Sunteți pe pagina 1din 6

Realizatori:

Morar Corina-Ioana
Stoica Andreea-Mihaela

V I T A M I N A B6
Aceasta vitamina din complexul B poarta indicele 6 pentru ca in perioada in care
s-au izolat diversi componenti ai complexului B s-a presupus ca exista si factorii B 3, B4,
B5. Ulterior, s-a constatat insa ca acesti factori nu erau substante distincte, dar pentru
ca intre timp fusese descopertia substanta cu actiune vitaminica careia i se daduse
numele de vitamina B6, denumirea ei s-a pastrat inca, alaturi de alte 2 denumiri:
piridoxina si adermina.
Numele de piridoxina corespunde constitutiei sale chimice caci este un alcool cu
nucleu piridinic. Denumirea de adermina este in legatura cu rolul sau de a vindeca o
dermatita specifica a sobolanului.
1. Structura
Cele trei forme principale ale vitaminei B6 sunt piridoxin, piridoxal i piridoxamin,
care, n ficat, sunt convertite n piridoxal 5'-fosfat (PLP) - un cofactor n multe reacii ale
metabolismului aminoacizilor. PLP este de asemenea necesar pentru reacia
enzimatic ce are ca efect eliberarea glucozei din glicogen.

2. Surse
Cele mai bogate surse de vitamina B 6 sunt carnea, laptele si ouale. Surse bune de
vitamina B6 sunt ficatul de vita si porc, carnea de pui si pestele (somon, ton, hering,
sardine), nucile si alunele, porumbul, semintele de floarea soarelui, germenii de grau,
cerealele integrale si painea integrala. Dintre legume si fructe, cantitati mai mari de
vitamina B6 contin dovleceii, bananele, spanacul, pastaile verzi, cartofii, mango si
avocado.

Biodisponibilitatea piridoxinei (absorbtia si metabolizarea vitaminei in organismul


uman) care se gaseste in plante variaza intre 0 si 80%. Anumite plante contin piridoxinglicozide, care au absorbtie redusa si sunt lipsite de activitate vitaminica. De aceea in
cazul persoanelor vegetariene, se recomanda consumul produselor fortificate cu
piridoxina cereale si/sau paine integrala si lapte.

3. Necesarul de vitamina B6
Se admite ca necesarul zilnic de vitamina B 6 al adultului este de 2 mg. La copii
acest necesar este mai redus 0,6-1,2 mg. In stari fiziologice speciale (sarcina, alaptare,
expunere la radiatii, varsta inaintata,modificari cardiace) nevoia de vitamina B 6 este
crescuta. Trebuie remarcat insa ca aportul excesiv sau administratrarea dozelor marite
de vitamina B6 pot determina stari de toxicitate resimtite, in special, de sistemul nervos.
4. Carenta
Cand, din diverse cauze fiziologice, nevoia de vitamina B 6 nu este implinita, apar
simptomele caracteristice deficientei, imbracand aspecte foarte variate: retineri de apa
in organism, scaderea nivelului glucozei sangvine, nervozitate, dureri la nivelul
membrelor, dermatite, caderea parului, tulburari de vedere, artrite, modificari cardiace.
Tot pe seama deficientei de vitamina B6 pot fi puse si anumite tipuri de anemie.
Este de remarcat faptul ca deficienta exclusiva de piridoxina se intalneste rar. Totusi,
in cazul unor tratamente cu izoniazida, mediciament antituberculos, aceasta deficienta
apare sistematic deoarece medicamentul se combina cu piridoxalul formand o
hidrazona solubila, excretata rapid prin urina.
5. Metabolism
Piridoxina si analogii sai sunt absorbiti repede la nivelul intestinului trecand in
circulatia sangvina si prin aceasta in tot organismul. In afara de muschii scheletici nu se
cunosc inca alte organe de depozitare a vitaminei B 6. In schimb, este bine cunoscut
procesul continuu de transformare a vitaminei B 6 in citoplasma din celulele fiecarui
organ. Intr-adevar, in citoplasma toate cele trei vitamere devin substrate pentru
piridoxal-chinaza care catalizeaza reactia fiecareia cu ATP-ul. Ca urmare, ele trec in
esterii fosforici corespunzatori (la grupul de alcool primar din pozitia 5). Dintre acestia,
piridoxal-fosfatul si piridoxamin-fosfatul sunt coenzime participante la diverse reactii
metabolice, in special, ale aminoacizilor: transaminare, decarboxilare, transsulfurare.
In cazuri de insuficienta renala, piridoxal-kinaza este inhibata astfel incat, desi
aportul de vitamine B6 poate fi normal, nu are loc concomitent formarea de piridoxalfosfat; astfel se instaleaza deficienta de coezima.
In organism, vitamina B6 (oricare vitamera, ca atare sau sub forma de esterfosforic) participa si la alte procese importante: producerea de anticorpi, formarea
eritrocitelor, absorbtia vitaminei B12, sinteza acizilor nucleici, mentinerea echilibrului
ionic al sodiului si al potasiului, functionarea normala a sistemului nervos si a celui
muscular, degradarea triptofanului pana la stadiul de vitamina PP. Datorita acestei
ultime intrventii, deficienta de piridoxina este asociata adesea cu pelagra.

Ca si in cazul vitaminei PP, eliminarea vitaminei B 6 se face pe cale renala sub forma
unui catabolit al sau. Acesta este acidul 4-piridoxic. El reprezinta mai mult de 90% din
compusii B6 excretati prin urina. In cantitate foarte mica se excreta si piridoxalul, ca
atare. Piridoxalfosfatul din sange fiind strans legat de albumina nu poate suferi filtrare
glomerulara; deci el nu se excreta prin urina. Determinarea fluorimetrica a acidului 4piridoxic in urina serveste la aprecierea starii de saturatie a organismului in vitamina B 6.
Intradevar excretia vitaminei B6 ca si a oricarei vitamine - depinde cantitativ de nevoia
relativa a tesuturilor; ceea ce inseamna ca organismele carentate retin mai mult din
vitamina respectiva si deci excreta mai putin decat cele normale (necarentate).
6. Coenzimele piridoxal fosfat si piridoxamin-fosfat
Piridoxal-fosfatul joaca rol de coenzima in reactiile de decarboxilare a
aminoacizilor, tot prin formare de baze Schiff intermediare.
Coenzima piridoxal-fosfat participa si la procesul de transulfurare, de exemplu, la
reactia metioninei cu serina din care rezulta cisteina .
In sfarsit piridoxal-fosfatul face parte integranta din glicogen fosforilaza enzima
care catalizeaza degradarea glicogenului.
7. Antivitamine
Antivitaminele piridoxinei s-au pus n eviden n seminele de in i n alte produse
care inhib activitatea piridoxinei.
8. Utilizare terapeutica si hipervitaminoza
Administrarea de vitamine B6 sub forma medicamentoasa este indicata in carenta
corespunzatoare si in caz de polinevrita (atingere a sistemului nervos periferic), de
boala genetica ce perturba metabolismul acestei vitamine, de
hemodializa sau de alimentalie prin perfuzii. Riscul de hipervitaminoza este mic,
vitamina, B6 nedevenind toxica decat in doze ridicate (de 50 ori mai mari decat aportul
zilnic recomandat). Luarea indelungata de doze mari de vitamina, B 6 poate totusi sa se
afle la originea unei polinevrite. Vitamina B 6 este contraindicata in caz de tratament cu
levodopa, un antiparhinsonian.

BIBLIOGRAFIE:
Elena Cristea-Popa, Aurora Popescu, E. Trutia, Veronica Dinu Tratat de biochimie medicala, volumul I, Edituta Medicala,
Bucuresti ,1991
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_B6
http://www.informatiamedicala.ro/dictionar-medical/v/vitaminaB6-6879.html

S-ar putea să vă placă și