzima homocisteinmetiltransferazei; C.
Ergosterolul este provitamina vitaminei D2; D.
Tiaminpirofosfatul particip! n reacii de carboxilare. E.
(pag. 122, 117, 116)
F2632214. Sunt enzime flavinice urm$toarele:
Succinat-dehidrogenaza; A.
Xantin-oxidaza; B.
Timidilat sintetaza; C.
Piruvat carboxilaza; D.
Aldehid dehidrogenaza. E.
(pag. 118)
952
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
953 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 33
Hormoni
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
9. Biochimie medicala Veronica Dinu, Ed. Trutia, Elena Cristea Popa, Aurora Popescu Ed. Medicala,
Bucuresti, 1998
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1233001. Adrenalina
Acioneaz! asupra unui num!r limitat de esuturi A.
Inhib! glicogenoliza producnd hiperglicemie B.
Are un singur tip de receptori specifici C.
Are rol important n adaptarea organismului la agresiuni interne sau externe D.
Mecanismul ei molecular de aciune este independent de cAMP E.
(pag. 610)
F1233002. Hormonii medulosuprarenali
Sunt trei catecolamine:adrenalina, noradrenalina $i dopamina A.
Principalul hormon eliberat n circulaie de c!tre medulosuprarenal! este dopamina B.
Biosinteza lor are loc plecnd de la triptofan C.
Au structur! biciclic! D.
Ocuparea receptorilor - adrenergici determin! sc!derea concentraiei de cAMP E.
(pag. 608 - 610)
F1233003. Hormonii neurohipofizari
Sunt doi compu$i cu structur! polipeptidic! identic! A.
Sinteza lor are loc n hipofiza posterioar! B.
Vasopresina controleaz! volumul fluidului extracelular prin aciune diuretic! C.
Receptorii specifici vasopresinei determin! sc!derea concentraiei cAMP D.
+esuturile int! pentru oxitocin! sunt uterul $i glanda mamar! E.
(pag. 630 - 631)
F1233004. Insulina, biosintez$ i secre#ie
Biosinteza insulinei are loc n celulele insulare alfa A.
Singurul precursor identificat este proinsulina B.
Insulina uman! nu difer! de cea a altor specii C.
Adrenalina prin receptorii alfa este inhibitor al secreiei de insulin! D.
Adrenalina stimuleaz! secreia de insulin! E.
(pag. 598 - 600)
F1233005. Progesterona
Face parte dintre fenolsteroizi A.
Este principalul hormon estrogen B.
Sediul principal de secreie este ovarul C.
Are aciune exclusiv antagonist! hormonilor estrogeni D.
Secreia progesteronei scade n timpul sarcinii E.
(pag. 622 - 623)
F1233006. Testosterona
Are structur! fenolsteroidic! A.
953
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
954 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Este principalul hormon estrogen B.
Controleaz! caracterele sexuale feminine secundare C.
Controleaz! caracterele sexuale masculine principale $i secundare D.
Androgenii au aciune catabolizant! proteic! E.
(pag. 618 - 621)
F1333007. Selectati raspunsul incorect :
Ca2+ poate functiona ca mesager independent de alti mesageri intracelulari A.
Rolurile reglatoare ale Ca2+ sunt mediate de calmodulina B.
Calmodulina fixeaza patru ioni de Ca2+ C.
Calmodulina constituie o subunitate intrinseca a enzimei glicogen fosforilaz b-kinazei D.
Ionii de Ca2+ sunt modulatori numai ai contractiei musculare E.
(pag. 585)
F1433008. Afirmatia corecta referitoare la melatonina este:
Este sintetizata de neurohipofiza A.
La amfibiene, determina contractia celulelor melanofore si inchiderea culorii tegumentului B.
Este derivat de tirozina C.
Are rol in reglarea bioritmurilor endocrine circadiene si sezoniere, in controlul functiilor sexuale D.
Productia maxima de melatonina este in timpul zilei E.
(pag. 631-632)
F1433009. Afirma#iile corecte referitoare la mecanismul de ac#iune al hormonilor steranici sunt:
Au receptori transmembranari. A.
Fiind liposolubili p!trund n interiorul celulei unde se leag! de receptorii specifici. B.
Receptorii specifici prezint! 7 segmente elicoidale nglobate n grosimea membranei. C.
Complexul hormon-receptor are activitate protein kinazic!. D.
Complexul hormon-receptor se leag! la ARNm, reglnd viteza cu care o anumit! gen! este transcris!. E.
(pag. 569-570)
F1433010. Alege#i afirma#ia corect$ referitoare la catecolamine:
Sunt produse de corticosuprarenal!. A.
Sinteza adrenalinei din noradrenalin! este inhibat! de cortisol. B.
Adrenalina are ca efect sc!derea consumului de oxigen $i a produciei de ATP. C.
Catecolaminele inhib! secreia de insulin!, jucnd un rol hiperglicemiant. D.
Adrenalina are un timp de njum!t!ire de 10-30 minute. E.
(pag. 608-611)
F1433011. Anticoncep#ionalele orale pot produce urm$toarele efecte adverse cu excep#ia:
accidente tromboembolice A.
icter prin colestaz! B.
hipotensiune arterial! C.
sindrom dislipidemic D.
cre$tere ponderal! E.
(pag. 247)
F1533012. Referitor la hormonii calciotropi sunt adev$rate afirma#iile:
calcitonina este un peptid cu 32 resturi aminoacidice cu efecte opuse parathormonului; A.
calcitonina stimuleaz! resorbia osoas!; B.
calcitonina favorizeaz! cre$terea calcemiei $i fosfatemiei; C.
receptorii pentru parathormon sunt situai n membrana nuclear!; D.
parathormonul inhib! resorbia osoas!. E.
954
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
955 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 593,594-2)
F1533013. Referitor la hormonii corticosteroizi nu sunt adev$rate afirma#iile:
sinteza de aldosteron! implic! hidroxilare la C17; A.
aldosterona contribuie la reglarea metabolismului glucidic $i lipidic; B.
sistemul renin! angiotensin! controleaz! secreia de cortizol; C.
aldosterona ar induce sinteza proteinelor din canalele pentru sodiu; D.
cre$terea kalemiei inhib! secreia de aldosteron!. E.
(pag. 616-2)
F1533014. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate ?
melatonina are ca precursor histidina; A.
concentraia serotonin-N-acetil transferazei nu variaz! cu momentul zilei; B.
eliberarea de melatonin! este influenat! de ciclul lumin! -ntuneric, somn, diet!, activitate; C.
O-metil-N-acetil-serotonina este singurul produs al glandei pineale; D.
epifizina este principalul hormon produs de glanda pineal!. E.
(pag. 632-2)
F1533015. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
hormonii tiroidieni nu activeaz! sinteza unor proteine mitocondriale; A.
proteinele Gp cupleaz! receptorii hormonali cu sistemul efector al fosfolipazei C; B.
AMPc determin! conversia spre formele defosfo ale unor proteine din ficat, esut adipos; C.
guanilat ciclaza membranar! este sistemul efector al NO; D.
Ca-calmodulina inhib! pompa de Ca2+ din membrana plasmatic!. E.
(pag. 575-2)
F1533016. Receptorii hormonali:
sunt proteine monomerice membranare; A.
interacioneaz! cu hormonul prin leg!turi covalente, reversibile; B.
pot lega neproductiv diferii agoni$ti ai hormonilor; C.
sunt proteine alosterice, multidomeniale; D.
num!rul de receptori pentru insulin! nu este reglat prin down regulation. E.
(pag. 564-2)
F1533017. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirma#iile:
sinteza lor presupune iodurarea resturilor de triptofan din tireoglobulin!; A.
sinteza este stimulat! de TSH; B.
este necesar! captarea activ! a iodului n tiroid! pentru sintez!; C.
se sintetizeaz! n celulele foliculare tiroidiene; D.
concentraia plasmatic! a rT3 tinde s! creasc! n inaniie. E.
(pag. 587-2)
F1633018. Ac#iunea c-AMP-ului se realizeaz$ prin:
Activarea proteinkinazei C A.
Formarea DAG $i IP3 ca mesageri secunzi B.
Disocierea subunit!ilor reglatoare ale proteinkinazei A C.
Activarea adenilcilazei D.
Fosforilarea proteinkinazei A E.
(pag. 578)
F1633019. Care dintre hormoni activeaz$ 25(OH)D3-1'-hidroxilaza i reduce excre#ia renal$ a calciului:
Vasopresina A.
955
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
956 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Cortizolul B.
Hormonul paratiroidian C.
Aldosteronul D.
11-Dezoxicortizonul E.
(pag. 594)
F1633020. Care dintre hormoni nu con#in n structur$ pun#i disulfurice:
Insulina A.
Oxitocina B.
Calcitonina C.
Glucagonul D.
Vasopresina E.
(pag. 603)
F1633021. Care dintre hormonii enumera#i manifest$ ac#iune paracrin$ i endocrin$:
ACt A.
FSH B.
TSH C.
Somatostatina D.
Tiroxina E.
(pag. 563)
F1633022. Complexul HR interac#ioneaz$ direct cu:
cAMP A.
Adenilat ciclaza B.
Proteinele G C.
Proteinkinaza A D.
Protein fosfataza E.
(pag. 573, 578)
F1633023. Mesager secund este:
Adenilatciclaza A.
DAG $i IP3 B.
AMP C.
Fosfolipaza C D.
GMP E.
(pag. 581)
F2133024. Alegeti afirmatia adevarata despre hormonii paratiroidieni:
Hormonul paratoroidian (PTH) este sintetizat sub forma de precursor pre-pro-PTH A.
Parathormonul are actiune hipocalcemianta B.
Parathormonul inhiba 1-alfa-hidroxilaza renala C.
La nivel renal parathormonul scade reabsorbtia calciului D.
In intestin PTH inhiba absorbtia calciului E.
(pag. 593, 594/9)
F2133025. Care din afirmatiile referitoare la glucagon sunt corecte:
Are actiune hiperglicemianta A.
In structura lui exista trei catene disulfurice B.
Glucoza stimuleaza secretia de glucagon C.
Efectele intracelulare ale glucagonului nu sunt mediate de AMP ciclic D.
Glucagonul influenteaza metabolismul glucidic si in muschi E.
956
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
957 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 604/9)
F2133026. Insulina actioneaza asupra nivelului glicemiei. Care din urmatoarele procese nu sunt
influentate de insulina:
Inducerea sintezei de glucokinaza in hepatocite A.
Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in adipocite B.
Favorizarea transportului transmembranar de glucoza in tesutul muscular C.
Eliminarea glucozei prin urina D.
Stimularea formarii de glicerol fosfat E.
(pag. 601, 602/9)
F2133027. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Transformarea noradrenalinei in adrenalina are loc cu participarea acidului ascorbic A.
Transformarea tirozinei in adrenalina are loc prin reactii care sunt dependente de vitamina B1(tiamina) B.
Catecolaminele au o viata foarte scurta, timpul de injumatatire fiind de 10-30 secunde C.
Monoaminoxidaza este o enzima ce intervine in biosinteza adrenalinei D.
Acidul vanil-mandelic este precursor in biosinteza noradrenalinei E.
(pag. 609,610,611/9)
F2133028. Despre efectele biologice ale hormonilor medulosuprarenali. Alegeti afirmatia corecta:
La nivel hepatic adrenalina inhiba glicogenoliza A.
La nivelul tesutului adipos adrenalina stimuleaza lipoliza care furnizeaza acizi grasi folositi de tesuturile
periferice si glicerol, substrat gluconeogenetic
B.
La nivelul musculaturii scheletice inhiba glicogenoliza C.
La nivelul pancreasului adrenalina fixata pe receptor alfa 2 stimuleaza eliberarea de insulina D.
La nivelul miocardului adrenalina fixata pe receptorii 1 scade viteza si forta de contractie E.
(pag. 610,612/9)
F2233029. Hormonul de crestere
Se mai numeste si corticotropina. - pg.628 A.
Are structura tripeptidica. - pg.628 B.
Controleaza cresterea postnatala. - pg.628 C.
Inhiba sinteza proteinelor. - pg.628 D.
Influenteaza metabolismul glucidic in acelas sens cu insulina. - pg.628 E.
(pag. 628)
F2233030. Hormonii ovarieni
Se refera la doua grupe principale: estrogeni si gonadici. - pg.622 A.
Placenta produce cantitati mari de estrona. - pg.622 B.
Spre deosebire de ceilalti hormoni steroizi se formeaza plecind de la colesterol. - pg.623 C.
Estrogenii au caracter chimic aromatic. - pg.622 D.
Toate efectele lor sunt explicate prin actiunea la nivel genetic. - pg.623 E.
(pag. 622-623)
F2233031. Insulina, biosinteza si secretie
Biosinteza insulinei are loc in celulele insulare alfa. - pg.598 A.
Singurul precursor identificat este proinsulina. - pg.598 B.
Insulina umana nu difera de cea de la celelalte mamifere. - pg.598 C.
Eliberarea insulinei creste odata cu glicemia. - pg.600 D.
Somatostatina stimuleaza secretia de insulina. - pg.600 E.
(pag. 598-600)
F2233032. Hormonii neurohipofizari
957
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
958 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Sunt doi compusi cu structura polipeptidica foarte diferita. - pg.630 A.
Sinteza lor are loc in hipofiza posterioara. - pg.630 B.
Vasopresina controleaza volumul si osmolaritatea fluidului extracelular prin actiune diuretica. - pg.631 C.
Receptorii specifici vasopresinei determina efecte mediate de catre cAMP. - pg.631 D.
Tesuturile tinta pentru oxitocina sunt uterul si glanda mamara. - pg.631 E.
(pag. 630-631)
F2233033. Testosterona
Are structura fenolsteroidica. - pg.619 A.
Este principalul hormon estrogen. - pg.618 B.
Pe masura ce se formeaza este depozitata in celulele de origine. - pg.621 C.
Controleaza caracterele sexuale masculine principale si secundare. - pg.621 D.
Utilizarea terapeutica este determinata de actiunea sa catabolizanta proteica. - pg.621 E.
(pag. 618-621)
F2233034. Progesterona
Se sintetizeaza avind ca precursor direct estrona. - pg.620 A.
Este principalul hormon estrogen. - pg.622 B.
Sediul principal de secretie este ovarul. - pg.622 C.
Actiune exclusiv antagonista hormonilor estrogeni. - pg.623 D.
Secretia progesteronei scade in timpul sarcinii. - pg.622 E.
(pag. 620;622-623)
F2233035. Hormonii medulosuprarenali
Sunt cele trei catecolamine: adrenalina, noradrenalina si dopamina. - pg.608 A.
Principalul hormon eliberat in circulatie de catre medulosuprarenala este dopamina. - pg.609 B.
Biosinteza are loc printr-o serie de transformari ale moleculei de triptofan. - pg.609 C.
Au caracter hidrofob. - pg.609 D.
MAO joaca rol major in sinteza lor din precursori de natura proteica. - pg.610 E.
(pag. 608-610)
F2233036. Adrenalina
Actioneaza asupra unui numar limitat de tesuturi. - pg.610 A.
Inhiba glicogenoliza producind hiperglicemie. - pg.610 B.
Are un singur tip de receptori specifici. - pg.610 C.
Receptorii sai apartin familiei de receptori membranari. - pg.610 D.
Mecanismul ei molecular de actiune este independent de cAMP. - pg.610 E.
(pag. 610)
F2233037. Hormoni produsi de tiroida
Sunt esentiali pentru viata. - pg.586 A.
In procesul de biosinteza are loc iodurarea resturilor de tironina din molecula tireoglobulinei. - pg.587 B.
Principalul hormon tiroidian este monoiodtirozina (MIT). - pg.591 C.
Sub actiunea hormonilor tiroidieni scade viteza metabolismului bazal. - pg.591 D.
Hormonii tiroidieni nu inflenteaza sistemul nervos. - pg.591 E.
(pag. 586-591)
F2233038. Glucagonul
Sintetizat in celulele din insulele Langerhans. - pg.603 A.
Are structura polipeptidica. - pg.603 B.
Fiind hormon pancreatic are actiune generala sinergica cu insulina. - pg.604 C.
Este agent hipoglicemiant. - pg.604 D.
958
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
959 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
In diabet nivelul seric al glucagonului este scazut. - pg.604 E.
(pag. 603-604)
F2333039. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Hormonii tiroidieni au rol esential in dezvoltarea fetala A.
Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazal B.
Hormonii tiroidieni scad catabolismul proteic C.
Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice glucidice D.
Hormonii tiroidieni cresc rezervele energetice lipidice E.
(pag. 591)
F2333040. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Parathormonul are structura de glicoproteina A.
Parathormonul are actiune hipercalcemianta B.
Cresterea calcemiei diminueaza degradarea parathormonului C.
Eliberarea parathormonului esteinhibata de scaderea calcemiei D.
Parathormonul creste excretia renala de calciu E.
(pag. 593)
F2333041. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Insulina inhiba caile de utilizare ale glucozei in muschi A.
In ficat insulina are actiune gluconeogenetica B.
Insulina,indirect, favorizeaza influxul de glucoza in hepatocite C.
In hepatocite, insulina scade sinteza de glucokinaza D.
Timpul de injumatatire al insulinei este de 30-50 minute E.
(pag. 601)
F2533042. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
melatonina are ca precursor histidina; A.
O metil N acetil serotonina este produsul unic al activit!ii epifizei; B.
eliberarea melatoninei este independent! de ciclul lumin! ntuneric; C.
epifizina este principalul hormon produs de glanda pineal!; D.
activitatea serotonin N acetil transferazei este maxim! noaptea. E.
(pag. 632 2)
F2533043. Hormonii estrogeni:
se formeaz! exclusiv n ovare; A.
ulterior sintezei se depoziteaz! n ovare; B.
determin! transcrierea unor gene specifice; C.
au exclusiv aciune antagonist! progesteronei; D.
sunt C19 steroizi. E.
(pag. 622, 623 2)
F2533044. Preciza#i afirma#iile adev$rate:
secreia de prolactin! este stimulat! de dopamin!; A.
estrogenii $i progesterona sunt antagoni$ti ai hormonului mamotrop; B.
estrona este principalul hormon estrogen de origine ovarian!; C.
gonadotropinele hipotalamice regleaz! sinteza de estrogeni; D.
estriolul, catabolit principal al estrogenilor, se elimin! ca atare pe cale renal!. E.
(pag. 628 2)
F2533045. Referitor la hormonii mineralcorticoizi sunt false afirma#iile:
959
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
960 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
aldosterona particip! la meninerea homeostaziei hidroelectrolitice; A.
sistemul renin! angiotensin! controleaz! secreia de aldosteron!; B.
sinteza de aldosteron! implic! hidroxilare n poziia C17; C.
aldosterona nu intervine n sinteza Na+/K+ - ATPazei; D.
cre$terea kalemiei stimuleaz! secreia de aldosteron!. E.
(pag. 615 2)
F2533046. Activarea glicogenolizei musculare este mediat$ de receptorii adrenergici de tip:
beta 1; A.
alfa 1; B.
alfa 2; C.
alfa 2, beta 2; D.
beta 2. E.
(pag. 612 2)
F2533047. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
produsul specific al epifizei este epifizina; A.
endorfinele se leag! pe receptorii pentru opiacee; B.
ACt $i endorfinele sunt singurii hormoni rezultai prin proteoliza POMC; C.
ACt $i exercit! aciunea numai asupra suprarenalei; D.
sc!derea cortisolemiei reduce secreia de corticoliberin! (CRH). E.
(pag. 633 2)
F2533048. Somatotropina:
determin! un bilan azotat negativ; A.
este hormon adenohipofizar glicoproteic; B.
este hormon polipeptidic neurohipofizar; C.
controleaz! cre$terea postnatal!; D.
favorizeaz! eliminarea ionilor de calciu, magneziu, fosfat. E.
(pag. 628 2)
F2533049. Care din urm$toarele afirma#ii nu sunt adev$rate?
secretina stimuleaz! secreia de ap! $i bicarbonat; A.
gastrina inhib! secreia acid! $i favorizeaz! eliberarea pepsinei; B.
colecistokininele stimuleaz! secreia pancreatic!; C.
somatostatina acioneaz! paracrin $i inhib! secreia unor hormoni gastrointestinali; D.
glucagonul induce sinteza fosfoenolpiruvatcarboxikinazei; E.
(pag. 607 2)
F2533050. Referitor la receptorii hormonali sunt false afirma#iile:
sunt grupai n familii cu tr!s!turi comune; A.
sunt localizai exclusiv n membrana celular!; B.
sunt intracelulari $i membranari; C.
se afl! ntr-o stare dinamic!; D.
receptorii de tip tirozin kinaz! sunt receptori membranari. E.
(pag. 566 2)
F2533051. Preciza#i afirma#iile corecte:
hormonii peptidici $i catecolaminele au receptori nucleari; A.
acela$i mesager secund mediaz! aciunea calcitoninei $i tiroxinei; B.
hormonii tiroidieni induc sinteza de proteine ce particip! la procesele oxidative mitocondriale; C.
proteinele G reprezint! o familie de proteine heterotrimerice ce pot lega numai GDP; D.
960
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
961 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
proteina Gi intensific! activitatea adenilat ciclazei. E.
(pag. 572 2)
F2533052. Preciza#i afirma#iile incorecte:
un tip de proteine G cupleaz! receptorii hormonali cu sistemul efector fosfolipaza C; A.
proteinele Gs activeaz! adenilat ciclaza; B.
angiotensina II, somatostatina $i adrenalina prin receptorii )2 sunt cuplate cu anumite proteine Gi; C.
cafeina $i teofilina inhib! fosfodiesteraza; D.
monoxidul de azot activeaz! adenilat ciclaza. E.
(pag. 581 2)
F2533053. Referitor la hormonii tiroidieni sunt false afirma#iile:
sinteza lor este stimulat! de TSH; A.
sinteza se desf!$oar! la interfaa coloid celule epiteliale; B.
este necesar! reducerea iodului sub aciunea tireoperoxidazei; C.
calea major! de metabolizare este deiodurarea n ficat, mu$chi, rinichi; D.
scad rezervele lipidice $i glucidice. E.
(pag. 587 2)
F2633054. Antihistaminicele H1-blocante pot proveni de la urm$toarele nuclee structurale:
-feniletilamin! A.
Pirazolidin-dion! B.
Etilendiamin! C.
p-fluorbutil-piperidin! D.
Benzamid! E.
(pag. 111)
F2633055. Efectele de tip antihistaminic H1-blocant cuprind:
Inhibarea secreiei gastrice A.
Efect anorexigen B.
Vasodilataie periferic! de tip musculotrop C.
Excitaie central! D.
Aciunile asupra mu$chilor netezi viscerali E.
(pag. 112)
F2633056. Intoxica#ia acut$ cu antihistaminice H1 se caracterizeaz$ prin:
Sedare, hipnoz!, com! A.
Criza colinergic! B.
Mioz! punctiform! C.
Bradicardie sinusal! D.
Autodigestia mucoasei gastrice E.
(pag. 112)
F2633057. Antihistaminicele H1-blocante:
Sunt contraindicate n primul trimestru de sarcin! A.
Se pot folosi extern n erupiile cutanate cu caracter alergic B.
Se pot utiliza f!r! risc n insuficiena hepatic! $i renal! C.
Sunt utile n st!rile depresive (mai ales cele sedative) D.
Sunt contraindicate n sindromul Meniere E.
(pag. 114)
F2633058. Antihistaminicele H1 derivate de la nucleul etilendiaminei:
961
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
962 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
mpiedic! degranularea mastocitar! A.
Inactiveaz! histaminaza B.
Impiedic! reacia antigen-anticorp C.
Sunt antagoni$ti necompetitivi ai histaminei D.
Sunt antagoni$ti competitivi ai histaminei E.
(pag. 111)
F2633059. Indica#i care este calea de biosintez$ a adrenalinei:
Tirozina --> Dopamina --> Dopa --> Adrenalina A.
Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Noradrenalina --> Adrenalina B.
Tirozina --> Dopamina --> Adrenalina C.
Tirozina --> Dopa --> Noradrenalina --> Adrenalina D.
Tirozina --> Dopa --> Dopamina --> Adrenalina --> Noradrenalina E.
(pag. 609)
F2633060. Indica#i afirma#ia corect$ n leg$tur$ cu aldosteronul:
Are o structur! polipeptidic!; A.
Favorizeaz! retenia de potasiu; B.
Este produs de zona fasciculat! a corticosuprarenalei; C.
Determin! retenia de Na+ $i ap! la nivel renal; D.
Hiperkalemia inhib! secreia de aldesteron. E.
(pag. 616)
F2633061. Cortizolul se caracterizeaz$ prin:
Este un steroid cu 19 atomi de carbon; A.
La nivel hepatic inhib! gluconeogeneza; B.
Are efect hipoglicemiant; C.
Acioneaz! prin intermediul sistemului adenilatciclaz!-cAMP; D.
Activeaz! lipoliza n esutul adipos periferic. E.
(pag. 616)
F2633062. Care este ordinea de reactivitate a hormonilor tiroidieni la nivelul #esuturilor #int$:
T3 > T4; A.
T4 > T3; B.
T3 = T4; C.
rT3 este mai mare sau egala cu T3; D.
prezint! aceea$i reactivitate. E.
(pag. 589, 591)
F2633063. 21-Hidroxilaza particip$ la biosinteza:
Pregnenolonului; A.
Corticosteronei; B.
Dehidroepiandrosteronei; C.
17-alfa-hidroxipregnenolonei; D.
Colesterolului. E.
(pag. 614)
F2633064. Proteinkinaza A se activeaz$ prin:
Fosforilare la nivelul unor resturi de Ser $i r; A.
Fixarea cAMP de subunit!ile reglatoare urmat! de deta$area acestora de subunit!ile catalitice; B.
Clivarea unor leg!turi peptidice; C.
Aciunea fosfatazelor; D.
962
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
963 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Oxidarea unor grup!ri -SH. E.
(pag. 578)
F2633065. Care dintre hormonii enumera#i nu este sintetizat de hipofiza anterioar$:
Tireotropina (TSH); A.
Hormonul luteinizant (LH); B.
Hormonul adrenocorticotrop (AC); C.
Somatostatina; D.
Somatotropina. E.
(pag. 625)
F2633066. Indica#i care hormon este o nonapeptid$:
Corticotropina; A.
Vasopresina; B.
GH-RH (hormonul eliberator al GH-ului); C.
Melatonina; D.
Somatostatina. E.
(pag. 630)
F2633067. n leg$tur$ cu efectele catecolaminelor indica#i afirma#ia incorect$:
Influeneaz! secreia insulinei; A.
n esutul adipos inhib! lipoliza; B.
Efectele depind de natura receptorilor din esutul int!; C.
Activeaz! glicogenoliza; D.
Activeaz! gluconeogeneza hepatic!. E.
(pag. 610)
F2633068. Indica#i care din hormonii men#iona#i au ca mesager secund cGMP-ul:
Aldosteronul; A.
Vasopresina; B.
Cortizolul; C.
Factorul natriuretic atrial; D.
Corticotropina. E.
(pag. 574)
F2633069. Care din hormonii enumera#i activeaz$ 1alfa-hidroxilaza-25-hidroxicolecalciferolului:
Calcitonina; A.
Corticotropina; B.
Hormonul de cre$tere; C.
Hormonul paratiroidian; D.
Hormonul adrenocorticotrop. E.
(pag. 597)
F2633070. Catecolaminele sunt sintetizate n medulosuprarenal$ din:
Triptofan; A.
Triptamin!; B.
Tirozin!; C.
Serotonina; D.
Treonin!. E.
(pag. 609)
F2633071. Androgenul cel mai activ este:
963
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
964 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Testosteronul; A.
Androsteronul; B.
Dihidrotestosteronul; C.
Androstendionul; D.
Dehidroepiandrosteronul. E.
(pag. 621)
F2633072. n leg$tur$ cu hormonii tiroidieni care afirma#ie este incorect$:
Tiroida secret! n principal T4 $i mai puin T3; A.
Circul! n plasm! fixai pe proteine transportoare; B.
La nivel celular acioneaz! numai T3; C.
Metabolizarea hormonilor tiroidieni are loc prin deiodurare; D.
n inaniie este favorizat! conversia rT3 --> T4. E.
(pag. 591)
F2633073. Selecta#i afirma#ia corect$ n leg$tur$ cu proteinkinaza A
Este un mesager secund; A.
Este activat! prin fosforilare; B.
Acioneaz! asupra unor inozitolfosfatide membranare; C.
Are localizare citoplasmatic!; D.
Este un tetramer de tip C2R2. E.
(pag. 578)
F2633074. Care din afirma#ii este incorect$:
Insulina are aciune hipoglicemiant!; A.
Paraormonul are aciune hipercalcemiant!; B.
Vasopresina acioneaz! prin cre$terea cAMP $i activarea proteinkinazei A; C.
Somatostatina acioneaz! prin cre$terea cAMP; D.
Catecolaminele (prin receptori alfa1-adrenergici) activeaz! fosfolipaza C. E.
(pag. 574)
F2633075. n biosinteza adrenalinei, indica#i reac#ia n care particip$ S-adenozil-metionina:
Tirozin! --> Dopa; A.
Dopamin! --> Dopa; B.
Noradrenalin! --> Adrenalin!; C.
Dopa --> Dopamina; D.
Adrenalin! --> Noradrenalin!. E.
(pag. 609)
F2633076. Indica#i care dintre hormonii enumera#i are ca efector fosfolipaza C:
Catecolaminele prin receptori ; A.
Paraormonul; B.
Oxitocina; C.
Glucagonul; D.
Corticotropina. E.
(pag. 574)
F2633077. Indica#i care dintre hormonii enumera#i nu au ac#iune endocrinotrop$:
AC-ul; A.
Tireotropina (TSH); B.
Hormonul luteinizant (LH); C.
Hormonul foliculo stimulator (FSH); D.
964
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
965 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Insulina. E.
(pag. 601)
F2633078. Complexul hormon-receptor interac#ioneaz$ direct cu:
Adenilat ciclaza; A.
ATP; B.
cAMP; C.
Proteinele G; D.
Proteinkinaza A. E.
(pag. 573)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1233079. Hormonii hipofizari
Corticotropina are structur! steroidic! A.
Aciunea hormonului de cre$tere este mediat! de c!tre somatomedine B.
Gonadotropinele hipofizare au structur! lipoproteic! C.
FSH influeneaz! numai funciile sexuale feminine D.
Vasopresina este secretat! de c!tre adenohipofiz! E.
(pag. 626 - 630)
F1233080. Hormonii steroizi
Sunt secretai de medulosuprarenal! A.
Precursorul lor este colesterolul B.
Aciunea antiinflamatoare a cortizolului se datoreaz! interferenei n cascada arachidonatului C.
Aldosterona provoac! eliminarea renal! de ap! $i sodiu D.
Principalul hormon estrogen este progesterona E.
(pag. 608 - 622)
F1233081. Hormonii tiroidieni
Sunt derivai iodurai ai triptaminei A.
Hormonogeneza tiroidian! se afl! sub control hipotalamo-hipofizar B.
T3 $i T4 au activitate biologic! egal! C.
Stimuleaz! transcripia genei pentru hormonul de cre$tere hipofizar D.
Influeneaz! dezvoltarea fetal! $i postnatal! E.
(pag. 586 - 591)
F1233082. Hormonii, mecanisme generale de ac#iune
Nucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari A.
AMPc mediaz! aciunile adrenalinei, glucagonului $i ale altor hormoni peptidici B.
Diacilglicerolii (DAG) $i inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependeni de adenilatciclaz! C.
Receptorii hormonilor steroizi activeaz! un sistem transductor prin intermediul proteinelor G D.
Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulin! E.
(pag. 571 - 684)
F1233083. Insulina
Este o protein! format! din trei lanuri polipeptidice A.
Principalul factor reglator al secreiei de insulin! este glicemia B.
Receptorul insulinei aparine familiei de receptori cu activitate enzimatic! C.
Insulina exercit! aciuni similare cu ale factorilor de cre$tere D.
Stimuleaz! faza anabolic! a metabolismului proteic E.
965
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
966 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 598 - 603)
F1233084. Parathormonul i calcitonina
Paratormonul este produs de medulosuprarenal! A.
Eliberarea lui n circulaie este favorizat! de cre$terea calcemiei B.
Are efect global hipercalcemiant C.
Calcitonina exercit! aciune antagonist! Pt D.
Se mai nume$te $i calmodulin! E.
(pag. 593 - 594)
F1233085. Principalele efecte ale cortizolului sunt:
Efectul lipolitic periferic A.
Hipoglicemia B.
Hiperglicemia C.
Aciuni metabolice sinergice cu ale insulinei D.
Aciunea antiinflamatoare $i imunosupresiv! E.
(pag. 616)
F1233086. Sistemul mesagerial al calciului
Acioneaz! n diverse tipuri de celule A.
Funcioneaz! strict independent de ceilali mesageri intracelulari B.
Concentraia intracelular! a alciului este mai mare dect cea extracelular! C.
Membrana celulei are permeabilitate mic! pentru acest ion D.
Calciul regleaz! contracia mu$chilor, secreia endocrin! $i exocrin! E.
(pag. 583 -)
F1233087. Tropinele hipofizare
Din acest grup fac parte TSH,FSH $i LH A.
Secreia este controlat! de hipotalamus B.
TSH controleaz! sinteza hormonilor T3 $i T4 numai n etapa iniial! a procesului C.
Exist! un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionic! D.
FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influeneaz! funciile sexuale masculine E.
(pag. 590, 629 - 630)
F1333088. ACt (corticotropina) :
Stimuleaza dezvoltarea cortexului adrenalelor A.
Activeaza etapa initiala a steroidogenezei : conversia colesterol-pregnenolona B.
In conditii de stress eliberarea este mediata de sistemul nervos central C.
Efectele sunt mediate de GMPc D.
Promoveaza lipogeneza in tesutul adipos E.
(pag. 628)
F1333089. Adenilat ciclaza :
Este o proteina membranara integrala, cuplata cu receptorul prin intermediul proteinei G A.
Catalizeaza formarea AMPc si a PP din ATP B.
Este inactivata prin hidroliza GTP la GDP de catre o guanozin trifosfataza, care este parte integrala a
proteinei G
C.
Activitatea ei depinde de rata schimbului GTP-ATP si hidroliza GTP D.
Este inhibata de glucagon E.
(pag. 576)
F1333090. Catecolaminele :
966
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
967 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Sunt sintetizate din tirozina A.
Receptorii alfa si beta adrenergici sunt cuplati cu adenilat ciclaza prin intermediul proteinei G B.
Sunt considerate in special epinefrina agenti mobilizatori ai rezervelor energetice C.
Au rol important in adaptarea organismului la diferite agresiuni D.
Prin ocuparea receptorilor alfa1 si alfa2 determina cresterea concentratiei intracelulare de Ca2+ E.
(pag. 612)
F1333091. Efectele metabolice mediate de adrenalina sunt :
Cresterea consumului de oxigen si scaderea productiei de ATP la nivelul diferitelor tesuturi A.
Activarea glicogenolizei si gluconeogenezei hepatice B.
Stimularea lipolizei la nivelul tesutului adipos C.
Stimularea secretiei de insulina in vederea diminuarii consumului de glucoza de catre tesuturile periferice D.
Activeaza glicogenoliza musculara E.
(pag. 612)
F1333092. Hormonul de crestere GH(somatotropina) :
Este sintetizat in celulele somatotrope A.
Este format din doua lanturi polipeptidice si trei punti disulfidice B.
Stimuleaza proteosinteza in muschi C.
Are actiune antagonista insulinei D.
Inhiba lipoliza si mobilizarea acizilor grasi E.
(pag. 629)
F1333093. Hormonul parotiroidian :
Creste eliberararea Ca2+ din os A.
Are structura polipeptidica B.
Are receptori citoplasmatici C.
Scade excretia renala a Ca2+ D.
Promoveaza absorbtia intestinala a Ca2+ E.
(pag. 585)
F1333094. Insulina:
Este un hormon hipoglicemiant A.
Este secretata de celulele beta-Langerhans din pancreas B.
Are structura sterolica C.
Lipsa sau hiposecretia de insulina produce boala numita diabet D.
Glucagonul si epinefrina au aceeasi actiune cu insulina E.
(pag. 603)
F1333095. Protein kinazele AMPc-dependente :
Sunt cunoscute sub denumirea de protein kinaze A A.
Au structura hetero-dimerica B.
Sunt active sub forma tetramerica C.
Sunt implicate in conversia protein-enzimelor la forme fosforilate active sau inactive D.
Au specificitate pentru resturile de serina sau treonina E.
(pag. 573)
F1333096. Selectati raspunsurile corecte :
Proteina G formeaza un complex cu diferiti hormoni si activeaza adenilat ciclaza A.
Proteina G complexata cu GTP activeaza adenilat ciclaza B.
Proteinele G cupleaza receptorii hormonali cu sistemele generatoare de mesageri secunzi C.
Activarea adenilat ciclazei creste concentratia GMPc intracelular D.
967
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
968 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Proteinele G au structura heterotrimerica E.
(pag. 573)
F1333097. Selectati raspunsurile corecte:
Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATP A.
La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionali B.
Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica
(ATP) si caldura
C.
Tiroida secreta T3 si mai putin T4 D.
Cel mai activ hormon tiroidian este T4 E.
(pag. 592)
F1333098. Selectati raspunsurile corecte:
Interactiunea hormon-receptor este asemanatoare interactiunii enzima-substrat A.
Hormonul din sange I-si poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down-regulation B.
Hormonii steroizi au receptori membranari C.
Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund intracelular D.
Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu : GTP si ATP E.
(pag. 571)
F1333099. Selectati raspunsurile corecte:
Fosfolipaza C este efector in sistemul mesagerial al calciului A.
Fosfolipaza C actioneaza asupra fosfoinozitidelor membranare si formeaza DAG si IP3 B.
DAG activeaza protein kinaza A C.
DAG si IP3 sunt mesageri secunzi pentru hormoni cu receptori cuplati cu proteinele Gp D.
IP3 scade nivelul calciului intracelular E.
(pag. 583)
F1333100. Selectati raspunsurile incorecte :
Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in hipotalamus si cantonati in neurohipofiza A.
Oxitocina are actiune relaxanta asupra musculaturii netede din uter B.
Efectele ocuparii receptorilor de catre vasopresina sunt mediate de AMPc C.
Vasopresina asigura homeostazia osmolalitatii si a volumului lichidului extracelular D.
Eliberarea oxitocinei si si vasopresinei este determinata de aceeasi stimuli fiziologici E.
(pag. 633)
F1333101. Selectati raspunsurile incorecte:
Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemia A.
Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozina B.
Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozei C.
Mesagerul secund al insulinei este GMPc D.
Insulina este secretata de celulele alfa din insulele Langerhans E.
(pag. 603)
F1433102. Alegeti afirmatiile false referitoare la hormonul de crestere:
este sintetizat in celulele somatotrope ale adenohipofizei A.
Secretia GH este episodica si pulsiva B.
Actiunea sa este directa, nemediata de alti factori C.
Stimuleaza depunerea de lipide in tesuturile de rezerva, sinteza proteinelor, gluconeogeneza hepatica sin
inhiba glicoliza
D.
Influenteaza metabolismul mineral prin cresterea retentiei ionilor de Ca, fosfat, Mg E.
(pag. 628-629)
968
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
969 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1433103. Care dintre urm$toarele afirma#ii privind insulina sunt corecte?
n urma leg!rii la receptorul transmembranar se produce o activare a aciunii tirozinkinazice a domeniului
intracelular al receptorului.
A.
Activeaz! enzima glucoz!-6-fosfat fosfataz!. B.
Are efect catabolic n metabolismul proteinelor. C.
In esutul adipos, activeaz! lipoproteinlipaza. D.
Arginina, lizina, leucina inhib! secreia de insulin!. E.
(pag. 598-603)
F1433104. Este fals$ afirma#ia:
T3 are afinitate pentru TBG (globulina de legare a tiroxinei) mai mic! dect T4. A.
Timpul de njum!t!ire pentru T3 este de 6-7 zile iar pentru T4 de 1,5 zile. B.
Cre$terea nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni are ca efect stimularea sintezei $i eliber!rii de TRH. C.
Hormonii tiroidieni au rol esenial n dezvoltarea fetal! $i postnatal!, n special asupra sistemului nervos $i
scheletic.
D.
Hormonii tiroidieni acioneaz! la nivel nuclear prin stimularea transcrierii unor gene. E.
(pag. 586-592)
F1433105. Hormonii ovarieni:
Sinteza $i secreia acestora este reglat! de LH, FSH $i GnRH. A.
Principalul hormon ovarian este estrona. B.
Transformarea androgenilor n estrogeni are loc sub aciunea enzimatic! a aromatazei. C.
Catabolismul estrogenilor are loc predominant la nivel renal. D.
Estradiolul are aciune intranuclear!, determinnd transcrierea unor gene specifice. E.
(pag. 622-624)
F1433106. Care dintre urm$toarele afec#iuni contraindic$ utilizarea corticosteroizilor:
limfoamele maligne A.
poliartrita reumatoid! B.
diabetul zaharat C.
dermatozele cutanate D.
tuberculoza pulmonar! activ! E.
(pag. 223)
F1433107. Corticoterapia administrat$ prelungit poate produce:
osteoporoz! A.
decompensarea unui diabet zaharat latent B.
tulbur!ri de cre$tere la copii C.
hiperkalemie D.
agranulocitoz! E.
(pag. 220-221)
F1433108. Dozele mari de hormoni tiroidieni pot produce:
crize de angor pectoral A.
somnolen! B.
hiperexcitabilitate C.
v!rs!turi D.
tahicardie E.
(pag. 272)
F1433109. Glucocorticoizii prezint$ urm$toarele efecte adverse:
cre$terea presiunii intraoculare A.
969
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
970 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
dispnee B.
retenie hidrosalin! C.
v!rs!turi D.
osteoporoz! E.
(pag. 221)
F1433110. Glucocorticoizii:
au efect antialergic A.
prezint! propriet!i anabolizante marcate B.
sunt contraindicai n infecii C.
pot redeschide un ulcer gastro-duodenal cicatrizat D.
gr!besc viteza de cicatrizare a pl!gilor E.
(pag. 219-221)
F1433111. Indica#iile terapeutice ale estrogenilor sunt:
femeia cu insuficien! ovarian!, amenoree, hipo $i oligomenoree A.
neoplasm mamar, asociere cu citostaticele B.
osteoporoza din climacterium C.
fibrom uterin D.
endometrioz! E.
(pag. 236)
F1433112. Insulina are urm$toarele ac#iuni:
favorizeaz! transferul glucozei prin membranele celulare permind cre$terea utiliz!rii ei la nivel tisular A.
favorizeaz! retenia hidrosalin! B.
reduce concentraia de potasiu intracelular C.
inhib! glicogenoliza D.
favorizeaz! sinteza trigliceridelor $i formarea de VLDL E.
(pag. 261)
F1533113. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate ?
progesterona circul! legat! de cortisol-binding-globulin (CBG); A.
pregnandiolul este catabolitul principal al hormonului gestagen; B.
principalul catabolit al estrogenilor este estrona; C.
hormonii estrogeni activeaz! adenilat ciclaza din membrana plasmatic!; D.
estrogenii sunt acizi foarte slabi. E.
(pag. 622,623-2)
F1533114. Care dintre afirma#iile referitoare la hormonii androgeni sunt adev$rate ?
dehidroepiandrosterona $i androstendiona au activitate androgenic! crescut!; A.
testosterona circul! liber! n snge; B.
5 alfa reductaza NADPH-dependent! intervine n sinteza dihidrotestosteronei; C.
androgenii inhib! biosinteza proteic!; D.
LH stimuleaz! secreia de testosteron! n celulele interstiiale. E.
(pag. 619,621-2)
F1533115. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adev$rate afirma#iile:
Oxitocina determin! contracia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare; A.
Oxitocina relaxeaz! musculatura uterin!; B.
progesterona scade receptivitatea uterului pentru oxitocin!; C.
estrogenii scad receptivitatea uterului pentru oxitocin!; D.
oxitocina $i neurofizina I rezult! dintr-un precursor din nucleul paraventricular. E.
970
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
971 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 630,631-2)
F1533116. Care din urm$toarele afirma#ii este adev$rat$?
legarea acetilcolinei la receptorii muscarinici determin! efecte mediate prin IP3; A.
factorul secretat de celulele atriale stimuleaz! guanilat ciclaza din celulele int!; B.
receptorii )2 adrenergici sunt cuplai cu proteine Gs; C.
secreia de vasopresin! este stimulat! de hiperosmolalitate; D.
vasopresina activeaz! proteinkinaza A. E.
(pag. 581,583,631-2)
F1533117. Care dintre afirma#iile referitoare la ACTH sunt adev$rate?
provine din prelucrarea proopiomelanocortinei; A.
este singurul produs de prelucrare a proopiomelanocortinei n adenohipofiza uman!; B.
CRH regleaz! sinteza $i secreia de ACTH, controlnd sinteza POMC; C.
este sintetizat de medulosuprarenal!; D.
sinteza sa este stimulat! de cre$terea concentraiei plasmatice a cortizolului. E.
(pag. 626,627-2)
F1533118. Care dintre afirma#iile referitoare la noradrenalin$ sunt adev$rate ?
este produs! numai n medular!; A.
are n structura sa nucleul catecolului; B.
produsul de degradare este acidul vanilmandelic; C.
se sintetizeaz! $i n celule cromafine ectopice; D.
are rol de neurotransmi!tor la nivelul terminaiilor adrenergice. E.
(pag. 608,609,610,611-2)
F1533119. Factorii responsabili de men#inerea glicemiei normale n timpul postului sunt:
secreia redus! a glucagonului; A.
secreia sc!zut! a insulinei; B.
utilizarea limitat! a triacilglicerolilor ca substrat energetic; C.
gluconeogeneza; D.
glicogenoliza. E.
(pag. 601,602,616-2)
F1533120. Referitor la ACTH sunt adev$rate urm$toarele afirma#ii:
activeaz! transformarea colesterol pregnenolon!, etapa iniial! a steroidogenezei; A.
nu se afl! sub controlul sistemului nervos central; B.
stimuleaz! secreia de insulin! n celulele ( din pancreas; C.
la om, are $i funcie de MSH; D.
interacioneaz! cu receptori nucleari. E.
(pag. 572, 627-2)
F1533121. Somatotropina:
face parte din grupa hormonilor glicoproteici; A.
determin! un bilan azotat pozitiv; B.
este hormon neurohipofizar; C.
controleaz! cre$terea postnatal!; D.
regleaz! metabolismul mineral prin intensificarea reteniei ionilor. E.
(pag. 628-2)
F1633122. Afirma#iile incorecte referitoare la hormonii sexuali sunt:
Testosteronul acioneaz! prin intermediul sistemului adenilciclaz! - cAMP A.
971
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
972 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Sunt hormoni C21 steroizi B.
Androgenii se pot transforma n estrogeni sub aciunea aromatazei C.
Estrogenii sunt C18 steroizi cu caracter aromatic D.
Circul! liberi n snge E.
(pag. 621)
F1633123. Care afirma#ii nu sunt corecte:
La un raport insulin!/glucagon mic este inhibat! cetogeneza hepatic! A.
Paratormonul are receptori citoplasmatici $i influeneaz! procesul de transcripie B.
ACt-ul $i MSH se formeaz! din pro-opiomelanocortina C.
Androsterona este forma activ! a testosteronului D.
Angiotensina II stimuleaz! n corticosuprarenale secreia de aldosteron E.
(pag. 604,593,621)
F1633124. Care din hormonii enumera#i nu au receptori membranari:
Adrenalina A.
Corticosteroizii B.
Paratormonul C.
Glucagonul D.
Tiroxina E.
(pag. 571)
F1633125. n leg$tur$ cu adrenalina care afirma#ii sunt corecte
Se sintetizeaz! din Tyr dup! schema: Tyr - Dopamin! - DOPA - Noradrenalin! - Adrenalin! A.
Receptorii adrenergici (1 $i (2 sunt cuplai cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gs B.
Inhib! glicogenaliza C.
Activeaz! gluconeogeneza hepatic! D.
Stimuleaz! lipoliza n esutul adipos E.
(pag. 610)
F1633126. n leg$tur$ cu hormonii tiroidieni sunt incorecte afirma#iile:
Acioneaz! prin intermediul cAMP A.
Stimuleaz! sinteza hormonului de cre$tere B.
Activeaz! transcrierea unor gene C.
rT3 este mai activ dect T3 D.
Secreia este controlat! de TSH-ul hipotalamic E.
(pag. 591,589,590)
F1633127. Insulina se caracterizeaz$ prin:
Are structur! polipeptidic!, format! din 2 lanuri unite prin 2 puni disulfurice A.
Receptorii conin domenii cu activitate proteintirozinkinazic! B.
Inhib! fosfodiesteraza C.
Inhib! gluconeogeneza hepatic! D.
Activeaz! glicogen sintetaza E.
(pag. 598,600,601)
F1633128. Mecanismul de ac#iune al hormonului de cretere se manifest$ prin:
Stimularea biosintezei proteice A.
Cre$terea elimin!rii ionilor de calciu $i magneziu B.
Inhibarea glicolizei $i stimularea gluconeogenezei C.
Stimularea lipolizei D.
Bilan azotat negativ E.
972
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
973 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 628)
F1633129. Proteinele G se caracterizeaz$ prin:
Activitate tirozinkinazic! A.
Complexul )s-GTP activeaz! adenilat ciclaza B.
Sunt localizate intracelular C.
Proteinele Gs au structur! trimeric! (alfa, beta, gama) D.
Proteinele Gp se cupleaz! cu fosfolipaza C E.
(pag. 576,573,582)
F1633130. Reglarea calcemiei se realizeaz$ prin:
Efectul hipercalcemiant al paratormonului A.
Efectul hipocalcemiant al calcitoninei B.
Efectul hipocalcemiant al calcitriolului C.
Stimularea secreiei de paratormon prin hipocalcemie D.
Inhibarea secreiei de calcitonin! prin hipocalcemie E.
(pag. 593, 594)
F2133131. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinele G intracelulare:
Sunt proteine membranare care cupleaza functional receptorii hormonali de sistemele celulare
generatoare de mesageri secunzi
A.
Sunt proteine care au proprietatea de a lega nucleotide cu adenina B.
Sunt proteine cu structura de tetramer C.
Individualitatea unor proteine G este conferita de subunitatea alfa D.
Forma inactiva a unor proteine G este GDP-alfa-beta-gama E.
(pag. 573/9)
F2133132. Care din urmatorii hormoni au receptori la nivelul nucleului celular:
Adrenalina A.
Prolactina B.
Testosteronul C.
Tetraiodtironina D.
Hormonul paratiroidian E.
(pag. 591, 593, 621/9)
F2133133. Alegeti afirmatiile corecte despre actiunile biologice ale hormonilor tiroidieni:
Functia primara a T3 este de reglare a metabolismului oxidativ A.
Hormonii tiroidieni scad viteza metabolismului bazal B.
Hormonii tiroidieni au actiune calorigena C.
In inanitie este favorizata conversia T4 in T3 D.
Sub actiunea hermonilor tiroidieni catabolismul proteic este diminuat E.
(pag. 591/9)
F2133134. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la insulina:
Este sintetizata de celulele A (alfa) pancreatice A.
In pancreas insulina se afla sub forma de hexameri B.
Din punct de vedere chimic este o polipeptida care nu are punti disulfura C.
Indirect, insulina favorizeaza influxul de glucoza in hepatocite D.
Insulina are, global, actiune antilipolitica E.
(pag. 598, 601, 602/9)
F2133135. Alegeti afirmatiile corecte despre hormonii corticosuprarenali:
Precursorul corticosteroizilor este colesterolul A.
973
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
974 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Corticosteroizii circula in singe fixati de proteine transportoare, specifice B.
Cortizolul exercita actiuni metabolice similare cu ale insulinei C.
Cortizolul participa la mentinerea homeostaziei hidrice si electrolitice D.
In muschii scheletici, cortizolul exercita o actiune catabolica asupra proteinelor E.
(pag. 612, 615, 616/9)
F2133136. Alegeti afirmatiile corecte despre aldosteron:
Controlul secretiei de aldosteron se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina A.
Hiperkalemia stimuleaza secretia de aldosteron B.
Scaderea kalemiei stimuleaza secretia de aldosteron C.
La nivelul tubilor renali aldosterona promoveaza transportul transcelular de sodiu din lumenul tubilor renali
in spatiul interstitial
D.
Aldosteronul promoveaza eliminarea renala de ioni de sodiu E.
(pag. 616, 617/9)
F2133137. In legatura cu cortizolul, urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Stimuleaza, la nivel hepatic, gluconeogeneza A.
In muschii scheletici cortizolul exercita o actiune anabolica asupra proteinelor B.
Sinteza si secretia de cortizol sunt reglate prin activitatea corticoliberinei si a corticotropinei C.
Cortizolul altereaza functiile limfocitelor D.
Cortizolul are receptori intracitoplasmatici si intranucleari E.
(pag. 616, 617/9)
F2133138. Dintre urmatoarele actiuni fiziologice care se refera la ACTH:
Stimuleaza dezvoltarea cortexului suprarenal si secretia de corticoizi sexuali A.
Controleaza biosinteza de hormoni tiroidieni B.
In conditii de stres, eliberarea de ACTH este mediata de sistemul nervos central C.
Are actiune somatotropa D.
Secretia de ACTH prezinta un ritm diurn E.
(pag. 627/9)
F2133139. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la estrogeni:
Progesterona este precursor in biosinteza estrogenilor A.
Hormonul luteinizant stimuleaza productia de estrogeni si de progesterona de catre ovar B.
Aromataza reprezinta un sistem enzimatic cu rol estential in transformarea androgenilor in estrogeni C.
Estrogenii sunt transportati in singe nelegati de proteine D.
Catabolitul principal al estrogenilor este estriolul E.
(pag. 622, 623/9)
F2133140. Despre hormonii androgeni sunt corecte urmatoarele afirmatii:
Testosterona are receptori intracitoplasmatici si intranucleari A.
Gonadotropinele hipofizare FSH si LH nu intervin in reglarea secretiei de testosteron B.
Androgenii stimuleaza sinteza proteica C.
Transportul plasmatic al testosteronului este efectuat de o proteina ce leaga atit testosteronul cit si
estrogenii
D.
La om calea majora de formare a testosteronului nu trece prin progesterona E.
(pag. 619, 620, 621/9)
F2133141. Efectele metabolice ale hormonilor corticosteroizi, sunt:
hipoglicemie A.
cresc toleranta la glucoza B.
stimuleaza catabolismul proteic C.
974
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
975 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
mobilizeaza acidul uric din tesuturi D.
hipercolesterolemie E.
(pag. (3I), 217)
F2133142. Farmacotoxicologia hormonilor corticosteroizi cuprinde:
retentie hidrosalina cu edeme A.
favorizarea diseminarii unei infectii localizate B.
hipercoagulabilitate sanguina C.
hipoglicemie D.
stimulare SNC cu insomnie, iritabilitate, anxietate E.
(pag. (3I) 220-221)
F2133143. Administrarea hormonilor corticosteroizi este contraindicata in:
diabet zaharat A.
insuficienta suprarenala acuta B.
boli reumatismale articulare C.
bolnavi cu tulburari psihice D.
sarcina E.
(pag. (3I) 223)
F2133144. Din grupa hormonilor corticosteroizi cu durata lunga de actiune (peste 48 ore), fac parte:
dexametazona A.
metilprednisolon B.
betametazona C.
hidrocortizon D.
triamcinolon E.
(pag. (3I) 220)
F2133145. La supradozarea insulinei, apar urmatoarele manifestari:
tahicardie, hipertensiune arteriala A.
anxietate, iritabilitate SNC B.
foame, greata C.
fenomene alergice D.
lipodistrofii E.
(pag. (3I) 261)
F2133146. Biguanidele au urmatoarele mecanisme de actiune:
inhiba glicogenoliza hepatica A.
inhiba neoglucogeneza B.
stimuleaza glicoliza anaeroba C.
stimuleaza absorbtia glucozei din intestin D.
scad consumul intracelular de glucoza E.
(pag. (3I) 268)
F2133147. Hormonii tiroidieni au urmatoarele actiuni:
diminua colesterolemia A.
stimuleaza hexokinaza intestinala B.
stimuleaza toate functiile miocardului C.
stimuleaza catabolismul proteic la doze mici D.
scade peristaltismul la nivelul tubului digestiv E.
(pag. (3I) 272)
975
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
976 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2133148. Sunt incorecte afirmatiile:
iodul are capacitate alergizanta mare A.
radiatiile emise de iodul radioactiv permit evidentierea capacitatii de iodocaptare a tiroidei B.
in cantitati mici, fiziologice, iodul participa la sinteza hormonilor tiroidieni C.
carbimazol este un antitiroidian mai slab activ, comparativ cu propiltiouracil D.
percloratul de potasiu inhiba captarea iodului ionizat de catre celulele foliculare tiroidiene E.
(pag. (3I0 277-280)
F2133149. Indicatiile terapeutice ale estrogenilor la femeie, sunt:
insuficienta ovariana A.
insuficienta hormonala la menopauza B.
neoplasm mamar C.
osteoporoza din climacterium D.
tromboza arteriala E.
(pag. (3I) 234-236)
F2133150. Contraindicatii absolute pentru hormonii estrogeni, sunt:
neoplasm mamar A.
tromboza arteriala B.
femei in varsta peste 35 ani C.
asocierea cu rifampicina D.
osteoporoza E.
(pag. (3I) 236)
F2233151. Hormonii adenohipofizari
Adenohipofiza secreta hormoni care regleaza functiile altor glande endocrine. - pg.624 A.
Hipofiza se afla sub control hipotalamic. - pg.624 B.
Hormonii adenohipofizari sunt de natura peptidica. - pg.625 C.
ACTH face parte din grupa POMC. - pg.625 D.
Proopiomelanocortina este un peptid de talie mica. - pg.626 E.
(pag. 624-626)
F2233152. Hormonii corticoizi
Corticala suprarenala secreta in total doua clase de compusi cu functie hormonala. - pg.612 A.
Unii dintre acestia au structura steoida, altii nesteroida. - pg.612 B.
La biosinteza lor participa cit.P450. - pg.612 C.
In cursul procesului biosintetic au loc diverse reactii de hidroxilare. - pg.612 D.
Metabolismul lor implica glicuronoconjugare. - pg.615 E.
(pag. 612-615)
F2233153. Aldosterona
Este principalul reprezentant al hormonilor glucocorticoizi. - pg.612 A.
Poseda o grupare aldehidica in pozitia 17. - pg.613 B.
Rolul ei priveste homeostazia hidro-electrolitica. - pg.616 C.
Controlul secretiei de aldosterona se realizeaza prin sistemul renina-angiotensina. - pg.617 D.
Scaderea kaliemiei stimuleaza secretia de mineralcorticoid. - pg.618 E.
(pag. 612-613; 616-618)
F2233154. Clasificarea hormonilor
Dupa distanta la care actioneaza fata de tesutul de origine hormonii pot fi endocrini, paracrini si autocrini. -
pg.563
A.
Fara execeptii, toti hormonii apartin strict categoriilor enuntate la punctul A. - pg.563 B.
976
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
977 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Dupa natura chimica se cunosc doua clase: peptidici si steroizi. - pg.564 C.
Alta clasificare ii imparte in hormoni solubili si hidrofobi. - pg. 564 D.
Hormonii se pot grupa si dupa mecanismul de actiune. - pg.571-572 E.
(pag. 563-564;571-572)
F2233155. Mecanismul de actiune a hormonilor peptidici si a catecolaminelor
Implica formarea unor mesageri secundari (intracelulari). - pg.572 A.
Nucleotidele ciclice fac parte dintre mesagerii secundari. - pg.572 B.
Numarul mesagerilor intracelulari cunoscuti este foarte mare. - pg.573 C.
Sistemele transductor responsabile cuprind proteinele G. - pg.573 D.
Calciul nu poate indeplini rolul de mesager secundar. - pg.573 E.
(pag. 572-573)
F2233156. Mecanisme de actiune hormonala dependente de cAMP
AMP-ciclic mediaza actiunea unui numar redus de hormoni. - pg.577 A.
Nucleotidul ciclic se formeaza sub actiunea adenilat-ciclazei. - pg.579 B.
Rolul sau este de a activa o familie de protein-kinaze. - pg.579 C.
Aceste enzime fosforileaza substrate proteice determinind raspunsul celulelor tinta la hormon. - pg.579 D.
Conversia cAMP in AMP contribuie la stingerea efectului hormonal. - pg.579 E.
(pag. 577-579)
F2233157. Sistemul transductor al fosfolipazei C
Este utilizat de hormonii care se leaga de receptorii intracelulari. - pg.581 A.
Acest sistem nu implica G proteine. - pg.581 B.
Fosfolipaza C genereaza un singur mesager secundar. - pg.581 C.
Rolul de mesager secundar il indeplinesc doi compusi: DAG si IP3. - pg.582-583 D.
IP3 actioneaza crescind concentratia ionului de calciu din citosol. - pg.583 E.
(pag. 581-583)
F2233158. Corticotropina
Se mai numeste prescurtat ICSH. - pg.627 A.
Are structura decapeptidica. - pg.627 B.
Face parte din familia POMC. - pg.626 C.
Participa la adaptarea organismului la stress. - pg.627 D.
Nu are efecte in tesuturile extrasuprarenaliene. - pg.627 E.
(pag. 626-627)
F2233159. Sistemul mesagerial al calciului
Mediaza efectele intracelulare a multor hormoni. - pg.583 A.
Functioneaza strict independent de ceilalti mesageri intracelulari. - pg.584 B.
Concentratia intracelulara a calciului este mai mare decit cea extracelulara. - pg.583 C.
Membrana celulei are permeabilitate mica pentru acest ion. - pg.583 D.
Calciul regleaza contractia muschilor, secretia endocrina si exocrina. - pg.583 E.
(pag. 583-584)
F2233160. Hormonii, mecanisme generale de actiune
Nucleotidele ciclice sunt mesageri extracelulari. - pg.573 A.
cAMP mediaza actiunile adrenalinei, glucagonului si a altor hormoni peptidici. - pg.572, 574 B.
Diacilglicerolii (DAG) si inozitoltrifosfatul (IP3) sunt mesageri secundari dependenti de adenilat ciclaza. -
pg.581
C.
Receptorii hormonilor steroizi activeaza un sistem transductor prin intermediul proteinelor G. - pg.571 D.
Rolul reglator al calciului este mediat de calmodulin!. - pg.584 E.
977
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
978 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 571;574;581;584)
F2233161. Hormonii tiroidieni
Sunt derivati iodurati ai tirozinei. - pg.586 A.
Toate etapele hormonogenezei tiroidiene sunt controlate de catre TSH. - pg.590 B.
T3 si T4 au activitate biologica egal!. - pg.591 C.
Stimuleaza transcriptia genei pentru hormonul de crestere hipofizar. - pg.592 D.
Influenteaza dezvoltarea fetala si postnatala. - pg.591 E.
(pag. 586;590-592)
F2233162. Insulina
Este o proteina formata din trei lanturi polipeptidice. - pg.598 A.
Nu contine sulf in molecula. - pg.598 B.
Receptorul insulinei apartine familiei de receptori cu activitate enzimatica. - pg.600 C.
Insulina exercita actiuni similare cu ale factorilor de crestere. - pg.600 D.
Domina faza anabolica a metabolismului proteic. - pg.603 E.
(pag. 598-603)
F2233163. Hormonii hipofizari
Corticotropina are structura steroidica. - pg.627 A.
Actiunea hormonului de crestere este mediata de catre somatomedina. - pg.628 B.
Gonadotropinele hipofizare au structura glicoproteica. - pg.629 C.
FSH inflenteaza numai functiile sexuale feminine. - pg.630 D.
Vasopresina este secretata de catre adenohipofiza. - pg.630 E.
(pag. 627-630)
F2233164. Hormonii steroizi
Sunt secretati de medulosuprarenala. - pg.608 A.
Precursorul lor este colesterolul. - pg.612, 619 B.
Actiunea antiinflamatoare a cortizolului se datoreaza interferentei in cascada arachidonatului. - pg.616 C.
Aldosterona provoaca eliminarea renala de apa si sodiu D.
Principalul hormon estrogen este progesterona E.
(pag. 608;612;616;619;622)
F2233165. Parathormonul si calcitonina
Parathormonul este produs de medulosuprarenale. - pg.593 A.
Eliberarea lui in circulatie este favorizata de cresterea calcemiei. - pg.593 B.
Are efect global hipercalcemiant. - pg. 593 C.
Calcitonina exercita actiune antagonista PTH. - pg.594 D.
Se mai numeste si calmodulina. - pg. 593 E.
(pag. 593-594)
F2233166. Tropinele hipofizare
Din acest grup fac parte THS, FSH si LH. - pg.629 A.
Secretia este controlata de hipotalamus. - pg.629-630 B.
TSH controleaza sinteza hormonilor T3 si T4 actionind numai in etapa initiala a procesului. - pg.629 C.
Exista un hormon analog trofinei luteinizante hipofizare (LH) de origine corionica. - pg.630 D.
FSH (hormonul stimulator al foliculilor) nu influenteaza functiile sexuale masculine. - pg.630 E.
(pag. 629-630)
F2233167. Principalele efecte ale cortizolului sunt
Efectul lipolitic. - pg.616 A.
978
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
979 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Hipoglicemia. - pg.616 B.
Stimularea gluconeogenezei hepatice cu hiperglicemie. - pg.616 C.
Efecte metabolice antagoniste insulinei. - pg.616 D.
Actiunea antiinflamatoare si imunosupresiva. - pg.616 E.
(pag. 616)
F2233168. Hormonii - consideratii generale
Sistemul nervos si cel hormonal sunt interdependente. - pg.562 A.
Ambele sisteme opereaza cu molecule semnal. - pg.562 B.
Mecanismele de transductie ale semnalelor extracelulare nervoase si hormonale sunt total diferite. - pg.562 C.
Ficatul si inima nu pot fi considerate drept organe endocrine. - pg.563 D.
Hormonii paracrini sunt vehiculati de singe la celulele tinta. - pg.563 E.
(pag. 562-563)
F2233169. Receptorii hormonali
Hormonii peptidici au receptori situati in membrana plasmatica. - pg.564 A.
Receptorii hormonilor tiroidieni sunt localizati in nucleul celular. - pg.564 B.
Interactiunea hormon-receptor prezinta specificitate ridicata. - pg.565 C.
Afinitatea hormoni-receptori este mica, concordanta cu nivelele plasmatice reduse ale hormonilor. - pg.565 D.
Un compus diferit de hormonul specific a carui legare de receptor este neproductiva se numeste agonist. -
pg.566
E.
(pag. 564-566)
F2233170. Hormonii pancreatici: insulina
Are structura nonapeptidica. - pg.598 A.
Este sintetizata sub forma de precursor. - pg.598 B.
Adrenalina prin receptorii alfa-adrenergici inhiba secretia de insulina. - pg.600 C.
Activitatea protein-kinazica a receptorului specific este singurul mecanism de actiune a insulinei. - pg.600 D.
Prin tehnologia ADN-recombinant s-a obtinut insulina umana de interes terapeutic. - pg.598 E.
(pag. 598-600)
F2333171. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Tireotropina are actiune trofica asupra tiroidei A.
La reglarea eliberarii tireotropinei participa hormonul hipotalamic eliberator B.
Tireotropina are si rol de neurotransmitator C.
Gonadotropina corionica este produsa de placenta si are actiune asemanatoare FSH-ului D.
La barbati LH promoveaza spermatogeneza E.
(pag. 629)
F2333172. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Hormonii neurohipofizari sunt sintetizati in adenohipofiza A.
Vasopresina regleaza eliminarea renala de sodiu B.
Vasopresina actioneaza prin activarea protei kinazei C C.
Stimulii fiziologici pentru eliberarea vasopresinei sunt cresterea osmolalitatii plasmei si scaderea volumului
fluidului extracelular
D.
Oxitocina are actiune contractila asupra musculaturii netede din uter E.
(pag. 630)
F2333173. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Pineala are roluri sinergice cu ale melanotropinei A.
Melatonina este produsul specific al hipofizei B.
Sinteza melatoninei porneste de la 5-hidroxitriptofan C.
979
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
980 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Secretia de melatonina este maxima noaptea D.
Eliberarea de melatonina este influentata de ciclul lumina intuneric E.
(pag. 631)
F2333174. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Sex-hormon binding globulin este sintetizata in ficat si sinteza este scazuta de estrogeni si crescuta de
hormonii tiroidieni
A.
Principalii cataboliti intestinali ai testosteronei sunt androsterona si etiocolanolona B.
Androgenii inhiba sinteza proteica, actiune puternica la maturitate C.
FSH controleaza spermatogeneza D.
Eliberarea gonadotropinelor hipofizare este stimulata de hormonul hipotalamic GnRH E.
(pag. 618)
F2333175. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Cortizolul stimuleaza gluconeogeneza hepatica A.
Cortizolul are actiuni catabolice asupra tesutului adipos periferic B.
Cortizolul are actiune catabolica asupra proteinelor C.
Corticosteroizii se fixeaza pe receptori membranari D.
Cortizolul este transportat de sex hormon binding globulin E.
(pag. 612)
F2333176. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Aldosterona determina retentia de sodiu A.
Aldosterona induce sinteza proteinelor care alcatuiesc canalele de sodiu din membrana apicala B.
Aldosterona intervine in sinteza sodiu potasiu-ATPazei C.
Aldosterona regleaza transportul apei prin celulele epiteliale de la nivelul glandelor salivare D.
La nivelul tubilor renali, aldosterona promoveaza transportul transcelular de amoniu din lumen in interstitiu E.
(pag. 616)
F2333177. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Secretina creste irigatia sanguina a duodenului si stimuleaza secretia de suc gastric A.
Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de secretina B.
Gastric inhibitory polypeptide inhiba eliberarea de insulina C.
Colecistokinina stimuleaza secretia pancreatica si contractia vezicii biliare D.
Gastrina stimuleaza secretia de acid, de pepsina si creste motilitatea gastrica E.
(pag. 607)
F2333178. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamica A.
Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptori B.
Receptorul insulinei are actiune intrinseca de protein hidrataza C.
Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulari D.
Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celular E.
(pag. 566)
F2333179. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Receptorii hormonali se afla intr-o stare dinamica A.
Nivelul hormonului in singe poate regla numarul de receptori B.
Receptorul insulinei are actiune intrinseca de hidrolaza C.
Receptorii pentru catecolamine sunt intracelulari D.
Agonistul este un compus care se leaga de receptor dar nu determina raspuns celular E.
(pag. 566)
980
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
981 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2333180. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Unitatile functionale ale tiroidei sunt foliculii tiroidieni A.
Hormonii tiroidieni sunt derivati iodurati ai tironinei B.
Biosinteza hormonilor tiroidieni se desfasoara in celulele tiroidiene si in coloid C.
Tireoglobulina este o proteina simpla D.
Coloidul tiroidian este o solutie concentrata de tiroxina E.
(pag. 586)
F2333181. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?
Precursor in sinteza de cortizol este numai progesterona A.
Secretia cortizolului este sub control hipotalamo-hipofizar B.
Cortizolul este transportat de transcortina in proportie de 70% si de15% de serum albumina C.
Cortizolul este hormonul cu cea mai puternica actiune mineral-corticoida D.
Cortizolul are actiune hiperglicemianta E.
(pag. 612)
F2333182. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Stimulul fiziologic al biosintezei si secretiei de insulina este glicemia A.
Receptorul insulinic are activitate protein-kinazica specifica pentru tirozina B.
Insulina stimuleaza toate caile de utilizare si depozitare a glucozei C.
Mesagerul secund al insulinei este GMPc D.
Insulina eate secretata de celulele alfa din insulele Langerhans E.
(pag. 598)
F2333183. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Glanda tiroida capteaza iodul printr-un proces activ, dependent de ATP A.
La nivel celular, hormonii tiroidieni actioneaza ca factori transcriptionali B.
Hormonii tiroidieni controleaza procesele oxidative mitocondriale prin care se obtine energie metabolica-
ATP si caldura
C.
Tiroida secreta T3 si mai putin T4 D.
Cel mai activ hormon tiroidian este T4 E.
(pag. 586)
F2333184. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
Interactiunea hormon receptor este asemanatoare interactiunii enzima substrat A.
Hormonul din singe isi poate regla numarul de receptori prin up-regulation sau down regulation B.
Hormonii steroizi au receptori membranari C.
Actiunea hormonilor peptidici si a catecolaminelor este mediata de un singur mesager secund intracelular D.
Proteinele G contin situsuri de legare a unor nucleotide, ca de exemplu GTP si ATP E.
(pag. 562)
F2333185. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Estrogenii sunt steroizi C18 cu caracter aromatic A.
Aromataza transforma androgenii in estrogeni B.
Estrogenii sunt transportati de sex hormon binding globulin C.
Dupa sinteza, hormonii ovarieni sunt depozitati in ovar D.
Catabolismul estrogenilor are loc predominant in ficat si rinichi E.
(pag. 622)
F2333186. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Functia adenohipofizei este reglata de catre peptide elaborate in diverse arii ale hipofizei A.
Eliberarea hormonilor hipotalamici este reglata prin mecanism feed- back de catre tropinele hipofizare B.
981
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
982 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Hormonii adenohipofizari sunt de natura lipidica C.
Hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara D.
Hipofiza este situata la baza creierului in saua turceasca E.
(pag. 624)
F2333187. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
Hormonul de crestere este sintetizat in celulele somatotrope A.
Actiunea hormonului de crestere este indirecta fiind mediata de IGF-1 si IGF-II sau somatomedine B.
La nivelul metabolismului glucidic, efectele hormonului de crestere sunt antagonice cu ale insulinei C.
Reglarea sintezei si secretiei de GH este controlata pozitiv de GH-RH D.
Hormonul de crestere creste retentia de calciu, magneziu,fosfat E.
(pag. 628)
F2533188. Calcitonina:
stimuleaz! resorbia osoas!; A.
determin! hipercalcemie $i hiperfosfatemie; B.
este o peptid! cu efect hipocalcemiant rapid $i tranzitoriu; C.
inhib! resorbia osoas!; D.
este principalul hormon paratiroidian. E.
(pag. 594 2)
F2533189. Referitor la ACt sunt adev$rate afirma#iile:
nu se afl! sub controlul sistemului nervos central; A.
la om, are $i activitate de hormon melanocitostimulator; B.
interacioneaz! cu receptori nucleari; C.
activeaz! etapa iniial! a steroidogenezei; D.
are ca mesager secund GMPciclic. E.
(pag. 627 2)
F2533190. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
calcitriolul contribuie la meninerea homeostaziei calciului intracelular; A.
ionii Ca2+ regleaz! contracia musculaturii striate $i secreiile endocrine $i exocrine; B.
ionii Ca2+ pot aciona independent de ali mesageri secunzi; C.
calciul funcioneaz! ca mesager secund numai mpreun! cu AMPc; D.
ionii Ca2+ au rol n diviziunea celular!. E.
(pag. 583, 592 2)
F2533191. Paratormonul:
are efect hipercalcemiant; A.
stimuleaz! eliberarea calciului din oase; B.
intensific! reabsorbia calciului $i a fosfailor la nivel renal; C.
intensific! eliminarea renal! a fosfailor; D.
are efecte mediate de AMPc. E.
(pag. 593, 594 2)
F2533192. Referitor la hormonii neurohipofizari sunt adev$rate afirma#iile:
estrogenii cresc receptivitatea uterului pentru oxitocin!; A.
secreia de vasopresin! este stimulat! de hiperosmolaritate; B.
oxitocina determin! contracia musculaturii uterine; C.
progesterona cre$te receptivitatea uterului pentru oxitocin!; D.
oxitocina determin! contracia celulelor mioepiteliale din jurul alveolelor mamare. E.
(pag. 631 2)
982
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
983 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2533193. Referitor la noradrenalin$ sunt adev$rate afirma#iile:
se sintetizeaz! numai n medular!; A.
se sintetizeaz! $i n celule cromafine ectopice; B.
dopamina este intermediar al procesului de biosintez! a acesteia; C.
aciunea sa este mediat! de receptori cuplai numai cu AMPc; D.
se metabolizeaz! cu formare de acid vanilmandelic. E.
(pag. 609, 610 2)
F2533194. Referitor la testosteron$ sunt adev$rate afirma#iile:
este un C19 steroid, ca $i androstendiona; A.
se transform! n dihidrotestosteron! sub aciunea unei 5)-reductaze NADPH dependente; B.
este depozitat n testicul de c!tre o SHBG (sex hormone binding globulin); C.
produ$ii de catabolism se elimin! sub form! de glucurono sau sulfoconjugai; D.
se transform! n progesteron! sub aciunea aromatazei. E.
(pag. 619, 621, 622 2)
F2533195. Preciza#i afirma#iile adev$rate:
androgenii stimuleaz! biosinteza proteic!; A.
ACt stimuleaz! sinteza de testosteron!; B.
hormonul luteinizant stimuleaz! sinteza de testosteron! n celulele interstiiale; C.
FSH controleaz! spermatogeneza; D.
aciunea dihidrotestosteronei este mediat! de receptori intracelulari. E.
(pag. pag. 621 2)
F2533196. Aldosterona:
se sintetizeaz! numai n zona glomerulosa a suprarenalei; A.
se sintetizeaz! n zona intern! a suprarenalei; B.
pentru sinteza sa este necesar! hidroxilarea $i dehidrogenarea grupei C18; C.
secreia sa este controlat! de renina sintetizat! n aparatul juxtaglomerular; D.
sc!derea kalemiei stimuleaz! secreia acesteia. E.
(pag. 612, 615, 617 2)
F2533197. Progesterona:
este un C18 steroid; A.
este intermediar important n sinteza hormonilor steroizi; B.
circul! prin snge legat! de o globulin!; C.
se elimin! n urin! sub form! de pregnandiol glucuronoconjugat; D.
se sintetizeaz! sub aciunea aromatazei. E.
(pag. 622, 623 2)
F2533198. Men#inerea glicemiei n perioadele interprandiale este realizat$ prin:
secreia redus! a insulinei; A.
glicogenoliz!; B.
secreia redus! a glucagonului; C.
lipoliz! redus!; D.
gluconeogenez!; E.
(pag. 601, 602, 616 2)
F2533199. Referitor la hormonul de cretere (GH) sunt adev$rate afirma#iile:
controleaz! sinteza somatomedinelor n ficat; A.
agoni$tii ( adrenergici reduc secreia de GH; B.
983
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
984 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
aciunea metabolic! a GH converge spre procesele catabolice intensificate la organismele n cre$tere; C.
faciliteaz! transportul aminoacizilor; D.
antagoni$tii ) adrenergici intensific! sinteza de GH. E.
(pag. 628 2)
F2533200. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
afinitatea receptorilor pentru hormoni este mare pentru orice concentraie a hormonului; A.
interaciunea hormon receptor prezint! fenomenul de saturaie; B.
se nume$te antagonist un compus care se leag! la receptorul hormonal neproductiv; C.
r!spunsul la insulin!, hormon de cre$tere, glucagon se caracterizeaz! prin fenomen de down regulation; D.
receptorii pentru factorii de cre$tere sunt protein fosfataze. E.
(pag. 565, 566 - 2)
F2533201. Care din urm$toarele afirma#ii sunt false?
receptorii pentru acetilcolin! se clasific! n nicotinici $i muscarinici A.
proteinele fotoreceptoare din retin! au receptori de tip colinergic; B.
tiroxina $i calcitriolul au receptori nucleari; C.
receptorul pentru insulin! are un domeniu extracelular cu aciune protein kinazic!; D.
complexele hormon receptor se leag! toate la acela$i HRE (hormone responsive element). E.
(pag. 567, 569, 570 2)
F2533202. Preciza#i afirma#iile adev$rate:
diacilglicerolul (DAG) activeaz! protein kinaza A; A.
AMPciclic activeaz! protein kinaza A; B.
inozitoltrifosfatul (IP3) determin! cre$terea concentraiei Ca2+ citoplasmatic; C.
complexul Ca calmodulin! inhib! pompa de calciu din membrana plasmatic!; D.
acetilcolina legat! la receptorii muscarinici are ca mesager secund AMPciclic. E.
(pag. 577, 583 2)
F2533203. Hormonii tiroidieni:
sunt derivai iodurai ai aminoacidului ipotetic tironina; A.
tiroxina are timp de njum!t!ire mai mic dect T3; B.
circul! prin snge legai de tireoglobulin!; C.
rT3 rezultat prin deiodurare este biologic inactiv; D.
sunt importani pentru dezvoltarea fetal! $i postnatal!. E.
(pag. 586, 589 2)
F2533204. Care din urm$toarele afirma#ii sunt adev$rate?
receptorii ( adrenergici sunt cuplai cu proteine Gi; A.
factorul secretat de celulele atriale stimuleaz! guanilat ciclaza din celulele int!; B.
legarea acetilcolinei la receptorii nicotinici determin! efecte mediate de IP3; C.
vasopresina activeaz! proteinkinaza A; D.
AMPc determin! conversia unor proteine hepatice n formele defosforilate. E.
(pag. 581, 631 - 2)
F2533205. Insulina:
stimuleaz! lipaza hormonsensibil!; A.
influeneaz! transcrierea genelor; B.
are aciune anticetogenic!; C.
induce sinteza glicogen fosforilazei; D.
induce sinteza de glucokinaz!. E.
(pag. 601, 602, 603 2)
984
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
985 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2633206. Prezint$ circuit enterohepatic:
Cloropiramina A.
Terfenadina B.
Astemizolul C.
Loratadina D.
Clorfenoxamina E.
(pag. 112)
F2633207. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt:
Tulbur!ri digestive A.
Deprimarea SNC (somnolen!, sedare, confuzie) B.
Hiposalivaie C.
Staz! la nivel biliar D.
Sc!derea imunit!ii datorit! mpiedic!rii reaciei antigen-anticorp E.
(pag. 113)
F2633208. Antihistaminicele H1:
Sunt utile ca medicaie simptomatic! n alergii A.
Se opun reaciei antigen-anticorp B.
Modific! mai ales tulbur!rile de permeabilitate capilar! C.
Se utilizeaz! n edem angioneurotic, afeciuni pruriginoase D.
Se utilizeaz! n criza de astm! E.
(pag. 113-114)
F2633209. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:
Alcoolului A.
Progesteronului B.
Reserpinei C.
Opioidelor D.
Androgenilor E.
(pag. 114)
F2633210. Sunt antihistaminice H1-blocante:
Prometazina A.
Clorpromazina B.
Proclorperazina C.
Alimemazina D.
Clemastina E.
(pag. 114-115)
F2633211. Prometazina:
Are efect sedativ foarte intens A.
Are efect antiemetic, anticolinergic B.
Are efect alfa-adrenolitic C.
Este contraindicat! n st!ri depresive D.
La nivel central, are efect excitant E.
(pag. 114-115)
F2633212. Prometazina are urm$toarele efecte secundare:
Astenie A.
Somnolen! B.
985
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
986 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Ameeli C.
Hipersalivaie D.
Bronhoconstricie E.
(pag. 115)
F2633213. Clorfenoxamina:
Este un antihistaminic A.
Are efecte anticolinergice centrale B.
Este contraindicat! n adenomul de prostat! C.
Are efecte colinergice centrale D.
Este contraindicat! n glaucom E.
(pag. 116)
F2633214. Clemastina:
Este cel mai potent antihistaminic A.
Are timp de njum!t!ire scurt B.
Are efecte sedative slabe C.
Efectul unei doze dureaz! 8-12 ore D.
Produce excitaie central! marcat! E.
(pag. 116)
F2633215. Astemizolul:
Nu are efect sedativ A.
Se administreaz! n posologie unic! B.
Nu are efect anticolinergic C.
Are timp de njum!t!ire scurt D.
Are efecte dopaminergice E.
(pag. 119)
F2633216. Secre#ia hormonului de cretere (GH) este stimulat$ de:
Somatostatin! (GH-RIH); A.
GH-RH hipotalamic; B.
Stress; C.
Hiperglicemie; D.
Estrogeni. E.
(pag. 629)
F2633217. Care din afirma#ii sunt incorecte:
Renina $i enzima de conversie transform! angiotensinogenul n angiotensina II; A.
Hipokalemia stimuleaz! secreia de aldosteron; B.
Corticosteroizii stimuleaz! gluconeogeneza hepatic!; C.
Asupra metabolismului proteic corticosteroizii au efect anabolic; D.
Androgenii sunt steroizi cu 21 atomi de carbon. E.
(pag. 616-618)
F2633218. Selecta#i afirma#iile care sunt corecte:
Vasopresina este nonapeptid ciclic antidiuretic; A.
Receptorii hormonali membranari sufer! fenomenul de up $i down regulation, in funcie de concentratia
plasmatic! a hormonului;
B.
Fosfodiesteraza amplific! aciunea cAMP; C.
Hormonii adenohipofizari sunt trophormoni; D.
Corticotropina se formeaz! n hipotalamus. E.
986
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
987 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 630,566,624)
F2633219. Care din hormonii enumera#i prezint$ efect hiperglicemiant:
Glucagonul; A.
Insulina; B.
Hormonii androgeni; C.
Hormonul somatotrop; D.
Hormonii glucocorticoizi. E.
(pag. 604,628,616)
F2633220. Afirma#iile incorecte cu privire la hormonul tireotrop (TSH) sunt:
Are ca precursor pro-opiomelanocortina; A.
Controleaz! toate etapele de biosintez! ale hormonilor tiroidieni (T3 $i T4); B.
Acioneaz! prin sistemul adenilatciclaz!-cAMP; C.
Are o structur! lipoproteic!; D.
Cre$terea concentraiei de T3 $i T4 determin! in hipotalamus sinteza unui factor inhibitor. E.
(pag. 626,629)
F2633221. Care afirma#ii sunt corecte:
Somatostatina este un hormon endocrin si paracrin; A.
Somatotropina se formeaz! din proopiomelanocortin!; B.
AC-ul stimuleaz! sinteza de glucocorticoizi n corticosuprarenal!; C.
Dopamina inhib! sinteza $i eliberarea prolactinei; D.
Serotonina este 5-hidroxitriptofanul. E.
(pag. 563,627,629)
F2633222. Care din hormonii enumera#i au receptori membranari:
Cortizolul; A.
Adrenalina; B.
Glucagonul; C.
Angiotensina II; D.
Progesteronul. E.
(pag. 574)
F2633223. Indica#i care din hormonii enumera#i reac#ioneaz$ cu proteina Gi cu sc$derea cAMP-ului:
Glucagonul; A.
Corticotropina; B.
Adrenalina (prin receptorii alfa2) ; C.
Somatostatina; D.
Angiotensina II. E.
(pag. 574)
F2633224. Care din afirma#iile referitoare la insulin$ sunt corecte:
Activeaz! adenilatciclaza; A.
Activeaz! fosfodiesteraza; B.
Are structur! polipeptidic! monocatenar!; C.
Este secretat! ca r!spuns la hiperglicemie; D.
Are receptori ce conin domenii cu activitate proteinkinazic!. E.
(pag. 598-603)
F2633225. Indica#i afirmatiile corecte referitoare la para#ormon:
Are aciune hipocalcemiant!; A.
987
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
988 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Scade excreia renal! a calciului $i stimuleaz! absorbia intestinal!; B.
Inhib! resorbia osoas!; C.
Acioneaz! prin cre$terea cAMP; D.
Acioneaz! asupra cromatinei nucleare n celulele inta activnd transcrierea unor gene. E.
(pag. 574,593)
F2633226. Indica#i care afirma#ii nu sunt corecte:
AC-ul stimuleaz! secreia glucocorticoizilor; A.
Aldosteronul este secretat de zona fasciculat! a corticosuprarenalei; B.
Medulosuprarenala produce catecolamine; C.
TSH-ul controleaz! sinteza $i secreia hormonilor tiroidieni; D.
Calcitonina are receptori intracelulari influentnd transcripia unor gene. E.
(pag. 612,574)
F2633227. Care din hormonii enumera#i nu au receptori pe suprafa#a membranelor celulare:
Corticosteroizii; A.
Adrenalina; B.
Estradiolul; C.
Paraormonul; D.
Calcitriolul. E.
(pag. 571)
F2633228. Indica#i care afirma#ii sunt corecte cu privire la cAMP:
Activeaz! proteinkinaza C; A.
Produce disocierea subunit!ilor reglatoare ale proteinkinazei A; B.
Activeaz! proteinkinaza A prin fosforilare; C.
Reprezint! mesagerul secund; D.
Se leag! de proteina G. E.
(pag. 573,578)
F2633229. Care hormoni intervin n metabolismul fosfo-calcic:
Glucagonul; A.
Paraormonul; B.
Calcitriolul; C.
Calcitonina; D.
Insulina. E.
(pag. 592)
F2633230. Indica#i afirma#iile incorecte:
Complexul alfa-s-GTP din structura proteinkinazei A activeaz! adenilatciclaza; A.
Proteina Gp se cupleaz! cu fosfolipaza C; B.
Receptorii insulinei sunt tetrameri de tipul alfa2 beta2; C.
Situsurile de legare a insulinei se g!sesc pe subunit!tile alfa; D.
Fosfodiesteraza cre$te concentraia de cAMP. E.
(pag. 579,578)
F2633231. Mecanismul de ac#iune al hormonilor polipeptidici se caracterizeaz$ prin urm$toarele:
Hormonul p!trunde liber prin membrana celulelor int!; A.
Hormonul se fixeaz! pe un receptor specific de pe membrana celulelor int!; B.
Hormonul interacioneaz! cu un receptor citoplasmatic $i apoi unul nuclear; C.
Hormonul legat de receptorul membranar $i proteinele Gs activeaz! adenilat cilaza; D.
cAMP-ul constituie al 2-lea mesager. E.
988
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
989 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 572, 578)
F2633232. Selecta#i afirma#iile incorecte n leg$tur$ cu hormonul de cretere (GH):
Stimuleaz! biosinteza proteinelor; A.
Stimuleaz! lipoliza; B.
Cre$te metabolizarea glucozei n esuturi; C.
Inhib! gluconeogeneza hepatic!; D.
Este un polipeptid format din 191 resturi aminoacidice E.
(pag. 628)
F2633233. Reglarea sintezei i eliber$rii hormonului de cretere (GH) se realizeaz$ astfel:
Somatostatina (GH-RIH) hipotalamic! are efect inhibitor; A.
GH-RH hipotalamic cu efect inhibitor; B.
Somatomedina C are efect inhibitor; C.
GH circulant inhib! propria secreie; D.
Hiperglicemia stimuleaz! secreia de GH. E.
(pag. 628, 629)
F2633234. Alege#i afirma#iile corecte n leg$tur$ cu prolactina:
Este o protein! format! din 199 resturi aminoacidice; A.
Se formeaz! n celulele lactotrope din hipotalamus; B.
Controleaz! iniierea $i ntreinerea lactaiei; C.
Dopamina activeaz! sinteza $i secreia; D.
Se formeaz! din pro-opiomelanocortin!. E.
(pag. 628-629)
F2633235. Ac#iunea insulinei asupra metabolismului glucidic se manifest$ prin:
Cre$terea permeabilit!ii membranei celulare pentru glucoz!; A.
Inhibarea gluconeogenezei hepatice; B.
Stimularea glicogenolizei; C.
Inducerea sintezei fosfoenolpiruvat carboxilazei hepatice; D.
Inducerea sintezei glucokinazei. E.
(pag. 601)
F2633236. Ac#iunea insulinei asupra metabolismului lipidic i proteic se manifest$ prin:
Inhibarea lipolizei $i stimularea lipogenezei; A.
Stimularea lipolizei $i inhibarea lipogenezei; B.
Stimularea biosintezei proteinelor; C.
Inhibarea lipazei hormon sensibil!; D.
Intensificarea cetogenezei. E.
(pag. 602-603)
F2633237. Selecta#i afirma#iile corecte privind insulina:
Are structur! polipeptidic! monocatenar!; A.
Conine n structur! 3 puni disulfurice; B.
Este sintetizat! sub forma unui precursor (pre-pro-insulin!); C.
Insulina conine 31 resturi de aminoacizi; D.
Transformarea proinsulinei n insulin! are loc n aparatul Golgi. E.
(pag. 598-599)
F2633238. Secre#ia de insulin$ este influen#at$ astfel:
Hiperglicemia stimuleaz! secreia; A.
989
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
990 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Somatostatina, produs! de celule D din pancreas, inhib! secreia; B.
Polipeptidul gastric inhibitor (GIP) inhib! secreia; C.
Aminoacizii (Arg, Lys, Leu) stimuleaz! secreia; D.
Adrenalina stimuleaz! secreia. E.
(pag. 600)
F2633239. Alege#i afirma#iile incorecte referitoare la insulin$:
Receptorii insulinici posed! domenii cu activitate proteinkinazic!; A.
Inhib! cAMP-fosfodiesteraza; B.
Determin! cre$terea concentraiei cAMP-ului; C.
Este secretat! ca r!spuns la hipoglicemie; D.
Inhib! glicogen fosforilaza. E.
(pag. 600-601)
F2633240. Care afirma#ii sunt corecte privind glucagonul:
Este sintetizat de celule din insulele Langerhans ale pancreasului; A.
Are efect hiperglicemiant; B.
Are o structur! polipeptidic! cu 2 puni disulfurice; C.
Este sintetizat sub form! de precursor; D.
Hiperglicemia stimuleaz! secreia de glucagon. E.
(pag. 603-604)
F2633241. Ac#iunea metabolic$ a glucagonului se realizeaz$ prin:
Activarea sistemului adenilat ciclaz!-cAMP; A.
Stimularea gluconeogenezei hepatice; B.
Activarea glicolizei; C.
Activarea -oxid!rii acizilor gra$i, n hepatocite; D.
Activarea transform!rii glucozei n acizi gra$i. E.
(pag. 604)
F2633242. Mecanismul biochimic de ac#iune al para#ormonului se manifest$ prin urm$toarele:
La nivel intestinal favorizeaz! absorbia calciului; A.
Inhib! 1alfa-hidroxilaza renal! B.
Favorizeaz! resorbia osoas! cu eliberarea ionilor de calciu $i fosfat; C.
La nivel renal cre$te reabsorbia calciului $i favorizeaz! eliminarea fosfailor; D.
Inhib! resorbia osoas!. E.
(pag. 593-594)
F2633243. Selecta#i care dintre afirma#ii nu sunt corecte:
Hormonul paratiroidian (P) are aciune hipocalcemiant!; A.
Eliberarea P-ului este stimulat! de hipocalcemie; B.
Calcitonina inhib! resorbia osoas!; C.
Calcitriolul acioneaz! prin intermediul receptorilor membranari $i a sistemului adenilat ciclaz!-cAMP; D.
Calcitriolul reprezint! 24,25-dihidroxicalciferol. E.
(pag. 593, 595-597)
F2633244. Enzima care transform$ noradrenalina n adrenalin$:
Se nume$te feniletanolamino-N-metil transferaz!; A.
Are ca $i coenzim! N10-metil-tetrahidrofolic; B.
Este indus! de cortizol; C.
Este localizat! n celulele cromafine din medulosuprarenal!; D.
Are o localizare ubicuitar!. E.
990
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
991 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 609)
F2633245. Mecanismul biochimic de ac#iune al adrenalinei se manifest$ astfel:
Activeaz! glicogen fosforilaza; A.
Activeaz! glicogen sintetaza; B.
Stimuleaz! lipoliza; C.
Prin intermediul -receptorilor adrenergici, activeaz! adenilat ciclaza; D.
Acioneaz! prin intermediul cGMP E.
(pag. 610)
F2633246. Selecta#i afirma#iile incorecte referitor la adrenalin$:
Biosinteza are loc din tiramin!; A.
Timpul de njum!t!ire este scurt (t1/2 = 10-30 secunde); B.
Produ$ii de catabolizare se elimin! n cantit!i foarte mici n feocromocitom; C.
Acioneaz! prin intermediul receptorilor membranari cu activitate proteinkinazic!; D.
Receptorii alfa-2 se cupleaz! cu proteina Gi cu inhibarea sistemului adenilat ciclaz!-cAMP. E.
(pag. 609-610)
F2633247. Hormonii glucocorticoizi se caracterizeaz$ prin:
Sunt sintetizai n zona glomerular! a corticosuprarenalei; A.
Sunt C21 steroizi; B.
Cortizolul are la C17 o grupare -OH; C.
Biosinteza porne$te din colesterol; D.
t1/2 este de 10-30" E.
(pag. 612-614)
F2633248. Care din hormonii enumera#i are un -OH la atomul de carbon din pozi#ia 11
Cortizol; A.
Corticosteron; B.
Progesteron; C.
Aldosteron; D.
Pregnenolon. E.
(pag. 614)
F2633249. Ac#iunile metabolice ale glucocorticoizilor se manifest$ astfel:
Acioneaz! prin intermediul receptorilor intracelulari; A.
Stimuleaz! gluconogeneza hepatic!; B.
Reprim! enzimele cheie ale gluconeogenezei; C.
Inhib! lipoliza n esutul adipos periferic; D.
Inhib! fosfolipaza A2, sc!znd producia de prostaglandine $i leucotriene. E.
(pag. 616)
F2633250. Progesterona se caracterizeaz$ prin:
Se sintetizeaz! din colesterol; A.
Este un intermediar comun n biosinteza hormonilor steroidici; B.
Este un derivat al androsteronului; C.
La gravide este sintetizat! n cantit!i mari n placent!; D.
Forma circulant! este nelegat! de proteine transportoare. E.
(pag. 622-623)
F2633251. n leg$tur$ cu receptorii insulinici care afirma#ii nu sunt corecte:
Poriunea citoplasmatic! a subunit!ii alfa manifest! activitate tirozinkinazic!; A.
991
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
992 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Lanurile alfa ale receptorului au localizare intracelular!; B.
Receptorul insulinei este fosforilat la cte 2 resturi de Tyr din fiecare lan ; C.
Situsul de legare a insulinei este localizat la capetele N-terminale ale lanurilor alfa; D.
Lanurile alfa $i beta sunt legate prin puni disulfurice. E.
(pag. 569)
F2633252. Aldosteronul se caracterizeaz$ prin:
Este un derivat al pregnanului; A.
Este un derivat al androstanului; B.
Se formeaz! din corticosteron! printr-o hidroxilare $i dehidrogenare la metilul din C18; C.
Aciunea principal! se manifest! asupra metabolismului glucidic; D.
Este produs n zona fasciculat! a cortexului suprarenal. E.
(pag. 612-615)
F2633253. Selecta#i afirma#iile corecte privind aldosteronul:
La nivel renal, determin! retenia ionilor Na+ $i eliminarea ionilor de K+; A.
Retenia de Na+ antreneaz! eliminarea apei; B.
Hiperkalemia $i angiotensina II stimuleaz! eliberarea de aldosteron din cortiosuprarenal!; C.
Hipokalemia inhib! secreia de aldosteron din cortexul suprarenal; D.
Angiotensina II se formeaz! direct din angiotensinogen sub aciunea enzimei de conversie. E.
(pag. 616-617)
F2633254. n leg$tur$ cu hormoni steroidici care afirma#ii sunt incorecte:
Cre$terea concentraiei de K+ n plasm! stimuleaz! secreia de aldosteron; A.
Deshidratarea organismului inhib! eliberarea de renin!; B.
Enzima de conversie este o transferaz!; C.
17-alfa-hidroxi progesteronul este un intermediar n biosinteza testosteronului; D.
FSH stimuleaz! secreia de testosteron n celulele interstiiale. E.
(pag. 617, 618, 621.)
F2633255. n leg$tur$ cu biosinteza hormonilor tiroidieni alege#i afirma#iile incorecte:
Ionul de iodura din plasm! este captat de tiroid! printr-un transport activ; A.
Ionul de iodura din tiroid!, iodureaz! resturile de Tyr din structura tireoglobulinei; B.
Biosinteza hormonilor tiroidieni este controlat! de TSH; C.
Tiroida sintetizeaz! n principal T3 $i puin T4; D.
La nivel celular acioneaz! numai T3. E.
(pag. 587-589)
F2633256. Oxitocina:
Se mai nume$te $i hormon antidiuretic; A.
Este un nonapeptid avnd n structur! o punte disulfidic!; B.
Contract! musculatura neted! din uter; C.
Este sintetizat! de neurohipofiz!; D.
Stimuleaz! secreia de lapte. E.
(pag. 630)
F2633257. Hormonii tiroidieni se caracterizeaz$ prin:
Cresc metabolismul bazal; A.
Acioneaz! prin intermediul receptorilor intracelulari influennd transcrierea unor gene specifice. B.
Nu influeneaz! biosinteza enzimelor mitocondriale; C.
Controleaz! metabolismul oxidativ, procesele de ardere, au aciune calorigen!; D.
Produc cre$terea cAMP-ului. E.
992
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
993 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 591-592)
F2633258. n leg$tur$ cu vasopresina selecta#i afirma#iile incorecte:
Vasopresina este un nonapeptid antidiuretic; A.
Cre$terea osmolarit!ii plasmei stimuleaz! secreia de vasopresin!; B.
Hemoconcentrarea suprim! secreia de vasopresin!; C.
Este sintetizat! n adenohipofiz!; D.
t1/2 este scurt (2-4 minute). E.
(pag. 630-631)
F2633259. Pro-opiomelanocortina este precursorul:
Hormonului melanocito-stimulator (MSH); A.
Somatostatinei; B.
AC-ului; C.
Lipotropinei; D.
Hormonului de cre$tere. E.
(pag. 626)
F2633260. Indica#i hormonii sau mecanismele care influen#eaz$ secre#ia de hormoni corticosuprarenali:
AC $i TSH; A.
Corticotropina; B.
Tireotropina; C.
Sistemul renin!-angiotensin!; D.
FSH. E.
(pag. 627, 617)
F2633261. Indica#i care afirma#ii nu sunt corecte:
Melatonina este un antagonist al MSH-ului; A.
MSH-ul este secretat de hipotalamus; B.
MSH-ul are o structur! asem!n!toare pe o anumit! poriune cu AC-ul; C.
MSH-ul inhib! activitatea melanocitelor; D.
Melatonina este 5-hidroxitriptamina. E.
(pag. 627, 632)
F2633262. Proteinele G se caracterizeaz$ prin:
Au structur! trimeric! (alfa, beta, gama); A.
Proteinele Gs $i Gi se cupleaz! cu adenilat ciclaza; B.
Dimerul beta, gamma-GTP reprezint! forma activ!; C.
Proteinele Gp cupleaz! receptorii hormonali cu sistemul efector al fosfolipazei C; D.
Se g!sesc distribuite intracelular. E.
(pag. 575)
F2633263. n leg$tur$ cu proteinele G selecta#i afirma#iile care nu sunt corecte:
Activarea receptorului prin cuplare cu hormonul $i proteina Gs determin! inhibarea adenilat ciclazei; A.
Subunitatea alfa-s schimb! GDP cu GTP, se disociaz! de beta, gama $i activeaz! adenilat ciclaza; B.
Proteinele Gp, respectiv subunitatea alfa-p activeaz! fosfolipaza C; C.
Hormonii ai c!ror receptori sunt cuplai cu proteinele Gi, determin! cre$terea concentraiei de cAMP; D.
Complexul H-R-prot Gs, activeaz! direct proteinkinaza A prin fosforilare. E.
(pag. 574, 575.)
F2633264. Mesageri secunzi sunt:
AMP; A.
993
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
994 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
AMP-ciclic; B.
Adenilat ciclaza; C.
GMP-ciclic; D.
Diacilglicerolul (DAG) $i inozitoltrifosfatul (IP3). E.
(pag. 573)
F2633265. n leg$tur$ cu sistemul hormonal afirma#iile incorecte sunt:
Receptorii hormonali pot fi reglai de concentraia sanguin! a hormonului caracteristic; A.
Receptorii hormonali au localizare exclusiv membranar!; B.
Somatostatina acioneaz! numai paracrin; C.
Hormonii endocrinotropi inhib! secreia unor glande endocrine; D.
Legarea adrenalinei de receptorii alfa2 scade concentraia de cAMP. E.
(pag. 564, 563, 624)
994
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
995 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 34
Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1234001. Alegeti din enunturile urmatoare pe cel care se refera la parametrii care definesc
biodisponibilitatea medicamentelor:
cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceutica A.
concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozei B.
volumul de distributie C.
cantitatea biotransformata in metabolit activ D.
cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtie E.
(pag. 157-194, [8])
F1234002. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la cedarea substantei medicamentoase din forma
farmaceutica administrata pe o cale de administrare:
structura sa chimica A.
timpul de injumatatire biologica B.
doza administrata C.
variabilele de formulare si tehnologia de preparare D.
caracteristicile ambalajului primar E.
(pag. 157-194, [8])
F1234003. Care sunt proprietatile fizico-chimice ale unei substante medicamentoase care pot influenta
biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata:
cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmatice A.
pKa si coeficientul de repartitie lipide/apa B.
volumul de distributie si clearance-ul C.
clearanceul total D.
constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminarii E.
(pag. 157-194, [8])
F1234004. Cum se defineste in acceptia europeana, un medicament care contine aceeasi entitate
terapeutica (substanta medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta, al
inventatorului, prin forma chimica, prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta
medicamentoasa:
echivalent farmaceutic A.
alternativ farmaceutic B.
bioechivalent C.
echivalent terapeutic D.
variatie simpla E.
(pag. 119, [7])
F1234005. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii
cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase A.
scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta B.
cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal C.
solubilizarea micelara D.
995
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
996 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
stimularea secretiei biliare E.
(pag. 157-194, [8])
F1234006. Starea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate
influenta viteza de dizolvare
polimorfismul A.
pKa B.
forma de sare sau ester C.
coeficientul de difuziune D.
starea anhidra E.
(pag. 157-194, [8])
F1334007. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se
realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen:
folosirea de cosolventi A.
solubilizare micelara B.
complexare C.
modificarea structurii chimice D.
hidrotropie E.
(pag. 423)
F1434008. Obiectivul formularii medicamentelor consta in:
conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect
terapeutic previzibil
A.
conferirea unor calitati nereproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect
terapeutic previzibil
B.
conferirea unor calitati reproductibile pe scara restransa, astfel incat medicamentul sa produca un efect
terapeutic previzibil
C.
conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca un efect
terapeutic imprevizibil
D.
conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa nu produca un
efect terapeutic previzibil
E.
(pag. 386, [7])
F1534009. Alegerea c$ii de administrare depinde de:
forma anhidr! a substanei medicamentoase A.
forma hidratat! a substanei medicamentoase B.
biodisponibilitatea substanei medicamentoase C.
doza substanei medicamentoase D.
formele polimorfe E.
(pag. 73, [8])
F1534010. Condi#iile pe care trebuie s$ le ndeplineasc$ substan#ele auxiliare folosite n formele
farmaceutice cu eliberare imediat$ sunt:
inerie A.
biocompatibilitate B.
biodegradabilitate C.
antigenitate D.
toate variantele de mai sus E.
(pag. 74, [8])
F1534011. Dac$ pentru anumite preparate farmaceutice forma fizic$ final$ este cea solid$, cele mei
ntlnite tipuri de formulare sunt:
soluie A.
996
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
997 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
crme B.
comprimate C.
unguente D.
spray E.
(pag. 73, [8])
F1534012. Formularea unui medicament nu determin$:
compoziia calitativ! a sa A.
compoziia cantitativ! a sa B.
cantit!ile aproximative ale fiec!rui component C.
cantit!ile exacte ale substanelor medicamentoase D.
cantit!ile exacte ale substanelor auxiliare E.
(pag. 72, [8])
F1534013. n formularea medicamentelor intervin urm$torii factori cu excep#ia:
substanei medicamentoase A.
substanelor auxiliare B.
formei farmaceutice C.
materialelor de condiionare D.
fabricii produc!toare E.
(pag. 72, [8])
F1534014. Principalele forme farmaceutice destinate administr$rii orale sunt:
supozitoare A.
unguente B.
linimente C.
sisteme transdermice D.
comprimate E.
(pag. 73, [8])
F1634015. Biodisponibilitatea absoluta compara forma farmaceutica cu o forma administrata:
pe cale orala A.
pe cale intravenoasa B.
pe cale nazala C.
pe cale rectala D.
pe cale perorala E.
(pag. 119)
F1634016. Ce se ntelege prin "randomizare"?
administrarea de placebo A.
comparatia efectelor obtinute pe grupe de bolnavi tratati paralel B.
studii clinice controlate C.
alegerea la ntmplarea bolnavilor D.
cercetare ncrucisata E.
(pag. 109)
F1634017. Cea mai precisa, sensibila si reproductibila modalitate de evaluare a bioechivalentei:
test in vivo la animal A.
test in vitro B.
test in vivo pe subiecti umani, masurnd concentratia substantei active n snge n functie de timp C.
test in vivo la om masurnd un efect farmacologic intens corespunzazor substantei active n functie te timp D.
determinari clinice comparative E.
997
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
998 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 123)
F1634018. Din cte etape este alcatuit studiul clinic al unui nou medicament?
trei A.
patru B.
cinci C.
doua D.
zece E.
(pag. 108)
F1634019. n general se considera bioechivalente doua formulari a caror viteza si marime a absorbtiei
nu difera cu mai mult de:
5% A.
10% B.
20% C.
0,5% D.
1% E.
(pag. 136)
F1634020. Numarul de subiecti la studii de bioechivalenta nu poate fi mai mic dect:
25 A.
20 B.
6 C.
12 D.
10 E.
(pag. 125)
F2134021. Care din urmatoarele substante auxiliare actioneaza datorita tensiunii de vapori ?
plasticizanti A.
hidrofobizanti B.
emulgatori C.
agenti propulsori D.
solubilizanti E.
(pag. (8) 78)
F2134022. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia:
substantei medicamentoase si a substantelor auxiliare A.
formei farmaceutice B.
caii de administrare C.
procedeului de fabricatie D.
cronofarmacocineticii substantei medicamentoase E.
(pag. 72 - 73, [7])
F2134023. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia:
substantei medicamentoase si a substantelor auxiliare A.
formei farmaceutice B.
caii de administrare C.
procedeului de fabricatie D.
cronofarmacocineticii substantei medicamentoase E.
(pag. 72 - 73, [7])
F2134024. Pentru medicamentele administrate pe cale orala, studiile de biodisponibilitate sunt
necesare totdeauna, cu exceptia cazului cand:
998
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
999 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
produsul este cu eliberare imediata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta, cu o absorbtie sub
70 % sau cu o eliminare presistemica mai mare de 70 %
A.
produsul este cu eliberare imediata si contine o substanta cunoscuta cu viteza de dizolvare mica sau care
prezinta instabilitate
B.
produsul este cu eliberare modificata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta C.
produsul este cu eliberare modificata si contine o substanta medicamentoasa cunoscuta cu domeniu
terapeutic larg
D.
produsul contine o noua substanta medicamentoasa E.
(pag. 121, [7])
F2134025. Agentii tensioactivi pot influenta biodisponibilitatea substantei active prin urmatoarele, in
afara de:
favorizarea umectarii A.
includerea in micele B.
modificarea timpului de evacuare din stomac C.
modificarea permeabilitatii celulare D.
micsorarea constantei dielectrice a mediului E.
(pag. 191, [8])
F2134026. Un polimorf metastabil al unei substante farmaceutice se diferentiaza de forma cristalina
stabila prin aceea ca prezinta:
un continut mai mic de energie libera A.
viteza mai mica de dizolvare in apa B.
un continut mai mare in energie libera C.
biodisponibilitate inferioara D.
stabilitate mai mare E.
(pag. 188, [8])
F2134027. Prin micronizarea substantei medicamentoase se mareste atat biodisponibilitatea cat si
toleranta comprimatelor care contin urmatoarele substante active, cu exceptia celor cu:
griseofulvina A.
aspirina B.
nitrofurantoina C.
sulfametin D.
digoxina E.
(pag. 187, [8])
F2234028. Care este elementul esential in etapa biofarmaceutica , dupa administrarea medicamentului
mentinerea integritatii formei farmaceutice A.
dizolvarea substantei medicamentoase B.
evitarea efectului primului pasaj intestinal C.
absorbtia D.
metabolizarea E.
(pag. I.Popovici, 164)
F2234029. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la posibilitatea influentarii cedarii substantei
medicamentoase din forma farmaceutica administrata pe o cale de administrare
structura receptorilor biologici A.
timpul de injumatatire biologica B.
doza administrata C.
variabilele de formulare si tehnologia de preparare D.
caracteristicile ambalajului primar E.
(pag. I.Popovici,163)
999
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1000 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2234030. Care dintre enunturile urmatoare se refera la parametrii care definesc biodisponibilitatea
medicamentelor
cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceutica A.
concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozei B.
volumul de distributie C.
cantitatea biotransformata in metabolit activ D.
cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtie E.
(pag. I.Popovici,178)
F2234031. Care sunt proprietatile fizico-chimice ale unei substante medicamentoase care pot influenta
biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata
cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmatice A.
pKa si coeficientul de repartitie lipide/apa B.
volumul de distributie si clearance-ul C.
clearanceul total D.
constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminarii E.
(pag. I.Popovici,186)
F2234032. Care este influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii
cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase A.
scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta B.
cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal C.
solubilizarea micelara D.
stimularea secretiei biliare E.
(pag. I.Popovici,186)
F2234033. Care este proprietatea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice
care poate influenta viteza de dizolvare
polimorfismul A.
pKa B.
forma de sare sau ester C.
coeficientul de difuziune D.
starea anhidra E.
(pag. I.Popovici,186)
F2234034. Ce este un medicament "generic" sau multisursa interschimbabil
un produs la care autorizatia de comercializare sa obtinut pe baza unui dosar complet, farmaceutic,
toxicologic, clinic
A.
o specialitate careia I s-a determinat biodisponibilitatea B.
o specialitate care este un echivalent farmaceutic la care s-a dovedit bioechivalenta cu produsul
inventatorului
C.
un medicament oficinal D.
un medicament magistral E.
(pag. Leucuta,120)
F2234035. Cum poate fi dovedita bioechivalenta a doua medicamente
nu este necesar, ci se asuma, daca sint echivalente sau alternative farmaceutic A.
dovedind ca biodisponibilitatile lor ( viteza si marimea absorbtiei) sint similare B.
dovedind ca au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei clinice C.
s-au supus testului de dizolvare in vitro D.
s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoase E.
(pag. Leucuta,120)
1000
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1001 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2234036. Cum se defineste un medicament care contine aceeasi entitate terapeutica (substanta
medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta , al inventatorului, prin forma chimica,
prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta medicamentoasa
echivalent farmaceutic A.
alternativ farmaceutic B.
bioechivalent C.
echivalent terapeutic D.
variatie simpla E.
(pag. Leucuta,120)
F2234037. Cum se calculeaza aria de sub curba concentratiilor medicamentoase plasmatice in functie
de timp, in vederea aprecierii marimii absorbtiei sistemice
se face suma ariei de sub curba de la timpul zero la timpul ultimei prelevari, cu aria extrapolata de la timpul
ultimei prelevari de proba biologica pina la infinit
A.
se determina aria de sub curba prin metoda trapezelor, pina la timpul ultmei prelevari de probe biologice B.
se face raportul concentratiei plasmatice la ultima prelevare, cu constanta de viteza a eliminarii C.
se determina fractia dozei absorbite prin masurarea efectului fiziologic D.
se determina timpul de rezidenta mediu E.
(pag. Leucuta,114)
F2234038. In ce caz exista proportionalitate intre doza administrata si marimea ariei de sub curba
concentratiilor medicamentoase plasmatice
cinetica de ordinul zero A.
cinetica de ordinul intii B.
cind intervin enzimele de metabolizare in procesul de absorbtie C.
cind medicamentul se administreaza pe o cale extravasculara D.
cind eliminarea medicamentului se face prin biotransformare E.
(pag. Popovici, 170)
F2234039. In ce caz timpul la care se realizeaza concentratia maxima dupa administrare
extravasculara (Tmax), are o valoare mare
cind viteza de absorbtie este mare A.
cind viteza de absorbtie este mica B.
dupa administrarea preparatelor cu cedare imediata C.
dupa administrarea preparatelor cu cedare prelungita D.
cind constanta de viteza a absorbtiei este mica E.
(pag. Popovici,173)
F2234040. Ce este biodisponibilitatea absoluta
cantitatea de substanta medicamentoasa cedata din forma farmaceutica la locul de administrare A.
cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita din forma farmaceutica in circulatia generala B.
cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita nemodificat, comparativ cu aceeasi doza administrata
intravenos
C.
cantitatea de substanta medicamentoasa care ajunge la receptori D.
cantitatea de substanta medicamentoasa care intra in circulatia enterohepatica E.
(pag. Popovici, 179)
F2234041. Ce este biodisponibilitatea relativa
cantitatea de medicament administrata subiectilor care participa la studiul de biodisponibilitate A.
viteza de absorbtie a substantei medicamentoase B.
cantitatea de substanta medicamentoasa care ajunge in circulatia generala dupa administrarea unei solutii
apoase a acesteia, pe cale intravenoasa
C.
cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita in circulatia generala dintr-un produs farmaceutic
testat,administrat pe cale extravasculara,in comparatie cu un produs de referinta (standard)
D.
1001
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1002 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
biodisponibilitatea realizata in biofaza, comparativ cu cea sistemica E.
(pag. Leucuta,114)
F2234042. In ce cazuri este justificata evaluarea biodisponibilitatii medicamentelor
in cazul solutiilor medicamentoase injectabile A.
in cazul perfuziilor B.
cind se urmareste un efect topic C.
cind absorbtia sistemica poate fi micsorata de natura, cantitatea si reactivitatea excipientilor formei
farmaceutice
D.
in cazul comprimatelor si capsulelor E.
(pag. Leucuta,111)
F2234043. Care sunt variabilele tehnologice care pot influenta biodisponibilitatea
marimea particulelor A.
prezenta excipientilor in cantitate mare intr-un comprimat B.
polimorfismul particulelor substantei medicamentoase C.
utilizarea unor substante medicamentoase usor solubile in apa D.
forta de comprimare la masinile de comprimat E.
(pag. Leucuta,112)
F2234044. Criteriul statistic de apreciere a bioechivalentei in cazul marimii absorbtiei si a concentratiei
plasmatice maxime
testul t dublu unilateral (Schuirman) pentru intervalul de incredere 90% sa fie in domeniul de
bioechivalenta admis de organismul de reglementare (Agentia Nationala a Medicamentului)
A.
marimea absorbtiei determinata prin metoda trapezelor B.
constanta de viteza a absorbtiei C.
diferenta intre valorile medii ale produsului test si a celui de referinta D.
raportul valorilor medii logaritmice ale parametrilor analizati, intre produsul testat si cel de referinta E.
(pag. Leucuta,142)
F2234045. Care dintre mecanismele de transport prin membranele biologice este intilnit mai frecvent la
absorbtia substantelor medicamentoase
pinocitoza A.
fagocitoza B.
transportul activ C.
transportul prin perechi de ioni D.
transportul pasiv E.
(pag. Popovici,176)
F2234046. Care dintre formele farmaceutice de uz oral are o biodisponibilitate mai mare in comparatie
cu toate celelalte
solutie A.
emulsie B.
suspensie C.
capsula D.
comprimat E.
(pag. Popovici,186)
F2234047. In cazul substantelor medicamentoase care prezinta polimorfism, solubilitatea si viteza de
dizolvare mai mari se intilnesc in unul din urmatoarele cazuri
forma amorfa A.
forma cubica B.
forma paralelipipedica C.
1002
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1003 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
forma aciculara D.
forma metastabila E.
(pag. Popovici,188)
F2234048. Forme farmaceutice cu administrare cutanata care sunt destinate doar absorbtiei sistemice
a substantelor medicamentoase
unguente A.
paste B.
geluri C.
crme D.
sisteme terapeutice transdermice E.
(pag. Popovici,161)
F2234049. Care este procesul cinetic in care transferul moleculelor substantei medicamentoase este
posibil doar in prezenta unui transportor
ordinul unu A.
ordinul zero B.
ordinul doi C.
monocompartimentat D.
bicompartimentat E.
(pag. Popovici,169)
F2234050. Cind se poate substitui un medicament cu altul
cind contin aceeasi substanta medicamentoasa A.
cind doza substantei medicamentoase este aceeasi B.
cind s-a determinat biodisponibilitatea unuia dintre produse C.
cind s-a dovedit existenta bioechivalentei celor doua produse D.
cind s-a dovedit prin studii de farmacologie clinica eficienta si siguranta clinica a ambelor produse E.
(pag. Popovici,185)
F2234051. In ce caz bioechivalenta a doua produse farmaceutice este imperios necesar sa fie
cunoscuta
solutii apoase A.
comprimate B.
comprimate care contin o substanta medicamentoasa usor solubila in apa C.
comprimate care contin o substanta medicamentoasa cu domeniu terapeutic ingust D.
solutii injectabile E.
(pag. Popovici,185)
F2234052. Ce proprietate biofarmaceutica a unor comprimate care contin o substanta medicamentoasa
greu solubila in apa, se determina in mod special, spre a putea aprecia comportamentul la absorbtie
continutul in substanta activa A.
uniformitatea masei B.
prezenta germenilor saprofiti C.
viteza de dizolvare in apa D.
sarcina electrostatica E.
(pag. Popovici,187)
F2234053. Ce reprezinta dispersiile solide ale unor substante medicamentoase, din punct de vedere
biofarmaceutic
un sistem farmaceutic in care substanta medicamentoasa este complexata A.
o dispersie microcristalina sau o solutie solida cu viteza de dizolvare crescuta B.
o pulbere sau un amestec de pulberi C.
1003
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
un granulat cu particule aproape sferice D.
pelete E.
(pag. Popovici,187)
F2234054. Cum poate fi asigurata absorbtia orala a eritromicinei, substanta care se degradeaza chimic
la pH acid
se administreaza cu alimente A.
se administreaza pe stomacul gol B.
se administreaza sub forma unor comprimate acoperite gastrorezistente, enterosolubile C.
se administreaza sub forma unor esteri ( stearat) care au coeficient de repartitie lipide apa foarte mare D.
nu se poate administra pe cale orala E.
(pag. Popovici,190)
F2234055. Care este organismul de reglementare a modului de efectuare a studiilor de bioechivalenta
in tara noastra, si care poate inregistra si aproba spre fabricatie produsele generice bioechivalente cu
ale inovatorilor
ministerul sanatatii A.
facultatile de farmacie B.
facultatile de medicina C.
colegiul farmacistilor din Romania D.
agentia nationala a medicamentului E.
(pag. Leucuta,118)
F2334056. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se
realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen:
folosirea de cosolventi A.
solubilizare micelara B.
complexare C.
modificarea structurii chimice D.
hidrotropie E.
(pag. 423)
F2334057. Care factori nu sunt luati in consideratie in studiile de biodisponibilitate ale unui
medicament:
factori fizici A.
factori chimici B.
factori farmaceutici C.
factori tehnologici D.
factori climaterici E.
(pag. 111)
F2534058. Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:
toxicitate marcata, A.
forma farmaceutica stabila, B.
forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient, C.
forma farmaceuticasa asigure un dozaj corect, D.
sa fie activ terapeutic. E.
(pag. Popovici/72)
F2534059. Formularea nu este definita ca:
selectionarea calitativa a substantei medicamentoase, A.
selectionarea cantitativa a substantei medicamentoase, B.
selectionarea calitativa a substantelor auxiliare, C.
1004
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1005 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
selectionarea cantitativa a substantelor auxiliare, D.
alegerea substantelor medicamentoase in functie de culoarea lor. E.
(pag. Popovici/72)
F2534060. Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt:
instabilitatea, A.
sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, B.
sa fie iritant, C.
toxicitatea, D.
lipsa efectelor adverse. E.
(pag. Popovici/72)
F2534061. In formularea unui medicament intervin urmatoarii factori, cu exceptia:
caii de administrare, A.
formei farmaceutice, B.
metodei de obtinere a materialelor de ambalaj, C.
substantelor auxiliare, D.
substantei medicamentoase. E.
(pag. Popovici/72)
F2534062. Nu se administreaza oral:
comprimate, A.
sisteme terapeutice transdermice, B.
solutii, C.
emulsii U/A, D.
suspensii apoase. E.
(pag. 72/Popovici)
F2534063. Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila, sunt
adevarate afirmatiile:
este biodegradabila, A.
este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil, B.
nu este inerta fata de moleculele ionizate, C.
nu este inerta fata de moleculele neionizate, D.
nu se hidrateaza cu apa. E.
(pag. 75/Popovici)
F2534064. Nu intervin in formularea medicamentelor:
substanta medicamentoasa, A.
forma farmaceutica, B.
fabrica producatoare, C.
materialele de conditionare, D.
substantele auxiliare. E.
(pag. 72/Popovici)
F2534065. Se tine seama la alegerea c$ii de administrare depinde de:
formele polimorfe A.
forma hidratat! a substanei medicamentoase B.
forma anhidr! a substanei medicamentoase C.
biodisponibilitatea substanei medicamentoase D.
doza substanei medicamentoase E.
(pag. 73/Popovici)
1005
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1006 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2534066. Sunt destinate administrarii pe cale orala:
unguente, A.
comprimate, B.
supozitoare, C.
sisteme transdermice, D.
linimente. E.
(pag. 73/Popovici)
F2534067. Precizati care din urmataotrele forme farmaceutice sunt solide:
soluie, A.
spray, B.
unguente, C.
crme, D.
comprimate. E.
(pag. 73/Popovici)
F2534068. Substan#ele auxiliare folosite n formele farmaceutice cu eliberare imediat$ indeplinesc
aceste conditii:
biocompatibilitate, A.
biodegradabilitate, B.
antigenitate, C.
inerie, D.
toate variantele de mai sus. E.
(pag. 74/Popovici)
F2534069. Nu reprezinta tipuri de echivalen#$:
echivalenta farmaceutic!, A.
echivalena farmacologic!, B.
echivalena chimic!, C.
echivalena sublim!, D.
bioechivalena. E.
(pag. 179/Popovici)
F2634070. Ipratropiul:
Este utilizat n bron$it! cronic! obstructiv!, cu hipersecreie de mucus A.
Se administreaz! oral B.
Are aciune anticolinesterazic! C.
Fluidific! secreia bron$ic! (mucolitic) D.
Stimuleaz! receptorii M1-colinergici E.
(pag. 198)
F2634071. Ac#ioneaz$ prin inhibarea 5-lipoxigenazei:
Montelukast A.
Pranlukast B.
Zileuton C.
Abciximabul D.
Zafirlukast E.
(pag. 203)
F2634072. Sunt antagoniti compettitivi ai receptorilor Cys LT-1:
Dinoprostul A.
Misoprostolul B.
1006
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1007 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Montelukastul C.
Fluticazona D.
Salbutamolul E.
(pag. 203)
F2634073. Care dintre urm$toarele antiastmatice ac#ioneaz$ prin blocarea receptorilor M-colinergici
Cromoglicatul de sodiu A.
Ipratropiu B.
Nedocromilul C.
Ketotifenul D.
Izoprenalina E.
(pag. 201)
F2634074. Sunt alfa, beta-adrenomimetice neselective:
Terbutalina A.
Clenbuterolul B.
Bambuterolul C.
Izoprenalina D.
Adrenalina E.
(pag. 196)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1234075. Bioechivalenta a doua medicamente este dovedita daca:
sint echivalente sau alternative farmaceutic; A.
biodisponibilitatile lor ( viteza si marimea absorbtiei) sint similare; B.
dupa administrarea in aceleasi doze molare au efecte similare sub aspectul eficientei si sigurantei clinice C.
s-au supus testului de dizolvare in vitro D.
s-a dovedit echivalenta chimica a substantei medicamentoase E.
(pag. 120, [7])
F1234076. Care dintre factorii enumerati, favorizeaza cresterea absorbtiei substantelor
medicamentoase prin membranele biologice
forma neionizata a substantei medicamentoase A.
forma ionizata a substantei medicamentoase B.
structuri moleculare cu un coeficient mic de repartitie lipide / apa C.
structuri moleculare cu un coeficient mare de repartitie lipide / apa D.
indicele terapeutic mare al substantei medicamentoase E.
(pag. 157-194, [8])
F1234077. Etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organism
absorbtia A.
distributia B.
metabolizarea C.
excretia D.
interactiunea cu receptorii E.
(pag. 157-194, [8])
F1234078. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit
absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney)
coeficientul de repartitie lipide/ apa A.
1007
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1008 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase B.
solubilitatea substantei medicamentoase C.
utilizarea unui precursor medicamentos D.
grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva E.
(pag. 22, [7])
F1234079. Factori specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor
medicamentoase
lipofilia substantei medicamentoase A.
tipul formei farmaceutice B.
forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase C.
natura si cantitatea excipientilor D.
procedeul de fabricare a medicamentului E.
(pag. 111, [7])
F1234080. In ce cazuri din cele enumerate mai jos, are loc cresterea absorbtiei substantelor
medicamentoase prin membranele biologice
substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid A.
substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin B.
structuri moleculare cu lipofilie scazuta C.
structuri moleculare cu lipofilie crescuta D.
molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut E.
(pag. 157-194, [8])
F1234081. Pentru calcularea biodisponibilitatii medicamentelor avem nevoie sa cunoastem
concentratia substantei medicamentoase
din organism A.
din singe B.
legata de proteinele plasmatice C.
din vecinatatea receptorilor D.
din urina E.
(pag. 112, [7])
F1234082. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care
poate influenta viteza de dizolvare
polimorfismul A.
pKa B.
forma de sare sau ester C.
coeficientul de difuziune D.
starea anhidra E.
(pag. 157-194, [8])
F1334083. Care afirmatii sunt corecte privind relatia intre testele in vitro si biodisponibilitate:
mici modificari in formulare nu determina diferente in absorbtie A.
diferente sesizabile "in vitro" nu se regasesc in diferente la fel de mari "in vivo" B.
nu exista teste "in vitro" care sa prevada biodisponibilitatea C.
studiile de biodisponibilitate asigura reproductibilitatea caracteristicilor biologice ale formei farmaceutice D.
diferentele individuale si patologice intre pacient nu vor determina modificari ale posologiei E.
(pag. 117)
F1334084. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic
depind de pacient:
proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase A.
1008
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1009 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare B.
proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C.
afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa D.
caracteristici de varsta, sex E.
(pag. 386-400)
F1334085. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:
realizarea solubilitatii dorite A.
asigurarea stabilitatii chimice B.
evitarea contaminarii microbiene C.
asigurarea aspectului D.
asigurarea caracteristicilor organoleptice E.
(pag. 422)
F1334086. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase:
marimea particulelor A.
curgerea pulberii B.
proprietati de comprimare C.
compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientii D.
punctul de topire E.
(pag. 388)
F1334087. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:
infuzii A.
decocturi B.
tincturi C.
extracte fluide D.
extracte moi E.
(pag. 111)
F1334088. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta:
se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v. A.
100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemica B.
se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicament C.
se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoase D.
este o biodisponibilitate comparativa E.
(pag. 111)
F1334089. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:
substante cu domeniu terapeutic ingust A.
substante cu solubilitate redusa in apa B.
substante asociate cu cantitati mari de excipient C.
substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv D.
substante cu solubilitate crescuta in apa E.
(pag. 112)
F1334090. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:
in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului A.
in evaluarea unor interactiuni potentiale B.
in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor C.
in cunoasterea reactiilor secundare D.
in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase E.
1009
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1010 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 111)
F1334091. Diferenta de mai mult de 20% in orice parametru este considerata semnificativ statistic
pentru substante medicamentoase cu domeniu terapeutic ingust ca:
diazepam A.
digoxina B.
fenitoina C.
carbamazepina D.
teofilina E.
(pag. 117)
F1334092. Ineficienta produsului testat fata de cel de referinta se caracterizeaza prin:
ariile de sub curba egale A.
marimea absorbtiei egala B.
viteza de absorbtie este mica la produsul testat C.
neatingerea valorii concentratiei minime eficace D.
activitatea farmacologica crescuta pentru produsul testat E.
(pag. 116-117)
F1334093. Produsul de referinta sau standard poate fi:
o solutie apoasa a substantei medicamentoase A.
o suspensie apoasa a substantei medicamentoase B.
produsul inventatorului, primul introdus pe piata C.
o alta forma farmaceutica D.
o noua forma farmaceutica E.
(pag. 113)
F1434094. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt:
recipientul de conditionare primara A.
constanta de disociere a substantei medicamentoase B.
cantitatea excipientilor C.
eliminarea presistemica D.
locul de aplicare E.
(pag. 112, [7])
F1434095. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:
de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase A.
de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase B.
de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor C.
de variabilele fluxului tehnologic D.
numai de particularitatile diferitelor cai de administrare E.
(pag. 386, [7])
F1434096. Preformularea:
reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica A.
reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa B.
presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase C.
presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare D.
presupune prepararea unei forme farmaceutice E.
(pag. 388, [7])
F1434097. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt:
solubilitatea A.
1010
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1011 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
marimea particulelor B.
punctul de topire C.
compresibilitatea D.
unghiul de repaus E.
(pag. 388, [7])
F1534098. Determinarea biodisponibilit$#ii n lichidele biologice se realizeaz$ prin:
determinarea efectului pe oameni A.
testul de dizolvare B.
determin!ri n snge C.
determin!ri efectuate pe animale D.
determin!ri n urin! E.
(pag. 181, [8])
F1534099. Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influen#a:
realizarea formei farmaceutice A.
stabilitatea formei farmaceutice B.
biodisponibilitatea formei farmaceutice C.
toxicitatea formei farmaceutice D.
numai variantele a $i c sunt corecte E.
(pag. 75, [8])
F1534100. Factorii fiziologici care influen#eaz$ biodisponibilitatea la absorb#ia pe cale oral$:
tehnologia de preparare A.
gradul de umplere al tractului gastro-intestinal B.
irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale C.
motilitatea tractului gastro-intestinal D.
compoziia sucurilor digestive E.
(pag. 186, [8])
F1534101. Farmacistul poate influen#a biodisponibilitatea unui medicament alegnd:
starea fizic! a substanei medicamentoase A.
forma farmaceutic! B.
starea chimic! a substanei medicamentoase C.
culoarea medicamentului D.
tehnologia de preparare E.
(pag. 186, [8])
F1534102. n cazul administr$rii extravasculare biodisponibilitatea este influen#at$ de:
factori specifici substanei medicamentoase A.
culoarea substanei medicamentoase B.
factori specifici formei farmaceutice C.
factori fiziologici D.
factori patologici E.
(pag. 186, [8])
F1534103. Nu se recomand$ substituirea unui medicament cu altul cnd:
substana medicamentoas! are indice terapeutic ngust A.
se utilizeaz! antiaritmice B.
se utilizeaz! antianginoase C.
se utilizeaz! antidiabetice D.
se folosesc n tratament analgezice-antipiretice E.
1011
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1012 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 185, [8])
F1534104. Polimerii hidrofili folosi#i pentru ob#inerea comprimatelor cu matri#$ hidrofil$ sunt:
biocompatibili A.
biodegrababili B.
inerie fa! de moleculele din tractul gastro-intestinal C.
de culoare verde D.
foarte solubili n ap! E.
(pag. 75, [8])
F1534105. Tipurile de biodisponibilitate existente n plan tiin#ific sunt:
absolut! A.
static! B.
relativ! C.
optimizaional! D.
relativ! optim! E.
(pag. 179, [8])
F1634106. Biodisponibilitatea este data de:
compozitia formei farmaceutice A.
natura excipientilor B.
viteza absorbtiei substantei ative C.
marimea absorbtiei substantei active D.
forma cristalina a substantei active E.
(pag. 111)
F1634107. Criterii de validare a metodelor de dozare folosite la studii de bioechivalenta:
precizie A.
stabilitate B.
sensibilitate C.
specificitate D.
inexactitate E.
(pag. 129-130)
F1634108. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii:
chimice A.
farmacocinetice B.
biologice C.
toxicologice D.
clinice E.
(pag. 107)
F1634109. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament:
solubilitatea A.
lipofilia B.
forma cristalina C.
constanta de disociere D.
cantitatea excipientilor folositi E.
(pag. 111)
F1634110. n studii de bioechivalenta se determina concentratia metabolitilor cnd, substanta activa:
este un precursor A.
1012
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1013 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
nu se poate determina datorita absentei unei metode analitice corespunzatoare B.
sufera o conversie rapida si completa C.
este o molecula chirala D.
are un timp de njumatatire lunga E.
(pag. 128)
F1634111. La prelevarea probelor biologice n studiile de bioechivalenta sunt importante:
frecventa prelevarilor A.
durata prelevarilor B.
cauza prelevarilor C.
modalitatea prelevarilor D.
conditiile prelevarilor E.
(pag. 129)
F1634112. Medicamente "generice" sunt:
medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
A.
medicamente alternative farmaceutice B.
medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
C.
medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente D.
pro-droguri E.
(pag. 120)
F1634113. Studiile clinice controlate pot fi:
paralele A.
ncrucisate B.
lineare C.
secventiale D.
relative E.
(pag. 109-110)
F1634114. Studiile de bioechivalenta sunt necesare:
la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate A.
la vaccinuri B.
la siropuri C.
la unguente D.
la capsule E.
(pag. 122)
F2134115. Prin formularea unui medicament se determina:
proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase A.
proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase B.
activitatea terapeutica a compusului activ C.
compozitia calitativa a formei farmaceutice D.
compozitia cantitativa a formei farmaceutice E.
(pag. (8) 72)
F2134116. Alegerea caii de administrare depinde de:
substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului A.
viteza de actiune dorita B.
biodisponibilitatea substantei medicamentoase C.
1013
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1014 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
durata tratamentului D.
procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice E.
(pag. (8) 73)
F2134117. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor
actioneaza datorita capacitatii de gonflare:
agenti de acoperire neenterica A.
solubilizanti B.
agenti de ingrosare C.
dezagreganti D.
pseudoemulgatori E.
(pag. (8) 78)
F2134118. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament
actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:
antioxidanti A.
chelatanti B.
conservanti antimicrobieni C.
substante pentru ajustarea pH-ului D.
izotonizanti E.
(pag. (8) 79)
F2134119. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic:
preparate solide orale cu substante usor solubile A.
preparate solide orale cu substante greu solubile B.
forme solide enterosolubile C.
solutii perfuzabile D.
suspensii orale E.
(pag. (8) 180)
F2134120. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta
urmatoarele proprietati famacocinetice:
solubilitate mica in fluidele digestive A.
instabilitate in sucul gastric B.
absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal C.
efect pregnant al primului pasaj hepatic D.
efect redus al primului pasaj hepatic E.
(pag. (8) 180)
F2134121. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri:
cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare A.
cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic B.
pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substantele
auxiliare este mai mare de 1:5
C.
pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv D.
pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata E.
(pag. (8) 185)
F2134122. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea preparatelor orale sunt:
pH-ul sucurilor digestive A.
irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinale B.
interactiunea cu medicamente prezente in organism C.
prezenta alimentelor D.
1014
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1015 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
motilitatea gastrointestinala E.
(pag. (8) 193)
F2134123. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se
mareste prin:
reducerea dimensiunii particulelor A.
micsorarea gradului de dispersie al substantei active B.
utilizarea de polimorfi stabili C.
folosirea formei anhidre D.
folosirea substantei amorfe E.
(pag. 72 - 73, [7])
F2134124. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se
mareste prin:
reducerea dimensiunii particulelor A.
micsorarea gradului de dispersie al substantei active B.
utilizarea de polimorfi stabili C.
folosirea formei anhidre D.
folosirea substantei amorfe E.
(pag. 72 - 73, [7])
F2134125. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin:
continut mai ridicat in energie interna A.
viteza mai mare de dizolvare B.
eficacitate terapeutica inferioara C.
biodisponibilitate mai mica D.
stabilitatea cea mai mare E.
(pag. 189, [8])
F2134126. In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata
pe cale orala, parcurge urmatoarele etape:
eliberarea din forma farmaceutica A.
dizolvarea B.
absorbtia C.
distributia D.
eliminarea E.
(pag. 163, [8])
F2134127. biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de :
perfuzii A.
solutii de uz intern B.
injectii intramusculare C.
injectii subcutanate D.
injectii intravenoase E.
(pag. 158, [8])
F2134128. Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament prin:
alegerea starii fizice si chimice a substantei medicamentoase A.
alegerea adjuvantilor B.
formulare corecta C.
preparare corespunzatoare D.
corectarea unor parametri fiziologici E.
1015
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1016 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 186, [8])
F2134129. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in:
obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea,
constanta de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.)
A.
obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase B.
alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase C.
alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului D.
alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului E.
(pag. 72, [8])
F2134130. Dupa administrarea perorala, substanta medicamentoasa parcurge in faza biofarmaceutica
urmatoarele etape:
eliberarea din forma farmaceutica A.
dizolvarea si difuziunea in mediul de cedare B.
absorbtia C.
distributia D.
eliminarea E.
(pag. 163, [8])
F2134131. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este
administrat pe cale:
intravenoasa A.
orala B.
intramusculara C.
intraarteriala D.
subcutanata E.
(pag. 165, [8])
F2134132. Factorii specifici substan#ei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:
solubilitatea, viteza de dizolvare A.
tipul de forma farmaceutica B.
marimea particulelor substantei solide C.
cantitatea si compozitia sucurilor gastrice D.
polimorfismul E.
(pag. 168 - 188, [8])
F2134133. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern
se recomanda:
folosirea de polimorfi stabili A.
marirea gradului de dispersie B.
folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare C.
acoperirea cu pelicule D.
retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba E.
(pag. 189 - 190, [8])
F2234134. Care sunt etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organism
absorbtia A.
distributia B.
metabolizarea C.
excretia D.
interactiunea cu receptorii biologici E.
(pag. I.Popovici,Lupuleasa,163)
1016
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1017 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2234135. Care este locul din care se preleveaza probe biologice in vederea calcularii biodisponibilitatii
organism A.
singe B.
proteinele plasmatice C.
vecinatatea receptorilor D.
urina E.
(pag. I.Popovici,181)
F2234136. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si
implicit absorbtia sa in circulatia generala
coeficientul de repartitie lipide/ apa A.
suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase B.
solubilitatea substantei medicamentoase C.
utilizarea unui precursor medicamentos D.
grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva E.
(pag. I.Popoici,186)
F2234137. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele
biologice
substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid A.
substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin B.
structuri moleculare cu lipofilie scazuta C.
structuri moleculare cu lipofilie crescuta D.
molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut E.
(pag. I.Popovici,189)
F2234138. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea
substantelor medicamentoase
lipofilia substantei medicamentoase A.
tipul formei farmaceutice B.
forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase C.
natura si cantitatea excipientilor D.
procedeul de fabricare a medicamentului E.
(pag. I.Popovici,186)
F2234139. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care
poate influenta viteza de dizolvare
polimorfismul A.
pKa B.
forma de sare sau ester C.
coeficientul de difuziune D.
starea anhidra E.
(pag. I.Popovici,186)
F2234140. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase
prin membranele biologice
moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata A.
substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin B.
structuri moleculare cu lipofilie scazuta C.
structuri moleculare cu lipofilie crescuta D.
molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut E.
(pag. I.Popovici,186)
1017
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1018 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2234141. Care sunt factorii fiziologici care pot micsora biodisponibilitatea unor medicamente
administrate oral
viteza evacuarii continutului stomacal in intestin si motilitatea intestinala A.
circulatia enterohepatica B.
fluxul sanguin local C.
eliminarea presistemica prin efectul primului pasaj hepatic D.
natura,cantitatea si reactivitatea excipientilor E.
(pag. Leucuta,112)
F2234142. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente, asupra nivelurilor
medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala
concentratia maxima este mai mica A.
concentratia maxima este mai mare B.
timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung C.
timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt D.
exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente E.
(pag. Leucuta,115)
F2234143. Care sunt parametrii utilizati in mod obisnuit la evaluarea farmacocinetica a
biodisponibilitatii si a bioechivalentei produselor farmaceutice solide de uz oral cu cedare imediata
aria de sub curba A.
concentratia plasmatica maxima B.
timpul necesar realizarii concentratiei plasmatice maxime C.
constanta de viteza a eliminarii D.
clearance-ul E.
(pag. Leucuta,112,131)
F2234144. Care sunt factorii care pot influenta absorbtia substantelor medicamentoase prin difuzie
pasiva
grosimea membranei A.
suprafata de absorbtie B.
gradientul de concentratie C.
coeficientul de difuzie al substantei D.
gradul de saturare al transportorilor E.
(pag. Popovici,176)
F2234145. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un
preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea
solubilitatea A.
viteza de dizolvare B.
marimea particulelor C.
forma cristalina sau amorfa D.
starea anhidra sau hidratata E.
(pag. Popovici,186)
F2234146. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un
medicament, poate influenta biodisponibilitatea
acid sau baza neionizate, ori sare solubila A.
tensiunea interfaciala B.
ester C.
complex D.
precursor medicamentos bioreversibil E.
(pag. Popovici,186)
1018
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1019 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2234147. Care dintre substantele medicamentoase enumerate sufera un important efect al primului
pasaj, cu reducerea semnificativa a biodisponibilitatii
pentazocina A.
lidocaina B.
propranololul C.
clorpromazina D.
fierul E.
(pag. Popovici,194)
F2234148. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor
medicamentoase din comprimate si capsule
metoda cu flux continuu e solvent A.
metoda paharului B.
metoda cu mai multe compartimente C.
metoda cosuletului rotativ D.
metoda agitatorului cu paleta E.
(pag. Popovici,197)
F2234149. Care sunt parametrii empirici independenti de model pentru evaluarea profilului de dizolvare
in vitro a medicamentelor
procentul de substanta medicamentoasa dizolvat pina la o anumita perioada de timp A.
timpul mediu de dizolvare B.
viteza de dizolvare C.
solubilitatea intrinseca D.
temperatura de lucru E.
(pag. Popovici,199)
F2234150. Care sunt parametri ai absorbtiei , mai frecvent folositi, care se pot folosi la corelarea cu
rezultatele testului de dizolvare in vitro
clearance-ul A.
volumul de distributie B.
marimea ariei de sub curba C.
concentratia maxima si timpul maximului D.
constantele de viteza ale schimbului intre compartimente E.
(pag. Popovici,199)
F2234151. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect
sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare
orala A.
parenterala B.
rectala C.
cutanata D.
peridurala E.
(pag. Popovici,157)
F2234152. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta
intracardiaca A.
subarahnoidiana B.
intraarticulara C.
intraarteriala D.
epidurala E.
(pag. Popovici,158)
1019
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1020 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2234153. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic
sublinguala A.
orala B.
nazala C.
vaginala D.
rectala E.
(pag. Popovici,159)
F2234154. Care sunt factorii de formulare ai unui medicament care pot influenta cedarea substantei
medicamentoase
reologia produsului A.
vehiculul sau excipientii B.
substantele auxiliare C.
variabilele tehnologice D.
recipientul de ambalare E.
(pag. Popovici,163)
F2234155. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din
comprimate de uz oral
asocierea unui umectant A.
adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti B.
utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele C.
folosirea unor dispersii solide D.
utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata E.
(pag. Popovici,192)
F2234156. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din
comprimate orale
prin formarea de complecsi greu absorbabili A.
cresterea viscozitatii mediului B.
reducerea motilitatii stomacale C.
modificarea pH-ului stomacal D.
efectul primului pasaj E.
(pag. Popovici,193)
F2234157. Ce particularitati are studiul incrucisat de administrare a medicamentelor in vederea
determinarii biodisponibilitatii/bioechivalentei
creste numarul de subiecti A.
fiecare subiect primeste fiecare din cele doua produse cercetate, la un anumit interval de timp, intr-o
ordine intimplatoare
B.
fiecare subiect este propriul martor al celor doua produse testate C.
este un studiu orb D.
este un studiu dublu orb E.
(pag. Leucuta,113)
F2234158. Care sunt prevederi ale protocolului cu subiectii voluntari in studiile de
biodisponibilitate/bioechivalenta
se vor reduce la minimum diferentele de virsta si greutate corporala A.
se vor folosi subiecti in virsta de peste 50 ani B.
se vor folosi voluntari sanatosi, pe baza examinarii medicale si a testelor de laborator clinic C.
administrarea medicamentelor se face pe stomacul gol D.
regimul de viata si alimentar va fi standardizat in ziua prelevarii probelor biologice E.
1020
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1021 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. Leucuta,113)
F2234159. Care este frecventa si durata prelevarii probelor biologice ( singe) in determinarile de
biodisponibilitate/bioechivalenta cu administrarea unor doze unice
pe o perioada de timp egala cu trei pina la cinci timpi de injumatatie biologica ai substantei
medicamentoase cercetate
A.
trei prelevari, in faza absorbtiei, a maximului si a eliminarii B.
cite 3-4 prelevari in faza absorbtiei, in jurul concentratiei maxime si in faza eliminarii C.
se fac recoltari doar in perioada absorbtiei, caci aceasta conteaza in biodisponibilitate D.
se fac recoltari doar in faza eliminarii caci esential este sa se determine constanta de viteza a eliminarii E.
(pag. Leucuta,113)
F2234160. Ce criterii de validare se aplica la metoda de determinare cantitativa a substantei
medicamentoase in probele biologice, in vederea determinarii bioechivalentei medicamentelor
specificitate A.
sensibilitate B.
stabilitate C.
precizie si acuratete D.
in acest tip de studii se foloseste doar metoda radioimunodozarii, pentru care nu se solicita validarea E.
(pag. Leucuta,130)
F2334161. Diferenta de mai mult de 20% in orice parametru este considerata semnificativ statistic
pentru substante medicamentoase cu domeniu terapeutic ingust ca:
diazepam A.
digoxina B.
fenitoina C.
carbamazepina D.
teofilina E.
(pag. 117)
F2334162. Ineficienta produsului testat fata de cel de referinta se caracterizeaza prin:
ariile de sub curba egale A.
marimea absorbtiei egala B.
viteza de absorbtie este mica la produsul testat C.
neatingerea valorii concentratiei minime eficace D.
activitatea farmacologica crescuta pentru produsul testat E.
(pag. 115)
F2334163. Un medicament poate fi substituit cu altul atunci cand:
ambele contin aceeasi substanta medicamentoasa A.
substanta medicamentoasa are un indice terapeutic ingust B.
substanta medicamentoasa este utilizata in tratamentul bolilor cu morbidiitate ridicata C.
cele doua medicamente sunt bioechivalente D.
substantele medicamentoase sunt instabile in tractul gastrointestinal E.
(pag. 185)
F2334164. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtie pe cale orala sunt:
agentii de viscozitate A.
enzimele si flora bacteriana B.
irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinale C.
tehnologia de fabricare D.
solubilitatea si viteza de dizolvare E.
(pag. 193)
1021
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1022 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2334165. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii consta in:
cresterea vitezei de golire a stomacului A.
descresterea motilitatii intestinale B.
scaderea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase C.
micsorarea vitezei de golire a stomacului D.
scaderea vitezei de deplasare a moleculei de substanta dizolvata catre membranele de absorbtie E.
(pag. 191)
F2334166. Stabilirea efectelor farmacologice la om se face avand ca subiecti:
persoane mature, sanatoase, intre 20-40 de ani A.
persoane peste 60 de ani B.
o singura persoana C.
persoane care sufera de afectiuni cronice D.
persoane a caror greutate corporala nu are abateri mai mari de 10% fata de cea ideala E.
(pag. 184)
F2334167. Proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase care influenteaza
biodisponibilitatea sunt:
efectul primului pasaj hepatic A.
marimea particulelor B.
polimorfismul C.
hrana D.
lipofilia E.
(pag. 186)
F2334168. Prezinta biodisponibilitate superioara:
substantele necristalizate, amorfe A.
substantele cu apa de cristalizare B.
substantele anhidre C.
substantele aflate in forma polimorfa stabila D.
substantele aflate in forma polimorfa metastabila E.
(pag. 188-189)
F2334169. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase:
marimea particulelor A.
curgerea pulberii B.
proprietati de comprimare C.
compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientii D.
punctul de topire E.
(pag. 388)
F2334170. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:
realizarea solubilitatii dorite A.
asigurarea stabilitatii chimice B.
evitarea contaminarii microbiene C.
asigurarea aspectului D.
asigurarea caracteristicilor organoleptice E.
(pag. 422)
F2334171. Ce caracteristici sunt urmarite la agentii de crestere a viscozitatii folositi in formularea unei
solutii:
imbunatatirea gustului A.
1022
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1023 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
imbunatatirea curgerii B.
prelevarea dozelor C.
formarea de complecsi cu substantele medicamentoase D.
coloratia E.
(pag. 425)
F2334172. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:
infuzii A.
decocturi B.
tincturi C.
extracte fluide D.
extracte moi E.
(pag. 430, 435)
F2334173. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta:
se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v. A.
100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemica B.
se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicament C.
se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoase D.
este o biodisponibilitate comparativa E.
(pag. 111)
F2334174. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:
in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului A.
in evaluarea unor interactiuni potentiale B.
in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor C.
in cunoasterea reactiilor secundare D.
in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase E.
(pag. 111)
F2334175. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:
substante cu domeniu terapeutic ingust A.
substante cu solubilitate redusa in apa B.
substante asociate cu cantitati mari de excipient C.
substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv D.
substante cu solubilitate crescuta in apa E.
(pag. 112)
F2334176. Care afirmatii sunt corecte in ceea ce priveste protocolul experimental:
fiecare subiect este propriul sau martor A.
numarul de subiecti este de cel putin 6 B.
numarul de subiecti este de cel putin 12 C.
numarul de subiecti este de cel putin 20 D.
subisctii sa aiba greutatea corporala in jur de 60-70 kg E.
(pag. 113)
F2334177. Care afirmatii sunt corecte privind relatia intre testele in vitro si biodisponibilitate:
mici modificari in formulare nu determina diferente in absorbtie A.
diferente sesizabile "in vitro" nu se regasesc in diferente la fel de mari "in vivo" B.
nu exista teste "in vitro" care sa prevada biodisponibilitatea C.
studiile de biodisponibilitate asigura reproductibilitatea caracteristicilor biologice ale formei farmaceutice D.
diferentele individuale si patologice intre pacient nu vor determina modificari ale posologiei E.
1023
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1024 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 117)
F2534178. Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor
organoleptice:
aromatizantii, A.
conservantii antimicrobieni, B.
edulcorantii, C.
antispumantii, D.
colorantii. E.
(pag. 79/Popovici)
F2534179. Promotorii de absorbtie:
sunt substante auxiliare, A.
sunt substante active, B.
scad biodisponibilitatea unor substante active, C.
scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare, D.
cresc biodisponibilitatea unor substante active. E.
(pag. 77/Popovici)
F2534180. Excipientii influenteaza:
realizarea formei farmaceutice, A.
stabilitatea formei farmaceutice, B.
biodisponibilitatea substantei active, C.
toxicitatea substantei active, D.
sunt corecte raspunsurile a) si c). E.
(pag. 75/Popovici)
F2534181. Promotorii de absorbtie:
amelioreaza eliberarea substantei active, A.
impiedica dizolvarea substantei active, B.
cresc viteza de dizolvare a substatei active, C.
cresc absorbtia substantei active, D.
impiedica pasajul transmembranar. E.
(pag. 77-78/Popovici)
F2534182. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:
puncte de topire ridicate, A.
puncte de topire scazute, B.
solubilitate mica in apa, C.
solubilitate mai mare in apa, D.
activitate biologica superioara. E.
(pag. 79/Popovici)
F2534183. Formularea unui medicament determin$:
cantit!ile exacte ale substanelor auxiliare A.
cantit!ile aproximative ale fiec!rui component B.
compoziia calitativ! a sa C.
cantit!ile exacte ale substanelor medicamentoase D.
compoziia cantitativ! a sa E.
(pag. 72/Popovici)
F2534184. Pentru ob#inerea comprimatelor cu matri#$ hidrofil$ nu se folosesc polimeri hidrofili:
foarte solubili n ap! A.
1024
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1025 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
inerie fa! de moleculele din tractul gastro-intestinal B.
biocompatibili C.
de culoare verde D.
biodegrababili E.
(pag. 75/Popovici)
F2534185. Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influen#a:
numai variantele b) $i c) sunt corecte, A.
realizarea formei farmaceutice, B.
stabilitatea formei farmaceutice, C.
toxicitatea formei farmaceutice, D.
biodisponibilitatea formei farmaceutice. E.
(pag. 75/Popovici)
F2534186. In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate:
optimizaional! A.
static! B.
relativ! optim! C.
relativ! D.
absolut! E.
(pag. 179/Popovici)
F2534187. Determinarea biodisponibilit$#ii n lichidele biologice nu se realizeaz$ prin:
determin!ri n urin! A.
testul de dizolvare B.
determin!ri n snge C.
determinarea efectului pe oameni D.
determin!ri efectuate pe animale E.
(pag. 181/Popovici)
F2534188. Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul cnd:
se folosesc n tratament antiinflamatoare, A.
se folosesc n tratament analgezice, B.
se utilizeaz! antidiabetice, C.
se utilizeaz! antiaritmice, D.
substana medicamentoas! are indice terapeutic ngust. E.
(pag. 185/Popovici)
F2534189. Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata alegnd:
mirosul formei farmaceutice A.
starea chimic! a substanei medicamentoase B.
tehnologia de preparare C.
culoarea medicamentului D.
forma farmaceutic! E.
(pag. 186/Popovici)
F2534190. La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de:
factori specifici formei farmaceutice, A.
factori fiziologici, B.
factori patologici, C.
factori specifici substanei medicamentoase, D.
culoarea substanei medicamentoase. E.
1025
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1026 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 186/Popovici)
F2534191. Factorii fiziologici care influen#eaz$ biodisponibilitatea la absorb#ia pe cale oral$:
compoziia sucurilor digestive A.
irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale B.
tehnologia de preparare C.
motilitatea tractului gastro-intestinal D.
gradul de umplere al tractului gastro-intestinal E.
(pag. 186/Popovici)
F2534192. Biodisponibilitatea se carecterizeaza prin urmatorii parametri:
cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina A.
cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina B.
viteza cu care se produce absorbtia C.
viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active D.
viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism E.
(pag. 178/Popovici)
F2534193. Biodisponibilitatea absoluta este raportul intre:
concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute cu forma farmaceutica de testat A.
concentratia sanguina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea s.c. B.
concentratia in urina a substantei medicamentoase obtinute cu forma farmaceutica de testat C.
concentratia in urina a substantei medicamentoase obtinute dupa administrarea s.c. D.
concentratia sanguina a substantei medicamentoase dupa administrarea injectiei i.v. E.
(pag. 179/Popovici)
F2534194. Echivalenta chimica presupune:
doua forme farmaceutice destinate unei cai de administrare comune A.
doua forme farmaceutice destinate unor cai de administrare diferite B.
de exemplu comprimate si capsule C.
doze identice ale aceleiasi substante medicamentoase D.
doze identice din substante medicamentoase diferite E.
(pag. 179/Popovici)
F2534195. Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp:
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatie A.
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urina B.
se folose$te la determinarea biodisponibilitatii C.
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceutica D.
este utilizata in calculele farmacocinetice E.
(pag. 181/Popovici)
F2634196. Sunt medicamente contraindicate la astmatici:
Penicilinele A.
Barbiturice B.
Parasimpatoliticele C.
Parasimpatomimeticele D.
-simpatolitice E.
(pag. 195-196)
F2634197. Care dintre urm$toarele antiastmatice se poate administra oral:
Salbutamolul A.
1026
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1027 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Terbutalina B.
Montelukastul sodic C.
Izoprenalina D.
Teofilina E.
(pag. 197)
F2634198. Mecanismul de ac#iune al xantinelor const$ n:
Inhibarea fosfodiesterazei, cu cre$terea AMPc A.
Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici B.
Stimularea receptorilor alfa adrenergici C.
Blocarea fosfolipazei A2 D.
Inhibarea selectiv! a recapt!rii serotoninei E.
(pag. 198)
F2634199. Ac#iuneaz$ sinergic cu teofilina:
Parasimaptomimeticele A.
Alopurinolul B.
Probenecidul C.
Simpatomimeticele D.
Colchicina E.
(pag. 200)
F2634200. Ac#ioneaz$ ca inhibitori ai degranul$rii mastocitare:
Cromoglicatul de sodiu A.
Montelukast B.
Zileuton C.
Ketotifenul D.
Nedocromilul E.
(pag. 200)
F2634201. Urm$toarele efecte adverse apar la administrarea corticosteroizilor pe cale inhalatorie:
Atrofia mucoasei respiratorii A.
Candidoze orale B.
Distrugerea smalului dentar C.
Hipertrofia tonsilelor palatine D.
Snger!ri gingivale E.
(pag. 202)
F2634202. Dozele de teofilin$ trebuie reduse n urm$toarele situa#ii:
La hipertiroidieni A.
La diabetici B.
La obezi C.
La fum!tori D.
La bolnavii cu insuficien! hepatic! E.
(pag. 200)
F2634203. Sunt medicamente care interfer$ cu producerea sau efectul leucotrienelor:
Zileutonul A.
Motelukastul sodic B.
Misoprostolul C.
Enprostilul D.
Sumatriptanul E.
1027
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1028 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 203)
F2634204. Sunt antiastmatice cu structur$ de saligenin$:
Salmeterol A.
Fenoterol B.
Isoxsuprina C.
Salbutamol D.
Orciprenalin! E.
(pag. 196)
F2634205. n tratamentul st$rii de r$u astmatic se folosesc:
Teofilina i.v. A.
Clemastina B.
Nedocromilul sodic C.
Corticosteroizii i.v. D.
Zileuton E.
(pag. 195)
1028
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1029 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 35
Conditionarea medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1235001. Farmacopeea Romana ed. a X-a cere ca la medicamentele realizate in industrie pe eticheta
recipientului trebuie sa se prevada:
perioada de valabilitate A.
data eliberarii din fabrica B.
temperatura de pastrare C.
modul de utilizare D.
clasa farmacodinamica E.
(pag. 38, [FR X])
F1235002. FRX prevede ca in cazul unui medicament conditionat in industrie, pe eticheta caruia este
prevazuta doar data de preparare, valabilitatea este de:
1 an A.
2 ani B.
3 ani C.
4 ani D.
5 ani E.
(pag. 38, [FR X])
F1235003. La medicamentele preparate in industrie pe eticheta recipientului trebuie sa se prevada:
valabilitate 2 ani A.
valabilitate 3 ani B.
valabilitate 4 ani C.
valabilitate 5 ani D.
perioada de valabilitate E.
(pag. 38, [FR X])
F1235004. Mentionati tipul de sticla recomandat de farmacopee pentru conditionarea solutiilor
injectabile si perfuzabile
tip I A.
tip II B.
tip III C.
tip IV D.
oricare din cele de mai sus E.
(pag. 106, [FR X])
F1235005. Pe eticheta recipientului unui preparat realizat in farmacie trebuie sa se prevada, conform
farmacopeei:
valabilitate 1 luna A.
valabilitate 1 an B.
valabilitate 2 saptamini C.
data de preparare D.
perioada de valabilitate E.
1029
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1030 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 38, [FR X])
F1235006. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:
fenoplaste A.
aminoplaste B.
polimeri termoplastici C.
poliizoprena D.
siliconici E.
(pag. 111, [8])
F1535007. Care din urm$toarele aspecte nu reprezint$ un avantaj pentru un recipient de condi#ionare
ideal:
rezistena pe un domeniu larg de temperatur! A.
s! reacioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentos B.
rezistena la mb!trnire C.
rezistena mecanic! adecvat! D.
impermeabilitate pentru gaze $i lichide E.
(pag. 84, [8])
F1535008. n grupa elastomerilor folosi#i pentru ob#inerea recipientelor de condi#ionare intr$:
poliacetalii A.
policarbonaii B.
cauciucurile C.
derivaii celulozici D.
poliuretanii E.
(pag. 113, [8])
F1535009. Nu fac parte din categoria polimerilor termoplastici:
polietilenele A.
polipropilenele B.
policlorura de vinil C.
policlorura de viniliden D.
cauciucurile siliconice E.
(pag. 111, [8])
F1535010. Pentru condi#ionarea sngelui de uz uman se folosesc recipiente ob#inute din sticla:
tip I A.
tip II B.
tip III C.
tip IV D.
de toate tipurile E.
(pag. 109, [8])
F1535011. Recipientele de condi#ionare primar$ au urm$toarele roluri cu excep#ia rolului:
de protecie A.
colorant B.
funcional C.
de identificare D.
de informare E.
(pag. 84, [8])
F1535012. Sticla silico-sodo-calcic$ obinuit$ este:
tip I A.
1030
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1031 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
tip II B.
tip III C.
tip IV D.
nici un r!spuns nu este corect E.
(pag. 109, [8])
F2135013. Acoperirea materialelor de conditionare se face cu urmatoarele, in afara de:
silicati vitrifiabili A.
lacuri de rezine naturale sau sintetice B.
silicone C.
parafina D.
otel inoxidabil E.
(pag. 115, [8])
F2135014. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia:
stabilizantilor chimici A.
bachelitei B.
plastifiantilor C.
antioxidantilor D.
colorantilor E.
(pag. 110, [8])
F2135015. Proprietatile mecanice ale sticlei se refera la:
puritate A.
permeabilitate B.
sterilizabilitate C.
fragilitate D.
transparenta E.
(pag. 107 - 108, [8])
F2135016. Proprietatile optice ale sticlei se refera la:
permeabilitate A.
fragilitate B.
sterilizabilitate C.
transparenta D.
rezistenta hidrolitica E.
(pag. 108, [8])
F2235017. Cum se defineste conditionarea primara a medicamentelor
ambalarea intr-un recipient care vine in contact direct cu produsul farmaceutic A.
invelisul extern al medicamentului B.
stabilirea indicatiilor de utilizare C.
stabilirea tehnologiei de preparare D.
conditionarea eliberarii pe prescriptie medicala E.
(pag. 106)
F2235018. Ce se intelege prin inertie fata de continut a ambalajului unui medicament
izolarea fata de factorii externi A.
inertie chimica, sa nu permita reactii chimice intre medicament si materialul recipientului B.
inocuitate C.
rezistenta fizica D.
absenta unor proprietati farmacologice proprii E.
1031
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1032 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. Popovici,106)
F2235019. Care sunt polimerii utilizati la fabricarea recipientelor pentru conditionarea primara a
medicamentelor parenterale
bachelita A.
polimerii termoplastici B.
polivinilpirolidona C.
alcoolul polivinilic D.
polidimetilsiloxanul E.
(pag. Popovici,109)
F2235020. Ce avantaj particular are cauciucul natural vulcanizat cu sulf
permeabilitate la gaze A.
permeabilitate la vapori B.
etanseitate dupa intepatura C.
rezistenta la imbatrinire D.
rezistenta la solventi E.
(pag. Popovici,114)
F2235021. Ce operatie urmeaza ambalarii si marcarii unui produs medicamentos
analiza calitativa A.
analiza cantitativa B.
analiza microbiologica C.
prelevarea de probe pentru control D.
gruparea, pentru facilitarea manipularii E.
(pag. Popovici,118)
F2235022. Ce prevedere este obligatorie pe eticheta tuturor produselor farmaceutice
modul de pastrare in diferite conditii climatice A.
modul de utilizare in cazul unor boli asociate B.
compozitia completa, calitativa si cantitativa C.
data de expirare sau expresia "sa nu fie utilizat mai tirziu de data " D.
numele medicamentului original dupa care produsul a fost reprodus E.
(pag. Popovici,118)
F2235023. Care este rolul plastifiantilor in amestecul cu polimerul termoplastic destinat fabricarii de
recipiente de conditionare
intirzie imbatrinirea A.
cresc rezistenta B.
coloreaza C.
efect ignifug D.
se insereaza intre lanturile polimerului,conferind suplete E.
(pag. Popovici,110)
F2235024. Care este rolul vulcanizantilor la fabricarea dopurilor din elastomeri
permit prelucrarea la temperatrura joasa A.
impiedica oxidarea legaturilor nesaturate B.
cresc rezistenta mecanica C.
coloreaza D.
faciliteaza trecerea de la starea plastica la cea elastica E.
(pag. Popovici,114)
F2235025. Care sunt avantaje ale sticlei in fabricarea recipientelor de conditionare
1032
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1033 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
volum redus A.
greutate redusa B.
soliditate mecanica inalta C.
lipsa fragilitatii D.
impermeabilitate absoluta E.
(pag. Popovici,115)
F2335026. Ce intelegeti prin expresia "la rece":
- 4 C A.
2-8 C B.
8-10 C C.
8-15 C D.
0 C E.
(pag. 118)
F2335027. Ce intelegeti prin expresia "la loc racoros":
2-8 C A.
15-25 C B.
8-15 C C.
8-10 C D.
10-15 C E.
(pag. 118)
F2335028. Ce dezavantaj limiteaza folosirea recipientelor din metal:
coroziunea A.
impermeabilitatea la gaze, lichide B.
opacitatea C.
rezistenta la variatii de temperatura D.
rezistenta mecanica E.
(pag. 114)
F2535029. Conditionarea medicamentelor are urmatoarele roluri, cu exceptia rolului:
de informare, A.
functional, B.
de contaminare a formei farmaceutice, C.
de identificare, D.
de protectie. E.
(pag. 106/Popovici)
F2535030. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:
este o macromolecula anorganica, A.
este formata din silicati, B.
are structura semiorganizata, C.
este formata din tetraedri de SiO4, D.
poate contine atomi de sodiu. E.
(pag. 106/Popovici)
F2535031. Nu face parte din categoria proprietatilor fundamentale ale sticlei:
sterilizabilitatea, A.
fragilitatea, B.
solubilitatea in apa la cald, C.
stabilitatea chimica, D.
1033
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1034 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
puritatea si permeabilitatea. E.
(pag. 107-108/Popovici)
F2535032. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta
lor hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia:
I, A.
V, B.
II, C.
IV, D.
III. E.
(pag. 109/Popovici)
F2535033. Sticla de tip IV este:
sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata, A.
sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta, B.
sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta, C.
sticla neutra de borosilicat. D.
sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa. E.
(pag. 109/Popovici)
F2535034. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:
tip I, A.
tip II, B.
tip III, C.
tip IV, D.
tip I si II. E.
(pag. 109/Popovici)
F2535035. Nu reprezinta un rol al recipientelor de condi#ionare primar$, rolul:
de informare A.
de identificare B.
de protecie C.
colorant D.
funcional E.
(pag. 84/Popovici)
F2535036. Un recipient de condi#ionare ideal prezinta urmatoarele avantaje, cu exceptia:
rezistena mecanic! adecvat! A.
rezistena pe un domeniu larg de temperatur! B.
rezistena la mb!trnire C.
impermeabilitate pentru gaze $i lichide D.
s! reacioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentos E.
(pag. 84/Popovici)
F2535037. La condi#ionarea sngelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla:
tip III A.
tip II B.
tip I C.
tip IV D.
de toate tipurile E.
(pag. 109/Popovici)
1034
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1035 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2535038. Tipul sticlei silico-sodo-calcic$ obinuita este:
IV, A.
II B.
nici un r!spuns nu este corect, C.
I, D.
III. E.
(pag. 109/Popovici)
F2535039. Precizati care din urmatoarele grupe fac parte din grupa elastomerilor folosi#i pentru
ob#inerea recipientelor de condi#ionare:
poliuretanii, A.
cauciucurile, B.
poliacetalii, C.
policarbonaii, D.
derivaii celulozici, E.
(pag. 113/Popovici)
F2535040. Din categoria polimerilor termoplastici nu fac parte:
polietilenele A.
polipropilenele B.
policlorura de viniliden C.
policlorura de vinil D.
cauciucurile siliconice E.
(pag. 111/Popovici)
F2635041. Codeina provoac$:
Diaree A.
Efect inhibitor asupra centrului respirator bulbar B.
Sc!derea presiunii biliare C.
Tahicardie D.
Expectoraii prin efect iritativ local E.
(pag. 185)
F2635042. Glaucina se caracterizeaz$ prin:
Efect antitusiv mai puternic dect al codeinei A.
Produce constipaie B.
Efect antitusiv mai slab sau egal codeinei C.
Produce toxicomanie D.
Este un derivat morfinic E.
(pag. 186)
F2635043. Dextrometorfanul este:
Un antitusiv neopioid central A.
Un antitusiv opioid sintetic B.
Un expectorant mucolitic C.
Un analgetic opioid D.
Un antitusiv opioid semisintetic E.
(pag. 184, 186)
F2635044. Contraindica#iile administr$rii bromhexinei sunt:
Infarctul miocardic acut A.
Ulcerul gastro-duodenal B.
1035
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1036 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Epilepsia C.
Astmul bron$ic D.
Hipertensiunea arterial! E.
(pag. 191)
F2635045. Acetilcisteina nu se poate asocia cu:
Isoprenalin! A.
Digoxin! B.
Trombostop C.
Eritromicin! D.
Salbutamol E.
(pag. 191)
F2635046. Iodurile sunt expectorante:
Bronhosecretolitice prin mecanism chimic A.
Bronhosecretolitice prin mecanism biochimic B.
Bronhosecretolitice prin mecanism fizico- chimic C.
Secretostimulante prin mecanism mixt (direct $i indirect) D.
Secretostimulante prin mecanism reflex E.
(pag. 188)
F2635047. Condi#ionarea unui medicament nu are rol:
de protecie A.
funcional B.
de identificare $i informare C.
de promovare a marketingului medicamentului D.
n examinarea coninutului E.
(pag. 106)
F2635048. Recipientele din sticl$ de tipul I:
sunt fabricate din sticl! silico-sodico-calcic! A.
au rezisten! hidrolitic! nalt! B.
se utilizeaz! pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral C.
sunt destinate a fi refolosite D.
au rezisten! hidrolitic! joas! E.
(pag. 109)
F2635049. n categoria adjuvan#ilor tehnologici folosi#i n etapele de fabricare a plastomerilor, se
ncadreaz$:
agen$ii de nt!rire a rezistenei A.
colorani $i pigmeni B.
ageni de umplere ineri C.
ageni ignifugi D.
lubrifiani E.
(pag. 110)
F2635050. Sistemul de condi#ionare "Bottlepack" se folosete pentru condi#ionarea aseptic$ a:
pulberilor de antibiotice A.
lichidelor B.
unguentelor oftalmice C.
suspensiilor $i emulsiilor D.
supozitoarelor E.
1036
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1037 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 112)
F2635051. Polipropilena, ca material de condi#ionare, este:
un polimer semicristalin opac A.
puin afectat! de aer $i lumin! B.
permeabil! la gaze C.
impermeabil! la ap! D.
puin rezistent! chimic E.
(pag. 111)
F2635052. Nu fac parte din categoria polimerilor termorezisten#i:
fenoplastele A.
aminoplastele B.
poliuretanii C.
policetonele D.
poliesterii E.
(pag. 111)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1235053. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea
medicamentelor:
permeabilitate la gaze, vapori A.
adsorbtia B.
cedarea de aditivi C.
elasticitatea D.
inertia chimica E.
(pag. 115, [8])
F1235054. Ce mentioneaza farmacopeea, atunci cind preparatul farmaceutic are un timp de conservare
redus:
se prepara la nevoie A.
valabilitate 1 luna B.
valabilitate 6 luni C.
valabilitate 1 an D.
se prepara in cantitati mici E.
(pag. 38, [FR X])
F1235055. Dezavantaje ale unor recipiente din materiale plastice folosite la conditionarea solutiilor de
uz parenteral pot fi:
cedarea unor componenti A.
adsorbtia unor substante din medicament B.
permeabilitate fata de vapori C.
permeabilitate fata de gaze D.
flexibilitate E.
(pag. 105, [8])
F1235056. La eliberarea unui medicament preparat si conditionat in industrie sau farmacie,
farmacopeea romana prevede ca farmacistul trebuie sa atraga atentia pacientilor asupra:
modului de utilizare A.
conditiilor de pastrare B.
perioadei de valabilitate C.
1037
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1038 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
alimentatiei concomitente D.
modului de viata E.
(pag. 38, [FR X])
F1235057. Pentru pastrarea calitatii medicamentului si evitarea degradarii substantei medicamentoase
farmacopeea recomanda urmatoarele tipuri de recipiente:
cu eticheta cu inscriptie alba pe fond negru A.
cu eticheta cu inscriptie rosie pe fond alb B.
cu eticheta cu inscriptie neagra pe fond alb C.
recipiente bine inchise D.
recipiente inchise etans E.
(pag. 39, [FR X])
F1235058. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru:
preparate parenterale de orice tip A.
preparate parenterale neapoase B.
pulberi de uz parenteral C.
preparate de uz neparenteral D.
ambalaje de conditionare secundara E.
(pag. 109, [8])
F1235059. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea
solutiilor injectabile apoase
borosilicica A.
calcica B.
sodocalcica C.
sodocalcica cu suprafata tratata D.
sodica E.
(pag. 105, [8])
F1535060. Avantajele folosirii policlorurii de vinil pentru ob#inerea recipientelor de condi#ionare sunt:
rezisten! excelent! la abraziune A.
sensibilitate la $oc B.
sensibilitate la frig C.
stabilitate bun! D.
rezisten! chimic! bun! E.
(pag. 112, [8])
F1535061. Avantajele folosirii polietilenelor pentru ob#inerea recipientelor de condi#ionare sunt:
rezistena la $oc A.
caracterele dielectrice bune B.
rigididate convenabil! C.
inerie chimic! D.
sensibilitate la U.V. E.
(pag. 111, [8])
F1535062. Eticheta recipientului i ambalajului cuprinde:
data prepar!rii A.
termenul de valabilitate B.
denumirea produsului C.
numele fabricii produc!toare D.
materialul din care este obinut recipientul de condiionare secundar! E.
1038
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1039 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 117, [8])
F1535063. Fabricarea plastomerilor are urm$toarele stadii:
prepararea polimerului nalt A.
reacia de precipitare B.
amestecarea polimerului cu adjuvanii C.
prepararea manual! D.
modelarea (mularea) E.
(pag. 110, [8])
F1535064. Flacoanele din sticl$ multidoze pot fi:
sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice A.
fiole B.
sticle medicinale cu striuri cilindrice C.
oftadoze D.
sticle ovale cu striuri E.
(pag. 116, [8])
F1535065. Limitele de utilizare ale polipropilenei n industria farmaceutic$ sunt:
termoformare dificil! A.
sensibilitate la U.V B.
colaj foarte dificil C.
sudare la frecven! nalt!, imposibil! D.
posibilitatea de sterilizare pn! la 1350C E.
(pag. 111, [8])
F1535066. Prin expresia "ferit de uniditate se n#elege p$strarea medicamentului n recipiente:
unidoz! A.
nchise etan$ B.
bine nchise n prezena unui deshidratant C.
multidoze D.
incolore E.
(pag. 118, [8])
F1535067. Recipientele cu sisteme de nchidere speciale sunt:
cu bil! A.
fiole B.
capac cu ventil C.
capac cu duze metalice D.
spray-uri E.
(pag. 117, [8])
F1535068. Recipientele pentru condi#ionarea comprimatelor i capsulelor pot fi din:
sticl! A.
hrtie B.
plastomeri C.
carton D.
metal E.
(pag. 116, [8])
F2135069. Sticla de tip III:
este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de suprafata A.
1039
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1040 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata B.
se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase C.
se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si pulberilor de uz
parenteral
D.
se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz
neparenteral
E.
(pag. (8) 109)
F2135070. Polimerii termorezistenti:
se inmoaie la cald A.
nu se inmoaie la cald B.
se obtin prin polimerizare direct in tipar, sub actiunea combinata a caldurii si presiunii C.
se obtin prin tehnologia de mulaj prin calandraj D.
dupa formare sunt dificil de deformat E.
(pag. (8) 111)
F2135071. Sistemul de conditionare Bottlepack:
se utilizeaza pentru conditionarea aseptica a lichidelor in recipiente de plastic transparente A.
presupune desfasurarea intr-un ciclu de operatii succesive de formare a recipientelor, umplerea si
sigilarea lor
B.
etapele mentionate anterior se desfasoara ca operatii strict delimitate C.
recipientele se formeaza prin mularea prin injectie D.
recipientele se formeaza prin extruderea polimerului E.
(pag. (8) 110)
F2135072. Tehnica blister de conditionare:
se utilizeaza frecvent pentru forme farmaceutice solide A.
se utilizeaza cu precadere pentru preparate lichide B.
consta in termoformarea unei folii rigide din material plastic C.
consta in sudare sub vid si la temperatura controlata a unei folii de aluminiu peste o folie termoplastica
deformata anterior
D.
permite separarea individuala dozelor E.
(pag. (8) 110)
F2135073. Din categoria recipientelor cu mai multe doze in care unitatile dozate sunt conditionate
individual fac parte:
tipare - ambalaje pentru supozitoare A.
conditionari prin tehnica blister B.
conditionari bottlepack pentru erine si oftalmice C.
fiole de sticla D.
sasete E.
(pag. (8) 117)
F2135074. Recipientele Rotahaler si Spinhaler:
sunt recipiente cu mai multe doze, conditionate individual A.
sunt prevazute cu bila si sunt destinate conditionarii linimentelor B.
sunt prevazute cu sistem de picurare C.
sunt adaptate pentru insertie in cavitati D.
sunt destinate administrarii de pudre uscate in tractul respirator E.
(pag. (8) 117)
F2135075. Indicatiile de pe eticheta recipientului se refera la:
numele intreprinderii producatoare A.
1040
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1041 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
denumirea si formula produsului B.
procesul de obtinere C.
termenul de valabilitate D.
modul si calea de administrare E.
(pag. (8) 117)
F2135076. Operatia de grupare:
reprezinta ultima faza din fabricarea industriala a unui medicament A.
reprezinta imprimarea marcii fabricii pe eticheta recipientului B.
faciliteaza manipularea produsului C.
ingreuneaza manipularea produsului D.
este necesara pentru evidenta contabila E.
(pag. (8) 118)
F2135077. In grupa elastomerilor intra:
polistirenul A.
cauciucurile naturale B.
cauciucurile sintetice C.
cauciucurile siliconice D.
poliuretanii E.
(pag. 113, [8])
F2135078. Dezavantajele sticlei se refera la:
volum mare A.
impermeabilitate absoluta B.
greutate mare C.
suprafata neteda D.
fragilitate E.
(pag. 115, [8])
F2135079. Recipientele inchise etans:
evita contaminarea preparatului cu produse solide, lichide, vapori A.
evita contaminarea preparatului cu gaze B.
evita contaminarea cu microorganisme C.
nu mpiedica pierderea apei de cristalizare D.
nu mpiedica evaporarea solventilor E.
(pag. 116, [8])
F2135080. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:
au volum redus A.
au rezistenta mica la temperatura B.
lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor C.
au greutate redusa D.
prezinta soliditate mecanica inalta E.
(pag. 115, [8])
F2135081. Precizati avantajele sticlei, ca material de condi#ionare:
transparenta inalta A.
impermeabilitate B.
fragilitate C.
greutate mare D.
se poate modela bine la temperaturi inalte E.
1041
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1042 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 115, [8])
F2135082. Pentru confectionarea ambalajelor produselor farmaceutice se folosesc urmatoarele metale:
aluminiu A.
staniu B.
titan C.
otel inoxidabil D.
zirconiu E.
(pag. 114, [8])
F2135083. Complecsii folositi pentru conditionarea medicamentelor:
sunt asocieri de mai multe filme sau pelicule de natura diferita A.
au avantajul de a compensa inconvenientele fiecarui material asociat B.
se folosesc exclusiv pentru recipiente unidoza C.
conduc la obtinerea unui ansamblu mult mai etans decat fiecare dintre filme luate separat D.
includ aluminiu asociat cu polietilena E.
(pag. 115, [8])
F2135084. Din grupa derivatilor celulozici folositi la conditionarea medicamentelor fac parte:
poliacetati A.
nitroceluloza B.
policarbonati C.
celuloza regenerata D.
polistiren E.
(pag. 112, [8])
F2135085. Din grupa polimerilor termoplastici fac parte:
fenoplastele A.
polietilenele B.
polipropilena C.
policlorura de vinil D.
elastomerii E.
(pag. 111 - 113, [8])
F2135086. Conditionarea unui medicament ndeplineste urmatoarele roluri:
protejeaza forma farmaceutica contra factorilor externi de alterare A.
faciliteaza distribuirea medicamentului B.
serveste la identificarea preparatului C.
asigura sterilitatea tuturor formelor farmaceutice D.
reduce costul medicamentului E.
(pag. 106, [8])
F2135087. Sticla neutra sau borosilicat:
este recomandata pentru toate preparatele injectabile si pentru sange uman A.
este recomandata pentru pulberi sau solutii uleioase B.
prezinta rezistenta hidrolitica redusa C.
prezinta rezistenta hidrolitica nalta D.
este ieftina E.
(pag. 109, [8])
F2235088. Care este rolul de protectie al unui ambalaj de medicament
contra socurilor in timpul transportului si manipularii A.
1042
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1043 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
contra factorilor atmosferici care pot contribui la degradarea medicamentului B.
contra impuritatilor care rezulta prin descompunerea substantei active C.
protejare fata de microorganismele din mediu D.
protejare fata de impurificari fizice, mecanice E.
(pag. Popovici,106)
F2235089. Care sunt factori de mediu fata de care se opune ambalajul unui medicament
oxigen A.
umiditate B.
lumina C.
microorganisme D.
vibratii seismice E.
(pag. Popovici,106)
F2235090. Care este rolul etichetei unui ambalaj de conditionare a medicamentului
element de securitate A.
identificarea medicamentului B.
indicatii de utilizare C.
seria de fabricatie D.
daca este cazul, valabilitate E.
(pag. Popovici,106)
F2235091. Care sunt tipurile de recipiente din sticla care sunt corespunzatoare pentru conditionarea
solutiilor injectabile apoase
borosilicica A.
calcica B.
sodo-calcica C.
sodo-calcica cu suprafata tratata D.
sodica E.
(pag. Popovici,109)
F2235092. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase
tip I, borosilicica A.
tip II sodo-calcica cu suprafata tratata B.
tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie C.
tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa D.
in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat E.
(pag. Popovici,109)
F2235093. Care sunt dezavantaje ale unor recipiente din materiale plastice folosite la conditionarea
solutiilor de uz parenteral
cedarea unor componenti A.
adsorbtia unor substante din medicament B.
permeabilitate fata de vapori C.
permeabilitate fata de gaze D.
maleabilitate E.
(pag. Popovici, 114)
F2235094. Ce constituienti din compozitia sticlei pot fi cedati solutiilor apoase conditionate ca
medicamente parenterale
oxizi vitrifianti A.
oxizi fondanti B.
oxizi stabilizanti C.
1043
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1044 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
coloranti D.
pigmenti E.
(pag. Popovici,106)
F2235095. Care sunt factorii care contribuie la atacul chimic asupra sticlei utilizata ca recipient pentru
conditionarea solutiilor injectabile
acizii A.
bazele B.
apa C.
temperatura ridicata D.
siliconarea E.
(pag. Popovici,108)
F2235096. Ce stadii se intilnesc la fabricarea recipientelor din plastomeri
prepararea polimerului A.
amestecarea polimerului cu adjuvantii B.
modelarea C.
ajustarea masei moleculare D.
imbatrinirea accelerata E.
(pag. Popovici,110)
F2235097. Ce fel de adjuvanti se folosesc in amestec cu polimerii termoplastici pentru confectionarea
recipientelor
antioxidanti A.
coloranti B.
plastifianti C.
agenti de umplere D.
agenti antimicrobieni E.
(pag. Popovici,110)
F2235098. Care sunt tehnologiile de prelucrare la cald a polimerilor termoplastici pentru
confectionarea recipientelor
modelare manuala A.
mulaj prin injectie B.
extrudarea C.
calandrarea D.
polimerizarea direct in tipare E.
(pag. Popovici,110)
F2235099. Ce proprietati au polietilenele utilizate la fabricarea recipientelor pentru medicamente
cele cu densitate joasa sunt flexibile, rezistente la soc, dar nu rezista la temperaturi de 60-80 C A.
cele cu densitate inalta sunt mai dense, rezista la 115 C B.
au rezistenta chimica buna C.
sunt putin permeabile la gaze si vapori D.
polimerul odata format nu se poate deforma termic E.
(pag. Popovici,111)
F2235100. Ce proprietati distinctive are polipropilena utilizata la fabricarea recipientelor
densitate mica A.
rigiditate crescuta B.
permeabila la gaze si vapori C.
rezistenta chimica D.
1044
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1045 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
nu se poate steriliza E.
(pag. Popovici,111)
F2235101. Ce proprietati are policlorura de vinil utilizata la faricarea recipientelor pentru medicamente
stabilitate buna A.
rezistenta chimica mare B.
rezistenta la abraziune C.
se preteaza la fabricarea de recipiente rigide sau suple,tuburi, saci, cutii, flacoane,pungi pentru perfuzabile D.
monomerul este cancerigen, de aceea utilizarea polimerului nu este recomandata E.
(pag. Popovici,112)
F2235102. Ce proprietati are polistirenul utilizat ca polimer pentru confectionarea unor recipiente
transparent A.
casant B.
rezistent la radiatii C.
sensibil la U.V. D.
se poate steriliza prin caldura E.
(pag. Popovici,112)
F2235103. Ce particularitati au polisiloxanii utilizati la conditionarea medicamentelor
uleiuri A.
elastomeri B.
rezine C.
utilizari la hidrofobizarea sticlei si a tuburilor metalice D.
se folosesc la prepararea unor medicamente ca substante active E.
(pag. Popovici,113)
F2235104. Ce polimeri termorezistenti se folosesc la fabricarea unor recipiente
fenoplastele A.
aminoplastele B.
policlorura de viniliden C.
politereftalatul de etilen D.
acetatul de celuloza E.
(pag. Popovici,113)
F2235105. Ce tipuri de elastomeri se folosesc ca accesorii de conditionare
cauciucuri naturale A.
cauciucuri sintetice B.
cauciucuri siliconice C.
cauciucuri celulozice D.
cauciucuri poliacetalice E.
(pag. Popovici,113)
F2235106. Ce adjuvanti se adauga la elastomeri pentru a le imbunatati calitatea
plastifianti A.
vulcanizanti B.
antioxidanti C.
produse de umplere pentru cresterea rezistentei mecanice D.
rasini epoxidice E.
(pag. Popovici,114)
F2235107. Ce fel de cauciucuri sintetice se folosesc pentru accesorii de conditionare
1045
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1046 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
butil-cauciucul A.
cauciucul clorobutil B.
cauciucul nitril C.
cauciucul polistirenic D.
cauciucul poliuretanic E.
(pag. Popovici,114)
F2235108. Sub ce forma se utilizeaza aluminiul la conditionarea medicamentelor
folii A.
tuburi B.
recipiente pentru aerosoli C.
capace D.
ace de injectie E.
(pag. Popovici,114)
F2235109. Ce materiale de acoperire se folosesc pentru a completa proprietatile unui material rigid cu
rol de suport in conditionarea medicamentelor
silicati vitrifiabili (emailuri) A.
matriale plastice aplicate ca lacuri B.
lacuri din rezine naturale ori sintetice C.
vopsele D.
metilceluloza E.
(pag. Popovici,115)
F2235110. Ce sunt complecsii sau materialele co-procesate
asocieri de mai multe filme A.
pelicule de natura diferita B.
fiecare component completeaza sau compenseaza proprietatile sau inconvenientele altora C.
exemplu aluminiu-polietilena D.
exemplu celuloza microcristalina-polivinilpirolidona-polivinilpirolidona reticulata E.
(pag. Popovici,115)
F2235111. Ce prevederi are FRX cu privire la recipiente bine inchise
sa protejeze continutul de mediul extern A.
sa evite contaminarea cu produse solide sau lichide B.
sa asigure proprietatile prevazute la punctele de mai sus, in conditii obisnuite de manipulare, transport,
depozitare si eliberare la bolnav
C.
sa nu permita deschiderea din partea copiilor D.
sa asigure securitatea continutului E.
(pag. Popovici,115)
F2235112. Ce referiri are FRX cu privire la recipientele inchise etans sau ermetic
sa protejeze continutul de mediul extern prin evitarea contaminarii cu produse solide, lichide, vapori, gaze
sau microorganisme
A.
sa impiedice pierderea apei de cristalizare B.
sa impiedice evaporarea solventilor C.
sa asigure cele mentionate la punctele anterioare, in conditii corespunzatoare de manipulare, transport,
depozitare si eliberare la bolnav
D.
sa asigure obiectivele mentionate la punctele anterioare prin fabricarea recipientelor din sticla bruna E.
(pag. Popovici, 116)
F2235113. Ce sunt recipientele cu o singura doza
sunt destinate conditionarii medicamentului pentru o singura utilizare A.
1046
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1047 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
continutul medicamentos nu poate fi scos fara distrugerea sistemului de inchidere B.
un exemplu, recipient unidoza pentru colir C.
alt exemplu, recipient unidoza pentru erine D.
alt exemplu, recipient unidoza din care se preleveaza portiuni succesive de medicament E.
(pag. Popovici,116)
F2235114. Ce indicatii de conditionare exista pentru flacoanele de sticla multidoze
solutii A.
siropuri B.
emulsii C.
suspensii D.
unguente E.
(pag. Popovici,116)
F2235115. Ce particularitati au flacoanele picatoare multidoze
confectionate din sticla A.
confectionate din plastomeri, monobloc sau flexibile B.
au dop picator C.
destinate administrarii de medicamente lichide pe mucoase:oftalmica, nazala, auriculara D.
asigura sterilitatea continutului medicamentos lichid E.
(pag. Popovici,116)
F2235116. Ce caracteristici sunt legate de recipientele pentru comprimate (efervescente) sau capsule
(operculate)
fabricate din materiale diferite, in care se introduc un numar mare de doze unitare A.
capacul de inchidere se insurubeaza B.
capacul de inchidere poate fi construit cu rezistenta la deschidere de catre copii C.
la unele medicamente in capac se plaseaza silicagel uscat pentru protectie contra umiditatii D.
se prepara prin sistemul automat de suflare-umplere-sigilare E.
(pag. Popovici,116)
F2235117. Ce particularitati au recipientele cu sisteme de inchidere speciale
cu bila, pentru linimente si antisudorifice A.
capac cu ventil, cu dozaj sau fara dozaj B.
duze metalice pentru aerosoli sub presiune C.
recipiente adaptate pentru insertie in cavitati (pentru aerosolizare de pulberi) D.
se fabrica prin tehnica blister E.
(pag. Popovici,117)
F2235118. Ce particularitati au recipientele cu mai multe doze, conditionate individual
se aplica la conditionarea formelor dozate solide, comprimate, capsule, supozitoare, ovule A.
sunt fabricate din polimeri termoplastici care se deformeaza la cald cu ajutorul vidului, formind alveole in
care se plaseaza medicamentul in doz aunitara
B.
se acopera prin sudare cu filme polimerice sau cu aluminiu, sau cu filme laminate C.
permit distribuirea usoara, evita erori la administrare, contaminarea prin manipulare D.
nici unul din sistemele de conditionare nu evita influenta factorilor de mediu asupra medicamentului
ambalat
E.
(pag. Popovici,110,117)
F2235119. Care sunt tipurile de metode de umplere a recipientelor cu medicamente
electronice A.
manuale B.
mecanizate C.
1047
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1048 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
automatizate D.
aditive E.
(pag. Popovici,117)
F2235120. Care dintre enunturile de mai jos se mentioneaza pe eticheta recipientului de conditionare
denumirea produsului A.
compozitia cantitativa B.
norma de calitate a componentilor C.
data prepararii D.
termenul de valabilitate E.
(pag. Popovici,117)
F2235121. Ce mentiuni sunt inscrise in prospectul medicamentului care se introduce in recipientul de
conditionare secundar
date fizico-chimice si farmacologice A.
metod de determinare cantitativa a substantei active B.
indicatii, mod de administrare C.
contraindicatii, efecte secundare D.
date despre unitatea producatoare si regulile de buna practica de fabricatie respectate E.
(pag. Popovici,117)
F2235122. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de lumina"
administrarea medicamentului se face evitind lumina zilei A.
se evita lumina ultravioleta in timpul manipularii B.
recipientul de conditionare este fabricat din sticla bruna C.
recipientul de conditionare este fabricat din materiale care nu permit trecerea luminii D.
pastrarea recipientelor se face in dulapuri inchise E.
(pag. Popovici,118)
F2235123. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de umiditate"
pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans A.
pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise si in prezenta unei substante deshidratante care nu
vine in contact direct cu produsul
B.
se va evita maniplarea la umiditate mai mica de 20 % umiditate relativa C.
se evita fabricarea in incaperi cu umiditate relativa mai mare de 20% D.
se evita umectarea produsului in vederea administrarii E.
(pag. Popovici,118)
F2235124. Ce recomanda FRX in cazul preparatelor cu timp de conservare redus
se vor prepara in conditii climatizate A.
se prepara la nevoie B.
se prepara in cantitati mici C.
se prevede o perioada de valabilitate de 6 luni D.
se da ermen de valabilitate o luna E.
(pag. Popovici,118)
F2235125. Cum se face depozitarea medicamentelor
in ordine alfabetica A.
dupa termenul de valabilitate B.
pe clase farmacologice C.
in functie de frecventa prescrierii D.
in functie de cantitatea disponibila E.
1048
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1049 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. Popovici, 118)
F2235126. Ce produse sunt pastrate conform FRX in dulapuri speciale
cele prevazute in tabelul Separanda A.
cele prevazute in tabelul Venena B.
cele inflamabile C.
cele ce sunt precursori pentru fabricarea de droguri D.
cele care au doze maxime mai mici de 100 miligrame E.
(pag. Popovici,118)
F2235127. Ce utilizari au policarbonatii in fabricarea de recipiente de conditionare
seringi A.
flacoane de plasma B.
canule pentru perfuzie C.
biberoane incasabile si sterilizabile D.
material medico-chirurgical E.
(pag. Popovici,112)
F2235128. Ce proprietati are policlorura de viniliden, exploatabile la confectionarea de recipiente
farmaceutice
filme transparente A.
filme putin permeabile la gaze B.
filme putin permeabile la vapori de apa C.
sterilete D.
seringi E.
(pag. Popovici,112)
F2335129. Conditionarea medicamentelor este operatia care confera:
biodisponibilitate maxima A.
un invelis de forma si de material variat B.
efectul terapeutic C.
aspectul definitiv D.
utilizarea usoara de catre bolnav E.
(pag. 105)
F2335130. Conditionarea unui medicament se compune din diferite elemente care urmaresc
urmatoarele roluri:
de protectie A.
de absorbtie B.
functional C.
de identificare si informare D.
de promovare a marketingului farmaceutic E.
(pag. 106)
F2335131. Conditionarea trebuie sa confere:
rezistenta fizica suficienta A.
impermeabilitate si etanseitate B.
eficacitate terapeutica C.
inocuitate absoluta D.
comoditate la utilizare E.
(pag. 106)
F2335132. Prin recipiente "bine inchise" se intelege ca acestea trebuie sa:
1049
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1050 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
protejeze continutul de mediul extern A.
evite contaminarea cu produse solide sau lichide B.
evite accesul copiilor la continut C.
permita manipularea corespunzatoare D.
permita transportul E.
(pag. 115)
F2335133. Prin recipiente "inchise etans" se intelege ca acestea trebuie sa:
nu permita accesul copiilor la preparate A.
protejeze continutul de mediul extern B.
evite contaminarea cu produse solide, lichide, vapori, gaze C.
evite contaminarea cu microorganisme D.
impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor E.
(pag. 116)
F2335134. Avantajele sticlei ca material de conditionare:
material inert A.
transparenta B.
impermeabilitate C.
fragilitate D.
greutate mare E.
(pag. 108)
F2335135. Recipientele de conditionare pot fi:
cu o singura doza A.
cu mai multe doze conditionate impreuna B.
cu mai multe doze conditionate individual C.
cu sisteme de inchidere speciala D.
permeabile la gaze si lichide E.
(pag. 117)
F2335136. Prin expresia "ferit de lumina" se intelege:
recipientele sa fie din sticla de culoare brun inchis A.
recipientele sa fie din materiale care nu permit trecerea luminii B.
recipientele sa fie bine inchise C.
recipientele sa fie inchise etans D.
recipientele sa fie pastrate in dulapuri inchise E.
(pag. 118)
F2335137. Medicamentele si substantele farmaceutice se depoziteaza:
pentru protectie fata de solicitari mecanice A.
la loc uscat B.
la o anumita temperatura C.
ferit de lumina D.
ferit de umiditate E.
(pag. 118)
F2335138. Recipientele nu trebuie:
sa cedeze din componentele lor A.
sa interactioneze fizic cu produsele conditionate B.
sa interactioneze chimic cu produsele conditionate C.
sa corespunda criteriilor de calitate prevazute in normativele in vigoare D.
1050
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1051 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
sa fie bine inchise E.
(pag. 118)
F2335139. Ambalajul unui medicament asigura:
protejarea medicamentului A.
prezentarea medicamentului B.
identificarea medicamentului C.
efectul terapeutic D.
o biodisponibilitate crescuta E.
(pag. 117)
F2335140. Prin expresia "ferit de umiditate" se intelege:
pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans A.
pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise in prezenta unei substante deshidratante B.
pastrarea medicamentelor la loc racoros C.
pastrarea medicamentelor in recipiente de sticla de culoare brun inchis D.
pastrarea medicamentelor la temperatura camerei E.
(pag. 118)
F2335141. Dezavantajele materialelor plastice la conditionarea produselor farmaceutice sunt:
greutate redusa A.
nu sunt fragile B.
permeabilitate pentru gaze si vapori C.
interactiuni cu produsul farmaceutic prin absorbtie si adsorbtie D.
incaccare cu electricitate statica E.
(pag. 115)
F2335142. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste conditionarea formelor
farmaceutice solide in blistere:
asigura separarea in doze unitare A.
asigura protectie fata de factorii de mediu B.
are rol estetic C.
permite identificarea produsului D.
se prelucreaza la rece E.
(pag. 117)
F2335143. Elastomerii folositi la conditionare sunt:
fenoplaste A.
aminoplaste B.
cauciucuri naturale C.
cauciucuri sintetice D.
cauciucuri siliconice E.
(pag. 113)
F2335144. Materialele utilizate pentru blistere sunt:
hartia A.
sticla B.
polivinilclorura C.
polipropilena D.
aluminiul E.
(pag. 117)
1051
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1052 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2535145. Siliconarea sticlei se poate realiza:
pe cale uscata cu solutie cloroformata de ulei de silicon, A.
prin tratare cu diclodimetilsilan, B.
prin tratare la rece cu siliciu pur, C.
pe cale umeda cu o emusie de silicon, D.
prin tratare la cald cu siliciu pur. E.
(pag. 108-109/Popovici)
F2535146. Din categoria polimerilor termoplastici fac parte:
polietilena, A.
bachelita, B.
polipropilena, C.
cauciucul natural, D.
policlorura de vinil. E.
(pag. 111-113/Popovici)
F2535147. Nu fac parte din categoria polimerilor termorezistenti:
nitroceluloza, A.
cauciucul natural, B.
fenoplastele, C.
aluminiul, D.
staniul. E.
(pag. 112-114/Popovici)
F2535148. Avantajele oferite de sticla, ca material de conditionare, sunt:
greutatea mare, A.
inertia si stabilitatea, B.
volumul mare, C.
suprafata neteda, D.
transparenta. E.
(pag. 115/Popovici)
F2535149. Precizati metalele folosite pentru conditionarea primara a medicamentelor
aluminul, A.
fierul, B.
staniul, C.
plumbul, D.
cuprul. E.
(pag. 114/Popovici)
F2535150. Hartia pergaminata:
se foloseste pentru imbunatatirea conditionarii, A.
se obtine prin tratarea hartiei cu aluminiu, B.
se obtine prin tratarea hartiei cu polietilena, C.
se obtine prin tratarea hartiei cu policlorura de vinil, D.
se obtine prin tratarea hartiei cu ceara. E.
(pag. 14/Popovici)
F2535151. Ambalajele obtinute din materiale plastice prezinta urmatoarele dezavantaje:
greutate redusa, A.
volum redus, B.
rezistenta buna la substante chimice, C.
1052
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1053 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
rezistenta mica la temperatura, D.
absorbtia substantelor medicamentoase si auxiliare. E.
(pag. 115/Popovici)
F2535152. Recipientele care contin o singura doza:
se folosesc pentru conditionarea preparatelor injectabile, A.
se folosesc pentru conditionarea colirelor, B.
se folosesc pentru conditionarea erinelor, C.
nu sunt fabricate decat din sticla, D.
nu se intalnesc decat in practica farmaceutica. E.
(pag. 116/Popovici)
F2535153. Eticheta recipientului si ambalajului trebuie sa specifice:
termenul de valabilitate, A.
culoarea solutiei, B.
data prepararii, C.
denumirea preparatului, D.
numele intreprinderii producatoare. E.
(pag. 117/Popovici)
F2535154. In fabricarea plastomerilor se intalnesc urmatoarele stadii:
prepararea manual!, A.
modelarea (mularea), B.
prepararea polimerului nalt, C.
reacia de precipitare, D.
amestecarea polimerului cu adjuvanii. E.
(pag. 110/Popovici)
F2535155. Reprezinta un avantaj al folosirii polietilenelor pentru ob#inerea recipientelor de
condi#ionare:
sensibilitatea la U.V., A.
rigididatea convenabil!, B.
rezistena la $oc, C.
caracterele dielectrice bune, D.
ineria chimic!. E.
(pag. 111/Popovici)
F2535156. Polipropilena are anumite limite de utilizare n industria farmaceutic$. Acestea sunt:
sudare la frecven! nalt!, imposibil! A.
posibilitatea de sterilizare pn! la 135C B.
termoformare dificil! C.
sensibilitate la U.V D.
colaj foarte dificil E.
(pag. 111/Popovici)
F2535157. Reprezinta un avantaj al folosirii policlorurii de vinil pentru ob#inerea recipientelor de
condi#ionare:
rezisten! chimic! bun! A.
stabilitate bun! B.
rezisten! excelent! la abraziune C.
sensibilitate la frig D.
sensibilitate la $oc E.
1053
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1054 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 112/Popovici)
F2535158. Prin "ferit de umiditate n#elegem p$strarea medicamentului n recipiente:
incolore, A.
multidoze, B.
unidoz!, C.
nchise etan$, D.
bine nchise n prezena unui deshidratant. E.
(pag. 118/Popovici)
F2535159. Flacoanele din sticl$ multidoze pot fi:
fiole A.
oftadoze B.
sticle ovale cu striuri C.
sticle medicinale cu striuri cilindrice D.
sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice E.
(pag. 116/8)
F2535160. Pentru condi#ionarea comprimatelor i capsulelor se folosesc recipiente din:
carton, A.
hrtie, B.
sticl!, C.
plastomeri, D.
metal. E.
(pag. 116/Popovici)
F2535161. Urmatoarele recipiente fac parte din categoria celor cu sisteme de nchidere speciale :
fiole, A.
capac cu duze metalice, B.
cu bil!, C.
capac cu ventil, D.
spray-uri. E.
(pag. 117/Popovici)
F2535162. Pe eticheta recipientului i ambalajului trebuie precizat:
termenul de valabilitate in cifre romane, A.
denumirea produsului in limba latina, B.
materialul din care este obinut recipientul de condiionare secundar!, C.
numele fabricii produc!toare, D.
data prepar!rii. E.
(pag. 117/Popovici)
F2635163. Codeina are urm$toarele propriet$#i:
Inhib! centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina A.
Cre$te presiunea intrabiliar! B.
Inhib! centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina C.
Are potenial toxicomanogen redus D.
Nu provoac! constipaie E.
(pag. 185)
F2635164. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte:
Acetilcisteina A.
1054
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1055 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
S!rurile de amoniu B.
Iodurile C.
Guaiafenasina D.
Bromhexina E.
(pag. 188)
F2635165. Noscapina se caracterizeaz$ prin urm$torele propriet$#i:
Inhib! centrul bulbar mai puternic dect codeina A.
Produce constipaie la administrare prelungit! B.
Are efect analgezic C.
Nu produce toxicomanie D.
Este alcaloid din opiu E.
(pag. 186)
F2635166. Bromhexina produce urm$toarele efecte adverse:
Deprim! centrul respirator A.
Iritaie gastric! B.
Bronhospasm C.
Cefalee D.
Vasoconstricie E.
(pag. 191)
F2635167. Acetilcisteina:
Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic A.
Este mucolitic, desfacnd punile disulfurice din mucoproteine B.
Se poate administra parenteral $i n aerosoli C.
Se utilizeaz! n laborator, pentru fluidificarea sputei n scopul examenului microbilogic D.
Inhiba centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid. E.
(pag. 191)
F2635168. Bromhexina:
Are efect mucolitic, diminund vscozitatea si fluidificnd secreiile bron$ice; A.
Este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflex B.
Se metabolizeaz! la ambroxol, metabolit activ C.
Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor -2-adrenergici D.
Se utilizeaza n tratamentul de fond al astmului bronsic E.
(pag. 191)
F2635169. Sunt antitusive de tip opioid, inhibitoare ale centrului tusei, care la doze terapeutice nu au
risc de dependenta:
Dextrometorfan A.
Codeina B.
Dionina C.
Noscapina D.
Clofedanol E.
(pag. 184-186)
F2635170. Care dintre urmatoarele afirma#ii este adevarat$?
Codeina se metabolizeaz! hepatic, n parte prin demetilare, cu formare de morfin! A.
Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare dect al morfinei B.
Utilizat! ca antitusiv, la doze terapeutice $i pe temen scurt codeina nu provoaca dependen! C.
Clofedanolul are efect antitusiv cu laten! scurt! D.
1055
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1056 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Folosirea codeinei ca antitusiv este limitat! datorit! deprim!rii puternice a centrului respirator si a
pericolului de dependen!
E.
(pag. 185)
F2635171. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic:
Codeina A.
Ambroxolul B.
Carbocisteina C.
Acetilcisteina D.
Guaiafenesina E.
(pag. 189)
F2635172. Polietilena de densitate joas$ este:
solid! A.
incolor! B.
opac! n strat subire C.
inflexibil! $i rezistent! D.
imposibil de deformat dup! obinere E.
(pag. 111)
F2635173. Aluminiul utilizat sub form$ de folii la condi#ionarea medicamentelor, ofer$ urm$toarele
avantaje:
rezisten! la oxidare A.
mas! redus! B.
etan$eitate la mirosuri $i gaze C.
rezisten! mecanic! D.
posibilitatea inscripion!rii directe a foliei E.
(pag. 114)
F2635174. Recipientele din sticl$:
sunt inerte dar instabile A.
se corodeaz! u$or B.
au un volum redus C.
se folosesc pentru condiionarea tuturor formelor dozate D.
servesc ca material de comparaie pentru testarea altor materiale E.
(pag. 115)
F2635175. Materialele utilizate pentru blistere sunt:
polivinilclorura A.
polivinilidenclorura B.
polipropilena C.
aluminiul D.
arama E.
(pag. 117)
F2635176. Recipientele rezistente la deschidere de c$tre copii prezint$ o nchidere special$ de tip:
clic-safe A.
clic-lock B.
clic-snap C.
snap-safe D.
snap-lock E.
(pag. 116)
1056
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1057 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2635177. Siliconarea stisclei n scopul mbun$t$#irii calit$#ii se poate realiza:
pe cale electrolitic! A.
pe cale umed! B.
pe cale uscat! C.
prin tratare cu diclordimetilsilan D.
prin pulverizare E.
(pag. 108-109)
F2635178. Poliamidele ca material de condi#ionare:
sunt foarte permeabile la gaze A.
au o rezisten! chimic! sc!zut! B.
permit condiionarea sub vid C.
se utilizeaz! pentru fabricarea de sterilete D.
nu se pot steriliza prin c!ldur! E.
(pag. 112)
F2635179. La fabricarea sticlei se folosesc ca oxizi formatori de sticl$ (oxizi vitrifian#i):
Si O2 A.
B2 O3 B.
Na2 O C.
Ca O D.
Al2 O3 E.
(pag. 106)
F2635180. Pentru condi#ionarea preparatelor injectabile sunt indicate:
sticla de tip I A.
sticla de tip II B.
sticla de tip III C.
sticla de tip IV D.
sticla de tip V E.
(pag. 109)
1057
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1058 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 36
Asigurarea calitatii medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1536001. Asigurarea calit$#ii unei specialit$#i farmaceutice cuprinde aspecte legate de urm$toarele
activit$#i cu excep#ia activit$#ii de:
formulare A.
preparare B.
condiionare C.
eliberarea medicamentelor c!tre bolnav D.
folosirii preparatelor peste termenul de valabilitate E.
(pag. 145)
F1536002. Calitatea medicamentelor realizate n oficin$ este asigurat$ de respectarea unor standarde
care se refer$ la urm$toarele aspecte cu excep#ia:
promov!rii s!n!t!ii A.
aprovizion!rii cu medicamente B.
aprovizion!rii cu articole de uz medical C.
ndrum!rii pacienilor spre automedicaie D.
perfecion!rii prescrierii $i folosirii medicamentelor E.
(pag. 146)
F1536003. Dispozitivele i sistemele de cedare cu vitez$ controlat$ fac parte din:
generaia nti A.
generaia a doua B.
generaia a treia C.
generaia a patra D.
nici un r!spuns nu este corect E.
(pag. 144)
F1536004. n #ara noastr$ a intrat n vigoare ghidul "Reguli de bun$ practic$ farmaceutic$ n anul:
1980 A.
1960 B.
1995 C.
1970 D.
2000 E.
(pag. 145)
F1536005. Inocuitatea unui produs medicamentos se refer$ la:
coninutul n substana activ! A.
uniformitatea volumului B.
uniformitatea masei C.
prezena microorganismelor n preparat D.
lipsa relativ! a toxicit!ii locale $i sistemice E.
(pag. 143)
1058
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1059 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1636006. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la asigurarea calitatii medicamentelor este falsa
?
RBPF constituie unul din elementele de asigurare a calitatii A.
RBPF garanteaza ca produsele sunt fabricate si controlate dupa standarde de calitate B.
RBPF sunt recomandari pentru companiile de medicamente C.
RBPF se refera la Regulile de Buna Practica de Fabricatie D.
RBPF sunt prevederi obligatorii n farmacopee E.
(pag. 667, [7])
F1636007. Care dintre urmatoarele proceduri trebuie validate conform sistemului de asigurare a
calitatii ?
Numai procedurile de preparare A.
Numai procedurile de control al calitatii B.
Procedurile de preparare si de control C.
Toate procedurile sistemului de asigurare a calitatii D.
Procedurile de publicitate E.
(pag. 666, [7])
F1636008. Ce se ntelege prin "control interfazic" n sistemul de asigurare a calitatii?
O etapa a procesului tehnologic supus controlului n timpul derularii fluxului tehnologic A.
O etapa a controlului unui organism extern independent B.
Controlul de calitate a materiilor prime C.
Controlul aparaturii si facilitatilor D.
Controlul instruirii personalului E.
(pag. 666, [7])
F1636009. Cum trebuie exprimate rezultatele testarilor unui lot, conform principiilor unui sistem de
asigurare a calitatii ?
Prin admis sau respins A.
Verbal B.
Cu date precise, specifice, numeric C.
Prin evaluari intermediare aproximative, iar n final precise D.
Procentual E.
(pag. 666, [7])
F1636010. n cadrul conceptului de asigurare a calitatii, RBPF nu descriu mijloacele de aplicare
specifica pentru:
personal A.
localuri si echipamente B.
productie C.
distributie D.
autoinspectie E.
(pag. 668, [7])
F1636011. n sistemul de asigurare a calitatii medicamentelor, conceptul RBPF:
se refera la Regulile de Buna Practica Farmaceutica A.
se refera la Regulile de Buna Practica de Fabricatie B.
este un concept neinclus n sistemul de Asigurare a Calitatii C.
este un concept inclus sistemului de Control al Calitatii D.
cuprinde reguli ce trebuie respectate numai de producatori interni E.
(pag. 666, [7])
F2136012. Sensibilitatea unui procedeu analitic exprima:
1059
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1060 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
capacitatea, in interiorul unui interval, de a furniza rezultate direct proportionale cu cantitatea de substanta
de examinat din esantion
A.
capacitatea de a reda rezultate valabile in prezenta unor modificari limitate ale conditiilor experimentale B.
capacitatea de a inregistra variatiile mici de concentratie C.
capacitatea de a doza cea mai scazuta cantitate de substanta examinata dintr-un esantion, in conditiile
experimentale date
D.
capacitatea detectarii cantitative a substantei examinate, in prezenta altor compusi prezenti in esantion E.
(pag. (8) 151)
F2136013. Pentru asigurarea calitatii medicamentelor preparate in farmacie sunt necesare urmatoarele
in afara de:
un local corespunzator A.
dotare adecvata pentru elaborarea si eliberarea medicamentelor B.
un control riguros al materiilor prime si medicamentelor obtinute in farmacie C.
un control riguros al tuturor medicamentelor existente in farmacie D.
respectarea conditiilor optime de pastrare a substantelor si produselor farmaceutice E.
(pag. 146, [8])
F2136014. Asigurarea calitatii unui medicament are drept scop urmatoarele, in afara de:
cresterea continua a calitatii produsului A.
garantarea regularitatii loturilor de produs B.
controlul riguros al omogenitatii loturilor in timpul fabricatiei C.
diminuarea variatiilor in raport cu prototipul propus D.
respectarea cerintelor stabilite in normele de calitate E.
(pag. 144, [8])
F2136015. Regulile de buna fabricatie stabilesc criterii privind urmatoarele, cu exceptia:
organizarii spatiului de lucru A.
pregatirii profesionale a personalului B.
materialelor necesare productiei C.
controlului de calitate a materiei prime si a produsului finit D.
costului produsului finit E.
(pag. 145, [8])
F2136016. Dintre caracteristicile metodelor de control care sunt validate analitic fac parte urmatoarele,
cu exceptia:
specificitatii A.
fidelitatatii B.
exactitatatii C.
puritatii D.
sensibilitaii E.
(pag. 143, [8])
F2136017. Recomandarile de buna practica farmaceutica se refera la urmatoarele, in afara de:
perfectionarea prescrierii si folosirii medicamentelor A.
modalitatile de control necesare in timpul fabricatiei in serie B.
masurile necesare pentru realizarea de medicamente in farmacie C.
aprovizionarea cu medicamente si articole de uz medical D.
indrumarea pacientilor pentru auotingrijire E.
(pag. 151, [8])
F2236018. La ce se refera conceptul de Asigurare a calitatii medicamentelor in farmacie, prin
similitudine cu cel necesar in industria farmaceutica de conditionare
1060
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1061 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
prepararea medicamentului in conformitate cu prevederile farmacopeei A.
determinarea cantitativa a substantei medicamentoase B.
determinarea impuritatilor substantei medicamentoase C.
masuri referitoare la regulile de buna practica de preparare si controlul calitatii medicamentelor D.
identificarea substantei medicamentoase E.
(pag. Leucuta,666)
F2236019. Conceptul de Asigurare a calitatii medicamentului preparat in industria de medicamente are
ca obiectiv
conferirea fiecarei unitati medicamentoase din fiecare serie de fabricatie a caracteristicilor de calitate
stipulate in dosarul de punere pe piata
A.
prelevarea probelor B.
controlul materiilor prime C.
controlul produsului finit D.
supravegherea conditiilor de mediu E.
(pag. Leucuta, 666)
F2236020. Care sunt Regulile de buna practica de fabricatie in oficina
recomandari de preparare a medicamentului dupa modelul regulilor de buna practica de fabricatie
existente pentru industria de conditionare a medicamentelor
A.
reguli de preparare descrise in carti B.
reguli de preparare descrise in farmacopei C.
reguli de conduita a personalului in timpul prepararii medicamentelor D.
reguli de preparare a solutiilor parenterale in oficina E.
(pag. Leucuta, 666)
F2236021. Care sunt considerentele pentru care procedeele de preparare si cele de control a calitatii
medicamentelor trebuie validate
sunt cerute de farmacopee A.
sunt cerute de organismele europene B.
dovedesc faptul ca procedeul este sub control, are reproductibilitate si robustete C.
dovedesc bunele intentii ale producatorului D.
asigura stabilitatea medicamentului E.
(pag. Leucuta,666)
F2236022. Ce garanteaza Regulile de Buna Practica de Fabricatie referitor la produsul farmaceutic
preparat industrial
este preparat cu acuratete A.
este conform calitatii cerute de farmacopee B.
este de calitatea ceruta prin autorizatia de punere pe piata C.
nu va da reactii adverse D.
nu va produce efecte toxice E.
(pag. Leucuta,666)
F2236023. Care dintre enunturile urmatoare fac parte din cerintele de baza ale Regulilor de Buna
Practica a Fabricatiei
inregistrarea manuala sau cu instrumente de inregistrare a tuturor rezultatelor din toate etapele procesului
tehnologic de fabricatie
A.
evidenta calitativa a materialelor B.
evidenta cantitativa a materialelor C.
inregistrarea pierderilor de fabricatie D.
notarea timpului de lucru al muncitorilor E.
(pag. Leucuta, 666)
1061
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1062 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2236024. Ce organism elaboreaza in tara noastra Conceptul de asigurare a calitatii medicamentului si
Regulile de Buna Practica de Fabricatie
Ministerul Muncii A.
Comitetul de experti care elaboreaza farmacopeea B.
Fabricile de medicamente C.
Facultatile de Farmacie D.
Agentia Nationala a Medicamentului E.
(pag. Leucuta, 666)
F2236025. Prin ce numai se poate asigura Calitatea unui medicament , conform principiilor Asigurarii
Calitatii
inspectarea sau testarea produsului farmaceutic finit A.
inspectarea sau testarea procedeelor de fabricatie B.
inspectarea sau testarea materiilor prime C.
inspectarea sau testarea functionarii aparaturii de preparare si control D.
inspectarea sau testarea fiecarei etape a fluxului tehnlogic (control interfazic) precum si a produsului finit,
la exigentele prevazute in dosarul de punere pe piata
E.
(pag. Leucuta, 666)
F2236026. Ce se intelege prin gestionarea calitatii medicamentului
conferirea si pastrarea calitatiii sale pe toata perioada de valabilitate A.
gestionarea materiilor prime B.
gestionarea produsului finit C.
evidenta circulatiei materialelor D.
evidenta ambalajelor E.
(pag. Leucuta, 669)
F2236027. Ce se intelege prin validare
un program de cercetare A.
un program referitor la etapele de lucru intr-un procedeu B.
un program scris, documentat, care confera un inalt grad de siguranta ca un anumit procedeu va conduce
in mod constant la un produs care sa intruneasca atributele de calitate predeterminate
C.
aprobarea unui document de seful unitatii D.
aprobarea tehnologiei de preparare de catre Agentia Nationala a Medicamentului E.
(pag. Leucuta, 669)
F2236028. Care este elementul caracteristic al validarii
conferirea increderii in procedeu A.
increderea in produsul finit B.
se pot folosi si alte procedee de preparare C.
se pot folosi si alte metode de control D.
un procedeu sau metoda descrisa intr-un articol stiintific, se pot prelua si pune in aplicare E.
(pag. Leucuta, 669)
F2236029. Ce se intimpla cu un procedeu validat pentru productie la scala de laborator, cind se
doreste transpunerea la scala industriala
se transpune procedeul prin extrapolare proportionala cu marimea lotului A.
se efectueaza o validare la marimea lotului industrial si a performantelor aparaturii utilizate industrial B.
se valideaza anumite faze ale procedeului industrial C.
se solicita aprobarea organismului de reglementare pentru validarea procedeului industrial pe baza
procedeului de laborator
D.
odata validat procedeul in laborator, nu mai este necesara validarea la scara industriala E.
(pag. Leucuta, 673)
1062
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1063 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2536030. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care contribuie la obtinerea
caracteristicilor de mai jos, cu exceptia:
puritatea formei farmaceutice, A.
inocuitatea formei farmaceutice, B.
instabilitatea formei farmaceutice, C.
eficacitatea formei farmaceutice, D.
stabilitatea formei farmaceutice. E.
(pag. 143/Popovici)
F2536031. Nu fac parte din medicamentele clasice sau conventionale:
solutiile, A.
unguentele, B.
supozitoarele, C.
capsulele, D.
nanoparticulele. E.
(pag. 144/Popovici)
F2536032. Generatia a treia de medicamente cuprinde:
dispozitive si sisteme de cedare cu viteza controlata, A.
medicamente conventionale, B.
medicamente cu cedare prelungita sau sustinuta, C.
sisteme de transport la tinta, D.
raspunsurile corecte sunt a) si c). E.
(pag. 144/Popovici)
F2536033. Nu reprezinta un criteriu de calitate special pentru medicamentele din generatia a patra:
lipsa antigenicitatii, A.
capacitatea de traversare a barierelor biologice, B.
biodegdarabilitatea, C.
selectivitatea fata de celulele cu receptori specifici, D.
viteza de cedare programata sau autoreglabila. E.
(pag. 144/Popovici)
F2536034. Medicamentele cu cedare prelungita sau sustinuta sunt de genaratia:
intai, A.
a doua, B.
a treia, C.
a patra, D.
nu se intalneste aceasta clasificare in Tehnologia farmaceutica. E.
(pag. 144/Popovici)
F2536035. Inocuitatea unui produs medicamentos se refer$ la:
lipsa relativ! a toxicit!ii locale $i sistemice, A.
prezena microorganismelor n preparat, B.
uniformitatea volumului, C.
coninutul n substana activ!, D.
uniformitatea masei. E.
(pag. 143)
F2536036. Dispozitivele i sistemele de cedare cu vitez$ controlat$ fac parte din:
generaia a treia A.
generaia nti B.
1063
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1064 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
generaia a doua C.
nici un r!spuns nu este corect D.
generaia a patra E.
(pag. 144)
F2536037. Din genera#ia a patra de medicamente fac parte:
sistemele de transport la int! a substanei medicamentoase, A.
medicamentele clasice, B.
medicamentele cu cedare prelungit!, C.
sistemele cu cedare controlat!, D.
medicamentele convenionale. E.
(pag. 144)
F2536038. Unguentele sunt:
medicamente clasice sau convenionale A.
nanoparticule B.
sisteme terapeutice de transport la int! a substanei medicamentoase C.
sistemele terapeutice transdermice D.
lipozomi E.
(pag. 144)
F2536039. Calitatea medicamentelor realizate n oficin$ este asigurat$ de respectarea unor standarde
care se refer$ la urm$toarele aspecte cu excep#ia:
perfecion!rii prescrierii $i folosirii medicamente A.
aprovizion!rii cu articole de uz medical B.
promov!rii s!n!t!ii C.
ndrum!rii pacienilor spre automedicaie D.
aprovizion!rii cu medicamente E.
(pag. 146)
F2536040. Asigurarea calit$#ii unei specialit$#i farmaceutice cuprinde aspecte legate de urm$toarele
activit$#i cu excep#ia activit$#ii de:
eliberarea medicamentelor c!tre bolnav A.
folosirii preparatelor peste termenul de valabilitate B.
preparare C.
formulare D.
condiionare E.
(pag. 145)
F2536041. n #ara noastr$ a intrat n vigoare ghidul "Reguli de bun$ practic$ farmaceutic$ n anul:
1995, A.
1980, B.
1960, C.
1970, D.
2000. E.
(pag. 145)
F2636042. Care dintre urm$toarele antiaritmice fac parte din calsa IA conform clasific$rii Vaughan-
Williams?
Lidocaina A.
Tocainida B.
Propafenona C.
1064
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1065 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Procainamida D.
Encainida E.
(pag. 229)
F2636043. Care dintre urmatoarele medicamente apartine clasei I B:
Disopiramida A.
Lorcainida B.
Fenitoina C.
Bretiliu D.
Ajmalina E.
(pag. 229)
F2636044. Care dintre urm$toarele medicamente apar#ine clasei I C?
Mexiletina A.
Chinidina B.
Propafenona C.
Disopiramida D.
Lidocaina E.
(pag. 229)
F2636045. Care dintre urm$toarele antiaritmice poate favoriza dezvoltarea unui sindrom lupoid
reversibil?
Sotalolul A.
Verapamilul B.
Procainamida C.
Disopiramida D.
Lidocaina E.
(pag. 232-233)
F2636046. Se utilizeaz$ numai parenteral i are ac#iune de durat$ foarte scut$, fiind metabolizat de
esterazele plasmatice:
Propranolol A.
Esmolol B.
Atenolol C.
Labetalol D.
Carvedilol E.
(pag. 236)
F2636047. Condi#iile de calitate pentru medicamentele industriale fabricate numai de c$tre un anumit
produc$tor i care nu figureaz$ n farmacopee, sunt prev$zute n:
fi$a tehnologic! a produc!torului A.
STAS B.
norma intern! a produsului C.
nomenclatorul de medicamente D.
literatura de specialitate E.
(pag. 149)
F2636048. Reproductibilitatea unui procedeu de analiz$ exprim$:
fidelitatea n condiii diferite A.
fidelitatea n condiii identice B.
fidelitatea indiferent de condiii C.
fidelitatea procedeului de analiz! D.
infidelitatea E.
1065
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1066 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 151)
F2636049. Pragul de detec#ie al unui procedeu de analiz$ reprezint$ cea mai sc$zut$ cantitate de
substan#$ examinat$ dintr-un eantion, care poate fi:
detectat!, dar necuantificat! de o valoare exact! A.
dozat! cu o fidelitate $i exactitate bine definite B.
detectat! la o sensibilitate mare a metodei C.
dozat! n condiii experimentale diferite D.
detectat! prin utilizarea unui procedeu selectiv E.
(pag. 151)
F2636050. O procedur$ analitic$ validat$ este o metod$ pentru care s-au explorat i notat:
sensibilitatea $i selectivitatea A.
exactitatea $i fidelitatea B.
sensibilitatea $i fidelitatea C.
selectivitatea $i fidelitatea D.
exactitatea $i selectivitatea E.
(pag. 152)
F2636051. Procedeele de analiz$ absolut$:
sunt specifice A.
sunt selective B.
permit determinarea unor cantit!i mici de substan! C.
permit m!surarea purit!ii molare a substanei de examinat D.
garanteaz! validarea metodei E.
(pag. 153)
F2636052. Controlul produselor de import este efectuat:
n fabricile produc!toare A.
n fabrici autorizate de Ministerul S!n!t!ii B.
numai de c!tre Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului $i Cercet!ri Farmaceutice
(I.C.S.M.C.F.)
C.
n laboratoare de analiz! special organizate n acest scop D.
n filiale ale fabricilor produc!toare E.
(pag. 149)
F2636053. Fia tehnologic$ a produc$torului (fia de fabrica#ie) se refer$ la:
unele produse de import atunci cnd nu se indic! farmacopeea sau o alt! norm! de calitate A.
completarea unei norme interne B.
unele produse indigene C.
produse la care nu se indic! o norm! de calitate diferit! de farmacopee D.
toate produsele generice E.
(pag. 149)
1066
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1067 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1336054. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:
materii prime si recipiente de conditionare A.
comunicarea farmacist-pacient B.
aparatura, procedeele de preparare si control C.
personal D.
comunicarea farmacist-medic E.
(pag. 666)
F1336055. Cerintele de baza ale regulilor de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) sunt:
definirea clara a procedeului de fabricatie A.
redactarea clara a procedurilor si instructiunilor B.
instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor C.
crestera absorbtiei si biodisponibilitatii substantei active D.
modificarea distributiei si eliminarii substantei active E.
(pag. 667)
F1336056. Regulile de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) descriu mijloacele de aplicare specifice
privind:
personalul A.
localul si echipamentele B.
criteriile de angajare C.
productia si controlul calitatii D.
reclamatii si retragerea produsului E.
(pag. 667)
F1436057. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul interfazic este falsa:
presupune controlul fiecarei etape a procesului tehnologic in timpul derularii acestuia A.
are ca rezultat uniformitatea loturilor de produse finite B.
are ca rezultat reproductibilitatea la toate seriile de produs C.
nu garanteaza ca procedeul de fabricatie urmeaza o cale corecta D.
consta in controlul de laborator al produselor finite E.
(pag. 666)
F1436058. Controlul calitatii materiilor prime folosite la fabricarea medicamentelor garanteaza:
puritatea corespunzatoare a materiilor prime A.
ambalarea si etichetarea corecta a materiilor prime B.
pastrarea de contraprobe in cantitate suficienta din materiile prime C.
calitatea produselor finite D.
validarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie E.
(pag. 668)
F1436059. Controlul calitatii medicamentelor poate constitui unul din elementele sistemului de
Asigurare a Calitatii daca:
exista instalatii adecvate si personal calificat pentru prelevarea probelor A.
metodele de control sunt validate B.
o parte din procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inregistrare C.
toate procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inregistrare D.
facultativ, se inregistreaza si se investigheaza modificarile produse E.
(pag. 667)
1067
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1068 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1436060. Controlul calitatii presupune:
prelevarea probelor A.
controlul de laborator B.
numai controlul procedurilor de organizare, documentare si eliberare a rezultatului analizelor C.
stabilirea normelor de calitate D.
definirea clara a procedeului tehnologic E.
(pag. 667)
F1436061. Factorii care influenteaza calitatea produsului si care pot prezenta variatii in procedeul de
preparare a medicamentului sunt:
materiile prime si recipientele de ambalare A.
aparatura B.
personalul C.
numai materiile prime si recipientele de ambalare D.
procedeele (de preparare si control) E.
(pag. 667)
F1436062. Produsele finite sunt declarate corespunzatoare in urma controlului calitatii daca:
respecta compozitia calitativa si cantitativa inscrisa in autorizatia de punere pe piata A.
facultativ, se pastreaza contraprobe in cantitate suficienta B.
sunt corect ambalate si etichetate C.
prezinta puritatea ceruta D.
metodele de control sunt validate E.
(pag. 667 - 668)
F1436063. Regulile de baza de buna practica de fabricatie sunt:
procedeul de fabricatie sa fie clar definit si revizuit sistematic pentru a asigura reproductibiliatea tuturor
caracteristicilor produsului
A.
invalidarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie B.
personalul sa fie calificat si instruit corespunzator C.
utilizarea de materii prime, recipiente de ambalare si etichete corespunzatoare D.
depozitarea si transportul produselor pot fi facute in orice conditii E.
(pag. 667)
F1436064. Regulile de buna practica de fabricatie pentru produsele medicamentoase:
garanteaza ca produsele sunt fabricate dupa standardele de calitate corespunzatoare utilizarii lor si cerute
prin autorizatia de punere pe piata
A.
garanteaza ca produsele sunt controlate dupa standardele de calitate corespunzatoare utilizarii lor si
cerute in specificatia produsului
B.
sunt prevederi obligatorii in farmacopee C.
se refera la tot ceea ce poate influenta calitatea unui produs medicamentos D.
cuprind si controlul calitatii medicamentului E.
(pag. 667)
F1436065. Rezultatele testarilor unui lot din cadrul controlului calitatii, se vor exprima:
prin admis sau respins A.
numeric B.
cu date specifice C.
cu date precise D.
cu date aproximative E.
(pag. 666)
F1436066. Sistemul de asigurare a calitatii garanteaza:
1068
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1069 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
fabricarea si controlarea produselor finite in conformitate cu procedurile stabilite A.
ca responsabilitatile manageriale sunt clar definite B.
ca operatiile care alcatuiesc fluxul de productie, RBPF si controlul calitatii in timpul fluxul tehnologic si al
produsului finit sunt descrise clar
C.
instalarea rapida a efectului terapeutic D.
absenta efectelor secundare grave ale medicamentului E.
(pag. 666)
F1436067. Validarea procedurilor de preparare si de control a medicamentelor:
este obligatorie A.
este facultativa B.
dovedeste, prin documentare stiintifica faptul ca procedeul este reproductibil C.
dovedeste, prin documentare stiintifica faptul ca procedeul poate fi perturbat de mici schimbari care pot
surveni pe parcursul derularii sale
D.
dovedeste, fara documentare stiintifica, faptul ca procedeul este reproductibil E.
(pag. 666)
F1536068. Asigurarea calit$#ii medicamentului depinde i de:
prelevarea corect! a e$antioanelor A.
testele $i procedeele analitice folosite B.
dozarea formei finite C.
pacientul care l utilizeaz! D.
solubilitatea substanei medicamentoase E.
(pag. 147)
F1536069. Caracteristicile unui procedeu de analiz$ sunt:
liniaritatea A.
pragul psihologic B.
valabilitatea C.
pragul de detecie D.
pragul de cuantificare E.
(pag. 151)
F1536070. Din genera#ia a patra de medicamente nu fac parte:
medicamentele clasice A.
medicamentele convenionale B.
medicamentele cu cedare prelungit! C.
sistemele cu cedare controlat! D.
sistemele de transport la int! a substanei medicamentoase E.
(pag. 144)
F1536071. Eantioanele de materii prime i produse finite:
nu se p!streaz! A.
se p!streaz! ntr-o e$antiotec! B.
au timpul de p!strare de 1 an C.
se p!streaz! de c!tre fabricant D.
se p!streaz! la A.N.M. E.
(pag. 147)
F1536072. Medicamentul este supus n toate etapele fabric$rii unui control:
medical A.
fizic B.
1069
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1070 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
chimic C.
microbiologic D.
termic E.
(pag. 147)
F1536073. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:
Farmacopeea pentru produsele $i substanele oficinale A.
norma intern! pentru produsele fabricate de o anumit! unitate B.
STAS-ul pentru produsele fabricate industrial C.
Standardul de Stat D.
fi$a tehnologic! a produc!torului pentru produsele din import cnmd se indic! farmacopeea E.
(pag. 149)
F1536074. Pentru desf$urarea unor activit$#i de calitate n farmacia public$ sau de spital sunt
necesare:
un local corespunz!tor A.
o dotare adecvat! pentru elaborarea $i eliberarea medicamentelor B.
p!strarea produselor $i medicamentelor la cald C.
p!strarea igienei $i ordinii la locul de munc! D.
respectarea condiiilor optime de p!strare a substanelor medicamentoase $i produselor farmaceutice E.
(pag. 146)
F1536075. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:
condiiile de calitate A.
termenele de valabilitate B.
testele de toxicitate C.
dozele terapeutice maxime D.
gustul $i mirosul E.
(pag. 149)
F1536076. Procedeele analitice pot fi:
procedee de analiz! specific! A.
procedee exacte B.
procedee de analiz! selectiv! C.
procedee sensibile D.
procedee de analiz! absolut! E.
(pag. 152)
F1636077. Anexele ghidurilor de asigurare a calitatii medicamentelor se refera printre altele si la:
produse medicamentoase sterile A.
produse medicamentoase straine B.
fabricatia lichidelor, cremelor, unguentelor C.
sisteme computerizate D.
fabricatia gazelor medicinale E.
(pag. 668, [7])
F1636078. Asigurarea Calitatii este un sistem care:
trebuie sa permita o gestionare a calitatii A.
se refera la tot ceea ce poate sa influenteze calitatea unui produs B.
reprezinta un ansamblu de masuri luate de producator C.
se refera numai la controlul calitatii unui produs D.
include conceptul RBPF si CC E.
1070
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1071 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 666, [7])
F1636079. Ce ghiduri stau la baza sistemului de Asigurare a Calitatii n industria farmaceutica ?
ISO 14001 / 1997 A.
GMP PH1 / 97 B.
Directiva 91 / 356 / 1991 a Uniunii Europene C.
Hotarrea Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 17 / 1999 D.
Standardele de firma E.
(pag. 666, [7])
F1636080. Conform Regulilor de Buna Practica de Fabricatie, nregistrarea tuturor rezultatelor din toate
etapele procesului de fabricatie a unui produs, este necesara pentru:
a avea o evidenta a respectarii riguroase a formulei de preparare A.
analiza statistica a calitatii produsului B.
a preleva probele necesare controlului interfazic C.
a avea o evidenta a respectarii riguroase a procedeului de obtinere a produsului D.
a avea o evidenta a documentelor de fabricatie E.
(pag. 667, [7])
F1636081. Conform sistemului AC, categoriile de baza care pot constitui surse de eroare sau variatii n
procedeul de preparare al unui produs sunt:
furnizorii de materii prime A.
materiile prime si recipientele de ambalare B.
aparatura si facilitatile C.
procedeul de preparare si control D.
personalul implicat n distributie E.
(pag. 666, [7])
F1636082. Conform sistemului de asigurare a calitatii, validarea unui procedeu:
dovedeste ca procedeul este sub control prin documentatie stiintifica A.
reprezinta obtinerea dosarului de autorizare de punere pe piata a unui produs B.
dovedeste ca procedeul are reproductibilitate si robustete C.
dovedeste ca procedeul este perturbat de mici schimbari care pot interveni pe parcursul derularii sale D.
ofera ncrederea ca prin acest procedeu se ating obiectivele scontate E.
(pag. 666, [7])
F1636083. n cadrul sistemului de Asigurare a Calitatii, printre cerintele de baza ale BPF se numara si:
validarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie A.
elaborarea unor formulari medicamentoase optime B.
nregistrarea rezultatelor din anumite etape ale procesului de fabricatie C.
instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor D.
asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru asigurarea RBPF E.
(pag. 667, [7])
F1636084. n cadrul unui sistem de asigurare a calitatii, conceptul Controlul Calitatii se refera, printre
altele, si la:
prelevarea probelor A.
instruirea personalului B.
specificatii (norme de calitate) C.
procese tehnologice D.
utilizarea produsului E.
(pag. 667, [7])
1071
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1072 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1636085. Printre cerintele fundamentale pentru Controlul Calitatii, concept inclus ntr-un sistem de
asigurare a calitatii, se numara:
validarea metodelor de control A.
respectarea compozitiei calitative si cantitative a produselor finite B.
obligativitatea pastrarii de contraprobe din materii prime si produse finite C.
distribuirea seriilor produsului care nu are certificat de calitate corespunzator D.
prelevare probelor de catre personalul departamentului de control al calitatii E.
(pag. 667-668, [7])
F2136086. Calitatea unui medicament trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de urmatoarele
norme:
Memoratorul de medicamente A.
Ghidul farmacoterapeutic B.
Monografia din farmacopee C.
Specificatia tehnica a produsului D.
toate cele de mai sus E.
(pag. (8) 149)
F2136087. Obiectivele principale ale asigurarii calitatii constau in garantarea faptului ca:
fiecare lot de produs corespunde specificatiilor A.
producatorul ia toate masurile pentru cresterea calitatii produsului B.
fiecare lot de produs este in concordanta cu scopul utilizarii sale C.
produsul prezinta o mai mare fiabilitate D.
calitatea, in productia de serie, produsului se modifica semnificativ in raport cu prototipul propus E.
(pag. (8) 146)
F2136088. Partea din sistemul de asigurare a calitatii care priveste productia medicamentelor
industriale reprezinta:
regulile de buna practica de fabricatie A.
regulile de buna practica de farmacie B.
masurile care trebuie luate pentru distributia medicamentelor C.
controlul riguros al materiilor prime existente in farmacie D.
ansamblul de recomandari care privesc controlul produsului finit E.
(pag. (8) 146)
F2136089. Controlul calitatii totale este definit prin toate operatiile de verificare care privesc:
acceptarea sau refuzul materiilor prime A.
produsele semifabricate B.
produsele finite C.
preformularea D.
estimarea stabilitatii medicamentelor E.
(pag. (8) 146)
F2136090. Pentru a se putea examina eventuala reclamatie a unui produs comercializat, producatorul
trebuie sa pastreze timp de 1 an:
dosarul lotului de fabricatie a medicamentului A.
documentatia chimico-farmaceutica intocmita pentru obtinea autorizatie de punere pe piata a produsului B.
esantioane din materiile prime utilizate C.
cateva unitati din produsul finit D.
procedurile de testare aplicate E.
(pag. (8) 147)
F2136091. Principiile,, Bunei practici de fabricatie,, sunt aplicate:
1072
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1073 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
tuturor procedeelor de fabricatie a unui medicament A.
realizarii seriei pilot a unui medicament B.
fabricatie de serie a unui medicament C.
activitatilor de distribuire,, en gros,, D.
medicamentelor obtinute in farmacia comunitara E.
(pag. (8) 145)
F2136092. Calitatea omogena a unui lot de fabricatie se obtine:
respectand riguros doar suucesiunea fazelor de fabricatie A.
respectand riguros doar faza de conditionare B.
respectand toate fazele de fabricatie si conditionare C.
utilizand doar materii prime perfect controlate D.
urmarind prelevarea corecta a esantioanelor de analizat E.
(pag. (8) 147)
F2136093. Un procedeu de analiza este specific daca:
permite masurarea cantitativa a unui parametru fizico-chimic A.
permite masurarea cantitativa a unui grup functional al uneia sau mai multor substante prezente in esantion B.
exprima fidelitatea in conditii identice C.
exprima fidelitatea in conditii diferite D.
permite detectia celei mai scazute cantitati de substanta examinata intr-un esantion E.
(pag. (8) 151)
F2136094. Eficcitatea terapeutica a unui medicament:
reprezinta lipsa relativa a toxicitatii locale A.
reprezinta lipsa relativa a toxicitatii sistemice B.
este determinata de interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specifici C.
este evaluata prin triere farmacologica si clinica D.
este verificata prin determinarea biodisponibilitatii E.
(pag. (8) 143)
F2136095. Referitor la regulile de buna practica de fabricatie (GMP) sunt valabile urmatoarele:
cuprind un ansamblu de recomandari care sa asigure calitatea medicamentului A.
permit un inalt nivel de calitate in conceperea, dezvoltarea si fabricarea medicamentelor B.
sunt obligatorii si restrictive C.
sunt aplicate tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serie D.
stabilesc obligatiile farmacistului practician fata de pacient E.
(pag. 145, [8])
F2136096. Normele de calitate ale unui medicament se stabilesc pe baza cerintelor:
Farmacopeei A.
Normei Interne a produsului (Specificatiei Tehnice) B.
Fisei Tehnologice (fisei de fabricatie) a producatorului C.
STAS-ului D.
Nomenclatorului de Medicamente si Produse Biologice de uz uman E.
(pag. 149, [8])
F2136097. Standardele care asigura calitatea medicamentelor realizate sau eliberate in farmacia
publica sau de spital, au urmatoarele caracteristici:
sunt stabilite la nivel national A.
au la baza recomandarile Federatiei Internationale Farmaceutice B.
contin obligatiile privind dotarea corespunzatoare a farmaciei C.
1073
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1074 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
permit un control riguros al materiilor prime si medicamentelor realizate in farmacie D.
se aplica si la medicamentele destinate incercarilor clinice sau la cele din depozitele farmaceutice E.
(pag. 146, [8])
F2136098. Exigentele de calitate privind stabilitatea chimica a substantei medicamentoase introdusa
intr-o forma farmaceutica includ:
identitatea A.
continutul declarat in substanta medicamentoasa B.
incarcatura microbiana limitata C.
uniformitatea continutului pe unitatea de produs D.
lipsa toxicitatii locale sau sistemice E.
(pag. 143, [8])
F2136099. Controlul calitatii medicamentelor realizate industrial se efectueaza:
pe esantioane prelevate la intamplare din fiecare lot A.
pe esantioane alese special din fiecare lot de fabricatie B.
pe probe luate la intervale de timp determinate prin calcul statistic C.
pe probe luate doar la inceputul si sfarsitul procesului de fabricatie D.
exclusiv asupra produselor finite E.
(pag. 147, [8])
F2136100. Puritatea unui medicament desemneaza:
pastrarea caracteristicilor initiale pe toata perioada de valabilitate A.
limitele contaminarii microbiene B.
interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specifici C.
limitele contaminarii chimice D.
limitele contaminarii mecanice E.
(pag. 143, [8])
F2136101. Validarea:
este un element al sistemului de asigurare a calitatii medicamentelor A.
permite garantarea fiabilitatii si reproductibilitatii principalelor procedee inscrise in dosarul farmaceutic al
produsului
B.
se executa in cadrul etapei de preformulare C.
se refera si la procedurile analitice folosite pentru controlul calitatii produsului D.
permite obtinerea calitatii prevazute a unui produs farmaceutic E.
(pag. 152, [8])
F2136102. Regulile de buna practica de fabricatie:
se aplica tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serie A.
sunt restrictive si obligatorii B.
se revizuiesc periodic pentru a fi actualizate C.
sunt un element de asigurare a calitatii medicamentelor D.
reprezinta standarde stabilite la nivel national E.
(pag. 145, [8])
F2136103. Stabilitatea medicamentelor, unul din criteriile care definesc calitatea acestora se refera la:
stabilitatea fizica a formei farmaceutice A.
identificarea si continutul in substanta medicamentoasa B.
uniformitatea continutului pe doza unitara C.
lipsa toxicitatii locale si sistemice D.
determinarea biodisponibilitatii E.
1074
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1075 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 143, [8])
F2136104. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care contribuie la:
puritate A.
stabilitate B.
rentabilitate C.
eficacitate D.
inocuitate E.
(pag. 143, [8])
F2236105. Care sunt surse de variatie in productia de medicamente care pot compromite calitatea
medicamentului si care pot fi prevenite prin conceptul de asigurare a calitatii
materii prime A.
aparatura de fabricatie B.
procedeul de preparare C.
personalul muncitor D.
echipa manageriala E.
(pag. Leucuta, 666)
F2236106. Care sunt obiectivele la care se refera Regulile de Buna Practica de Fabricatie
materii prime A.
aparatura de fabricatie B.
tehnologiile de fabricatie C.
personal D.
prevederile farmacopeei E.
(pag. Leucuta,666)
F2236107. Cum se efectueaza controlul calitatii produselor farmaceutice in conceptul Asigurarii calitatii
numai asupra materiilor prime A.
numai asupra produsului finit B.
numai asupra procedeului tehnologic C.
pe parcursul fluxului tehnologic D.
asupra produsului finit E.
(pag. Leucuta,666)
F2236108. Care sunt cerintele de baza ale Regulilor de Buna Practica a Fabricatiei
definirea clara a procedeului de fabricatie si revizuirea sistematica pe baza experientei dobindite A.
sa fie inclus in farmacopee B.
redactarea clara, fara ambiguitati a procedurilor si instructiunilor C.
se va controla doar produsul finit , aceasta constituind o garantie a calitatii D.
se vor controla doar materiile prime, pentru a garanta calitatea produsului E.
(pag. Leucuta,666)
F2236109. In care dintre enunturile urmatoare se regasesc cerinte de baza ale Regulilor de Buna
Practica a Fabricatiei
documentele de fabricatie sa oglindeasca fidel istoricul complet al unei serii A.
calitatea produselor nu trebuie prejudiciata prin distributie B.
reclamatiile eventuale asupra produselor comercializate se vor examina, daca este cazul se vor lua masuri
de evitare a repetarii deficientei
C.
fabricatia se va face in localuri cu sisteme de protectie seismica D.
fabricatia va fi supravegheata de un director general E.
(pag. Leucuta, 666)
1075
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1076 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2236110. Ce trebuie sa poata garanta, printre altele, Sistemul de Asigurare a Calitatii
ca medicamentele sunt produse tinind cont de exigentele Regulilor de Buna Practica de Fabricatie si de
Regulile de Buna Pactica de Laborator
A.
operatiile care alcatuiesc fluxul de productie, regulile de Buna Practica de Fabricatie si controlul calitatii in
timpul fluxului de productie si a produsului finit sunt descrise clar
B.
responsabilitatile manageriale sunt definite clar C.
existenta unei proceduri de autoinspectie si/sau audit de calitate D.
conformitatea cu prevederile farmacopeei E.
(pag. Leucuta, 666)
F2236111. La ce se refera, printre altele, Controlul calitatii ca parte a conceptului de Asigurare a
calitatii in industria farmaceutica de conditionare
prelevarea probelor A.
specificatii (Norme de calitate) B.
control de laborator C.
proceduri de documentare, organizare a efectuarii controlului si eliberare a rezultatelor analizelor D.
inspectia fluxului tehnologic de preparare E.
(pag. Leucuta, 666)
F2236112. La ce se refera, in conceptul Asigurarii calitatii, validarea procedeelor
validarea procedeelor de fabricatie A.
validarea procedelor de control a calitatii B.
identificarea substantelor medicamentoase C.
identificarea impuritatilor din medicament D.
determinarea cantitativa a substantei active E.
(pag. Leucuta, 669)
F2236113. Ce dovedeste validarea printr-o documentatie stiintifica
procedeul sau parti ale lui este sub control A.
procedeul sau parti ale lui are reproductibilitate si nu este perturbat de mici schimbari care pot interveni pe
parcursul desfasurarii sale
B.
ca procedeul va conduce la rezultatele intentionate in orice conditii situate in limite definite C.
ca metoda va conduce la rezultatele intentionate in orice conditii situate in limite definite D.
ca producatorul a luat masuri ca produsul sa fie controlat conform prevederilor FRX E.
(pag. Leucuta, 669)
F2236114. Cum se stabilesc criteriile de validare a procedeelor tehnologice in cazul comprimatelor
se tine seama de influenta variabilelor de formulare asupra unei proprietati esentiale a comprimatului, de
exemplu viteza de dizolvare a substantei medicamentoase
A.
se aleg variabilele de formulare care pot influenta viteza de dizolvare B.
se stabilesc parametrii de testare ai procedeului tehnologic care influenteaza parametrul de calitate dorit C.
se efectueaza cercetarea experimentala care sa arate importanta fiecarui factor si valorile parametrilor de
testare
D.
se cauta in literatura variabilele de formulare care pot influenta un parametru de calitate dorit E.
(pag. Leucuta, 672)
F2236115. La care caracteristicile ale aparaturii industriale de productie de medicamente se refera
validarea aparaturii
ale instalatiei A.
operationale B.
ale procedeului C.
fiabilitatea D.
stabilitatea E.
1076
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1077 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. Leucuta, 674)
F2236116. Care criterii se iau in seama la validarea unei metode analitice pentru controlul produsului
farmaceutic
specificitate A.
sensibilitate B.
robustete C.
precizie si acuratete D.
costul E.
(pag. Leucuta, 678)
F2336117. Pentru medicamentele industriale neoficinale, conditiile de calitate sunt prevazute in:
norma interna A.
norma de calitate a produsului B.
Farmacopeea Romana- F.R.X. C.
Farmacopeea Europeana IV D.
Suplimentul 2000 al F.R.X. E.
(pag. 149)
F2336118. Repetabilitatea exprima fidelitatea procedeului analitic:
in conditii identice A.
cu acelasi echipament B.
cu aceiasi analisti C.
cu aceiasi reactivi D.
cu analisti diferiti E.
(pag. 151)
F2336119. Reproductibilitatea exprima fidelitatea procedeului analitic:
in acelasi laborator A.
cu acelasi echipament B.
in conditii diferite C.
cu aceiasi analisti D.
cu analisti diferiti E.
(pag. 151)
F2336120. Recomandarile de buna practica farmaceutica pentru asigurarea calitatii medicamentelor
impun:
local corespunzator A.
control riguros al materiilor prime B.
autorizatie de toxice C.
respectarea cionditiilor de pastrare a substantelor si produselor farmaceutice D.
autorizatie de precursori E.
(pag. 146)
F2336121. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:
materii prime A.
comunicarea farmacist-medic B.
recipiente de conditionare C.
aparatura, procedee de preparare si control D.
personal E.
(pag. 146)
F2336122. Caracateristicile procedeelor de analiza sunt:
1077
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1078 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
volumul de distributie A.
specificitatea B.
fidelitatea C.
liniaritatea D.
sensibilitatea E.
(pag. 151)
F2336123. Validarea ca element al sistemului de asigurare a calitatii garanteaza:
farmacocinetica produsului A.
fiabilitatea procedeelor inscrise in dosarul farmaceutic B.
reproductibilitatea procedeelor inscrise in dosarul farmaceutic C.
obtinerea calitatii produsului D.
lipsa efectelor secundare E.
(pag. 152)
F2336124. Cerintele de baza ale regulilor de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) sunt:
definirea clara a procedeului de fabricatie A.
redactarea clara a procedurilor si instructiunilor B.
instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor C.
cresterea absorbtiei si biodisponibilitatii D.
modificarea distributiei si eliminarii E.
(pag. 145)
F2336125. Cerintele fundamentale pentru controlul calitatii sunt:
instalatii adecvate pentru realizarea procesului tehnologic A.
personal calificat B.
retragerea produsului de pe piata C.
validarea metodelor de control D.
inregistrarea tuturor procedurilor cerute E.
(pag. 147)
F2336126. Calitatea unui medicament contribuie la:
puritatea produsului A.
inocuitatea produsului B.
eficacitatea produsului C.
posologia produsului D.
stabilitatea produsului E.
(pag. 143)
F2336127. Prin puritate se intelege:
limitele contaminarii microbiologice A.
limitele contaminarii mecanice B.
modul de depozitare si pastrare C.
modul de conditionare D.
limitele contaminarii chimice E.
(pag. 143)
F2336128. Prin inocuitate se intelege:
lipsa relativa a toxicitatii locale A.
lipsa relativa a toxicitatii sistemice B.
calea de administrare C.
modul de conditionare D.
1078
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1079 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
eficacitatea terapeutica E.
(pag. 143)
F2336129. Conceptul de "calitate a medicamentului" se refera la:
formulare A.
posologie B.
mecanism de actiune C.
controlul tuturor stadiilor de fabricatie D.
eliberarea medicamentului catre bolnav E.
(pag. 145)
F2336130. Asigurarea calitatii se realizeaza prin controlul riguros al:
materiilor prime A.
tuturor fazelor de fabricatie B.
cailor de administrare C.
caracteristicilor fiziologice ale pacientului D.
conditionarii E.
(pag. 145)
F2336131. Asigurarea calitatii medicamentului depinde de:
prelevarea corecta a probelor A.
procedeele analitice folosite B.
firma producatoare C.
calea de administrare D.
reactivii si substantele de referinta utilizate in procedeele analitice E.
(pag. 147)
F2536132. In Buna practica de fabricatie (BPF), controlul calitatii se refera la:
acceptare materiilor prime, A.
refuzul materiilor prime, B.
acceptarea sau refuzul produselor intermediare sau finite, C.
estimarea stabilitatii produsului farmaceutic, D.
refuzul materiilor prime corespunz!toare din punct de vedere al calitatii. E.
(pag. 147/Popovici)
F2536133. Nu reprezinta norma de calitate pentru produsele oficinale:
Farmacopeea, A.
Norma interna, B.
STAS-ul, C.
Standardul de Stat, D.
Fisa tehnologica a producatorului. E.
(pag. 149/Popovici)
F2536134. Fabricantul pastreaza pentru fiecare lot fabricat:
dosarul lotului, A.
doar inregistrarea video a procesului de fabricatie, B.
esantioane de materii prime utilizate, C.
cateva unitati de produse finite, D.
nuci un raspuns nu este corect. E.
(pag. 147/Popovici)
F2536135. Specificati care sunt categoriile de medicamente pentru care se prevede realizarea unui
1079
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1080 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
control al calitatii dublu:
toate solutiile medicamentoase, A.
medicamentele foarte active, B.
numai preparatele injectabile si perfuzabile, C.
medicamentele instabile, D.
preparatele oftalmice. E.
(pag. 148/Popovici)
F2536136. Medicamentele pentru care este prevazut un control dublu:
se mentin in carantina de catre fabricant, A.
rezultatul controlului calitatii se confirma si de un laborator de control guvernamental, B.
laboratorul de control guvernamental autorizeaza comercializarea lor, C.
nu este prevazut un astfel de control, D.
sunt specificate de FR X. E.
(pag. 148/Popovici)
F2536137. Nu reprezinta un caracter al unui procedeu de analiza:
specificitatea, A.
nerepetabilitatea, B.
inexactitatea, C.
sensibilitatea, D.
exactitatea. E.
(pag. 149/Popovici)
F2536138. Validarea:
demonstreaza ca toate procesele si procedeele utilizate conduc efectiv la rezultatele asteptate, A.
demonstreaza ca toate procesele si procedeele utilizate conduc efectiv la rezultate neasteptate, B.
este un element al sistemului de asigurare a calitatii, C.
permite garantarea fiabilitatii si reproductibilitatii procedeelor inscrise in dosarul farmaceutic al produsului, D.
nu reprezinta element al sistemului de asigurare a calitatii. E.
(pag. 152/Popovici)
F2536139. Solutiile injectabile:
apartin generatiei intai de medicamente, A.
fac parte din categoria medicamentelor clasice, B.
apartin generatiei a doua de medicamente, C.
apartin generatiei a treia de medicamente, D.
apartin generatiei a patra de medicamente, E.
(pag. 144/Popovici)
F2536140. Medicamentul este supus n toate etapele fabric$rii unui control:
microbiologic, A.
chimic, B.
fizic, C.
termic, D.
medical. E.
(pag. 147)
F2536141. Asigurarea calit$#ii medicamentului depinde i de:
dozarea formei finite A.
solubilitatea substanei medicamentoase B.
pacientul care l utilizeaz! C.
1080
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1081 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
testele $i procedeele analitice folosite D.
prelevarea corect! a e$antioanelor E.
(pag. 147)
F2536142. Pentru desf$urarea unor activit$#i de calitate n farmacia public$ sau de spital sunt
necesare:
p!strarea produselor $i medicamentelor la cald A.
respectarea condiiilor optime de p!strare a substanelor medicamentoase $i produselor farmaceutice B.
p!strarea igienei $i ordinii la locul de munc! C.
un local corespunz!tor D.
o dotare adecvat! pentru elaborarea $i eliberarea medicamentelor E.
(pag. 146)
F2536143. Eantioanele de materii prime i produse finite:
se p!streaz! de c!tre fabricant A.
se p!streaz! ntr-o e$antiotec! B.
au timpul de p!strare de 1 an C.
se p!streaz! la A.N.M. D.
nu se p!streaz! E.
(pag. 147)
F2536144. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:
testele de toxicitate A.
termenele de valabilitate B.
gustul $i mirosul C.
dozele terapeutice maxime D.
condiiile de calitate E.
(pag. 149)
F2536145. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:
Standardul de Stat A.
STAS-ul pentru produsele fabricate industrial B.
norma intern! pentru produsele fabricate de o anumit! unitate C.
fi$a tehnologic! a produc!torului pentru produsele din import cnmd se indic! farmacopeea D.
Farmacopeea pentru produsele $i substanele oficinale E.
(pag. 149)
F2536146. Caracteristicile unui procedeu de analiz$ sunt:
pragul de cuantificare A.
pragul de detecie B.
liniaritatea C.
valabilitatea D.
pragul psihologic E.
(pag. 151)
F2536147. Procedeele analitice pot fi:
procedee de analiz! specific! A.
procedee de analiz! absolut! B.
procedee de analiz! selectiv! C.
procedee exacte D.
procedee sensibile E.
(pag. 152)
1081
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1082 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2536148. Abrevierea GMP:
este intalnita in SUA, A.
este intalnita numai in Franta B.
provine de la Good Mahufacturing Practices C.
nu se regaseste in Tehnologia farmaceutica D.
provine de la Good Mahufacturing Percentages E.
(pag. 145/Popovici)
F2536149. Serviciul de asigurare a calitatii:
raspunde de fiecare sarja realizata in intreprindere A.
asigura aparitia produselor medicamentoase in Farmacopee B.
asigura aparitia produselor medicamentoase in Nomenclator C.
asigura distributia produselor medicamentoase D.
asigura controlul calitatii produselor medicamentoase E.
(pag. 147/Popovici)
F2636150. Consecin#ele disfunc#iei sistolicei diminu$rii debitului cardiac n insuficien#a cardiac$ sunt:
Bradicardie A.
Declan$area unor mecanisme compensatoar (feed-back) B.
Dispnee C.
Hipertrofie ventricular! D.
Staz! sanguin! cu congestie E.
(pag. 206)
F2636151. Elementele insuficien#ei cardiace care pot fi tratate medicamentos sunt:
Bradicardia (compensatorie) A.
Deficit de contracie B.
Presarcina crescut! C.
Postsarcina crescut! D.
Tahicardia (compensatorie) E.
(pag. 207)
F2636152. Care dintre urm$toarele afirma#ii privind digitalicele este fals$?
Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun A.
Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B.
Digitalicele de tip strofantin! se acumuleaz! n organism C.
Biotransformarea digitoxinei implic! epimerizarea, desfacerea grup!rii glucidice $i conjugarea D.
Digoxina se epureaz! predominant renal E.
(pag. 207, 211-113)
F2636153. Sunt reac#ii adverse caracteristice digitalicelor:
Bloc atrio-ventricular A.
Confuzii, halucinaii B.
Tulbur!ri de vedere C.
Midriaz! $i hiposalivaie D.
Hemoragii prin favorizarea fibrinolizei E.
(pag. 214)
F2636154. Care dintre urm$toarele afirma#ii este adev$rat$?
Hipokaliemia favorizeaz! aritmiile chiar la doze mici de digitalice A.
Insuficiena hepatic! cre$te concentraia plasmatic! a digoxinei B.
Insuficiena renal! diminu! epurarea digoxinei C.
1082
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1083 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Digitalicele sunt contraindicate la doze terapeutice n bloc atrio-ventricular D.
Hiuperpotasemia favorizeaz! blocul A-V indus de digitalice E.
(pag. 211, 215-217)
F2636155. Care dintre urm$toarele medicamente prelungesc repolarizarea i perioada refractar$?
Sotalolul A.
Ajmalina B.
Fenitoina C.
Amiodarona D.
Bretiliul E.
(pag. 229)
F2636156. Care dintre urm$toarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizeaz$ ca antiaritmice?
Verapamilul A.
Nisoldipina B.
Diltiazemul C.
Nifedipina D.
Amlodipina E.
(pag. 229)
F2636157. Amiodarona:
Blocheaz! canalele membranare de potasiu A.
Blocheaz! canalele membranare de sodiu B.
Blocheaz! canalele de calciu receptor-dependente (ROC) C.
Are efect inotrop negativ evident D.
Este coronarodilatator E.
(pag. 237)
F2636158. Verapamilul:
Se absoarbe bine $i rapid pe cale oral! A.
Are biodisponibilitate redus! (extracie hepatic! mare) B.
Are aciune antihipertensiv! C.
Are aciune antianginoas! D.
Poate produce tahicardie relex!, ca urmare a efectului antihipertensiv E.
(pag. 239)
F2636159. Reac#iile adverse ale amiodaronei sunt:
Distiroidii A.
Fotosensibilizare B.
Tahicardie reflex! C.
Tulbur!ri neurologice D.
Fibroz! pulmonar! E.
(pag. 237)
F2636160. Edi#ia n vigoare a Farmacopeei Romne stabilete pentru medicamente:
procedeele de analiz! A.
condiiile de calitate B.
procedeele de fabricaie C.
testele de toxicitate D.
dozele maxime terapeutice E.
(pag. 149)
1083
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1084 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2636161. Prevederile farmacopeei sunt obligatorii pentru:
produc!tori de medicamente A.
distribuitori de medicamente B.
unit!i care controleaz! medicamente C.
depozite de medicamente D.
transportatori de medicamente E.
(pag. 149)
F2636162. Pentru desf$urarea unor activit$#i de calitate n farmacie, sunt necesare:
un local corespunz!tor A.
respectarea programului de funcionare B.
un control riguros al materiilor prime $i al medicamentelor obinute n farmacie C.
asigurarea unei preg!tiri continue a ntregului personal D.
p!strarea ordinii $i igienei E.
(pag. 146)
F2636163. Elementele care genereaz$ calitatea medicamentelor grupate sub denumirea de "4 M" sunt:
proceduri experimentale A.
personalul B.
materiale C.
ma$ini (echipament, instalaii, utilaje) D.
metode (procedee de fabricare) E.
(pag. 98)
F2636164. "Caietele de arj$" descriu exigen#ele de calitate pentru:
substane medicamentoase A.
substane auxiliare B.
procedeu tehnologic C.
recipiente $i accesorii D.
personalul implicat E.
(pag. 101)
F2636165. Fia de fabrica#ie (fia tehnologic$ a produc$torului) con#ine, printre altele:
definirea produsului (forma farmaceutic!) A.
articolele de condiionare $i modul de condiionare B.
modalit!ile de mecanizare a operaiilor tehnologice C.
controlul calit!ii n cursul fabric!rii D.
echipamentele de producie care ar putea fi utilizate E.
(pag. 102)
F2636166. "Dosarul tehnic al produsului fabricat" con#ine:
procedura de instruire A.
procedura de calificare B.
procedura de validare C.
procedura de producie D.
procedura tehnologic! E.
(pag. 104)
F2636167. n cadrul sistemului de asigurare a calit$#ii, opera#iile de calificare:
se refer! la personal A.
se refer! la echipament B.
comport! o etap! C.
1084
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1085 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
comport! trei etape D.
comport! mai multe etape E.
(pag. 104)
1085
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1086 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 37
Preparate lichide pentru uz oral
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1237001. Care dintre urmatorii agenti antioxidanti sunt folositi la solutii apoase cu substante
medicamentoase usor oxidabile
tocoferol A.
sulfit de sodiu B.
acid nordihidroguaiaretic C.
butilhidroxianisol D.
butilhidroxitoluen E.
(pag. 135, [8])
F1237002. Ce fenomen reprezinta cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a
solventului apos
solubilizare micelara A.
folosire de cosolventi B.
complexare C.
hidrotropie D.
modificarea structurii chimice E.
(pag. 232, [8])
F1237003. Conservanti antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea siropurilor care au o
concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la siropul simplu:
borat fenilmercuric A.
cloretona B.
acid sorbic C.
amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil D.
alcool benzilic E.
(pag. 849, [FR X])
F1237004. In care din situatiile de mai jos se poate asigura conservarea siropurilor conform FR X
se adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din siropul simplu A.
folosind ciclamat de sodiu B.
se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharina C.
se adauga un conservant bactericid si fungicid D.
se adauga un amestec recomandat de phidroxibenzoat de metil si phidroxibenzoat de propil E.
(pag. 845, [FR X])
F1237005. O substanta medicamentoasa greu solubila in apa poate fi dizolvata cu ajutorul carui co-
solvent
sorbitol A.
propilenglicolului B.
salicilatului de sodiu C.
sorbitanului 80 D.
polisorbatului 80 E.
1086
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1087 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 232, [8])
F1237006. Prin ce procedeu se poate realiza asigurarea claritatii solutiilor conform prevederilor
Farmacopeei Romane:
folosirea unor vehicule limpezi A.
folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice B.
centrifugare C.
filtrare D.
folosirea carbunelui adsorbant E.
(pag. 849, [FR X])
F1337007. Cand se folosesc solutiile titrate 1:10 sau 1: 100:
Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g. A.
Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g. B.
Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g. C.
Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g. D.
Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g. E.
(pag. 849)
F1337008. Clorura de calciu oficinala este o substanta:
eflorescenta A.
delicvescenta B.
higroscopica C.
anhidra D.
nici una de mai sus E.
(pag. 178)
F1337009. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:
2% A.
0,2% B.
0,02% C.
0,1% D.
0,5% E.
(pag. 846)
F1337010. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie
0,1 % A.
1% B.
0,2% C.
0,5% D.
2% E.
(pag. 852)
F1437011. La prepararea siropurilor cu o concentratie in zahar inferioara siropului simplu, FR.X indica
utilizarea urmatorilor conservanti:
nipagin 1 A.
nipasol 1 B.
amestec nipagin : nipasol 9 : 1, 1,5 C.
amestec nipagin : nipasol 1 : 9, 1,5 D.
amestec nipagin : nipasol 1 : 1, 1,5 % E.
(pag. 845, [9])
F1537012. Concentra#ia oficinal$ a siropului simplu este:
1087
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1088 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
54% A.
74% B.
65% C.
35% D.
64% E.
(pag. 848, [10])
F1537013. FR X nu prevede urm$toarele solu#ii:
soluia Burow A.
soluia de clorur! de calciu 50% B.
soluia alcoolic! de iod C.
soluia diluat! de peroxid de hidrogen D.
soluia efervescent! E.
(pag. 864, [10])
F1537014. La prepararea solu#iei de acetotartrat de aluminiu nu se adaug$:
acetat de aluminiu A.
sulfat de aluminiu B.
acid acetic diluat C.
carbonat de calciu D.
acid tartric E.
(pag. 850, [10])
F1537015. La prepararea solu#iilor nu se folosesc:
solubilizani A.
ageni pentru ajustarea pH-ului B.
conservani antimicrobieni potrivii C.
ageni pentru corectarea gustului D.
ageni de emulsionare E.
(pag. 849, [10])
F1537016. Siropul de Balsam de Tolu nu con#ine:
tinctur! de Balsam de Tolu A.
carbonat bazic de magneziu B.
zah!r C.
acid citric D.
ap! distilat! E.
(pag. 845, [10])
F1537017. Solu#iile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc cnd se prepar$ solu#ii cu substan#e puternic
active sau toxice n cantit$#i mai mici de:
5 g A.
5 mg B.
50 mg C.
500 mg D.
50 g E.
(pag. 849, [10])
F1637018. Factorii care influenteaza direct proportional solubilitatea solidelor n lichide sunt:
temperatura, n cazul unui proces exoterm A.
temperatura, n cazul unui proces endoterm B.
marimea particulelor solidului C.
1088
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1089 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
pH-ul D.
vscozitatea vehiculului E.
(pag. 15, [7])
F1637019. Filtrele care actioneaza la presiune redusa sunt:
filtre presa A.
filtre cu discuri B.
metafiltrele C.
filtrele toba D.
filtrele centrifugale E.
(pag. 171, [7])
F1637020. Prepararea apei distilate n industrie cu distilatorul cu efect dublu se bazeaza pe:
fierberea apei n primul cazan la 100 C A.
fierberea apei n primul cazan la 110 C, la suprapresiune B.
fierberea apei n primul cazan la 90 C, la vid C.
fierberea apei n primul cazan la 96 C, la vid D.
fierberea apei n primul cazan la 120 C, la suprapresiune E.
(pag. 426, [7])
F1637021. Prepararea siropului simplu n farmacie, se face prin dizolvarea zaharului:
la cald A.
la rece, prin percolare B.
la rece, prin agitare C.
per descensum D.
n zaharolizoare E.
(pag. 439, [7])
F1637022. Ultrafiltrarea se realizeaza:
la presiune ridicata A.
la presiune scazuta B.
pentru ndepartarea sarurilor minerale C.
pentru ndepartarea substantelor organice, indiferent de dimensiunea lor D.
la presiune normala E.
(pag. 429, [7])
F2137023. Filtrarea clarifianta:
este sinonima cu flitrarea sterilizanta A.
urmareste obtinerea unui lichid limpede, fara particule mecanice insolubile B.
are drept scop indepartarea microorganismelor C.
urmareste omorarea microorganismelor sub forma de spori D.
se aplica pentru obtinerea formelor sterile lichide E.
(pag. (8) 240)
F2137024. In procedeul de ultrafiltrare se folosesc urmatoarele straturi filtrante:
mase de ceramica A.
sticla fritata B.
membrane cu pori C.
plastomeri D.
pasla E.
(pag. (8) 242)
1089
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1090 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2137025. Urmatoarele siropuri sunt prevazute in FR X, cu exceptia:
siropului de balsam de Tolu A.
siropului de beladona B.
siropului de codeina C.
siropului de portocale D.
siropului simplu E.
(pag. 845 - 849, [FR X])
F2137026. Solutia de acetat de amoniu are concentratia:
5 % A.
10 % B.
15 % C.
20 % D.
25 % E.
(pag. 852, [FR X])
F2137027. Pentru solutia de citrat de magneziu sunt valabile urmatoarele, cu exceptia:
este o solutie oficinala A.
are pH alcalin B.
are pH-ul 3,5 5,5 C.
se prepara la nevoie D.
are actiune purgativa E.
(pag. 867 - 868, [FR X])
F2137028. Solutia efervescenta mai este cunoscuta si sub denumirea de:
limonada gazoasa A.
limonada Rog B.
solutie Burow C.
solutie Castelani D.
solutie Sabouraud E.
(pag. 859 - 860, [FR X])
F2137029. Urmatorii factori modifica viteza de dizolvare, cu exceptia:
suprafetei de contact solid/lichid A.
constantei crioscopice a mediului de dizolvare B.
difuziunii C.
agitarii D.
temperaturii E.
(pag. 227 - 228, [8])
F2137030. Siropul simplu are concentratia in zahar de:
40 % A.
58 % B.
64 % C.
68 % D.
70 % E.
(pag. 848, [FR X])
F2237031. Cu ajutorul cui poate fi solubilizata micelar o substanta medicamentoasa greu solubila in
apa
alcoolului etilic A.
propilenglicolului B.
1090
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1091 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
salicilatului de sodiu C.
sorbitanului 80 D.
polisorbatului 80 E.
(pag. 231)
F2237032. Cum se poate asigura claritatea solutiilor , conform prevederilor Farmacopeei Romane
folosirea unor vehicule limpezi A.
folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice B.
folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice C.
filtrare D.
folosirea carbunelui adsorbant E.
(pag. 282)
F2237033. Cum se poate asigura conservarea siropurilor conform FR X
se adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din siropul simplu A.
folosind ciclamat de sodiu B.
se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharina C.
se adauga un conservant bactericid si fungicid D.
se adauga un amestec recomandat de phidroxibenzoat de metil si phidroxibenzoat de propil E.
(pag. 272)
F2237034. Care sunt conservantii antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea siropurilor
care au o concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la siropul simplu
borat fenilmercuric A.
cloretona B.
acid sorbic C.
amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil D.
alcool benzilic E.
(pag. 272)
F2237035. Ce fenomen reprezinta cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a
solventului apos
Cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a solventului apos reprezinta un fenomen de A.
cosolventa B.
complexare C.
hidrotropie D.
modificare a structurii chimice E.
(pag. 231)
F2237036. Ce agenti antioxidanti se folosesc la solutii apoase cu substante medicamentoase usor
oxidabile
tocoferol A.
sulfit de sodiu B.
acid nordihidroguaiaretic C.
butilhidroxianisol D.
butilhidroxitoluen E.
(pag. 267)
F2237037. Ce substante medicamentoase pot fi dizolvate prin scaderea pH-ului mediului
fenobarbital A.
acid acetilsalicilic B.
atropina C.
fenitoina D.
1091
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1092 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
sulfamide E.
(pag. 231)
F2237038. La care dintre solventii enumerati constanta dielectrica are valoarea cea mai mica, semn al
polaritatii reduse
apa A.
glicerina B.
etanolul C.
polietilenglicolul lichid D.
parafina lichida E.
(pag. 232)
F2237039. Cu cine formeaza teofilina un complex usor solubil in apa
trietanolamina A.
cafeina B.
etilendiamina C.
teobromina D.
chinina E.
(pag. 233)
F2237040. Ce fel de complecsi formeaza ciclodextrinele cu unele substante medicamentoase, spre a le
creste solubilitatea in apa
transfer de ioni A.
sisteme de electroni pi B.
de incluziune C.
saruri complexe D.
saruri solubile E.
(pag. 294)
F2237041. Care dintre materialele filtrante enumerate pot fi utilizate si la indepartarea
microorganismelor dintr-o solutie prin filtrare
textile A.
stratificate B.
membrane polimerice C.
pulberi D.
centrifugale E.
(pag. 242)
F2237042. Ce test se foloseste pentru determinarea integritatii membranelor filtrante
microscopic A.
gravimetric B.
masurarea presiunii la care se formeaza bule in membrana umectata C.
masurarea presiunii la care membrana se rupe D.
rezistenta la centrifugare E.
(pag. 245)
F2237043. Ce coloranti se folosesc in preparatele farmaceutice lichide
nitrit de sodiu A.
sulfit de sodiu B.
galat de propil C.
glutamat de sodiu D.
eritrozina E.
1092
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1093 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 271)
F2237044. Ce conservanti se folosesc in preparatele farmaceutice uleioase
tocoferoli A.
formiat de sodiu B.
acid propionic C.
hidroxichinoleina D.
benzoat de sodiu E.
(pag. 273)
F2237045. Care sunt dezavantajele prepararii siropurilor la cald
timpul de dizolvare este rapid A.
contaminarea cu microorganisme este redusa B.
preparatul este clar C.
hidroliza zaharului este mare D.
poate avea loc fermentarea E.
(pag. 290)
F2237046. Ce obiectiv important se urmareste la prepararea siropurilor in industrie inainte de operatia
de filtrare
determinarea cantitativa A.
controlul microbiologic B.
claritatea C.
concentratia in zahar D.
concentratia in zahar invertit E.
(pag. 295)
F2337047. Limonadele sunt:
solutii apoase ce se administreaza intern A.
solutii hidroalcoolice B.
solutii ce contin sirop 10% C.
solutii apoase ce se administreaza rectal D.
solutii apoase ce se administreaza parenteral E.
(pag. 859, 867)
F2337048. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:
2% A.
0,2% B.
0,02% C.
0,1% D.
0,5% E.
(pag. 846)
F2337049. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie:
0,1% A.
1% B.
0,2% C.
0,5% D.
2% E.
(pag. 852)
F2337050. Clorura de calciu oficinala este o substanta:
eflorescenta A.
1093
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1094 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
delicvescenta B.
higroscopica C.
anhidra D.
nici una de mai sus E.
(pag. 178)
F2337051. Cand se folosesc solutiile tritrate 1:10 sau 1:100
cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g. A.
cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g. B.
cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g. C.
cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g. D.
cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g. E.
(pag. 849)
F2537052. Functie de natura solventului, solutiile se clasifica in:
solutii simple, A.
solutii unidoza, B.
solutii uleioase, C.
solutii multidoza, D.
solutii compuse. E.
(pag. 222/Popovici)
F2537053. Pentru modificarea pH-ului solutiilor de uz intern nu se foloseste:
acid boric, A.
hidroxid de sodiu, B.
acid citric, C.
acid tartric, D.
carbonat acid de sodiu. E.
(pag. 231/Popovici)
F2537054. Ciclodextrinele:
sunt oligozaharide aciclice reducatoare, A.
sunt oligozaharide ciclice reducatoare, B.
contin 6,7 sau 8 unitati de fructoza, C.
au partea interioara hidrofila, D.
au partea exterioara hidrofoba. E.
(pag. 234/Popovici)
F2537055. Stabilitatea fizica a solutiilor nu se refera la determinarile urmatoarelor caractere:
claritate, A.
culoare, B.
modificarea continutului in substanta activa, C.
gust, D.
miros. E.
(pag. 239/Popovici)
F2537056. Solventii utilizati la prepararea solutiilor in farmacie sau industrie trebuie sa fie:
toxici, A.
impuri din punct de vedere chimic, B.
iritanti, C.
activi farmacologic, D.
greu de procurat. E.
1094
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1095 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 249/Popovici)
F2537057. Nu reprezinta un procedeu de purificare a apei:
filtrarea prin amestec de tifon si vata, A.
distilarea, B.
schimbul de ioni, C.
osmoza inversa, D.
ultrafiltrarea. E.
(pag. 251-252/Popovici)
F2537058. Concentra#ia oficinal$ a siropului simplu este:
64%, A.
85%, B.
64 , C.
85 , D.
0,2%. E.
(pag. 848/FR X)
F2537059. FR X nu prevede in compozitia Siropului de Balsam de Tolu:
acid citric, A.
zah!r, B.
ap! distilat!, C.
carbonat bazic de magneziu, D.
tinctur! de Balsam de Tolu. E.
(pag. 845/FR X)
F2537060. FR X prevede urm$toarele solu#ii, cu exceptia:
soluia diluat! de peroxid de hidrogen, A.
soluia de clorur! de calciu 50%, B.
soluia efervescent!, C.
soluia Burow, D.
soluia alcoolic! de iod. E.
(pag. 864/FR X)
F2537061. Conform FR X, la prepararea solu#iei de acetotartrat de aluminiu nu se adaug$:
acid tartric A.
sulfat de aluminiu B.
acetat de aluminiu C.
acid acetic diluat D.
carbonat de calciu E.
(pag. 850/FR X)
F2537062. Care din urmatoarele substante auxiliare nu se folosesc la prepararea solu#iilor:
ageni de emulsionare A.
conservani antimicrobieni potrivii B.
solubilizani C.
ageni pentru ajustarea pH-ului D.
ageni pentru corectarea gustului E.
(pag. 849/FR X)
F2537063. Solu#iile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc cnd se prepar$ solu#ii cu substan#e puternic
active sau toxice n cantit$#i mai mici de:
50 g A.
1095
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1096 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
500 mg B.
5 g C.
5 mg D.
50 mg E.
(pag. 849/FR X)
F2637064. Sunt metaboli#i activi ai spironolactonei?
Acidul etacrinic A.
Acidul valproic B.
Acidul epsilon-aminocaproic C.
Acidul canrenoic D.
Acidul tranexamic E.
(pag. 305)
F2637065. Diureticele care pot fi utilizate n hipercalciuria idipatic$ deoarece scad eliminarea de calciu
sunt:
Hidroclorotiazida A.
Manitolul B.
Acetazolamida C.
Acidul etacrinic D.
Carbamida E.
(pag. 302)
F2637066. Are efect antidiuretic la bolnavii cu diabet insipid nefrogen:
Furosemidul A.
Acetazolamida B.
Acidul etacrinic C.
Triamterenul D.
Hidroclorotiazida E.
(pag. 301)
F2637067. Care dintre afirma#iile privind diureticele este fals$?
Tiazidele cresc toxicitatea cardiotonicelor A.
Tiazidele scad eliminarea urinar! de calciu B.
Diureticele de ans! scad eliminarea urinar! de calciu C.
Eliminarea urinar! de potasiu scade sub aciunea amiloridului D.
Tiazidele produc hiperglicemie $i hiperuricemie E.
(pag. 302-303)
F2637068. Care dintre urm$toarele diuretice sunt utilizate n insuficien#$ renal$ acut$?
Furosemidul A.
Hidroclorotiazida B.
Ciclotiazida C.
Politiazida D.
Ciclopentiazida E.
(pag. 303)
F2637069. Diureticele tiazidice pot produce urm$toarele dezechilibre electrolitice:
Hipokaliemie A.
Hipercalciurie B.
Hiperkaliemie C.
Hipermagneziemie D.
1096
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1097 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Hipercloremie E.
(pag. 298-299, 302)
F2637070. Filtrele care ac#ioneaz$ la vid sunt:
filtrele pres! A.
filtrele cu discuri B.
metafiltrele C.
filtrele rotative D.
filtrele centrifugale E.
(pag. 283)
F2637071. Factorii care influen#eaz$ direct propor#ional solubilitatea solidelor n lichide sunt:
temperatura, n cazul unui proces exoterm A.
temperatura n cazul unui proces endoterm B.
m!rimea particulelor solidului C.
pH-ul D.
vscozitatea vehiculului E.
(pag. 229)
F2637072. Prepararea apei distilate n industrie, cu distilatorul cu efect dublu, se baueaz$ pe fierberea
apei n primul evaporator:
la 100 C A.
la 110 C, la suprapresiune B.
la 90 C, la vid C.
la 96 C, la vid D.
la 120 C, la suprapresiune E.
(pag. 256)
F2637073. Filtrarea centrifugal$ se realizeaz$:
la suprapresiune A.
la presiune sc!zut! B.
pentru ndep!rtarea s!rurilor minerale C.
pentru ndep!rtarea substanelor organice, indiferent de dimensiunea lor D.
la presiune normal! E.
(pag. 283)
F2637074. Metoda prepar$rii siropului la rece prin agitare se preteaz$ pentru cantit$#i pn$ la:
1000 g sirop A.
5000 g sirop B.
2000 g sirop C.
10000 g sirop D.
50000 g sirop E.
(pag. 292)
1097
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1098 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1237075. Care din categoriile urmatoare de substante auxiliare recomandate de FR X se pot folosi la
prepararea solutiilor
agenti pentru corectarea gustului A.
solubilizanti B.
agenti pentru cresterea visozitatii C.
agenti pentru ajustarea pH-ului D.
conservanti antimicrobieni potriviti E.
(pag. 849, [FR X])
F1237076. Care din substantele enumerate sunt edulcoranti pentru solutii de uz oral
zahar A.
ciclamat de sodiu B.
zaharina sodica C.
aspartam D.
vanilina E.
(pag. 268, [8])
F1237077. Care sunt metodele de preparare a apei folosita la prepararea solutiilor
distilare A.
demineralizare B.
osmoza inversa C.
ultrafiltrare D.
adsorbtie E.
(pag. 249, [8])
F1237078. In ce conditii are loc spontan solubilitatea unei substante medicamentoase intrun solvent
entropia procesului scade A.
entropia creste B.
caldura de dizolvare este negativa C.
caldura de dizolvare este pozitiva D.
energia libera a sistemului scade E.
(pag. 226, [8])
F1237079. In ce conditii se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase
greu solubile care este o baza slaba
pulverizare avansata A.
cresterea pHului B.
scaderea pH-ului C.
adaugare de cosolventi D.
folosirea unei sari solubile E.
(pag. 230, [8])
F1237080. Mentionati pentru care din situatiile urmatoare este recomandabila folosirea cosolventilor
cresterea solubilitatii in apa a substantelor neionizate A.
cresterea solubilitatii in apa a substantelor ionizate B.
cresterea tolerantei la administrare in cazul solutiilor parenterale administrate intramuscular C.
izotonizarea solutiilor injectabile coloidale D.
cresterea stabilitatii substantelor medicamentoase susceptibile la hidroliza E.
(pag. 231, [8])
1098
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1099 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1237081. Prin care procedeu din cele mentionate mai jos, se poate efectua cresterea solubilitatii unei
substante medicamentoase neionizabile, la prepararea solutiei
formarea de complecsi mai solubili A.
modificarea pH-ului solutiei B.
utilizare de cosolventi C.
introducerea de grupari polare in molecula D.
asocierea de substante hidrotrope E.
(pag. 231-237, [8])
F1337082. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:
Solutia de clorura de calciu A.
Solutia de acetat de amoniu B.
Solutia de clorhidrat de bromhexin C.
Solutia de clorura de amoniu anisata D.
Solutia de trinitrat de gliceril E.
(pag. 852-863)
F1337083. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:
sterilizare la autoclav A.
adaos de nipagin 0,1% B.
folosirea solutiei conservante in locul apei distilate C.
mentinerea la temperatura de 8-15 C D.
adaosul de nipagin-nipasol (9:1) in concentratie 0,15% E.
(pag. 845)
F1337084. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:
Siropul simplu A.
Siropul de portocale B.
Siropul de Balsam de Tolu C.
Siropul de codeina D.
Siropul de matraguna E.
(pag. 845-849)
F1337085. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:
Limonada gazoasa A.
Limonada citrica B.
Limonada lactica C.
Limonada fosforica D.
Limonada de citrat de magneziu E.
(pag. 859 si 867)
F1337086. Limonadele sunt:
solutii apoase ce se administreaza intern A.
solutii hidroalcoolice B.
solutii ce contin sirop 10% C.
solutii apoase ce se administreaza rectal D.
solutii apoase ce se administreaza parenteral E.
(pag. 859,867)
F1337087. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:
antioxidanti A.
edulcoranti B.
1099
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1100 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
aromatizanti C.
conservanti antimicrobieni D.
agenti de crestere a viscozitatii E.
(pag. 849)
F1337088. Solubilizarea cu tenside se realizeaza cind HLB-ul acestora are urmatoarele valori:
8 A.
12 B.
15 C.
3 D.
17 E.
(pag. 423)
F1337089. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:
acid tartric cu rol de solubilizant A.
acid tartric cu rol de stabilizant B.
nu contine acid tartric C.
contine acid clorhidric 0,1 M. D.
contine acid citric ca solubilizant E.
(pag. 852-853)
F1337090. Solutia efervescenta contine:
carbonat de sodiu A.
acid tartric B.
bicarbonat de sodiu C.
acid citric D.
acid clorhidric E.
(pag. 859)
F1437091. Agentii edulcoranti sintetici folositi la prepararea solutiilor de uz oral sunt:
zaharina A.
zaharul B.
ciclamatul de sodiu C.
aspartamul D.
sorbitolul E.
(pag. 424, [7])
F1437092. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prepararea siropului simplu sunt adevarate:
se realizeaza prin dizolvarea zaharului la cald A.
se realizeaza, conform FR.X, prin dizolvarea zaharului la rece B.
este insotita de clarificarea siropului daca dizolvarea zaharului se realizeaza la cald C.
necesita adausul de conservanti antimicrobieni D.
este insotita de invertirea zaharului daca dizolvarea acestuia se realizeaza la rece E.
(pag. 439, [7])
F1437093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solubilizarea micelara sunt adevarate:
se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive in concentratii superioare concentratiei micelare critice A.
se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive in concentratii inferioare concentratiei micelare critice B.
se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive a caror valoare HLB este mai mare decat 15 C.
se realizeaza cu ajutorul substantelor ajutatoare hidrofile folosite in cantitati mari D.
are ca rezultat formarea unui complex intermolecular solubil E.
(pag. 423, [7])
1100
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1101 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1437094. Conform FR.X, siropurile care contin zahar in concentratie de 64% sunt:
siropul de balsam de Tolu A.
siropul de matraguna B.
siropul de codeina 0,2% C.
siropul simplu D.
siropul de coji de portocale E.
(pag. 845, 848, [9])
F1437095. Cresterea solubilitatii substantelor medicamentoase in apa se poate realiza prin:
complexare A.
hidrotropie B.
delicvescenta C.
eflorescenta D.
modificarea structurii chimice E.
(pag. 423, 424, [7])
F1437096. Urmatoarele afirmatii referitoare la solutia de acetotartrat de aluminiu sunt adevarate:
este oficinala in FR.X. A.
se obtine prin dizolvarea principiului activ in apa distilata B.
principiul activ rezulta in urma unor reactii chimice C.
se mai numeste solutie Burow D.
se utilizeaza intern, ca astringent E.
(pag. 850, [9])
F1537097. Avantajele folosirii solven#ilor anhidri sunt:
sunt buni solveni pentru un num!r mare de substane insolubile n ap! A.
confer! instabilitate fizico-chimic! preparatelor industriale B.
soluiile obinute nu necesit! ad!ugarea de conservani antimicrobieni C.
permit dezvoltarea microorganismelor D.
sunt u$or suportai de piele sau de mucoase E.
(pag. 263, [8])
F1537098. Controlul calit$#ii solu#iilor prevede, conform FR X:
dozarea coninutului de substan! activ! A.
determinarea volumului recipientului B.
masa total! pe recipient C.
uniformitatea coninutului n substana activ! D.
pH-ul E.
(pag. 849, [10])
F1537099. Exemplele clasice de complexare sunt:
prepararea reactivului Tollens A.
prepararea reactivului Fehling B.
prepararea reactivului Nessler C.
dizolvarea iodului n prezena iodurii de potasiu D.
solubilizarea aspirinei prin intermediului carbonatului acid de sodiu E.
(pag. 233, [8])
F1537100. Factorii din ecua#ia Noyes-Whitney care influen#eaz$ procesul de dizolvare sunt:
aria suprafeei de contact solid/solid A.
difuziunea B.
1101
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1102 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
agitarea C.
vscozitatea lichidului D.
temperatura E.
(pag. 238, [8])
F1537101. Filtrele din material textil sunt reprezentate de:
filtrele Millipore A.
vata hidrofil! B.
vata hidrofil! mixt! (sau BC) C.
tifonul D.
pulberile filtrante E.
(pag. 243, [8])
F1537102. n FR X sunt prezente urm$toarele monografii:
apa potabil! A.
apa distilat! B.
apa purificat! C.
apa pentru diluarea soluiilor concentrate D.
apa distilat! pentru preparate injectabile. E.
(pag. 251, [8])
F1537103. Referitor la macrogoli sunt valabile urm$toarele afirma#ii:
cei cu masa molecular! 400-600 sunt lichizi A.
cei cu masa molecular! 1 500-10 000 sunt solizi B.
starea de agregare nu depinde de masa molecular! C.
se mai numesc polietilen glicoli D.
starea de agregare depinde de gradul de polimerizare E.
(pag. 264, [8])
F1537104. Rolul glicerolului n preparate farmaceutice este:
edulcorant A.
conservant antimicrobian B.
umectant C.
emulgator D.
emulgator colorant E.
(pag. 264, [8])
F1537105. Uleiurile oficializate de FR X i folosite ca solven#i sunt:
uleiul de soia A.
uleiul de floarea-soarelui B.
uleiul de parafin! C.
uleiul de ricin D.
uleiul de in E.
(pag. 266, [8])
F1637106. Apele aromatice preparate n farmacie:
sunt solutii apoase de uleiuri volatile A.
sunt solutii hidroalcoolice de ueiuri volatile B.
se utilizeaza intern C.
se obtin prin antrenare cu vapori de apa D.
se pastreaza la 25 C E.
(pag. 440, [7])
1102
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1103 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1637107. Constanta vitezei de dizolvare din ecuatia Noyes-Whitney nu este inflentata de:
grosimea stratului stationar nvecinat A.
coeficientul de difuzie al substantei n mediul de dizolvare B.
viteza de agitare C.
volumul mediu de dizolvare D.
marimea particulelor E.
(pag. 24, [7])
F1637108. Factorii care influenteaza invers proportional viteza de dizolvare sunt:
agitarea solutiei A.
marimea suprafetei solidului nedizolvat B.
vscozitatea lichidului C.
volumul mediului de dizolvare D.
temperatura E.
(pag. 23, [7])
F1637109. n cazul amestecarii a doua lichide miscibile are loc o:
amestecare pozitiva A.
amestecare negativa B.
amestecare neutra C.
difuzie spontana D.
difuzie n urma agitarii E.
(pag. 145, [7])
F1637110. Limonadele:
se conserva ferit de lumina A.
se conserva la loc racoros B.
se conserva n recipiente bine nchise C.
se prepara la nevoie D.
sunt solutii hidroalcoolice E.
(pag. 850, 860, [9])
F1637111. Mecanismele amestecarii fluidelor la obtinerea unei solutii sunt:
transportul n masa A.
curgerea turbulenta B.
curgerea laminara C.
difuzia moleculara D.
curgerea ncrucisata E.
(pag. 145, [7])
F1637112. Siropurile oficinale n FR X sunt:
Sirupus aurantiorum A.
Sirupus Belladonnae B.
Sirupus codeini 0,2 % C.
Sirupus citri D.
Sirupus Balsami Tolutani E.
(pag. 846, [9])
F1637113. Siropurile se conserva:
n recipiente de cel mult 250 ml A.
la loc racoros B.
1103
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1104 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
ferit de lumina C.
cu conservanti antimicrobieni, la cele mai diluate D.
n recipiente nchise etans E.
(pag. 845, [9])
F2137114. Factorii care intervin asupra solubilitatii unei substante active sunt:
stabilitatea chimica A.
constitutia chimica B.
marimea si forma particulelor C.
pH-ul D.
polimorfismul E.
(pag. (8) 228 - 230)
F2137115. Cosolvatarea:
se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a electrolitilor slabi A.
se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a substantelor cu molecule apolare B.
se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a substantelor cu molecule polare C.
presupune reducerea tensiunii interfaciale D.
se bazeaza pe utilizarea agentilor tensioactivi E.
(pag. (8) 231)
F2137116. Compusii moleculari sunt combinatii de doua sau mai multe molecule sau ioni, care sunt
legati prin:
legaturi covalente A.
legaturi ionice B.
forte de atractie intermoleculare C.
legaturi de hidrogen D.
forte Van de Waals E.
(pag. (8) 232)
F2137117. Cafeina formeaza complecsi moleculari cu:
benzoat de sodiu A.
salicilat de sodiu B.
acid acetilsalicilic C.
procaina D.
fenobarbital E.
(pag. (8) 233)
F2137118. In cazul solutiilor, utilizarea complecsilor substantelor medicamentoase cu ciclodextrinele
asigura:
o solubilitate marita in apa A.
o stabilitate mai mare B.
o reducere a biodisponibilitatii C.
acoperirea unor gusturi si mirosuri neplacute D.
o marire a potentialului iritant al moleculelor E.
(pag. (8) 235)
F2137119. Hidrotropia desemneaza cresterea solublitatii in apa a diferitelor substante medicamentoase
in prezenta de:
substante tensioactive A.
solventi miscibili cu apa in care substanta sa fie solubila B.
solutii tampon C.
componente cu care pot forma asociatii moleculare solubile D.
1104
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1105 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
cantitati mari de aditivi E.
(pag. (8) 230 - 235)
F2137120. Difuziunea prin convectie fortata, ca factor care influenteaza viteza de dizolvare, se produce
prin.
agitare mecanica A.
actiunea fortei gravitationale B.
incalzire C.
micsorarea diferentei de densitate intre solut si solvent D.
scaderea vascozitatii mediului E.
(pag. (8) 238 - 239)
F2137121. Eliminarea particulelor insolubile din solutii se poate efectua prin:
precipitare A.
centrifugare B.
decantare C.
filtrare D.
floculare E.
(pag. (8) 239)
F2137122. Pentru a evita colmatarea filtrelor in cazul solutiilor care contin numeroase particule solide
sunt necesare:
o suprafata mica de filtrare A.
o suprafata mare de filtrare B.
utilizarea de prefiltre C.
utilizarea de filtre cu diametrul porilor de 0, 22 microni D.
adaugarea de adjuvanti de filtrare E.
(pag. (8) 240)
F2137123. Alegerea materialelor filtrante se face in functie de urmatoarele criterii:
precizia separarii A.
rezistenta mecanica si chimica B.
viteza de filtrare mica C.
regenerarea usoara si rapida D.
pret de cost redus E.
(pag. (8) 243)
F2137124. Filtrele cu membrana sunt confectionate din urmatoarele materiale filtrante:
materiale ceramice A.
acetat de celuloza B.
nitrat de celuloza C.
policlorura de vinil D.
sticla fritata E.
(pag. (8) 243)
F2137125. FR X descrie urmatoarele tipuri de recipiente:
recipiente bine inchise A.
recipiente inchise etans B.
recipiente cu o singura doza C.
recipiente cu mai multe doze D.
recipiente fotoprotectoare E.
(pag. (10) 36)
1105
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1106 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2137126. Recipientele din sticla de tip I se folosesc pentru conditionarea:
pulberi de uz parenteral A.
preparatelor parenterale B.
preparatelor lichide de uz parenteral C.
sangelui uman D.
componentelor sangelui E.
(pag. (8) 109)
F2137127. Conform FR X, la prepararea solutiilor se respecta urmatoarele reguli:
ordinea si modul de dizolvare se efectueaza in functie de natura si proprietatile substantelor active A.
substantele volatile se adauga la sfarsit B.
completarea se face la volumul specificat (m/V) C.
solutia finala se filtreaza cand este cazul D.
cand se prepara solutii cu substantele puternic active sau toxice se vor folosi intotdeauna solutii titrate 0,1
% sau 1
E.
(pag. 849, [FR X])
F2137128. Conform FR X, la prepararea solutiilor se folosesc ca solventi:
apa distilata A.
apa demineralizata B.
alcool C.
glicerol D.
uleiuri vegetale E.
(pag. 849, [FR X])
F2137129. Conform FR X, la prepararea siropurilor se pot folosi ca adjuvanti:
agenti pentru corectarea gustului si mirosului A.
emulgatori B.
agenti pentru cresterea vascozitatii C.
agenti de floculare D.
conservanti antimicrobieni potriviti E.
(pag. 849, [FR X])
F2137130. Solutia efervescenta:
contine hidrogencarbonat de sodiu $i acid citric A.
contine hidrogencarbonat de sodiu si acid tartric B.
se prepara in doua recipiente C.
se prepara in acelasi recipient D.
se prepara la nevoie E.
(pag. 859 - 860, [FR X])
F2137131. Solventii utilizati la prepararea solutiilor trebuie:
sa aiba o mare capacitate de dizolvare A.
sa nu prezinte inocuitate B.
sa fie stabili si sa asigure o buna stabilitate solutiei C.
sa fie anhidri D.
sa fie econimici, usor de procurat, transportat si depozitat E.
(pag. 248, [8])
F2137132. Factorii care intervin asupra solubilitatii unei substante sunt:
reologia pulberii de substanta de dizolvat A.
constitutia chimica a substantei medicamentoase si a solventului B.
1106
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1107 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
polimorfismul C.
marimea si forma particulelor substantei medicamentoase D.
pH-ul E.
(pag. 227 -228, [8])
F2137133. Glicerolul in solutii orale:
se foloseste asociat cu apa, polioli, sirop simplu A.
este edulcorant B.
este umectant si emolient al tegumentului C.
este antiflogistic in aplicatii topice D.
nu are actiune farmacologica proprie E.
(pag. 246, [8])
F2137134. Acizii organici folositi in formularea limonadelor sunt:
acid acetic A.
acid tartric B.
acid citric C.
acid formic D.
acid ascorbic E.
(pag. 299, [8])
F2137135. Limonadele:
sunt solutii edulcorate si aromatizate, destinate administrarii interne A.
au solvent hidroalcoolic B.
pot fi gazoase sau negazoase C.
se prepara la nevoie D.
se pastreaza timp scurt (1- 2 zile), la rece E.
(pag. 229, [8])
F2237136. In ce conditii are loc solubilitatea (dizolvarea) spontana a unei substante medicamentoase
intrun solvent
entropia procesului scade A.
entropia creste B.
caldura de dizolvare este negativa C.
caldura de dizolvare este pozitiva D.
energia libera a sistemului scade E.
(pag. Popovici,226)
F2237137. Cum se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase greu
solubile care este o baza slaba
pulverizare avansata A.
cresterea pH-ului B.
scaderea pH-ului C.
adaugare de cosolventi D.
folosirea unei sari usor solubile E.
(pag. 230)
F2237138. Pentru ce este recomandabila folosirea cosolventilor
cresterea solubilitatii in apa a substantelor neionizate A.
cresterea solubilitatii in apa a substantelor ionizate B.
cresterea tolerantei la administrare in cazul solutiilor parenterale administrate intramuscular C.
izotonizarea solutiilor injectabile coloidale D.
1107
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1108 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
cresterea stabilitatii substantelor medicamentoase susceptibile la hidroliza E.
(pag. Popovici,231)
F2237139. Cum poate creste viteza de dizolvare a unei substante medicamentoase
pulverizare avansata A.
ionizare B.
agitarea mediului de dizolvare C.
micsorarea viscozitatii mediului de dizolvare D.
micsorarea gradientului de concentratie intre stratul de solvent adiacent particulelor care se dizolva si
restul mediului de dizolvare
E.
(pag. 237)
F2237140. Ce edulcoranti se folosesc pentru solutii de uz oral
zahar A.
ciclamat de sodiu B.
zaharina sodica C.
aspartam D.
vanilina E.
(pag. 268)
F2237141. Ce categorii de substante auxiliare se pot folosi la prepararea solutiilor
agenti pentru corectarea gustului A.
solubilizanti B.
agenti pentru cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase C.
agenti pentru ajustarea pHului D.
conservanti antimicrobieni potriviti E.
(pag. 267)
F2237142. Care dintre preparatele de mai jos sunt destinate pentru aplicare buco-faringiana
siropuri A.
colutorii B.
erine C.
cataplasme D.
gargarisme E.
(pag. 340)
F2237143. Cum se poate creste solubilitatea unei substante medicamentoase neionizabile , la
prepararea solutiei
formarea de complecsi mai solubili A.
modificarea pH-ului solutiei B.
utilizare de cosolventi C.
introducerea de grupari polare in molecula D.
asocierea de substante hidrotrope E.
(pag. 231)
F2237144. Ce fel de metode de preparare a apei folosita la prepararea solutiilor se folosesc industrial
distilare A.
osmoza inversa B.
demineralizare C.
ultrafiltrare D.
adsorbtie E.
(pag. 251)
1108
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1109 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2237145. Ce obiective se urmaresc la formularea solutiilor de uz intern
solubilitatea dorita A.
stabilitatea substantei medicamentoase B.
caracteristicile organoleptice pentru o buna acceptare a medicamentului C.
inocuitate, toleranta, eficienta D.
cost redus E.
(pag. 225)
F2237146. Ce tipuri de interactiuni au loc intre substanta medicamentoasa care se dizolva si solvent
ion-dipol A.
dipol-dipol B.
dipol-dipol indus C.
dipol indus-dipol indus D.
ion-ion E.
(pag. 227)
F2237147. Ce sunt ciclodextrinele, care se folosesc la cresterea solubilitatii unor substante
medicamentoase
oligozaharide ciclice A.
cicloglucani B.
ciclomaltoligozide C.
dextrine Schardinger D.
dextrani E.
(pag. 234)
F2237148. Prin ce metode se obtin dispersiile solide utilizate la cresterea solubilitatii unor substante
medicamentoase
fuziune A.
coprecipitare B.
formare de complecsi C.
dizolvare urmata de evaporarea solventului sau liofilizare D.
dispersie de raze X E.
(pag. 236)
F2237149. Ce factori cuprinsi in ecuatia vitezei de dizolvare Noyes-Whitney contribuie la cresterea
vitezei procesului
cresterea suprafetei de contact solid/lichid A.
cresterea viscozitatii B.
scaderea gradientului de concenratie C.
valori mari ale coeficientului de difuzie D.
micsorarea stratului de difuzie din jurul particulelor care se dizolva E.
(pag. 237)
F2237150. Ce proprietati subiective se asigura solutiilor de uz intern
aspect A.
gust B.
miros C.
culoare D.
continut medicamentos E.
(pag. 239)
F2237151. Ce factori cresc viteza de filtrare la clarificarea solutiilor
1109
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1110 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
cresterea suprafetei filtrului A.
diferenta de presiune B.
cresterea viscozitatii C.
cresterea rezistentei sedimentului si filtrului D.
scaderea diferentei de presiune pe cele doua fete ale materialului filtrant E.
(pag. 241)
F2237152. Ce caracteristici au filtrele din membrane polimerice
constituite din polimeri sintetici A.
subtiri si fragile B.
se fixeaza pe suporturi rigide C.
porii pot ajunge la 80% din volumul membranei D.
cedeaza particule cancerigene E.
(pag. 244)
F2237153. Care sunt tipurile de apa incluse in monografiile FRX
apa potabila A.
apa distilata B.
apa purificata C.
apa pentru diluarea solutiilor concentrate pentru hemodializa D.
apa distilata pentru preparate injectabile E.
(pag. 251)
F2237154. Ce variante industriale de distilatoare se folosesc pentru recuperarea energiei utilizate,
comparativ cu distilatorul cu efect simplu
instalatia de demineralizare cu rasini schimbatoare de ioni A.
distilator cu efect dublu B.
procedeul termocompresiei C.
distilatoare in module sub vid D.
osmoza inversa E.
(pag. 255)
F2237155. Care sunt elementele esentiale ale distilatorului cu termocompresie
distilarea se efectueaza la o presiune usor inferioara celei atmosferice A.
dupa comprimare condensarea vaporilor are loc la aceeasi temperatura, dar la o presiune usor superioara
celei atmosferice
B.
incalzirea se face electric, ceea ce necesita izolare pentru evitarea pierderilor de calorii C.
nu este necesara degazarea apei distilate D.
este necesara degazarea apei distilate E.
(pag. 256)
F2237156. Ce particularitati sunt specifice obtinerii apei fara ioni, prin osmoza inversa
se foloseste o membrana semipermeabila A.
membranele sunt din acetat de celuloza sau nylon B.
in compartimentul cu solutia concentrata se aplica o presiune superioara celei osmotice C.
este nevoie de pretratamente pentru indepartarea materiilor in suspensie, a clorului, si flocularea coloizilor D.
din cauza dificultatii de validare acest procedeu nu poate fi folosit la prepararea apei pentru injectabile E.
(pag. 260)
F2237157. Ce particularitati se intilnesc in procedeul de ultrafiltrare pentru purificarea apei
folosirea unor membrane A.
nu sunt retinute deloc sarurile minerale B.
1110
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1111 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
se retin toate sarurile minerale C.
se retin molecule organice de o anumita marime D.
se retin pirogenele E.
(pag. 261)
F2237158. Care este modul de stocare al apei distilate pentru a evita multiplicarea microorganismelor
stocare la rece, citeva zile A.
stocare la 65-80C B.
stocare la temperatura camerei C.
stocare in prezenta de permanganat de potsiu D.
stocare in prezenta de borat fenilmercuric E.
(pag. 262)
F2237159. Ce control de calitate se efectueaza asupra apei distilate
conductivitate A.
temperatura B.
puritatea fizica, chimica si microbiologica C.
endotoxinele bacteriene D.
validarea sistemului de producere a apei E.
(pag. 262)
F2237160. Care dintre solventii enumerati sunt neaposi dar miscibili cu apa
uleiul de floarea soarelui A.
glicerolul B.
propilenglicolul C.
uleiul de avocado D.
miristatul de izopropil E.
(pag. 266)
F2237161. Ce edulcoranti sintetici se folosesc la indulcirea solutiilor medicamentoase
maltoza A.
zaharoza B.
ciclamatul de sodiu C.
zaharina D.
aspartamul E.
(pag. 268)
F2237162. Ce tipuri de agitatoare se folosesc la omogenizarea solutiilor
cu elice A.
cu palete B.
electromagnetice C.
turbine D.
cu jet de aer E.
(pag. 276)
F2237163. Ce caracteristici are filtrul presa pentru clarificarea solutiilor
are o succesiune de placi si rame goale A.
materialul filtrant se aplica pe rame B.
lichidul care trebuie filtrat se introduce sub presiune C.
filtrarea este accelerata de centrifugare D.
filtrarea este facilitata de introducerea unor pulberi in suspensie E.
(pag. 282)
1111
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1112 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2237164. Ce prevederi are FRX cu privire la controlul calitatii solutiilor medicamentoase
verificarea potentiometrica a pH-ului A.
masa totala pe recipient B.
dozarea continutului in substanta activa C.
controlul viscozitatii D.
verificarea gustului si mirosului E.
(pag. 287)
F2237165. Ce avantaje au siropurile
ocupa volume mari A.
stabilitate redusa a substantelor medicamentoase B.
au caracteristici organoleptice care usureaza acceptarea din partea unor grupe de pacienti C.
concentratia mare in zahar contribuie la conservare D.
biodisponibilitatea este micsorata E.
(pag. 289)
F2237166. Ce obiective exista Ia formularea siropurilor
asigurarea caracteristicilor subiective, organoleptice A.
realizarea solubilitatii substantelor medicamentoase B.
asigurarea stabilitatii C.
asigurarea invertirii zaharozei D.
pastrarea siropului pe un exces de zaharoza pentru a-i mentine concentratia constanta in solutie E.
(pag. 290)
F2237167. Care sunt tehnologiile de obtinere a apelor aromatice
macerarea produsului vegetal A.
dizolvarea uleiului volatil in apa distilata B.
diluarea solutiilor hidroalcoolice concentrate C.
antrenarea cu vapori de apa D.
solubilizarea micelara cu ajutorul tensioactivilor amfifili E.
(pag. 304)
F2237168. Care este utilizarea apelor aromatice
medicamente A.
la fabricarea uleiurilor volatile B.
ca vehicule la aromatizarea solutiilor C.
in preparate de uz extern D.
preparate pentru activarea factorilor naturali de aparare a organismului E.
(pag. 303)
F2237169. Ce particularitati exista la obtinerea apelor aromatice prin antrenare cu vapori de apa
provenind de la un generator de vapori separat
procedeul este discontinuu A.
se intrerupe procesul pentru realimentarea cu apa B.
procedeul este mai economicos C.
vaporii de apa se pot condensa pe planta D.
la inceputul operatiei producerea de vapori trebuie sa fie moderata si racirea puternica spre a evita
pierderile
E.
(pag. 310)
F2337170. Prepararea siropurilor se efectueaza prin:
incalzire la 50 C A.
1112
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1113 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
la temperatura camerei B.
aducerea componentelor la temperatura de fierbere C.
incalzire la 70-80 C D.
amestecarea siropului simplu cu solutii extractive E.
(pag. 291)
F2337171. Solutia efervescenta contine:
carbonat de sodiu A.
acid tartric B.
bicarbonat de sodiu C.
acid citric D.
acid clorhidric E.
(pag. 859)
F2337172. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:
sterilizare la autoclav A.
adaos de nipagin 0,1% B.
folosirea solutiei conservante in locul apei distilate C.
mentinerea la temperatura 8-15 C D.
adaos de nipagin/nipasol 9:1 in concentratie 0,15% E.
(pag. 845)
F2337173. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:
antioxidanti A.
edulcoranti B.
aromatizanti C.
conservanti antimicrobieni D.
agenti de crestere a viscozitatii E.
(pag. 844,)
F2337174. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:
siropul simplu A.
siropul de portocale B.
siropul de Balsam de Tolu C.
siropul de codeina D.
siropul de matraguna E.
(pag. 845,846, 848)
F2337175. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:
solutia de clorura de calciu A.
solutia de acetat de amoniu B.
solutia de clorhidrat de bromhexin C.
solutia de clorura de amoniu anisata D.
solutia de trinitrat de gliceril E.
(pag. 852, 853, 862)
F2337176. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:
limonada gazoasa A.
limonada citrica B.
limonada lactica C.
limonada fosforica D.
limonada de citrat de magneziu E.
1113
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1114 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 859, 867)
F2337177. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:
acid tartric cu rol de solubilizant A.
acid tartric cu rol de stabilizant B.
nu contine acid tartric C.
contine acid clorhidric 0,1 M D.
contine acid citric ca solubilizant E.
(pag. 853)
F2337178. Procentul de zaharoza al zaharului folosit la prepararea siropurilor este:
98% A.
85% B.
99% C.
99,5% D.
75% E.
(pag. 290)
F2337179. Clarificarea siropurilor se realizeaza cu:
carbune activ A.
pasta de hartie de filtru B.
nu este necesara C.
talc D.
albumina E.
(pag. 296)
F2337180. Vehiculele folosite la prepararea apelor aromatice sunt:
apa distilata A.
solutie de nipaesteri 0,1% B.
alcool C.
alcool de 50 C D.
solutia conservanta la 35-40 C E.
(pag. 304)
F2537181. Glicerolul:
este 1,1,1-trihidroxipropran, A.
la temperaturi mai mari de 60 grade Celsius formeaza acroleina, B.
in aer umed absoarbe apa, C.
se utilizeaza ca edulcorant, D.
se foloseste ca umectant. E.
(pag. 263/Popovici)
F2537182. Nu se folosesc ca promotori de absorbtie pentru om:
DMSO, A.
DMF, B.
DMA, C.
alcoolul metilic, D.
benzenul. E.
(pag. 267/Popovici)
F2537183. La prepararea solutiilor, sorbitolul:
se foloseste ca agent colorant, A.
1114
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1115 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
se foloseste ca agent edulcorant, B.
este indicat pentru diabetici, C.
este contraindicat la diabetici, D.
se foloseste ca solutie 70%. E.
(pag. 269/Popovici)
F2537184. Fazele prepararii unei solutii magistrale de uz intern sunt:
verificarea dozelor terapeutice maxime, A.
identificarea prin reactii chimice a substantelor active, B.
cantarirea si dizolvarea substantelor active si auxiliare, C.
completarea la volumul specificat, D.
conditionarea primara si aplicarea etichetei. E.
(pag. 275/Popovici)
F2537185. Solutiile titrate 1:100 ale substanteleor toxice nu se pastreaza la:
Separanda, A.
frigider, B.
Venena, C.
la rece, D.
la peste 35 grade Celsius. E.
(pag. 275/Popovici)
F2537186. Nu se recomanda incalzirea amestecului S/L pentru cresterea solubilitatii in apa a
substantelor greu solubile pentru:
substantele volatile, A.
substantele termolabile, B.
acid boric, C.
borax, D.
nipaesteri. E.
(pag. 276/Popovici)
F2537187. Hidroliza zaharozei se produce sub sctiunea enzimelor:
glucozidaza, A.
lactatdehidrogenaza, B.
digipurpidaza, C.
invertaza, D.
amilaza. E.
(pag. 290/Popovici)
F2537188. Prepararea siropurilor la rece se face prin:
dizolvarea zaharului "per descensum", A.
dizolvarea zaharului prin macerare, B.
dizolvarea zaharului prin percolare, C.
dizolvarea zaharului prin infuzare, D.
dizolvarea zaharului prin agitare mecanica. E.
(pag. 291/Popovici)
F2537189. La prepararea limonadelor se utilizeaza:
acid boric, A.
acid citric, B.
sirop simplu, C.
apa distilata, D.
1115
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1116 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
DMSO. E.
(pag. 299/Popovici)
F2537190. Exemplele clasice de complexare sunt:
dizolvarea iodului n prezena iodurii de potasiu, A.
solubilizarea aspirinei prin intermediului carbonatului acid de sodiu, B.
prepararea reactivului Nessler, C.
prepararea reactivului Fehling, D.
prepararea reactivului Tollens. E.
(pag. 233/Popovici)
F2537191. Factorii care influen#eaz$ procesul de dizolvare si care se regasec in ecua#ia Noyes-Whitney
sunt:
difuziunea A.
temperatura B.
aria suprafeei de contact solid/solid C.
agitarea D.
vscozitatea lichidului E.
(pag. 238/Popovici)
F2537192. Nu sunt filtre din material textil:
tifonul A.
vata hidrofil! mixt! (sau BC) B.
filtrele Millipore C.
pulberile filtrante D.
vata hidrofil! E.
(pag. 243/Popovici)
F2537193. FR X nu prevede urm$toarele monografii:
apa pentru diluarea soluiilor concentrate A.
apa purificat! B.
apa potabil! C.
apa pentru diluarea soluiilor concentrate D.
apa distilat! E.
(pag. 251/Popovici)
F2537194. Nu reprezinta un avantaj al folosirii solven#ilor anhidri:
sunt u$or suportai de piele sau de mucoase A.
soluiile obinute nu necesit! ad!ugarea de conservani antimicrobieni B.
soluiile obinute nu necesit! ad!ugarea de conservani antimicrobieni C.
permit dezvoltarea microorganismelor D.
confer! instabilitate fizico-chimic! preparatelor industriale E.
(pag. 263/Popovici)
F2537195. Glicerolul are, n preparate farmaceutice, rol:
colorant A.
emulgator B.
edulcorant C.
conservant antimicrobian D.
umectant E.
(pag. 264/Popovici)
1116
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1117 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2537196. Sunt valabile urm$toarele afirma#ii referitoare la macrogoli:
starea de agregare depinde de gradul de polimerizare A.
starea de agregare nu depinde de masa molecular! B.
cei cu masa molecular! 1 500-10 000 sunt solizi C.
cei cu masa molecular! 400-600 sunt lichizi D.
se mai numesc polietilen glicoli E.
(pag. 264/Popovici)
F2537197. Sunt oficializate de FR X i folosite ca solven#i:
uleiul de ricin A.
uleiul de floarea-soarelui B.
uleiul de parafin! C.
uleiul de soia D.
uleiul de in E.
(pag. 266/Popovici)
F2537198. FR X prevede pentru controlul calit$#ii solu#iilor:
determinarea volumului recipientului A.
dozarea coninutului de substan! activ! B.
masa total! pe recipient C.
pH-ul D.
uniformitatea coninutului n substana activ! E.
(pag. 849/FR X)
F2637199. Sunt antagoniti competitivi ai aldosteronului?
Triamteren A.
Amilorid B.
Canrenona C.
Spironolactona D.
Carbenoxolona E.
(pag. 296)
F2637200. Sunt sulfamide heterociclice, cu efect asem$n$tor diureticelor tiazidice:
Glibenclamida A.
Indapamida B.
Glipizida C.
Clopamida D.
Bumetanida E.
(pag. 296)
F2637201. Sunt diuretice de ans$:
Bumetanidul A.
Amiloridul B.
Furosemidul C.
Metoclopramidul D.
Indacrinona E.
(pag. 2296)
F2637202. Care dintre urm$toarele diuretice elimin$ potasiu, putnd cauza tulbur$ri hidroelectrolitice?
Clopamida A.
Clortalidona B.
Hidroclorotiazida C.
1117
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1118 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Canrenona D.
Amiloridul E.
(pag. 297)
F2637203. Care dintre urm$toarele diuretice re#in potasiul?
Acetazolamida A.
Clopamida B.
Indapamida C.
Canrenona D.
Spironolactona E.
(pag. 297)
F2637204. Manitolul este indicat n:
Intoxicaii acute cu substane care se elimin! renal A.
Edem cerebral B.
Edem pulmonar acut C.
Urgene hipertensive D.
Glaucom acut congestiv E.
(pag. 306)
F2637205. Acetazolamida:
Produce alcalinizarea urinii A.
Produce acidifierea urinii B.
Favorizeaz! dezechilibrele acido-bazice cu alcaloz! metabolic! C.
Favorizeaz! dezechilibrele acido-bazice cu acidoz! metabolic! D.
Favorizeaz! reinerea potasiului n organism prin schimb cu ionii de hidrogen E.
(pag. 304)
F2637206. Spironolactona poate produce urm$toarele efecte adverse:
Impoten! sexual! A.
Virilizare la femei B.
Hipernatriemie C.
Bronhoconstricie D.
Hipertensiune arterial! E.
(pag. 305)
F2637207. Ce efecte metabolice pot produce diureticele tiazidice?
Hiperuricemie A.
Hiperglicemie B.
Hipolipemie C.
Hiperazotemie D.
Hipoglicemie E.
(pag. 302)
F2637208. Filtrele cu membran$ se utilizeaz$ pentru:
filtrarea clarifiant! a soluiilor A.
filtrarea siropurilor B.
filtrarea lichidelor organice C.
filtrarea sterilizant! D.
ndep!rtarea impurit!ilor grosiere E.
(pag. 244)
1118
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1119 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2637209. Factorii care infuen#eaz$ invers propor#ional viteza de dizolvare sunt:
agitarea soluiei A.
m!rimea suprafeei de contact solid nedizolvat/lichid B.
vscozitatea lichidului C.
volumul mediului de dizolvare D.
temperatura E.
(pag. 227-228)
F2637210. n ecua#ia lui Noes-Whitney:
coeficientul de difuziune este proporional cu temperatura $i invers proporional cu vscozitatea A.
coeficientul de difuziune este invers proporional cu temperatura $i proporional cu vscozitatea B.
grosimea statului de difuziune limit! este dependent de agitare C.
grosimea stratului de difuziune limit! este independent de agitare D.
aria suprageei de solid nedizolvat variaz! cu natura solventului E.
(pag. 237)
F2637211. Apa demineralizat$ ob#inut$ prin ultrafiltrare:
nu conine substane organice A.
nu conine microorganisme $i pirogene B.
conine s!ruri minerale C.
nu poate fi folosit! la cl!tirea recipientelor pentru soluii injectabile D.
conine substane organice E.
(pag. 261)
F2637212. Siropurile se conserv$:
n recipiente de cel mult 250 ml A.
la 8-15 C B.
ferit de lumin! C.
cu conservani antimicrobieni, la cele mai diluate D.
n recipiente nchise etan$ E.
(pag. 845)
F2637213. Apele aromatice preparate n farmacie:
sunt soluii apoase de uleiuri volatile A.
sunt soluii hidroalcoolice de uleiuri volatile B.
se utilizeaz! intern C.
se obin prin antrenare cu vapori de ap! D.
se p!streaz! la 25 C E.
(pag. 303-305)
F2637214. n func#ie de tipul de filtrare utilizat ct i de mecanismele de separare se deosebesc mai
multe procedee de filtrare:
filtrare clar! A.
filtrare selectiv! B.
filtrare separatoare C.
filtrare de suprafa! sau prin cernere D.
filtrare de profunzime sau prin absorbie E.
(pag. 240)
F2637215. Mecanismele amestec$rii fluidelor la ob#inerea unei solu#ii sunt:
transportul n mas! A.
curgerea turbulent! B.
1119
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1120 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
curgerea laminar! C.
difuzia molecular! D.
curgerea ncruci$at! E.
(pag. 236-238)
F2637216. Limonadele:
se conserv! ferit de lumin! A.
se conserv! la loc r!coros B.
se conserv! n recipiente bine nchise C.
se prepar! la nevoie D.
sunt soluii hidroalcoolice E.
(pag. 850,860)
F2637217. Siropurile oficinale n FR X sunt:
Sirupus aurantiorum A.
Sirupus Belladonnae B.
Sirupus codeini 0,2 % C.
Sirupus citri D.
Sirupus Balsami Tolutani E.
(pag. 846)
1120
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1121 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Tema nr. 38
Preparate parenterale
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1238001. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de
farmacopee in una din urmatoarele situatii:
cind exista riscul contaminarii microbiene A.
cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final B.
cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura C.
cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica D.
cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos E.
(pag. 1071, [FR X])
F1238002. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de
verificare a eficientei sterilizarii
termocupluri A.
indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare B.
cu manometre C.
cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare D.
cu indicatori biologici E.
(pag. 1071, [FR X])
F1238003. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii
este folosit de FR X:
factorul F A.
factorul Z B.
factorul de letalitate C.
constanta de viteza a inactivarii D.
valoarea D E.
(pag. 1071, [FR X])
F1238004. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele
situatii:
rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare A.
nu dispunem de aparatura necesara B.
medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final C.
medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare D.
din considerente economice E.
(pag. 1071, [FR X])
F1238005. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul
uneia din urmatoarele procedee:
nomogramelor A.
formulei bazata pe factorul de izotonie al serului B.
graficelor C.
cifrelor Sprowl D.
echivalentilor in clorura de sodiu E.
1121
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1122 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 511, [FR X])
F1238006. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile
izotonia A.
izohidria B.
toleranta C.
stabilitatea D.
apirogenitatea E.
(pag. 511, [FR X])
F1238007. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de
diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in
recipientul final
camere de clasa A A.
camere de clasa B B.
camere de clasa C C.
camere de clasa D D.
camere sterile E.
(pag. 454, [8])
F1338008. Aparatele de sterilizare cu caldura uscata utilizeaza:
presiune A.
vid B.
umiditate C.
convectie fortata a aerului cald D.
gravitatie E.
(pag. 345)
F1338009. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:
sticla sodica A.
sticla borosilicat B.
sticla sodica cu suprafata tratata C.
sticla silico-sodica-calcica D.
sticla sodico-calcica E.
(pag. 488)
F1338010. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:
eliminate A.
distruse B.
atenuate C.
coagulate D.
inactivate E.
(pag. 354)
F1338011. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:
clorura de sodiu A.
uree B.
bicarbonat de sodiu C.
clorura de potasiu D.
sulfat de magneziu E.
(pag. 487)
F1338012. Procedeul aseptic utilizeaza:
1122
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1123 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile A.
temperatura ridicata B.
umiditate C.
radiatii ionizante D.
gaze E.
(pag. 355)
F1438013. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta:
valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a
numarului initial de microorganisme viabile
A.
valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
90% a numarului initial de microorganisme viabile
B.
valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
85% a numarului initial de microorganisme viabile
C.
valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
90% a numarului initial de microorganisme viabile
D.
valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
80% a numarului initial de microorganisme viabile
E.
(pag. 1071, [9])
F1538014. Conform FR X la ob#inerea preparatelor injectabile nu se folosesc urm$toarele substan#e
auxiliare:
solubilizani A.
ageni de emulsionare $i suspendare B.
colorani C.
antioxidani D.
conservani antimicrobieni E.
(pag. 511, [10])
F1538015. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie s$ ndeplineasc$
urm$toarele condi#ii:
90% trebuie s! aib! cel mult 25micrometri A.
90% trebuie s! aib! cel mult 50micrometri B.
10% trebuie s! aib! cel mult 25micrometri C.
10% trebuie s! aib! cel mult 50micrometri D.
s! fie de cel mult 5micrometri E.
(pag. 493, [10])
F1538016. FR X oficializeaz$ urm$toarele metode de sterilizare cu excep#ia:
sterilizare la autoclav A.
sterilizare la etuv! B.
tindalizare C.
sterilizare prin filtrare D.
sterilizare cu gaze E.
(pag. 404, [8])
F1538017. Nu se permite adaosul conservan#ilor antimicrobieni n cazul preparatelor injectabile:
care se administreaz! n volume mai mari de 5 ml A.
care se administreaz! n volume mai mici de 5 ml B.
care se administreaz! n volume mai mari de 10 ml C.
care se administreaz! n volume mai mari de 15 ml D.
care se administreaz! n cantitate mai mare de 10 g E.
(pag. 511, [10])
1123
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1124 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1538018. Sterilizarea cu aer cald se efectueaz$ la:
121 C timp de 15 minute A.
128C timp de 10 minute B.
180C timp de 30 minute C.
134C timp de 3 minute D.
98C timp de 30 minute E.
(pag. 406, [8])
F1638019. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza n industrie n tancuri de capacitate mare, la
temperatura de cca:
50 C A.
60 C B.
70 C C.
80 C D.
90 C E.
(pag. 485, [7])
F1638020. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate n FR X:
perfuzie cu arginina A.
perfuzia cu trometamol B.
perfuzia de lactat de sodiu C.
perfuzia cu clorura de amoniu D.
perfuzia cu clorura de sodiu E.
(pag. 508, [9])
F1638021. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se
poate efectua:
prin autoclavare la 115-121 C timp de 5-8 minute A.
prin autoclavare la 115-121 C timp de 15 minute B.
cu ajutorul caldurii uscate, la 140 C, 30 de minute C.
cu ajutorul caldurii uscate la 160 C, 30 de minute D.
prin fierbere la 100 C E.
(pag. 493, [7])
F1638022. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
clorura de sodiu A.
clorura de potasiu B.
clorura de calciu C.
levuloza D.
sulfat de sodiu E.
(pag. 496, [7])
F1638023. Izotonizarea este obligatorie la:
solutii perfuzabile A.
solutii injectabile coloidale B.
solutii injectabile uleioase C.
suspensiile injectabile D.
solutii injectabile cu administrare subcutanata E.
(pag. 511, [9])
F1638024. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la:
180 C, timp de 30 de minute A.
1124
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1125 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
190 C, timp de 1 ora B.
200 C, timp de 3 ore C.
250 C, timp de 30 de minute D.
280 C, timp de 30 de minute E.
(pag. 491, [7])
F2138025. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul:
caldurii uscate A.
aerului cald B.
vaporilor sub presiune C.
autoclavarii D.
oxidului de etilen E.
(pag. (8) 404)
F2138026. Sterilizarea cu aer cald provoaca:
deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare A.
denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene B.
coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apa C.
distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia D.
distrugerea microorganismelor prin efect mecanic E.
(pag. (8) 405)
F2138027. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent:
medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml) A.
medicamente folosite in imunoterapie B.
medicamente utilizate in scopuri de urgenta C.
medicamente utilizate in angiografie D.
medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml E.
(pag. (8) 398)
F2138028. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu
exceptia:
sunt sterile A.
se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi B.
sunt divizate in fiole sau flacoane C.
se administreaza parenteral D.
se admite adausul conservanilor antimicrobieni E.
(pag. 510, [FR X])
F2138029. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt:
bacterii gram-pozitive A.
bacterii gram-negative B.
virusuri C.
endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica D.
fungi E.
(pag. 428, [8])
F2138030. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult:
5 micrometri A.
2,5 micrometri B.
1 micrometru C.
0,22 micrometri D.
1125
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1126 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
0,1 micrometri E.
(pag. 1072, [FR X])
F2238031. Cu ce prevede FRX ca se poate efectua izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice
nomograme A.
formula bazata pe factorul de izotonie al serului B.
grafice C.
cifrele Sprowl D.
echivalentii in clorura de sodiu E.
(pag. FRX,511)
F2238032. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile
izotonia A.
izohidria B.
toleranta C.
stabilitatea D.
apirogenitatea E.
(pag. FRX,511)
F2238033. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii
este folosit de FR X
factorul F A.
factorul Z B.
factorul de letalitate C.
constanta de viteza a inactivarii D.
valoarea D E.
(pag. FRX,1071)
F2238034. Cind admite FR X ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica
rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare A.
nu dispunem de aparatura necesara B.
medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final C.
medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare D.
din considerente economice E.
(pag. FRX,1071)
F2238035. Prevederi ale FRX cu privire la mijloace de verificare a eficientei sterilizarii
termocupluri A.
indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare B.
manometre C.
substante care se topesc la temperatura de sterilizare D.
indicatori biologici E.
(pag. FRX,1071)
F2238036. In ce clasa de incapere prevazuta de Regulile de Buna Practica de Fabricatie se introduc in
recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in recipientul final
camere de clasa A A.
camere de clasa B B.
camere de clasa C C.
camere de clasa D D.
camere sterile E.
(pag. Popovici,453)
1126
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1127 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2238037. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de
farmacopee
cind exista riscul contaminarii microbiene A.
cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final B.
cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura C.
cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica D.
cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos E.
(pag. FRX,1073)
F2238038. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces
de absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului
intramuscular A.
subcutanat B.
intravenos C.
intraperitoneal D.
intraarticular E.
(pag. Popovici,397)
F2238039. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termica
ordinul zero A.
ordinul intii B.
ordinul doi C.
neliniara D.
imposibil de definit E.
(pag. Popovici,402)
F2238040. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza
concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX
nomograme A.
factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries B.
scaderea punctului crioscopic C.
grafice D.
echivalentii de clorura de sodiu E.
(pag. FRX,511)
F2338041. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza:
presiune A.
vid B.
umiditate C.
convectia fortata a aerului cald D.
gravitatie E.
(pag. 405)
F2338042. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:
eliminate A.
distruse B.
atenuate C.
coagulate D.
inactivate E.
(pag. 421)
F2338043. Procedeul aseptic utilizeaza:
1127
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1128 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile A.
temperatura ridicata B.
umiditate C.
radiatii ionizante D.
gaze E.
(pag. 424)
F2338044. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:
clorura de sodiu A.
uree B.
bicarbonat de sodiu C.
clorura de potasiu D.
sulfat de magneziu E.
(pag. 433)
F2338045. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:
sticla sodica A.
sticla borosilicat B.
sticla sodica cu suprafata tratata C.
sticla silico-sodica-calcica D.
sticla sodico-calcica E.
(pag. 456)
F2538046. Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste:
etuva, A.
tunel de sterilizare, B.
autoclav, C.
cuptor Pasteur, D.
sterilizator Poupinel. E.
(pag. 407/Popovici)
F2538047. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:
masurarea presiunii si temperaturii cu aparate, A.
spori de Bacillus subtilis var. niger, B.
Bacillus stearotermophilus, C.
tuburi cu indicatori de fuziune, D.
ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu. E.
(pag. 407/Popovici)
F2538048. Avantajele sterilizarii prinformaldehida sunt:
costul mare al operatiei de sterilizare, A.
durata mare de timp pentru desorbtie, B.
gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat, C.
functionarea la temperaturi inalte, D.
nici un raspuns nu este corect. E.
(pag. 413/Popovici)
F2538049. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:
bactericid, A.
fungicid, B.
virulicid, C.
sporocid, D.
1128
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1129 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
un lichid de culoare galbena. E.
(pag. 413/Popovici)
F2538050. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:
vaccinurile, A.
pulberile liofilizate, B.
amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala, C.
preparatele care contin substante termolabile, D.
preparatele care contin substante termostabile. E.
(pag. 421/Popovici)
F2538051. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce:
hiperglicemie, A.
glicozurie, B.
anemie hemolitica, C.
diureza osmotica, D.
pierderea apei si electrolitilor. E.
(pag. 431/Popovici)
F2538052. Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald:
180C timp de 30 minute A.
98C timp de 30 minute B.
134C timp de 3 minute C.
128C timp de 10 minute D.
121 C timp de 15 minute E.
(pag. 406/Popovici)
F2538053. FR X nu oficializeaz$ urm$toarea metoda de sterilizare:
tindalizare A.
sterilizare prin filtrare B.
sterilizare cu gaze C.
sterilizare la etuv! D.
sterilizare la autoclav E.
(pag. 404/Popovici)
F2538054. Nu se folosesc, conform FR X, la ob#inerea preparatelor injectabile urm$toarele substan#e
auxiliare:
colorani A.
ageni de emulsionare $i suspendare B.
antioxidani C.
conservani antimicrobieni D.
solubilizani E.
(pag. 511/FR X)
F2538055. Nu se permite adaosul conservan#ilor antimicrobieni n cazul preparatelor injectabile:
care se administreaz! n volume mai mici de 5 ml A.
care se administreaz! n volume mai mari de 5 ml B.
care se administreaz! n volume mai mari de 15 ml C.
care se administreaz! n cantitate mai mare de 10 g D.
care se administreaz! n volume mai mari de 10 ml E.
(pag. 511/FR X)
1129
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1130 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2538056. "Probei de pasaj trebuie s$-i corespund$, conform FR X:
suspensiile injectabile A.
suspensiile cu administrare i.v. B.
emulsiile de uz intern C.
pulberile pentru soluii injectabile D.
soluiile injectabile E.
(pag. 512/FR X)
F2538057. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie s$ ndeplineasc$
urm$toarele condi#ii:
90% trebuie s! aib! cel mult 50micrometri A.
10% trebuie s! aib! cel mult 50micrometri B.
s! fie de cel mult 5 micrometri C.
10% trebuie s! aib! cel mult 25micrometri D.
90% trebuie s! aib! cel mult 25micrometri E.
(pag. 493/FR X)
F2638058. Pentoxifilina se recomand$ n:
Tulbur!ri vasculare periferice; A.
Infarct miocardic acut B.
Insuficien! cardiac! C.
Aterocleroz! coronarian! avansat! D.
Aterocleroz! cerebral! avansat! E.
(pag. 282)
F2638059. Vincamina se recomand$ n:
Insuficien! circulatorie cerebral! A.
Tumori cerebrale B.
Infarct miocardic acut C.
Hipertensiune intracranian! D.
Tromboflebite E.
(pag. 280)
F2638060. Nota#i afirma#ia incorect$ referitoare la propriet$#ile farmacodinamice ale naftidrofurilului:
Vasodilatator cerebral A.
Efect antibradikinic B.
Aciune proagregant! plachetar! C.
Vasodilatator periferic D.
Favorizeaz! metabolismul aerob n mu$chi E.
(pag. 283)
F2638061. n urma interac#iunii, pentoxifilina va determina:
Cre$terea efectului insulinei; A.
Cre$terea efectului antihipertensivelor; B.
Sc!derea efectului glibenclamidei; C.
Sc!derea efectului insulinei; D.
Inversarea aciunii inhibitorilor enzimei de conversie E.
(pag. 283)
F2638062. Care dintre urm$toarele vasodilataoare periferice ac#ioneaz$ prin stimularea receptorilor -2-
adrenergici?
Nicergolina A.
1130
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1131 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Fentolamina B.
Tolazolina C.
Isoxsuprina D.
Fenoxibenzamina E.
(pag. 279)
F2638063. Care dintre urm$toarele vasodilatatoare ac#ioneaz$ prin mecanism musculotrop:
Bametan A.
Isoxsuprina B.
Nicergolina C.
Pentoxifilina D.
Fenoxibenzamina E.
(pag. 279)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1238064. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute
de farmacopee
izotonice A.
sterile B.
apirogene C.
ajustate cu substante tampon la pH neutru D.
conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee E.
(pag. 492, [FR X])
F1238065. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile
perfuzabile
sterilitate A.
apirogenitate B.
izotonie C.
administrare in volume mai mici de 100 ml D.
limpiditate E.
(pag. 492, [FR X])
F1238066. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa
sub presiune
la 121 C timp de cel putin 15 minute A.
la 121 C timp de cel putin 30 minute B.
D. la 115 C timp de cel putin 15 minute C.
la 115 C timp de cel putin 30 minute D.
in autoclave E.
(pag. 1071, [FR X])
F1238067. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru
asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
izotonizarea A.
prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda B.
interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml C.
interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
D.
sterilizarea E.
1131
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1132 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 511, [FR X])
F1238068. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz
in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant A.
produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata B.
produsul nu rezista la autoclavare C.
cind calculul costului arata ca este mai economica D.
cind nu dispunem de indicatori biologici E.
(pag. 1071, [FR X])
F1238069. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul
medicamentelor parenterale
solutii A.
emulsii B.
suspensii C.
pulberi D.
implante E.
(pag. 510, [FR X])
F1238070. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor
indicatori biologici; precizati care:
Bacillus stearotermophilus A.
Bacillus subtilis B.
Serratia marcescens C.
Staphiloccocus aureus D.
Bacillus pumilis E.
(pag. 1071, [FR X])
F1338071. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
vase de sticla A.
aparatura din portelan si metal B.
uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi C.
recipiente din plastomer transparent D.
recipiente din plastomer opac E.
(pag. 346)
F1338072. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen:
umiditatea A.
presiunea B.
temperatura C.
gravitatia D.
lumina E.
(pag. 353)
F1338073. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:
sterilizarea cu vapori de apa sub presiune A.
sterilizarea prin caldura uscata B.
sterilizarea prin filtrare C.
sterilizarea cu gaz D.
sterilizarea cu radiatii ionizante E.
(pag. 1071-1073)
F1338074. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:
1132
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1133 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml A.
in solutiile perfuzabile B.
in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile C.
in preparatele aseptice D.
in preparatele tindalizate E.
(pag. 486)
F1338075. Solutiile perfuzabile sunt:
solutii apoase sterile si apirogene A.
emulsii tip U/A sterile si apirogene B.
suspensii apoase sterile si apirogene C.
suspensii uleioase sterile si apirogene D.
preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura E.
(pag. 492)
F1338076. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin:
vapori de apa sub presiune la 121 C 15 minute A.
vapori de apa sub presiune la 134 C 3-5 minute B.
caldura uscata la 160-170 C C.
radiatii ionizante D.
gaze E.
(pag. 488)
F1338077. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:
180 C, 30 minute A.
170 C, 1 ora B.
160 C, 3 ore C.
150 C, 4 ore D.
120 C, 5 ore E.
(pag. 346)
F1338078. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:
115-116 C, 1-7 bar, 30 minute A.
121-123 C, 2 bar, 15 minute B.
126-129 C, 2,4 bar, 10 minute C.
123-138 C, 3 bar, 3 minute D.
140 C, 3,5 bar, 2 minute E.
(pag. 348)
F1338079. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in:
autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara A.
autoclave echilibrate cu aer B.
autoclave cu vid C.
autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara D.
autoclave cu orientarea vaporilor lateral E.
(pag. 349)
F1438080. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel:
g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) A.
mEq pentru 1000 ml solutie B.
g/g C.
moli/1000 ml solutie D.
1133
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1134 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
calorii E.
(pag. 492, [9])
F1438081. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:
se aplica la solutiile care contin substante termostabile A.
se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final B.
se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni C.
cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu D.
se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate E.
(pag. 1071 - 1072, [9])
F1438082. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii:
la 120 C timp de cel putin 3 ore A.
la 140 C timp de cel putin 3 ore B.
la 160 C timp de cel putin 3 ore C.
la 170 C timp de cel putin 1 ora D.
la 180 C timp de cel putin 30 minute E.
(pag. 1072, [9])
F1438083. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:
pulberilor termostabile A.
materialelor termoplastice termostabile B.
solutiilor injectabile termostabile C.
solventilor organici anhidri D.
materialelor textile E.
(pag. 1071 - 1072, [9])
F1438084. Nu se admite adausul conservantilor antimicrobieni in cazul:
preparatelor perfuzabile A.
preparatelor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml, indiferent de calea de administrare B.
preparatelor injectabile administrate intracardiac C.
preparatelor injectabile administrate intramuscular D.
preparatelor injectabile administrate intrarahidian E.
(pag. 511, [9])
F1438085. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:
solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu A.
solutia perfuzabila de lactat de sodiu B.
solutia perfuzabila de glucoza C.
solutii perfuzabile cu aminoacizi D.
solutia perfuzabila Ringer lactata E.
(pag. 505, [7])
F1438086. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate cu
exceptia:
este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari A.
se aplica si in cazul solutiilor coloidale B.
este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice C.
este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice D.
reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice E.
(pag. 487, [7])
1134
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1135 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1438087. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:
apa demineralizata A.
apa distilata pentru preparate injectabile B.
uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat C.
solventi neaposi miscibili sau nu cu apa D.
uleiul de parafina sterilizat E.
(pag. 485, 486, [7])
F1538088. Conform FR X "probei de pasaj nu se aplica la:
emulsiile de uz intern A.
suspensiile cu administrare i.v. B.
soluiile injectabile C.
suspensiile injectabile D.
pulberile pentru soluii injectabile E.
(pag. 512, [10])
F1538089. Controlul impurit$#ilor pirogene se efectueaz$ prin:
m!surarea hipertermiei la $oareci A.
m!surarea hipertermiei la iepuri B.
urm!rirea num!rului de globule albe la iepuri dup! injectarea unui preparat pirogen C.
testul Limulus D.
urm!rirea num!rului de globule ro$ii la iepuri E.
(pag. 492, [8])
F1538090. Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl$ multidoz$ sau
flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc urm$toarele condi#ii:
asigur! p!trunderea aerului n recipient A.
nu-$i modific! calit!ile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav B.
permit p!trunderea acului seringii f!r! a disloca fragmente de dop C.
permit p!trunderea acului seringii f!r! a disloca fragmente de dop adsorb substane active $i conservani D.
sunt incompatibile cu substanele active. E.
(pag. 461, [8])
F1538091. Formele parenterale cu eliberare conven#ional$ sunt:
emulsiile uleioase A.
soluiile injectabile uleioase B.
soluiile injectabile apoase C.
pudrele sterile D.
comprimatele pentru soluii injectabile E.
(pag. 466, [8])
F1538092. n func#ie de scopul terapeutic urm$rit perfuziile sunt:
soluii apoase A.
perfuzii folosite n metabolismul reconstituant B.
emulsii A/U C.
soluii pentru dializ! peritoneal! $i hemodializ! D.
emulsii U/A E.
(pag. 498, [8])
F1538093. n sterilizarea cu substan#e gazoase se folosete:
oxigenul A.
formaldehida B.
1135
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1136 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
oxidul de etilen C.
dioxidul de carbon D.
(-propiolactona E.
(pag. 412, [8])
F1538094. rincipalele diferen#e ntre perfuzii i preparatele injectabile sunt:
numai perfuziile sunt preparate sterile A.
volumul perfuziilor este mei mic B.
volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml) C.
perfuziile se administreaz! numai n spital D.
perfuziile nu conin conservant E.
(pag. 498, [8])
F1538095. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt:
cu dextrani A.
cu aminoacizi B.
cu hemacel C.
perfuziile pentru terapia afeciunilor hepatice D.
perfuzii cu hidrolizate de proteine E.
(pag. 521, [8])
F1538096. Substan#ele coloidale nlocuitoare de volum plasmatic ndeplinesc urm$toarele condi#ii:
solubilitate n lipide A.
solubilitate n ap! B.
mas! molecular! relativ! corespunz!toare C.
s! nu fie filtrabile renal D.
s! prezinte presiune coloid-osmotic! E.
(pag. 525, [8])
F1638097. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:
clorura de sodiu A.
clorura de potasiu B.
clorura de calciu C.
glucoza D.
levuloza E.
(pag. 487, [7])
F1638098. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:
pansamente chirurgicale A.
solutii apoase B.
solutii uleioase C.
articole din sticla D.
articole din metal E.
(pag. 1072, [9])
F1638099. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:
vase de sticla A.
solutii apoase B.
aparatura de portelan C.
pulberi D.
solutii uleioase E.
(pag. 346, [7])
1136
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1137 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F1638100. ntr-o ncapere sterila fluxul de aer se poate deplasa:
ntr-o curgere tubulenta A.
unidirectional B.
laminar C.
bidirectional D.
tangential E.
(pag. 362, [7])
F1638101. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
glucoza A.
xilitol B.
sorbitol C.
glicerol D.
clorura de sodiu E.
(pag. 496, [7])
F1638102. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau
suspensiilor injectabile, se face prin:
cristalizare n conditii de sterilitate A.
liofilizare B.
aerosolizare si uscare C.
granulare D.
evaporare a solventului prin ncalzire E.
(pag. 497, [7])
F1638103. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru nchiderea flacoanelor se face:
cu vapori de apa sub presiune A.
cu oxid de etilen B.
prin iradiere C.
cu caldura uscata D.
prin fierbere E.
(pag. 493, [7])
F1638104. Sterilizarea prin caldura uscata se poate realiza la:
180 C, cel putin 30 de minute A.
170 c, cel putin 1 ora B.
160 c, cel putin 2 ore C.
140 C, cel putin 2 ore D.
140 C, cel putin 1 ora E.
(pag. 346, [7])
F1638105. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate
face cu:
vapori de apa sub presiune A.
caldura uscata B.
gaze C.
radiatie ionizanta D.
radiatii UV E.
(pag. 491, [7])
F2138106. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva
sunt:
1137
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1138 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
sterilizarea prin filtrare A.
sterilizarea termica B.
sterilizarea cu gaze C.
sterilizarea cu radiatii D.
prepararea pe cale aseptica E.
(pag. (8) 402)
F2138107. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea
proteinelor germenilor prin actiunea:
fortei de penetratie a umiditatii A.
fortei de penetratie a temperaturii B.
presiunii vaporilor de apa C.
vitezei mari de circulatie a aerului D.
curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald E.
(pag. (8) 407)
F2138108. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:
solutii injectabile cu substante termostabile A.
perfuzii cu electroliti B.
vaccinuri C.
solutii pentru alimentare parenterala D.
pulberi liofilizate E.
(pag. (8) 421)
F2138109. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte:
sisteme prefuzoare A.
pompe perfuzabile neimplantabile B.
pompe implantabile C.
implante D.
microemulsii E.
(pag. (89 396 -397)
F2138110. Caile subcutanate se utilizeaza pentru:
intradermoreactie A.
imunoterapie B.
administrarea produselor de contrast C.
administrarea antianginoaselor D.
preparatelor pe baza de insulina (retard) E.
(pag. (8) 398)
F2138111. Din categroia formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:
solutii injectabile apoase A.
perfuzii B.
pompe implantabile C.
microemulsii D.
latexuri injectabile E.
(pag. (8) 396)
F2138112. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor
de contrast A.
vasopresoare B.
anestezice generale C.
1138
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1139 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
hipotensoare D.
antianginoase E.
(pag. (8) 397)
F2138113. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai
secundare:
calea intracardiaca A.
calea intravenoasa B.
calea intramusculara C.
calea subcutanata D.
calea intraarticulara E.
(pag. (8) 397)
F2138114. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:
este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice A.
este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice B.
se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile C.
asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile D.
confera o mai mare stabilitate E.
(pag. (8) 399)
F2138115. Care dintre urmatoarele calitati sunt dorite la formularea preparatelor parenterale ?
sterilitatea A.
apirogenitatea B.
inocuitatea C.
izotonia D.
izohidria E.
(pag. (8) 399)
F2138116. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor
parenterale:
lipsa particulelor insolubile in solutie A.
apirogenitatea B.
sterilitatea C.
izohidria D.
izotonia E.
(pag. (8) 399)
F2138117. Asepsia:
reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor substante
chimice
A.
reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme intr-un
preparat medicamentos
B.
se realizeaza prin metode fizice si chimice C.
reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni D.
este o metoda curativa E.
(pag. (8) 399)
F2138118. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin:
filtrare sterilizanta A.
caldura B.
agenti chimici C.
radiatii ionizante D.
1139
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1140 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
procedeul de preparare asptica E.
(pag. (8) 401)
F2138119. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:
sterilizarea prin caldura umeda A.
sterilizarea cu radiatii ionizante B.
filtrarea sterilizanta C.
sterilizarea cu gaze D.
sterilizarea prin caldura uscata E.
(pag. (8) 401)
F2138120. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:
sterilizarea prin caldura A.
sterilizarea cu gaze B.
sterilizarea prin radiatii C.
sterilizarea prin filtrare D.
prepararea pe cale aspetica E.
(pag. (8) 402)
F2138121. Metodele de sterilizare indicate de FR X sunt:
sterilizare prin caldura uscata A.
sterilizare cu vapori de apa sub presiune B.
sterilizare prin filtrare C.
incalziri repetate D.
sterilizare cu gaz E.
(pag. 1071 - 1072, [FR X])
F2138122. Conform FR X sterilizarea solutiilor injectabile in autoclav se face n urmatoarele conditii:
la 115 C cel putin 30 minute A.
la 121 C cel putin 15 minute B.
la 140 C cel putin 10 minute C.
la 150 C timp de 5 minute D.
alte conditii de temperatura si timp a caror eficacitate este dovedita E.
(pag. 1071 - 1072, [8])
F2138123. Conform FR X, sterilizarea prin caldura uscata se efectueaza de obicei:
la 120 C cel putin 3 ore A.
la 130 C cel putin 3 ore B.
la 160 C cel putin 3 ore C.
la 170 C cel putin 1 or! D.
la 180 C cel putin 30 minute E.
(pag. 1072, [FR X])
F2138124. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:
preparatelor apoase A.
pulberilor temostabile B.
materialelor plastice termolabile C.
solventilor organici anhidri D.
pansamentelor chirurgicale E.
(pag. 1072, [FR X])
F2138125. Controlul calitatii solutiilor injectabile prevazut de FR X include:
1140
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1141 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
examenul organoleptic: aspect, culoare A.
determinarea pH-ului B.
uniformitatea volumului C.
uniformitatea masei D.
determinarea sterilitatii E.
(pag. 512, [FR X])
F2138126. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede:
particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale A.
particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri B.
suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii C.
suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min D.
suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de sering! nr.16 E.
(pag. 512, [FR X])
F2138127. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii:
sunt solutii apoase sau emulsii U/A A.
se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari B.
la preparare se admite adausul conservanilor antimicrobieni C.
continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie, calorii D.
sunt preparate sterile si apirogene E.
(pag. 492, [FR X])
F2138128. Sterilizarea este procesul care desemneaza:
producerea starii de sterilitate A.
ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un
preparat medicamentos
B.
metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice C.
metoda prin care se urm!reste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici D.
operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau
indepartate din produs
E.
(pag. 399, [8]; 1701, [FR X])
F2138129. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici:
Bacillus subtilis (var.niger) A.
Candida albicans B.
Bacillus stearothermophilus C.
Bacilus pumilus D.
Bacillus sphaericus E.
(pag. 1072, [FR X])
F2138130. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:
perfuzia de lactat de sodiu A.
perfuzia de carbonat acid de sodiu B.
perfuzia de clorhidrat de arginina C.
perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu D.
perfuzia de glucoza E.
(pag. 518, [8])
F2138131. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele:
se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal A.
se administreaza in volume mari B.
1141
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1142 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A C.
este obligatoriu sa fie sterile D.
au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile E.
(pag. 497 - 499, [8])
F2138132. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:
solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml A.
in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum B.
solutiilor injectabile coloidale C.
solutiilor perfuzabile hipertonice D.
solutiilor perfuzabile hipotonice E.
(pag. 492 - 512, [FR X])
F2238133. Ce tipuri de sisteme disperse sunt incluse in grupul medicamentelor parenterale
solutii A.
emulsii B.
suspensii C.
pulberi D.
implanturi E.
(pag. 394)
F2238134. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
izotonizarea A.
prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda B.
interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml C.
interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
D.
sterilizarea E.
(pag. FR,510)
F2238135. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la
solutiile perfuzabile
sterilitate A.
apirogenitate B.
izotonie C.
administrare in volume mai mici de 100 ml D.
limpiditate E.
(pag. FRX,492)
F2238136. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X
in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant A.
produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata B.
produsul nu rezista la autoclavare C.
cind calculul costului arata ca este mai economica D.
cind nu dispunem de indicatori biologici E.
(pag. FRX,1071)
F2238137. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune, se realizeaza conform FRX
in autoclave A.
la 121C timp de cel putin 15 minute B.
la 121C timp de cel putin 30 minute C.
la 115C timp de cel putin 15 minute D.
1142
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1143 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
la 115C timp de cel putin 30 minute E.
(pag. FRX,1071)
F2238138. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile
apa distilata A.
apa demineralizata B.
apa sterilizata C.
apa distilata pentru preparate injectabile D.
uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat E.
(pag. FRX,511)
F2238139. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor
indicatori biologici dintre cei mentionati
Bacillus stearothermophilus A.
Bacillus subtilis B.
Serratia marcescens C.
Staphiloccocus aureus D.
Bacillus pumilis E.
(pag. FRX,1071)
F2238140. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee
izotonice A.
sterile B.
apirogene C.
ajustate cu substante tampon la pH neutru D.
conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee E.
(pag. FRX,492)
F2238141. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale
sterilitate A.
lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) B.
apirogenitate C.
inocuitate D.
izotonie E.
(pag. Popovici,399)
F2238142. Ce este sterilizarea
desemneaza producerea starii de sterilitate A.
operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite B.
operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintr-un
produs
C.
asepsie D.
dezinfectie E.
(pag. Popovici,399)
F2238143. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare
caldura uscata A.
caldura umeda B.
radiatiile ultraviolete C.
radiatiile ionizante D.
ultrasunetele E.
(pag. Popovici,401)
1143
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1144 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2238144. Ce este valoarea D
timpul de reducere zecimal A.
timpul ecivalent B.
valoarea sterilizatoare C.
timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic D.
timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E.
(pag. Popovici,402)
F2238145. Ce este valoarea inactivarii termice
factorul Z A.
cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D B.
se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura C.
reflecta rezistenta termica a microorganismelor D.
arata rezistenta germenilor in functie de pH E.
(pag. Popovici,403)
F2238146. Ce este valoarea sterilizatoare Fz
timpul necesar pentru producerea unui efect cert de sterilizare A.
timpul in minute la temperatura de referinta de 120 C care produce acelasi efect de sterilizare ca si un
minut la diferite temperaturi de lucru , T
B.
suma nivelului de letalitate la diferite temperaturi de lucru C.
arata efectul de sterilizare intr-o autoclavare de exemplu, tinind seama si de perioada de incalzire pina la
temperatura de 121 C precum si cea de racire de la temperatura de sterilizare
D.
timpul echivalent de letalitate E.
(pag. Popovici,399)
F2238147. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate
operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore A.
procedeul se aplica la produse sensibile la caldura B.
este un procedeu sigur C.
este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti D.
este putin folosit E.
(pag. Popovici,411)
F2238148. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare
formaldehida A.
acid peracetic B.
odidul de etilen C.
oxipropilciclohexanul D.
oxidul de azot E.
(pag. Popovici,415)
F2238149. Sterilizare prin radiatii ionizante
utilizeaza raze gama sau beta A.
ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137 B.
sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor C.
radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator D.
sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plastic E.
(pag. Popovici,418)
F2238150. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta
se aplica numai la solutii apoase A.
1144
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1145 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse B.
mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie C.
metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri D.
procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica E.
(pag. Popovici,421)
F2238151. Ce sunt pirogenele
substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale A.
provin mai ales de la bacterii gram negativ B.
cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine C.
exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine D.
prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor
distruge sau indeparta
E.
(pag. Popovici,428)
F2238152. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor
partea lipidica A A.
nucleul endotoxinei din oze B.
lantul-O-specific cu efect antigenic C.
grupari fosfat D.
lipozomi terminali E.
(pag. Popovici,428)
F2238153. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei
hidroliza A.
caldura umeda B.
alchilarea C.
oxid de etilen D.
clatire cu apa apirogena E.
(pag. Popovici,429)
F2238154. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor
adsorbtia A.
respingere electrostatica B.
interactiuni hidrofobe C.
distilarea D.
ultrafiltrarea E.
(pag. Popovici,430)
F2238155. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile
trebuie sa asigure stabilitatea A.
daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica B.
se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor C.
se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor D.
valoarea se determina pH-metric E.
(pag. Popovici,436)
F2238156. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogene
adsorbtie pe carbune activ A.
tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu B.
obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni C.
tratare cu acid clorhidric D.
1145
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1146 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea
microbiologica
E.
(pag. Popovici,441)
F2238157. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil
etanol A.
alcool benzilic B.
propilenglicol C.
uleiuri vegetale D.
dimetilsulfoxid E.
(pag. Popovici,442)
F2238158. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale
soia A.
ricin B.
floarea soarelui C.
masline D.
oleat de etil E.
(pag. Popovici,443)
F2238159. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale
alcool benzilic A.
clorbutanol B.
fenol C.
nipagin D.
EDTA disodic E.
(pag. Popovici,444)
F2238160. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale
polisorbat 80 A.
lecitina B.
metacrezol C.
dioctilsulfosuccinat de sodiu D.
alcool etilic E.
(pag. popovici,444)
F2238161. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale
acid ascorbic A.
bisulfit de sodiu B.
butilhidroxitoluen C.
acid citric D.
dezoxicolat de sodiu E.
(pag. Popovici,445)
F2238162. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat
prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
sterilizeaza aerul A.
retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri B.
aerul intra cu viteza de 0,5 m/s C.
filtrele se pot utiliza timp indefinit D.
fluxul de aer este laminar E.
(pag. Popovici,449)
1146
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1147 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2238163. Ce este tehnologia izolatorului
se refera la spatii (camere) cu mare acuratete, instalate in camere cu un grad mai putin avansat de
acuratete ( exemplu camere clasa A in spatiu clasa B)
A.
sunt spatii cu flux de aer laminar, introdus vertical sau orizontal, prin filtre HEPA B.
camerele de tip A au fost prealabil sterilizate iar agentul sterilizant gazos a fost indepartat prin exhaustare
fiind inlocuit cu aer filtrat lipsit de particule
C.
in camerele izolate se lucreaza din exterior cu manusi ori alte echipamente, sau operatorul echipat
corespunzator poate lucra in interior
D.
spatiile sterile sunt necesare in toate operatiile procesului tehnologic de fabricare a solutiilor injectabile E.
(pag. Popovici,450)
F2238164. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile
fiole A.
capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala B.
fiolele se fabrica din sticla sodica C.
fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare D.
pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea E.
(pag. Popovici,457)
F2238165. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie
pulverizare cu apa rece, sub presiune A.
spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune B.
suflare cu aer filtrat,sub presiune C.
repetarea operatiilor descrise D.
spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu E.
(pag. Popovici,458)
F2238166. Ce procedee de alimentare a masinilor de spalat fiole se folosesc in industria farmaceutica
plasarea fiolelor in casete, pe tuburi (ace) subtiri, prin care se introduce succesiv apa sau aerul
(Metromatic)
A.
masina de spalare rotativa Strunck in care la un corp cilindric central sunt atasate posturi de lucru, de
spalare interioara, exterioara si suflare de aer filtrat, in fiolele, aduse pe o banda transportoare
B.
in masina de spalare Gilowy fiolele sunt aduse in spatiile de spalare pe o banda rulanta C.
operatia de spalare se continua cu cea de sterilizare la masinile Strunck sau Gilowy, destinate ambelor
operatii
D.
operatia de spalare a fiolelor nu este riguros necesara datorita conditiilor optime de fabricare a fiolelor E.
(pag. Popovici,460)
F2238167. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente
parenterale
polietilena A.
polipropilena B.
clorura de polivinil C.
azotatul de celuloza D.
politetrafluoroetilena E.
(pag. Popovici,463)
F2238168. Ce particularitati se gasesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale,
plecind de la plastomeri
polietilena se extrudeaza la cald, intr-un tub care s esufla intr-un mulaj,in mediu steril, flacoanele de umplu
si se inchid imediat cu solutii sterile
A.
recipientele de polietilena nu suntcomplet transparente si nu suporta sterilizarea la 121 C si prezinta
permeabilitate la gaze
B.
polipropilena suporta autoclavarea iar transparenta este mai buna ca in cazul polietilenei de densitate inalta C.
1147
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1148 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
clorura de polivinil produce recipiente transparente, are suplete, se fabrica saci care se pot termosuda, dar
are permeabilitate la vapori si capacitate de adsorbtie
D.
recipientele din polimeri termoplastici nu se folosesc in mod curent la conditionarea solutiilor injectabile
sau perfuzabile
E.
(pag. Popovici,463)
F2238169. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor
se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml A.
continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm B.
toate perfuziile sunt izotonice C.
nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni D.
in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti E.
(pag. Popovici,497)
F2238170. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare
intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari
pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic A.
pentru dializa si hemodializa B.
cu substante energetice C.
folosite in metabolismul reconstituant D.
cu inlocuitori coloidali de plasma E.
(pag. Popovici,507)
F2238171. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala
glucide A.
uleiuri vegetale emulsionate in apa B.
aminoacizi C.
oligoelemente, vitamine D.
inlocuitori de singe E.
(pag. Popovici,530)
F2238172. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase
cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu injectiile A.
in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt B.
pentru cresterea tolerantei la administrare C.
in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral D.
asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice periculoase E.
(pag. Popovici,526)
F2338173. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:
180 C, 30 min. A.
170 C, 1 h. B.
160 C, 2h. C.
150 C, 4 h. D.
120 C, 5 h. E.
(pag. 406)
F2338174. temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:
115-116 C, 1-7 bar, 30 min. A.
121-123 C, 2 bar, 15 min. B.
126-129 C, 2,4 bar, 10 min. C.
123-138 C, 3 bar, 3 min. D.
140 C, 3,5 bar, 2 min. E.
1148
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1149 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
(pag. 348)
F2338175. Sterilizarea prin caldura umeda se efectueaza in:
autoclave cu dispozitiv de evacuare a aerului plasat la partea superioara A.
autoclave echilibrate cu aer B.
autoclave cu vid C.
autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara D.
autoclave cu orientarea vaporilor lateral E.
(pag. 408)
F2338176. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen sunt:
umiditatea A.
presiunea B.
temperatura C.
gravitatia D.
lumina E.
(pag. 414)
F2338177. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:
sterilizarea cu vapori de apa sub presiune A.
sterilizarea prin caldura uscata B.
sterilizarea prin filtrare C.
sterilizarea cu gaz D.
sterilizarea cu radiatii ionizante E.
(pag. 1071-1073)
F2338178. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:
intravenoasa A.
intramusculara B.
subcutana C.
intracardiaca D.
intraarticulara E.
(pag. 397)
F2338179. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
vase de sticla A.
aparatura din portelan si metal B.
uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi C.
recipiente din plastomer transparent D.
recipiente din plastomer opac E.
(pag. 406)
F2338180. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:
in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml. A.
in solutiile perfuzabile B.
in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural C.
in preparatele aseptice D.
in preparatele tindalizate E.
(pag. 445)
F2338181. Metodele netermice de sterilizare sunt:
radiatii UV A.
1149
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1150 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
gaze B.
filtrarea sterilizanta C.
radiatii ionizante D.
sterilizarea in autoclav E.
(pag. 401)
F2338182. Solutiile perfuzabile sunt:
solutii apoase sterile si apirogene A.
emulsii tip U/A sterile si apirogene B.
suspensii apoase sterile si apirogene C.
suspensii uleioase sterile si apirogene D.
preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura E.
(pag. 492)
F2338183. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a solutiilor
injectabile sunt:
sterilizarea prin caldura A.
sterilizarea prin substante antiseptice si gaze B.
sterilizarea prin radiatii C.
sterilizarea prin filtrare D.
prepararea aseptica E.
(pag. 402)
F2338184. Tindalizarea este o metoda de sterilizare:
repetata A.
fractionata B.
discontinua C.
bazata pe principiul osmozei D.
care distruge virusurile E.
(pag. 411)
F2338185. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare:
cu vapori fluenti sau destinsi A.
in autoclav cu robinetul deschis B.
la temperatura de 100 C, 60 min. C.
la temperatura de 121 C, 15 min. D.
mult folosita E.
(pag. 411)
F2338186. Radiosterilizarea este o metoda de sterilizare:
"la rece" A.
la temperatura de 121 C, 15 min. B.
la temperatura de 121 C, 30 min. C.
la 2,5 Mrad. D.
care dureaza 24 ore E.
(pag. 419)
F2338187. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele:
efectul de cernere A.
efectul de adsorbtie B.
efectul de osmoza C.
efectul de difuzie D.
1150
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1151 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
clarificare a solutiei E.
(pag. 421)
F2538188. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:
are un pH egal cu cel al sangelui, A.
are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5, B.
are un pH usor acid, C.
are un pH usor alcalin, D.
are un pH 7,35-7,40. E.
(pag. 436/Popovici)
F2538189. Amestecul tampon acid boric-borax:
se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile, A.
se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire, B.
nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile, C.
administrat injectabil are proprietati hemolitice, D.
este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile. E.
(pag. 437/Popovici)
F2538190. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:
se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600, A.
se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000, B.
se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa, C.
se asociaza cu alcoolul si apa, D.
nu sunt miscibili cu alcoolul si apa. E.
(pag. 443/Popovici)
F2538191. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
fiole, A.
flacoane de perfuzii care pot fi recuperate, B.
conditionarea unguentelor, C.
conditionarea comprimatelor, D.
conditionarea capsulelor. E.
(pag. 456/Popovici)
F2538192. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:
solutii apoase, A.
solutii uleioase, B.
emulsii U/A, C.
emulsii A/U, D.
suspensii apoase. E.
(pag. 498/Popovici)
F2538193. In starea de alcaloza se administreaza:
carbonat acid de sodiu, A.
acetat de sodiu, B.
lactat de sodiu, C.
solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare, D.
perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave. E.
(pag. 518/Popovici)
F2538194. Emulsiile perfuzabile:
1151
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1152 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
sunt de tip A/U, A.
sunt de tip U/A, B.
contin uleiuri vegetale ca faza externa, C.
contin apa distilata pentru preparate injectabile, D.
contin emulgatori tip A/U. E.
(pag. 519/Popovici)
F2538195. Selectati aminoacizii esentiali:
leucina, A.
arginina, B.
histidina, C.
lizina, D.
valina. E.
(pag. 521/Popovici)
F2538196. Se folosesc ca inlocuitori de plasma:
gelifundolul, A.
polividona, B.
dextranul 100 C.
hemacelul, D.
plasmagelul. E.
(pag. 525/Popovici)
F2538197. Formele parenterale cu eliberare conven#ional$ sunt:
soluiile injectabile apoase A.
comprimatele pentru soluii injectabile B.
pudrele sterile C.
emulsiile uleioase D.
soluiile injectabile uleioase E.
(pag. 466/Popovici)
F2538198. n starea de alcaloz$ se administreaz$
carbonat acid de sodiu A.
lactat de sodiu B.
soluii izotonice de clorur! de sodiu cu adaos de clorur! de potasiu, n formele u$oare C.
acetat de sodiu D.
soluii acidifiante n formele mai grave E.
(pag. 518/Popovici)
F2538199. In metabolismul reconstituant se folosesc:
perfuziile pentru terapia afeciunilor hepatice A.
perfuzii cu hidrolizate de proteine B.
perfuziile cu aminoacizi C.
perfuziile cu hemacel D.
perfuziile cu dextrani E.
(pag. 521/Popovici)
F2538200. Conditiile care trebuie indeplinite de substan#ele coloidale nlocuitoare de volum plasmatic
sunt:
s! prezinte presiune coloid-osmotic! A.
mas! molecular! relativ! corespunz!toare B.
solubilitate n ap! C.
1152
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1153 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
solubilitate n lipide D.
s! nu fie filtrabile renal E.
(pag. 525/Popovici)
F2538201. n func#ie de scopul terapeutic urm$rit perfuziile se clasifica in:
emulsii U/A A.
emulsii A/U B.
soluii pentru dializ! peritoneal! $i hemodializ! C.
perfuzii folosite n metabolismul reconstituant D.
soluii apoase E.
(pag. 498/Popovici)
F2538202. Principalele diferen#e ntre perfuzii i preparatele injectabile sunt:
perfuziile nu conin conservanti antimicrobieni, A.
volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml) B.
perfuziile se administreaz! numai n spital C.
numai perfuziile sunt preparate sterile D.
volumul perfuziilor este mei mic E.
(pag. 498/Popovici)
F2538203. Controlul impurit$#ilor pirogene nu se efectueaz$ prin:
urm!rirea num!rului de globule ro$ii la iepuri A.
m!surarea hipertermiei la $oareci B.
urm!rirea num!rului de globule albe la iepuri dup! injectarea unui preparat pirogen C.
testul Limulus D.
m!surarea hipertermiei la iepuri E.
(pag. 492/Popovici)
F2538204. Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl$ multidoz$ sau
flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc urm$toarele condi#ii:
permit p!trunderea acului seringii f!r! a disloca fragmente de dop A.
nu-$i modific! calit!ile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav B.
sunt incompatibile cu substanele active. C.
permit p!trunderea acului seringii f!r! a disloca fragmente de dop D.
asigur! p!trunderea aerului n recipient E.
(pag. 461/Popovici)
F2538205. Sterilizarea cu substan#e gazoase folosete:
(-propiolactona A.
oxidul de etilen B.
formaldehida C.
oxigenul D.
dioxidul de carbon E.
(pag. 412/Popovici)
F2638206. Xantinol nicotinat este contraindicat n:
Ulcer varicos A.
Ulcer gastroduodenal B.
Arterite C.
Infarct miocardic acut D.
Retinopatii vasculare E.
(pag. 282)
1153
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1154 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
F2638207. Xantinol nicotinat:
Scade fibrinogenul A.
Cre$te elasticitatea hematiilor B.
Reduce hiperlipemia C.
Previne agregarea plachetar! D.
Este derivat pirimidinic E.
(pag. 281)
F2638208. Pentoxifilina produce:
Vasodilataie periferic! moderat! A.
Vasoconstricie arteriolar! B.
Agregare plachetar! C.
mbun!t!irea propriet!ilor reologice ale sngelui D.
Sc!derea secreiei de gastrin! E.
(pag. 282)
F2638209. Extractul de Gingko biloba are urm$toarele efecte:
Previne agregarea plachetar! A.
Cre$te rezistena capilar! B.
Stimuleaz! metabolismul neuronal C.
Antidepresiv prin inhibarea recapt!rii noaradrenalinei D.
Cre$te permeabilitatea capilar! E.
(pag. 281)
F2638210. Extractul de Gingko biloba se utilizeaz$ n:
Tulbur!ri circulatorii cerebrale A.
Tulbur!ri circulatorii la nivelul retinei B.
Tulbur!ri psihocomportamentale la vrstnici C.
Tromboze venoase D.
Embolii pulmonare E.
(pag. 281)
F2638211. Cinarizina are urm$toarele indica#ii:
Tulbur!ri circulatorii cerebrale A.
Ateroscleroz! cerebral! B.
Sindrom Meniere C.
Sechele dup! accident vascular cerebral D.
Tromboz! venoas! profund! E.
(pag. 280)
F2638212. Care dintre urm$toarele vasodilatatoare sunt deriva#i indolici i ac#ioneaz$ prin mecanism
musculotrop?
Xantinol-nicotinat A.
Cinarizina B.
Naftidofuril C.
Vincamin! D.
Vinpocetin! E.
(pag. 279)
F2638213. Care dintre urm$toarele vasodilatatoare periferice sunt deriva#i xantinici i ac#ioneaz$ prin
mecanism musculotrop?
Xantinol nicotinat A.
1154
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
1155 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a V a
Pentoxifilin! B.
Pentifilin! C.
Cinarizina D.
Flunarizina E.
(pag. 279)
F2638214. Care dintre urm$toarele medicamente are efecte benefice n sindroamele ischemice
cerebrale:
Vinpocetina A.
Extractul de Gingko biloba B.
Vincamina C.
Vinblastina D.
Vincristina E.
(pag. 279-280)
1155
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004