BAUER ALEXANDRA MIHAELA

AN 1, CLS A

VITAMINELE

Definitie, rol, surse, deficit, factori de risc

Vitaminele sunt compuși organici necesari pentru a susține viața, cele mai
multe vitamine fiind luate din alimentație. Esențiale pentru funcționarea normală
a metabolismului, vitaminele sunt de două feluri: liposolubile (solubile în
grăsimi) și hidrosolubile (solubile în apă). Cele din prima categorie (A, D, E, K)
sunt stocate în țesutul gras din corp și în ficat, uneori pentru luni întregi, iar cele
din a doua categorie (vitamina C și complexul de vitamine B) nu rămân prea
mult în corp, deci trebuie consumate mai des.

Vitaminele si rolul lor au fost minimalizate secole. Experimentele pe

modele animale efectuate la inceputul secolului XX au aratat ca animalele
hranite cu alimente inalt purificate (proteine, glucide, lipide si saruri minerale)
nu se dezvoltau corespunzator. In 1912 Frederick Gowland Hopkins a
publicat "Feeding Experiments Illustrating The Importance of Accesory Factors
in Normal Dietaries" unde se discuta despre factori alimentari suplimentari
necesari pentru cresterea si dezvoltarea organismului, factori denumiti
ulterior vitamine.
Vitaminele sunt nutrienti esentiali avand roluri in : mentinerea barierei de
aparare la nivelul mucoaselor si cresterea rezistentei la infectii; metabolismul
proteinelor, glucidelor, lipidelor si mineralelor; sinteza unor structuri
indispensabile (acizi nucleici si nucleoproteine din molecula de ADN, enzime,
factori de coagulare); procesele de oxidare (efect antioxidant) si aterogeneza
(efect antiaterogen).

Vitamina A este intilnita sub 4 forme : retinol, acid retinoic, retinal, beta
caroten :

 retinolul contribuie la bariera de aparare la nivelul mucoaselor (intra in

compozitia mucusului)
 retinalul intra in structura celulelor fotoreceptoare din retina (celulele cu
conuri si bastonase)
 acidul retinoic previne excesul de cheratinizare la nivelul pielii
 beta carotenul este antioxidant

Vitamina D este intilnita sub doua forme : D2 (ergocalciferol) si D3

(colecalciferol); la nivelul tegumentului 7,8 dihidrocolesterolul este activat sub
BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

actiunea razelor ultraviolete in vitamina D3 (colecalciferol).

Vitamina D intervine in metabolismul calciului si fosforului, intervenid in
profilaxia rahitismului.

Vitamina E include doua clase de substante biologic active : tocoferolii si

tocotrienolii.
Tocotrienolii au rol antioxidant (se utilizeaza in lotiuni antioxidante avind in
vedere absorbtia buna la nivelul tegumentului).
Tocoferolii intervin in metabolismul grasimilor si proteinelor avind actiune
antiaterogena.

Vitamina K este intilnita sub doua forme naturale : vitamina K1 (fitoquinona)

care se gaseste in plantele verzi si vitamina K2 (menaquinona) sintetizata de
bacteriile din colon. Vitamina K3 sintetica (menadiona) este transformata in
ficat in menaquinona prin reactie de alcalinizare.
Vitamina K intervine in procesul de coagulare participind la sinteza factorilor de
coagulare.

Vitamina B1 (tiamina) participa la diferite reactii chimice fiind cofactor al

sistemelor enzimatice. Intervine in metabolismul glucidelor si in functia celulei
nervoase, fiind esentiala pentru crestere, apetit, functionarea sistemului nervos.

Vitamina B2 (riboflavina) este cofactor pentru sistemele enzimatice, participa la

transportul ionilor de hidrogen si in procesul de respiratie tisulara.

Vitamina B3 (PP / niacina) exista sub doua forme : acidul nicotinic si

nicotinamida. Participa la sistemele implicate in metabolismul carbohidratilor si
al aminoacizilor, sinteza grasimilor si respiratia tisulara.
Vitamina B3 are rol imunomodulator si antiinflamator.

Vitamina B5 (acidul pantotenic) participa la reactiile metabolismului

intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor.

Vitamina B6 (piridoxina) intervine in metabolismul aminoacizilor si acizilor

grasi nesaturati si este importanta pentru procesul de crestere si dezvoltare
normala a sistemului nervos.

Vitamina B9 (acidul folic) reprezinta un grup de compusi chimici care contin

acid pteroic. Rolul acidului folic este de a participa la sinteza de aminoacizi si
nucleotide (molecule de ADN), acizi nucleici, derivati porfirinici folosind
cofactor vitamina B12. Deasemenea intervine in formarea si maturarea
eritrocitelor si leucocitelor.
 BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

Vitamina B12 (cobalamina), dupa absoarbtie este transportata in plasma spre

ficat, apoi la tesuturi. Este esentiala pentru biosinteza acizilor nucleici si a
nucleoproteinelor avind rol in metabolismul sistemului nervos.

Biotina este componenta esentiala a enzimelor, intervenid in metabolismul

acizilor grasi si aminoacizilor si transportul gruparilor carboxil.

Vitamina C (acidul ascorbic) este o vitamina provenita exclusiv din alimentatie.

Se absoarbe prin transport activ sau difuziune pasiva. Intra in celule prin sistem
de transport specific si necesita un transportor de glucoza. Insulina favorizeaza
intrarea vitaminei C in celula. Pacientii cu hiperglicemie si diabet zaharat
dezechilibrat au niveluri scazute de vitamina C in celula ceea ce determina
cresterea stressului oxidativ cu risc crescut de ateroscleroza.
Vitamina C are mai multe functii in organism :
 participa la sistemele redox si intervine in sinteza colagenului (din
structura tesutului conjunctiv, cartilaj, matrice osoasa, dinti, piele, tendoane)
 rol antioxidant
 creste rezistenta la infectii prin activarea leucocitelor, productie de
interferon, mentinerea integritatii mucoaselor

Alimentele animale sau vegetale contin tipuri si cantitati de vitamine variabile,

de aceea carenta unui aliment se poate asocia cu deficiente de vitamine.
Alimentatia variata asigura necesarul de vitamine fara a se impune
suplimentarea acestora.
Descoperirea vitaminelor s-a produs intr-o perioada cand doar 4 factori
alimentari erau considerati esentiali pentru organism : proteinele, glucidele,
lipidele si mineralele. La inceputul secolului XX s-au intensificat cercetarile
privind descifrarea componentelor alimentatiei fiziologice si a crescut interesul
pentru identificarea acestor factori alimentari esentiali numiti vitamine.
Termenul de vitamina este asociat cu Casimir Funk, biochimist nascut in
Polonia, pregatit in universitati europene. In 1912 a izolat un concentrat cu azot
din invelisul orezului brun prin a carui administrare s-au remis simptomele in
boala beriberi (deficitul de vitamina B1) si care s-a considerat ca apartine unor
clase de substante denumite amine. Acesti factori alimentari au fost denumiti
vital amines. Ulterior, desi nu s-a confirmat apartenenta lor la clasa aminelor, in
1920 Cecil Drummond ii denumeste vitamine (vitamins).
Au existat cateva etape in descoperirea vitaminelor :
 consumul de alimente uscate de catre marinarii care calatoreau 10 - 12
saptamini a determinat aparitia scorbutului (deficitul de vitamina C); dupa
consumul de fructe si salate revenirea a fost spectaculoasa; in 1753 un
BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

chirurg din armata britanica a descris scorbutul si efectele benefice ale

sucului de portocala in tratamentul bolii
 1844 - s-a observat ca soriceii hraniti cu lapte inalt purificat nu se dezvoltau
corespunzator
 boala beriberi (deficitul de vitamina B1) s-a asociat cu diete bogate in orez
alb; initial s-a considerat ca boala este determinata de o toxina produsa in
procesul de preparare a alimentelor; in 1895 Adolph Vorderman - inspector
medical, a constatat ca prizonierii hraniti cu orez brun nu aveau beriberi decit
in proprtie de 1 / 10000 spre deosebire de cei hraniti cu orez alb care
dezvoltau boala in proportie de 1 / 39
 1884 - suplimentarea dietei marinarilor japonezi cu fructe si carne a
determinat eradicarea bolii beriberi
 pellagra ("piele aspra") a fost descrisa de un medic de curte spaniol si se
datoreaza deficitului de vitamina B3 (niacina) si triptofan - un aminoacid
esential.
 Ioseph Goldberger ofiter in serviciile de sanatate publica a SUA a constatat
ca exista o asociere intre consumul de porumb in detrimentul consumului de
grau si pelagra.
 sterolii au fost considerati nesemnificativi pentru dieta pana cand s-a
constatatat ca participa la formarea vitaminei D al carei deficit produce
rahitismul
 1932 - descoperirea vitaminei A
 1937 - descoperirea vitaminei C
 1943 - descoperirea vitaminei K
 1948 - descoperirea vitaminei B12
 Au fost acordate 10 premii Nobel in Fiziologie si Medicina pentru
descoperirea vitaminelor.

Clasificarea vitaminelor :
 liposolubile
 hidrosolubile
 factori alimentari "vitamin-like"
Vitaminele liposolubile se absorb pasiv (fara consum energetic) din intestin
impreuna cu lipidele si se elimina prin materiile fecale.
Vitamine liposolubile sunt : A, D, E , K.
Vitaminele hidrosolubile se absorb din intestin pasiv sau activ (cu consum
energetic) si se elimina prin urina.
BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

Vitamine hidrosolubile sunt : vitamina B1 (tiamina), vitamina B2 (riboflavina),

B3 (niacin), vitamina B6 (piridoxina), B7 (biotina), B5 (acidul pantotenic),
vitamina B12, acidul folic.
Factorii alimentari "vitamin-like" au caracteristici similare cu vitaminele, dar nu
intrunesc toate criteriile de vitamine : pot fi sintetizati de organism, pot fi
esentiali pentru anumite perioade ale dezvoltarii organismului.
Factorii alimentari "vitamin-like" sunt : carnitina, colina, mioinoziotol,
ubiquinone (coenzima Q10), bioflavonoidele.

Surse de vitamine :
Carne : vitamina B1, B2, B6, B12, B3 (niacin), B5 (acid pantotenic), B7
(biotina)
Viscere : vitamina A, D, K, B1 (ficat porc), B12, acid folic, B3 (niacin), B5
(rinichi), B7 (biotina)
Peste : vitamina D, B3 (niacin), B5 (somon), acid folic
Lapte : vitamina A, D, E, B2 , B6, B12, B3 (niacin), B7 (biotina)
Ou : vitamina A, D, E, B2, B12, acid folic, B3 (niacin), B7 (biotina)
Ciuperci : B7 (biotina)
Piine si creale : vitamina B1, B2, B6, B3 (niacin)
Uleiuri vegetale : vitamina E, K,
Vegetale cu frunze verzi : vitamina A, B2, acid folic
Legume : vitamina B1 (cartof), B6, B3 (niacin), vitamina C (cartof, rosii)
Fructe : vitamina A (mere, piersici), B7 (biotina) (banane, grapefruit, pepene,
capsuni), vitamina C (citrice, capsuni, ananas, kiwi)
Nuci : vitamina E
Avitaminoza reprezinta un deficit de vitamine in organism. Vitaminele sunt
factori nutritivi esentiali (nu sunt sintetizate de organism). Sursele de vitamine
sunt carnea, pestele, produsele lactate, cerealele, fructele si legumele, continutul
in vitamine al acestora fiind diferit atit din punct de vedere calitativ cit si
cantitativ. De-a lungul secolelor s-a constatat ca privarea de un anumit aliment a
determinat boli precum beriberi, scorbutul, pellagra ale caror simptome s-au
remis la reintroducerea in dieta a alimentului deficitar.
BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

Persoanele sanatoase care au alimentatie variata nu ar trebui sa prezinte

deficiente de vitamine.
Deficitul de vitamine (avitaminoza) s-a observat in :
 dietele dezechilibrate
 dietele de slabire cu un numar de calorii sub 1100 - 1200 kcal / zi
 asociere cu anumite obiceiuri alimentare
 malabsorbtia
 malnutritia
 interventii chirurgicale in sfera digestiva, inclusiv chirurgia bariatrica
 boli comsumptive
 nutritia parenterala
 dupa anumite tratamente medicamentoase (chimioterapie)
Deficitul de vitamina A afecteaza vederea nocturna; xeroftalmia se
caracterizeaza prin atrofia glandelor perioculare si hipercheratoza la nivelul
conjunctivei, afectarea corneei si chiar orbire; la nivelul tegumentelor determina
hipercheratoza cu piele uscata.
Deficitul de vitamina D produce rahitismul la copil (caracterizat clinic prin
deformari la nivelul cartilajelor de crestere, tibie, radius, humerus, ulna precum
si dureri osoase si musculare, tetanie hipocalcemica) si osteomalcia la adult
(scaderea densitatii osoase cu pseudofracturi de coloana, tibie, slabiciune
musculara); osteoporoza (scaderea densitatii osoase indusa de varsta prin
scaderea nivelurilor de estrogeni).
Deficitul de vitamina E se intilneste la varstnici, pacientii cu malnutritie, cu
boli cronice (hemodializati) si se asociaza cu manifestari neurologice
(hiporeflexie, ataxia - lipsa de coordonare a miscarilor, scaderea sensibilitatii
cutanate), manifestari vasculare (risc crescut de ateroscleroza), scaderea
prostaglandinelor si cresterea nivelurilor de prolactina implicata in simptomele
sindromului premenstrual
Deficitul de vitamina K este rar la adult si poate fi determinat de
malabsorbtia de lipide (insuficienta pancreatica), dezechilibrul florei intestinale
dupa antibioticoterapie prelungita. Se manifesta prin tendinta la hemoragie. La
nou nascut poate apare un sindrom hemoragipar postpartum din cauza unui
BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

transfer deficitar de vitamina K transplacentar si de aceeea se administreaza

vitamina K intramuscular profilactic.
Deficitul de vitamina B1 produce manifestari neurologice (confuzie,
neuropatie periferica, encefalopatia Wernicke), psihoza Korsakoff (tulburari de
memorie, tulburari cognitive), afectare cardiaca (insuficiente cardiaca),
anorexia, scadere ponderala
Deficitul de vitamina B2 determina cheilite, stomatite angulare, eruptii la
nivelul pielii, sant nazolabial, scrot, vulva, senzatie de arsura la nivelul ochilor,
senzatie de arsura la nivelul limbii si gurii
Deficitul de vitamina B3 (niacin) produce pellagra (dermatita, diaree,
dementa) cu manifestari cutanate (eruptie cutanata eritematoasa pe zonele
expuse la soare), manifestari digestive (diaree, greata, chelita, stomatita),
manifestari neuropsihiatrice (letargie, depresie, apatie, anxietate, scaderea
capacitatii de concentrare).
Deficitul de vitamina B5 (acid pantotenic) produce iritabilitate, insomnie,
fatigabilitate, cefalee, slabiciune musculara, parestezii.
Deficitul de vitamina B6 produce neuropatii periferice, iritabilitate, anxietate,
confuzie, glosita, cheilita.
Deficitul de vitamina B7 (biotina) este implicat in dermatita seboreica.
Deficitul de acid folic produce afectare neurologica, anemia megaloblastica, iar
la gravide se asociaza cu defecte de tub neural.
Deficitul de vitamina B12 determina anemia megaloblastica,
glosita, neuropatia periferica senzitiva.
Deficitul de vitamina C se asociaza cu astenia, fatigabilitate, dispnee,
dureri articulare si musculare, manifestari cutanate (purpura, echimoze),
hemoragii gingivale.
Vitaminele si prelucrarea alimentelor
Prin procesul de prelucrare a alimentelor, vitaminele sufera modificari calitative
si cantitative :
 carnea prajita pierde 50 % din vitamina B1
 carnea fiarta pierde 14 % din vitamina B1
 fierberea legumelor si fructelor determina pierderea a 90 % din vitamina
C
BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

 prelucrarea carnii prin coacere / gratar determina distrugerea vitaminelor

B cu pina la 20 %
Pierderea de vitamina se reduce prin :
 fierberea la aburi sub presiune
 introducerea legumelor in apa clocotita
 reducerea timpului de fierbere la minimum necesar
 evitarea taierii legumelor foarte marunt
 prin congelare se pastreaza calitatile nutritive ale fructelor si legumelor
Indicatiile tratamentului cu vitamine
Tratamentul cu vitamine se efectueaza atunci cand se constata un deficit
de vitamine, in situatiile de nutritie parenterala prelungita, in situatii de
malabsorbtie, in convalescenta, in dietele severe de slabire.
Toxicitatea vitaminelor
Majoritatea vitaminelor sunt toxice la doze foarte mari :
 vitamina A : tegumente uscate, fisurate, caderea parului, cheilite, gingivite
 vitamina D : calcificari osoase, litiaza, calcificari de tesuturi moi, greata,
varsaturi, constipatie, poliurie, polidipsie
 vitamina E este toxica la peste 1000 mg / zi
 vitamina B1 este toxica in doze de peste 1000 ori valoarea nutritionala
cand poate produce supresia centrilor respieratori, cefalee, convulsii,
slabiciune musculara, aritmii, reactii alergice
 niacinul (vitamina B3) este toxic la doze de peste 6 g pe zi prin eliberare
de histamina crescind riscul de ulcer peptic si astm bronsic; deasemenea
exista toxicitate hepatica
 vitamina C poate determina tulburari gastrointestinale si diaree, creste
riscul de litiaza renala (prin formare de oxalati), creste riscul de
carcinogenaza la pacientii cu infectie Helicobacter Pylori
 Nu se cunoaste toxicitate pentru acidul pantotenic, vitamina B6, acidul
folic, vitamina B12, biotina
Concluzii
BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

 vitaminele sunt componente importante ale alimentatiei.

 alimentatia variata asigura necesarul de vitamine fara a impune
suplimentarea acestora
totusi :
 se recomanda suplimentare cu acid folic in perioada de preconceptie si
primul trimestru de sarcina pentru profilaxia defectelor de tub neural
 se recomanda administrarea de vitamina D la nou nascut si sugar pentru
profilaxia rahitismului (laptele matern un contine cantitati suficiente de
vitamina D)
 se recomanda administrarea de vitamina K la nou nascut
 Deficientele de vitamine demonstrate trebuie corectate.
 Toxicitatea la vitamine apare la doze foarte mari.
 Ghidul de nutritie pentru persoanele adulte cu diabet zaharat nu
recomanda suplimentarea dietei cu vitamine in situatiile cand nu s-a
identificat un deficit vitaminic.
Pentru a determina nivelul de vitamine medicul recomandă analize uzuale de
sânge. Persoanele cu anemie au mai puține celule roșii decât este normal. Dacă e
vorba de o carență de vitamina B12 sau de folați, celulele roșii apar mai mari. În
cazurile de carență gravă, și numărul de celule albe poate fi mai scăzut decât
normal.
Dacă analizele de sânge arată o carență de vitamine, medicul mai poate
recomanda un test pentru anticorpi și un test al acidului metilmalonic (nivelul
acestei substanțe este mai crescut la persoanele cu lipsă de vitamina B12). 
Carența de vitamine și minerale se tratează prin schimbări în alimentație și
prin includerea unor suplimente sau injecții.
Dacă e vorba de o lipsă a vitaminei B12, cu care se confruntă multe persoane,
medicul va recomanda fie injecții, fie suplimente alimentare. Dacă există o lipsă
de acid folic, vor fi indicate suplimente (fie pe o perioadă scurtă, fie pe termen
nedefinit, dacă această lipsă nu poate fi corectată de organism). Scoicile, ficatul
și păstrăvul sunt surse bune de vitamina B12, iar legumele verzi cu frunze,
fasolea, arahidele, semințele de floarea-soarelui sunt surse bune de acid folic.O
altă carență frecvent întâlnită este cea de vitamina C, pentru care se recomandă
consumul de alimente bogate în această vitamină - kiwi, citrice, ardei gras, roșii)
și tablete.
Bibliografie
BAUER ALEXANDRA MIHAELA
AN 1, CLS A

1. https://www.cdt-babes.ro/articole/rolul-vitaminelor-in-organism.php
2. https://www.cdt-babes.ro/articole/vitamine-surse.php
3. www.csid.ro
4. www.doc.ro
5. www.scribd.com