Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea de Stat din Tiraspol

Referat
La:Chimia biologic
Tema :Vitaminele
hidrosolubile

A efectuat: Balan Cristina


Grupa 302 Specialitate Biologie i Chimie
A controlat: Arsene Ion
Chiinu 2014

Cuprins:
1.Caracteristica general a vitaminelor.
2.Istoricul descoperii vitaminelor.
3.Clasificarea vitaminelor
4.Caracteristica vitaminelor hidrosolubile
5.Nomenclatura
6.Descrierea vitaminelor hidrosolubile i importana lor
7.Excesul de vitamine

Vitaminele hidrosolubile
1.Caracteristica general a vitaminelor.
Vitaminele reprezint un grup de substane organice naturale, necesare
organismului (dei n cantiti mici), pentru realizarea n condiii optime a unor procese
metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaz energie i nu au nici
roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea
vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin
dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor
afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1),
riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina
B12, acidul folic.
Termenul
de vitamin a
fost
folosit
pentru
prima
data
de biochimistul polonez Casimir Funk n 1912. Vita, n limba latin, nseamn via, iar
sufixul -amin este pentru amine; la momentul respectiv se credea c toate vitaminele
sunt amine.
Termenul de vitamine nu cuprinde ali nutrieni eseniali cum ar fi mineralele,
acizii grai eseniali sau aminoacizii eseniali.

2.Istoricul descoperii vitaminelor.


Importana mncrii anumitor alimente pentru pstrarea sntii a fost recunoscut
cu mult nainte s se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici tiau c dac hrneau un
pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum tiindu-se c este
cauzat de o deficien de vitamina A. n 1747, chirurgul scoian James Lind a
descoperit c citricele i preparatele din ele previn scorbutul, o boal letal, n
care colagenul nu se formeaz corect i caracterizat prin vindecri lente, sngerri
ale gingiilor i dureri acute. n 1753, Lind a publicat Tratat asupra Scorbutlui. Totui,
descoperirea sa nu era unanim acceptat. n expediiile Marinei Regale din secolul XIX,
de exemplu, se credea c scorbutul era prevenit de o igien bun la bordul navei,
exerciii fizice regulate i meninerea moralului ridicat al echipajului, n locul unei diete
bazat pe mncare proaspt, aa c aceste expediii au continuat s fie compromise de
scorbut. n acea perioad, cnd Robert Falcon Scott a fcut cele dou expediii
n Antarctica la nceputul secolului XX, teoria medical general acceptat era c
scorbutul era cauzat de mncarea la conserv contaminat.
La nceputul anilor 1900, oamenii de tiin au fost capabili s izoleze i s
identifice un numr de vitamine. Iniial, lipide din ulei de pete au fost folosite pentru

vindecarea rahitismului la obolani, iar nutrientul liposolubil a fost numit "antirahitic


A". ntre timp, numele a fost schimbat, el devenind vitamina D, care este subiectul
dezbaterilor pe tema faptului c aceasta nu este ntr-adevr o vitamin, fiind un
derivat steroid.

3.Clasificarea vitaminelor
S-a ncercat o clasificare n funcie de mecanismul de aciune, dei nu este pe
deplin cunoscut pentru toate vitaminele. Multe vitamine funcioneaz ca atare sau dup
o prealabil biotransformare, formnd coenzime ale unor enzimespecifice (toate
vitaminele B, biotina, vitaminele A i K). Altele acioneaz pe ci asemntoare
hormonilor (D i A). Unele (vitaminele C i E) funcioneaz ca sisteme antioxidante fa
de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic) au modaliti particulare de
aciune. O clasificare mai veche mprea vitaminele n 2 mari clase, n funcie de
solubilitatea lor: - vitamine hidrosolubile (solubile n ap),din care fac parte toate
vitaminele B, biotina, acidul ascorbic; - vitamine liposolubile, insolubile n ap, solubile
n lipide (grsimi), din care fac parte vitaminele A,D,E i K. Exist o serie de substane,
numite antivitaminecare prezint o aciune antagonist vitaminelor i care produc
efectele avitaminozelor respective. n principiu fiecare vitamin poate avea una sau mai
multe antivitamine.

Postulata de Funk in 1912 multiplicitatea vitaminelor a fost demonstrate in anii


urmatori.Azi se cunosc numeroase vitamine cu structure chimice foarte variate.Din
aceasta cauza,ele nu au putut fi clasificate conform structurii interne.
Clasificarea vitaminelor se bazeaza pe criteria de solubilitate.Astfel vitaminele
sunt:

Liposolubile (solubile in grasimi)A,D,E,K


Hidrosolubile (solubile in apa)B complex,C

4.Caracteristica vitaminelor hidrosolubile


Majoritatea acestor vitamine intra in constitutia coenzimelor.In aceasta categorie
mai sunt incluse si alte substante care totusi nu sunt recunoscute-in mod unanim-drept
vitamine pentru animalele superioare.
Aceste vitamine se pierd extrem de usor in timpul unor operatii culinare sau
industrial obisnuite:spalarea,pastrarea si fierberea in apa.Din cauza hidrosolubilitatii,se

pot pierde usor prin transpiratie abundenta si repetata.Se absorb usor,dar pentru aceasta
este necesara prezenta acidului clorhidric din sucul gastric.
Organismul nu poate realize reserve importamnte sau depozite de vitamine
hidrosolubile (ca in cazul celor liposolubile).
Din punct de vedere al actiunii aceste vitamine intra in constitutia unor enzime,
necesarul de vitamine fiind astfel influentat de intensitatea consumului de energie din
organism.

5.Nomenclatura
Vitaminele pot prezenta mai multe denumiri:

DENUMIREA ALFABETICA:

se folosesc literele mari ale alfabetuluiu A,B, C,D,E K i diferii indici n cadrul
unui tip de vitamin D2-D3, B1, B2 ,B6 etc.

DENUMIREA CHIMIC: are la baz structura chimic a vitaminei


B1 TIAMIN
B2 RIBOFLAVIN
B12 Cianocobalonina
B6 PIRIDOXINA
C ACID ASCORBIC
PP NIACIN
B5 PANTOTENIC
H1 ACID PARAAMINOBENZOIC
DENUMIREA TERAPEUTIC dup efectul terapeutic

A ANTIXEROFTALMICA
C ANTISCORBUTIC
D ANTIRAHITIC
E ANTISTERILITII
PP ANTIPELAGR
K ANTIHEMORAGIC

6.Descrierea vitaminelor hidrosolubile i importana lor


Vitamine ale Complexului B
Vitaminelor hidrosolubile incluse in acest complex le sunt comune urmatoarele
insusiri caracteristice:
o
Sunt factori de crestere pentru bacteria,ciuperci si mucegaiuri
o
Indeplinesc rol de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul
proceselor cu acelasi nume
o
Se utilizeaza in tratamente medicamentoase
Vitamina B1 (tiamina,clorhidrat de aneurina,vitamina antinevritica)-necesara in
special pentru functionarea normal a sistemului nervos si a aparatului digestiv.
Proprietati fizico-chimice-in solutii
tiamina se afla sub forma de ion (cation),iar
in stare pura solida sub forma de sare.De
obicei tiamina se obtine in
stare
solida,cristalina, in solutii acide,de culoare
alba.se obtine clorhidratul clorurei de
tiamina.
Sursele de vitamina B1-este raspandita in ambele regnuri,animal si vegetal,dar mai
ales in cel vegetal,in special in taratele cerealelor si in embrionul lor.Principalele surse
alimentare de tiamina sunt:
-painea,malaiul,unele
legume
si
fructe(cartofi,salata,spanac,varza,fasole
verde,nuci, alone)
-cea mai mare cantitate de vitamina B1 se gaseste in drojdia de bere si mai ales in
cea uscata
-dintre alimentele de origine animal in ficat,rinichi,carnea slaba de porc,mezeluri,
peste, galbenus de ou.
Rolul fiziologic al vitaminei B1-este necesara bunei functionary a sistemului nervos
central si mai ales al celui periferic.Joaca rol insemnat in mecanismul umoral al
excitatiei nervoase impreuna cu acetilcolina.
Cantitatea zilnica necesara de vitamina B1 pentru adult este de 1-2 mg.ea variaza
in raport cu activitatea,cu felul si factorii de nutritive ce alcatuiesc ratia alimentara,cu
starile fiziologice si cu varsta.

Vitamina B2(riboflavin,lactoflavina)-intervine
in reactiile care elibereaza energia necesara
celulelor,precum
si
in
metabolismul
lipidelor,proteinelor,glucidelor.
Proprietati
fizico-chimice-substanta
solida,cristalina,galbena,termostabila,putin solubila
in apa si stabile in solutii apoase,foarte sensibila la lumina.
Sursele vitaminei B2-foarte raspandita in regnul vegetal animal.produsele de
origine
vegetala
bogate
in
aceasta
vitamina
sunt
legumele
verzi:spanac,laptuci,mazare,fasole verde, ardeigras,rosii,conopida,nuci,caise,prune
uscate,struguri,vin rosu.Cea mai mare cantitate de vitamina B2 se gaseste in drojdia de
bere.In regnul animal:ficatul,rinichiul,inima,splina, creierul,carnea de peste,icre,albus de
ou,branza,lapte.
Rolul fiziologic al vitaminei B2-este unul dintre constituentii celulari,esentiali care
actioneaza sub forma de combinative proteica in fenomenele de respiratie celulara si
intervine in procesele de dehidrogenare.este indicat in caz de perles si de crampe
muscular.
Vitamina B3, (acidul pantoteic-C6 H5 NO2) implicata in reactiile de oxidoreducere ale celulei.
Proprietati se prezinta sub forma de cristale incolore,solubila in apa,alcool,eter,
rezistenta la fierbere,stabila la lumina,rezistenta la oxidare.
Sursele vitaminei B3-organismul poate sa o fabric pornind de la un acid,triptofanul,
in prezenta vitaminelor B1,B2,B6.Sursele alimentare vegetale:drojdie de bere,b grau,
orz,
linte,
fasole
uscata,
gulii,sfecla
rosie,cartofi,ciuperci.De
origine
animala:ficat,rinichi,inima,plamani, creier,carne de vita,de pui,de peste,slanina,unt,oua.
Efectele deficitului de vitamina B3-aparitia unor tulburari generale si locale:apatie,
slabire,somnolent,parestezii,diminuarea reflexelor,inrosirea pielii apoi aparitia unor
vezicule,fisuri
Vitamina B4(adeina,6-aminopurina)
Proprietati-in stare pura se gaseste sub forma de cristale,care fiind incalzite la
peste 300 C se descompun fara a se topi.
Sursele vitaminei B4-in stare libera o gasim in placenta,ficat,ceai,sfecla de zahar ,
drojdie de bere,hamei.
Rolul fiziologic-biosintetizeaza nucleoproteidele
Vitaminele din bios-factor de crestere pentru microorganism si vitamine pentru
animale:

1.
2.
3.

Mezoinozitolul
Biotina (B8)
Acidul pantotenic (B5)

Mezoinozitolul-substanta
solida,cristalina,incolora,solubil
in
apa,factor
lipotrofic,prin combinare cu colina formeaza lecitina.este raspandit in ambele regnuri si
se intalneste in ficat,drojdie de bere,,fasole uscata,creier si inima de vita,pepene
galben,grapefruit,germeni
de
grau,alone,varza.Metabolizeaza
grasimile
si
colesterolul,are rol important in hranirea celulelor cerebrale,ajuta la mentinerea starii de
sanatate a parului,impiedicand caderea acestuia.
Biotina (B8)-substante solide incolore,solubile in apa,stabile la incalzire,sunt
descompusi de acizi si baze. Principalele alimente ce contin vitamina B8:ficat,rinichi,
slanina afumata,carnea de pasare,oul,drojdia de bere,ciupercile,conopida,fasolea
uscata,orezul, laptisor de matca.Este un factor essential care influenteaza metabolismul
lipidelor,stimuland sinteza acizilor grasi,mai ales la nivelul pielii si al ficatului,este un
determinant antilipotrop si produce infiltrarea grasa a ficatului,este conzima a
numeroase carboxilaze.
Acidul pantotenic (B5)-participa la formarea anumitor hormone.Se gaseste in
majoritatea alimentelor,cele mai bogate fiind:drojdia de bere,carnea,ouale,produsele
lactate, legumele uscate si pestele.Este un ulei galben-vascos,solubil in apa,da prin
hidroliza acida beta-alanina si un acid dihidroxilat care poate fi privit drept un derivate
al acidului butilic. Este absorbita la nivelul intestinului,de unde,pe cale
sanaguina,ajunge in tesuturi sub forma de coenzima A.
Vitamina B6(piridoxina,adermina)-factor de nutritive cu actiune vitaminica,care
are o serie de functii importante in unele procese metabolice;este necesara cresterii
microorganismelor
Proprietati fizico-chimice-baza cristalizata incolora,gust amar,solubila in apa
,alcool , acetone,relative stabile atat in stare solida cat si in solutie,sensibila la lumina.
Sursele vitaminei B6-se gaseste in ambele regnuri sub forma libera,in combinative
cu fosfat sau cu fosfat si proteine: ficat, rinichi, inima, splina, creier, pancreas, lapte,
grau, porumb, sfecla,varza,spanac,fructe,drojdia de bere.
Rolul fiziologic al vitaminei B6-are o sarcina importanta,deoarece intra in
constitutia unui numar apreciabil de enzyme cu functii oxidoreducatoare,intervenind
astfel in metabolismul proteinelor,a lipidelor si indirect a glucidelor.Intervine in
formarea adrenalinei. Are o atributie importanta in reglarea activitatii nervoase.
Vitamina B9(acid folic,acid pteroilglutamic)-in alimente,acidul folic se gaseste
sub forma conjugate cu acidul glutamic,din care se elibereaza datorita unei enzime
existente in organism.

Proprietati-substanta solida,cristalina de culoare galben-portocalie,putin solubila


in apa,mai usor solubila in solutii alcoolice diluate,incalzita la 200 C se descompune
fara a se topi.
Surse-spanac,lamai,banana,ficat,rinichi,oua,fasole,soia,drojdie de bere si unele
bacteria.
Rolul fiziologic-stimuleaza formarea globulelor rosii si albe,are atributie
importanta in sinteza acizilor nucleic,a proteinelor precum si in cresterea si
reproducerea celulara, participa la formarea acidului clorhidric in stomac si prin aceasta
se stimuleaza pofta de mancare.Lipsa acestei vitamine provoaca aparitia unei anemii cu
hematii imature,de dimensiuni mari.
Vitamina H a vietii bacteriilor(acid p-aminobenzoic-APAB)-unul dintre cei mai
noi membrii ai familiei B complex.poate fi subtilizata de organismul uman,contribuie la
formarea acidului folic,este un factor important in utilizarea proteinelor,are deosebite
calitati de protective impotriva razelor solare.
Surse-ficat,drojdie de bere,rinichi,cereal integrale,orez,tarate,germeni de grau si
melasa.
Simptomele care indica un exces de p-aminobenzoic sunt greata si varsaturile.

Vitamina B12(corinoida,cobalamina,cianocobalamina)
Proprietati-substanta solida,cristalina,constituita din ace rosii rubinii,stabile pana
la cca 300 C,solubia in apa,stabile in aer si in solutii neuter sau usor acide.
Surse-ficat,rinichi,splina,muschi,peste,oua,lapte.produsele de origine vegetala sunt
lipsite de aceasta vitamina.
Rolul fiziologic-nu este complex cunoscut.Are actiune anabolica in metabolismul
proteinelor si al lipidelor de unde rezulta rolul important pe care il are in desfasurarea
mecanismului de crestere si inmultire a celulelor.Este contraindicat
in boli
precanceroase sau anceroase,deoarece stimuleaza cresterea tumorilor.
Vitamina B15(acid pangamic)-solubila in apa,nu este considerate de fapt o
vitamina in sensul strict al cuvantului,deoarece nu s-a demonstart rolul ei indispensabil
in procesul de nutritive.Este un antioxidant ceea ce face ca actiunea sa fie asemanatoare
cu a vitaminei E.
Surse-drojdia de bere,orez brun integral,seminte de dovleac,seminte de susan.
Efectele carentei vitaminei B15-disfunctii nervoase si glandular,boli de inima,
insuficienta oxigenare a tesuturilor.

Vitamina B17(amigdalina,letril)-una dintre cele mai controversate vitamine ale


acestui deceniu.Din punct de vedere chimic este o combinative a doua molecule de
glucoza numite amigdalina.Este una dintre vitaminele B care nu se gaseste in drojdia de
bere.Comercial,se prapara din samburi de caise.
Desi a fost folosita pentru combaterea cancerului,studiile sponsorizate de Institutul
National al Cancerului,nu au putut pune in evident proprietatile terapeutice ale
amigdalinei in tratarea acestei boli.
VitaminaPP
Numita si niacina participa la metabolismul glucidic, la respiratia celulara, contribuie la
normalizarea functiei sistemului nervos, a unor glande cu secretie interna, micsoreaza
nivelul glucozei in sange, participa la normalizarea colesterolului, favorizeaza
furnizarea fierului.

Iti dai seama ca iti lipseste daca ai tulburari digestive si ale sistemului nervos, daca
sesizezi marirea sensibilitatii pielii la razele solare. O gasesti in ficat, cereale
nedecorticate, drojdie, soia, nuci.

Vitamina C
Mai este cunoscuta sub numele de vitamina antiscorbutica sau acid ascorbic-cea
mai sensibila vitamina la fierbere(scade cu mai mult de 50% in legumele fierte in apa)
Proprietati fizico-chimice-prezinta spectru de absorbtie in ultraviolet,este optic
active,din punct de vedere chimic este o substanta reducatoare..Oxidarea lui are loc
usor,mai ales in mediul alcalin sau prin ridicarea temperaturii.In mediul reducator acidul
dihidroascorbic fixeaza 2 atomi de hydrogen,cate unul la fiecare grup cetonic si reface
acidul ascorbic in forma dienolica.Este usor distrusa de caldura si substantele
alkaline.Reprezinta cel mai puternic agent reducator din tesuturi.Cresterea metabolizarii
vitaminei C produce sporirea oxalatului si a uratilor din urina.Are character slab acid
datorita celor doua grupari enolice vecine din molecula.
Sursele vitaminei C-una dintre cele mai raspandite vitamine din regnul
vegetal.sursele cele mai bogate sunt legumele:ardeiul gras,hreanul,salata
verde,spanac,conopida,varza
alba,
tomate,prajul;si
fructele:macese,coacaze
negre,fragi,portocale,lamai,zmeura,piersici,visine, affine,mere,catina.
Rolul fiziologic-atributie importanta in procesele de oxidoreducere celulara si
tisulara, este un donator de hidrogen.Mareste rezistenta endoteliului capilar,impiedicand
hemoragiile, mareste rezistenta organismului fata de infectii,favorizand elaborarea de
gama-globule de catre sistemul reticulo-histio-citar.Refleaza formarea si mentinerea
substantelor intercelulare a colagenului si a dentine.Cicatrizarea plagilor se face mai
repede in prezenta acesteia.

Vitamina C2(vitamina P,rutina,bioflavonoide,hisperidina)-asigura absorbtia


corespunzatoare si utilizarea vitaminei C in organism.
Sursele naturale ale vitaminei C2-strugurii rosii si albi,citricele,macesele,prunele,
caisele,ciresele,murele,coacazele,varza,spanacul,patrunjelul verde.

7.Excesul de vitamine
Consumate in doze mari (prin abuzul de suplimente nutritive farmaceutice),
vitaminele pot cauza diverse intoxicatii. Pacientii nu sunt sfatuiti sa depaseasca dozele
necesare zilnic recomandate de expertii in domeniu. In cazul in care acestea trebuie
adaptate unor situatii particulare, pacientul trebuie sa consulte medicul pentru a evita
aparitia unor reactii adverse.

Bibliografie
1.Biblia vitaminelor Earl Mindell Editura Elit Bucureti 1996
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83
3. http://sanatate.bzi.ro/vitaminele-hidrosolubile-8314
4. http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527