Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Structura
Vitamina B12 are un nucleu de bază, corina, similar cu profirinele, dar cu o legatură
(–CH=) mai puţin şi cu partea “periferică” asemănătoare unui nucleotide cu riboză.
Sistemul tetrapirolic central diferă de hem prin următoarele caracteristici:
- în centru se alfă ionul de Co2+;
- 2 nuclee pirolice sunt unite;
-este mult mai saturat;
- are un număr mai mare de substituenţi, mulţi dintre ei cu grupări amidice.
Compusul asemănător nucleotidelor purinice se numeşte 5,6-dimetil benzimidazol.
El este unit prin 2 legături cu nulceul corinic:
- o legătură se realizează prin atomul de azot al benzimidazolului şi Co2+;
- a doua legatura se realizeaza prin restul de acid fosforic al ribozei şi o catenă ataşată
la unul din cele 4 nuclee pirolice.
La ionul de Co2+ este ataşată gruparea –R care poate fi cian (-CN), de la care
derivă numele de ciancobalamină. Înlocuirea grupării cian cu grupările nitro, hidroxil
sau metil nu micşorează activitatea vitaminică.
Surse
Vegetalele nu conţin vitamina B12. Nu poate fi sintetizată decat de anumite bacterii
sau alge. Pentru om aportul este asigurat de produse animale: ficat, rinichi, carne şi
lapte.
Absorţia
Se face la nivelul intestinului subţire în forma unui complex cu factorul intrinsec, o
glicoproteina secretată de celulele parietale din mucoasa gastrică.
Transportul
Vitamina B12 este transportată la ficat, celulele maduvei osoase şi la reticulocite se
face prin ser şi presupune legarea de o proteină plasmatică numită transcobalamina
II. În ţesuturile respective este transformată în formele metabolic active 5-deoxi-
adenozin-cobalamină şi metil-eobalamina.
Vitamina B12 (singura dintre vitaminele hidrosolubile) este depozitată în ficat, legată
de o proteină, transcobalamina I.
Eliminarea
Se face prin bilă, iar cum cea mai mare parte se reabsoarbe intestinal deficitul se
instaleaza greu.