Sunteți pe pagina 1din 58

9

,lI

OrIJ

ry

A7

&Ot'i

coPii
.g=

I E

Ie ? -+\
r\^

6E ca tE
rrL

o6

r(E

\ - '1?r"-

+-eDlrf-;.rnaod

Copertd 9i ilustratii: ANAMARIA SMIGELSCHI

Prezenta edi{ie reproduce textul cdrtii O poveste cu mult soare ciespre cum te faci tu mare. Editura lon Crearrqd. '1 987 Toate drepturile apa(in Editurii lon Creanga. Reproducerea integrala sau partialS a textului este inlerzisd gi va fi pedepsita conform legii.

rsBN 973-25-0687-3
EDITURA ION CREANGA S.A Piata Presei Libere. nr. 1 Sector 1, Bucuregti fel.:222 32 54 Fax 224 46 11

Asta-i o cdrticicd, subtire cititd rle cei foarte mi'ci prin jumulire iar, la arem,ea ltotriuitd, de cei mai md,ricei si-la-bi-si-ta. O cd,rticicd, pentru parin{i,
nepo{i, adicd, o iucdrie (u care se pot juca to{i

bunici;i

si fiecare-n olt fel dipa cota copiidrie nre in el. O carte de turtd dulce, beteula yi soare despre cum cre;li tu mare. LIite c-ai ;i trecut peste Prag, tr,ite ca fard, de rteste

\rr ,4"

ai
3

;i intrat tn Poueste.

fJ.
!* _."-

\\

\ ..s

' \-tt

!
Poveste (,ind erai tu fbarte
tnic..'=r,

ffi
*''

s:-rlbenus pulsAnd sub coaji, cAnd intreaga ta fhpturi er:r jrrrnitate vrajd, cAncl beai aerul cu mine cAncl visai in visul mr-ri. cAncl vedeai lumina lunrir

1'
t.

li tt'.'

pe care-o vedeam doar eu... F-i, dar e-o Po't'este lung:i despre Dor qi Duiosie. e o stranie Poveste clespre Aripi-care-cresc, pe care, cAnd r,ei fi nlitl'e, l,ioate-oclata Ei odat:i iot aur sir [i-o p<tvestesc.
-1

Lumea-Gu
E bolnav de

gunguriti
?

Fati micd, bulgira; ctr mAnufe-aripioare ! Daci vrei liptic spui gu, claczi nu vrei nu spui nu, spui tot gu, dacd !i-e sornn glr-gu-gu dacd 9i-e fiic5. Pare-mi-se Gu se chearni toatd lumea ta pitic5. Cum se spune-n limba ta .. latd-boaba-de-mdrgea" ? Gu, desigur, ce-ntrebare ? rdspund ochii dumitale !

gAti;orul dumitale

\'

r't+

t.

,q

jr:, t{r-.

,'-

dF\
/

r?'* /
/

Fetita-Gu

- Cine e fetiga Gu ? - E-o fetiqi cum egti tu. - Ce mai nume gi-a gasit - Nu e nume,-i gungurit. - Nu-npeleg. Cum vine-adici - Vine cd e foarte micd
!

i^ t*)'
*

\r
4lA/

u. Pn4rF ,.
t,.-

zrj -.'r."" L cf

spul ce vrel sr ce nu vrel cu o singurd silabi care pldnge, rAde,-ntreab5. - GAtul ei nu are-n el, bine-asfuns. un porumbel ? - Are. Insi intr-o zi mai incolo, ia aminte, o si zboare. $i, in loc, o si vini sd se-ageze un stol mare de cuvinte.

;i pg limba.dumneaei

-"...1'',.:}
1'_--%

t
#
\*
u9'- rrl

"-5".

;"

f!
t
I

d,r-b- ':-\

$
t

Floarea vie
Uite-qi desenez o floare. O bobip de culoare, sau un gilbenus cu fundi cAt guriEa ra rotundd. Vrei si cAnte sau si zboare ) Sufl5-i tu pesre petale !
9

-r{

Prima baie
Clip ! intAi un piciorug. Clip ! mAnuge si bdrbie.
Apa ca de catifba care mAngAie, imbie. Uite-un strop pe nasul cArn. Pe urechi doi stropi perechi. Pe obraji doud petale sall sunt lacrime mai vechi ? Nu curnva prin ap5-gi plimbi Mopul Ene barba lui ? Apa e aculn un cuib

rotitor

gi

albistrui.

Inc-un pic gi am si-gi fac


plapumild" ca de spum5, trasd pAna spre ndsuc din beteala de cldbuc. Si, dac-ai sa fii cuminte, am s5-1i fac de-aci-nainte o scufigi ;i-un halat clin clibuc mai parfumat

-*\

-J
f
t *

t'

F'4

\l+t
'\

{F

12

Cale

lungi de-o poveste

Curn se l'ede lumea, oare, din pitucul dumitale ? E-un ocean pAnd-n tavan, pAn'la uqi e un an, iar pAn' la fbreastri este cale lungd de-o poveste.

Ce sa-fi dau

si nu mai plingi
?

Ce sa-1i dau sir ntt tnati plAngi

Doi arici cu lepii rnici, cloi pisoi cu labe tttoi, sALl un strop de lapte dulce l:lcrimile sir se culce ? - \'reau trei stele bine coaPte ca si le m5.ni,nc la noaPte !

,'

s
.:,

t}; 'lQ'

hl

t q $r

r
\ *\

f)

k tf -.5.;*; e.:

t..'#-rj

,/--ts..
.

'f:

;:'

\*'i1 *\ ,;
.i ;i *r{
n t,

Floarea vie
Uite-qi desenez o floare. O bobiga de culoare, sau un gilbenug cu fundi cAt guriga ta rotundS. Vrei si cAnte sau sA zboare Sufli-i tu peste petale !
9

Prima zilpadil
Ochii tii vorbesc intruna gi sprincenele-arnlndoui se uimesc de tot ce vid : dac5-i soare, daci ploud. Sus in brage ! S5-9i ar5t pe fereastri, peste case prima haind de omit. Pomii toli au glugi albf,, casele cdciuli de puf. Lungi e;arfe de ninsoare se tot leaginS-n vizduh. Dintre ierni, aceasta-i altfel. Ninge cum n-a nins vreodatd Cerul e un sac de-argint cu beteal5 parfumat5. $tii de ce, frunte mirati ? Ochi uimigi, voi Etigi de ce ninge altfel, mai liumos, mai ca-n vis, ca niciodati ? $i rdspunsul vine simplu dupi cum vine Ei rima : pentru tine, fati mici, iarna asta este prima.
11

l
t I

v'

Prima baie
Clip ! intAi un PicroruE' Clib I utAnule si barbie.
Aph ca de catifea care mAngiie. irnbie. Uite-un sirop Pe nasul cArn. Pe urechi doi itroPi Perechi. Pe obraji.doua Petale , . 1 sau sunt lacrinre tttal Vecht i Nu cumva prin aPi-gi Plimba Mogul Ene barba lui ? .\pa e acutll un cuib r,ltitor si albdstrui. it'tc-.,t-t pic gi am si-1i fac plapurnifa ca tle sPurni. tlasd pAna spl'e ttasuc <lin beteala de clabuc. $i, dac-ai sa fii cuminte, am sf,-1i fac de-aci-nainte o scufigi gi-un halat clin clSbuc tnai Parfumat !

a;1 "iF*

_i

t* t
f
+..

.t

+4
#-'
:-;"

G'

tr

f,
12

Funde vii sl zburdtoare ,


fundi-n cregtet. Nu-i aga ?
Nu Etiam c5-s Flori-cu-Fundd roz gi bleu din catifea ! Funde mov cu picigele roqii, strS.vezii, tdrcate gi, pe unele din ele, desenagi doi ochi uimigi cu puf alb imprejmuigi. Zicr cd,-s Flori-cu-Funde. Nu ? Bine. Ai sd vezi chiar tu fundele tremuritoare cum se-nalgi c5.tre soare. Spune-mt, an vd.zut vreodati funde vii ;i zburdtoare cu polen pe aripioare ? Flori-cu-Funde ? Da de unde ! Fluturi coborAgi pe flori care-n limba flutureascd le invagi pe-ndelete cum si faci sd pluteasce.
Floarea asta parcd. are

13

Bradul care

cint[

Ai s5-1i mai aduci aminte ? Iarnii ctr clibuci cle Puf, fluturi-fulei gi fulgi-mdrgele inofancl prln a,l'b r azduh ? Aer ctt mtros de mlel'e gi cle cozonaci cu nucd. Iarna fluturind la geam
o nS"franti de

niluci.

Cetini, mireasmi sfhnti. Noi cei mari coPil[rili linga Bradul care cAntd. O lumina fhr-a seattlatr alergind Prin incdPel-e ca uir zvon de zulgalatr rnai mult vis, mai mult Pdrere'
Ochii tii numai uimire, tu intreaga vrAnd si zbori. Eu Ei tata ;i. bunicii ne-am simqit, Pentru o cliPi, ca-ntr-un basm, nemuritori' Primul Brad nu se va stinge, va zbura-ntr-o sanie albf, prin zdpada din PoveEti. Nu-i aEa ci toate-acestea, peste foalte rnultS. \'l-el)'le. oi ri 1i Ie arninte;ti ?

l4

f
i

#t
{

'f
.p**

i
L

Ce e asta

-d

Asta este o RaguEca.

Telefonul,,,r'orbe-n cusci.". Asta e o Lingurild care umbl5 prin gurild. Asta este o Umbrelzi un Baston ttmflat cle-o Veli, o ciuperci plutitoare si pe ploaie gi pe soare. .\sta e o Portocali. Asta este o Migdala. Nu e. Dar o inventim ca si ne mai atnuzi.m.
15

-s-

Daci

rizi

Daci plAngi vin trei Pitici din betealS gi arnici qi te cearti cd nu vrei VI sa vorDeslr puun cu el ;i te ciup daci scAncegti in loc sd asculgi povegti. Dacd rdzivtn gapte Flori care s-au trezit in zori drept la tine-n ochi;ori. t7

&;.

-r

"-+

'

.,. A:

"F t!

"::1

f\

Prirnii dinfiqori
Un strrAs, un snoP de raze' Alt surAs, covor de rouS' Zimbet, clinchet de mirgele printre miinile-amAndoui' i"t p"tt" aceste daruri zilnice. un alt cadou : o fhrArni de lumini cAt un bob cu hrc'itr n()u' N{artie, surAs cu muguri' Dar nu mtlgurl ca orlcare pentrtr ro-"n,, I vrerrnei flclri'

Itlusu.i cu ttriros de laPte p"titt,t doi albi dirrtisoli'


18

Degefele-acadele
Crezr c5.-s zece acadele cele zece clegelele ? Ce le tot inghili de zor cu tulpini si cotor ? Uite cum s-atr supdrat gi stau triste-n purnnii mici, pr,rrnni;ori ca rioi arici claqi prin z.ahdr vanilat! Dtrpi cum vezi, cel mai tare plAnge degetul cel mare : - Nu credeam ci.-s cle mAncare asa crucl si firi sare !

&,
#
. i!.

''t

e*+

Telefonul-feleton
O cutie sunitoare cu ;nur lung ;i rdsucit. Cum sd se nulneascd, oare. o Cutie de Vorbit ? Stai in faga ei mirati : ce cutie fermecati ! Vocea Tatei in cutie ca-ntr-o albd colivie. Si el nu-i. Doar vocea lui. C.r- incape Tata, oare. in Cutia Vorbitoare ? Tata-ntreabd ce mai faci, daci e$ti cuminte-adicd. Hai, rispunde-i fird frici, cu-o sitabi-gunguriti _ pe care-o depui uimttd in cutia cu cordon, care-n limba celor mari se mai cheami telefon.

t\'
$

'

'-' I
4t,

.\.

.: _;lr)'

1*. '1 ',', ,.9;1..

,*il

rL\

{'

I .i, (, -1 -91
-1"

Gj,r

Miau sl Gu ,
O Pisic5-pui e-un ghem care vine dac5-l chem, e un bulgir de ninsoare cu codiEd gi picioare, cu pernuge gi cu gheare. Bea l5ptic cum bei gi tu insi zice ,,miau", nu ,,gu". Chiar dacl" e foarte mici nu s-a pornenit vreodatl o Pisici-pui pelticS.

2l

.F

l&"-'

Floarea aurie
Cu mAnugele-amAndouS. vrei s5. prinzi un strop de roua de pe floarea asta tnare care cAnti clin petale. Intinzi zece degelele tremurate, licomele, care Vor s-irpuce toate lucrurile coltlrate. Dacd inqeleg eu bine, floarea asta, pentnr tine, ar fi buna de mAncat. f)e-asta vrei ne;rpirat s-o culegi Ei s-o strecori printre cei doi dinliqori. Fatd rnicd., ochi rniragi ;i voi zece lacomi fra1i, floarea asta colorati nu-i o floare-ader,5rati. Nu-i o floare tocmai r,ie floa-rea asta aurie. Nici miros ;i nici polen. E o floare cam ciudati. Floarea asta din perdea nu mai are nici uu haz fiindc5-i nurnai desenati !

's. i{,
:.:l

23

Primii pagi
Trei silabe in Ptcaj, cirucior de mic litraj,
sase

bile la babord, clanla e la Polul Nord' Sudul e un Prag de uqe


explor-at de- Picior-uqe, caie bat in lung ;i-n lat' tocmai cunl scrie la carte, un covor nici Prea, trici foarte, un ocean nelimitat care-ncape vrei, ntt vrei,. intr-un spallll trel Pe trer'
a

a
?

Bobocul cu mustiti )
Cin' si fie 5;ti doi fragi tot buimaci, impiedicagi ! Parc5-s doi boboci de raqi unu-n spate, altu-n fag5-. Peste floarea din covor
se aEeazi lini;or, sau aluneci de-a dura,

dac-au intrecut misura. De piciorul de la pat plAng ci s-au impiedicat. PAn' la prag, ce cale lungd ! Cum si facd si ajungi ? Iar acestea nu sunt. oare. doui albe mustdcioare ? Cine-a mai vS.zut Ia fald" vreun boboc purtAnd... mustati Mai intAi ci nu-s boboci, ci sunt doud, ghete mici, care fac cAnd ,,lip" cdnd ,,plici". Iar mustaga-i un giret pe care 9i-l leg incet. Ei, acum dacd tot $tii ce-s aceste gheme vii, fa-le sd alerge iute

t-\ 1a

prin odii, p. intrecute

25

Liugor, hai, liuqor


Hai, lin-lin, hai nani-nani, clornri acuE liu;-liug,

fati mici,

gat de plu;,

oicioruge din albu;. itJani-nani, hai, lin-lin, tine ochii-nchi;i c5' vtn zAnele perechi-Perechi. ca sd-1i picure-n urecltt cAnteceie dulci de nliele. pe care lc stiu <loal ele. l-itrsor. hai, liusor. inc-rtn pic Ei vin in zbor si-ti aduci ce-au Promls:
cr.

prtYeste .care-nc_ePe si se termini irr Vis.


tii

'1.

fara-copillrie
Patru aniqori

ochi;ori umbrili de gene, si uurila conturata .u"un strat de ciocolata.

- sPrAncene,

Degelele curioase gata ca sd tot descoase lucrurile de Prin c'asd. Top in pat 5i zdtrP sub rnasi, nici o clipa de rigaz. Nu umbla la arasaz. portocala llu-ti nrai Place ? Lasa priz.ele in Pace. . Nu cu ptxul Pe Peretl.. Vai, tu^faci cAt cinci baieti I Patru ani$ori zbtrrclalnici au nevoie cle trei Pzrznici, ca sz-l-nvete si se poarte tocnrlti ctlllr sct-ic Ia carte, () ( il.1'tc rlc r ,.t1l1e tri tfrafi t,rt'r I :. ttt.ri r ot' :i 5tie LLllll c1..1 tlc c:rrld tr5'iau '| !:t l ..t.r-( ll)lllll'le .

g
iL=*Jt:

Cipquna cu pistrui
O

cip;uni cu pistrui

si cu fes rnicug, verzui, se pl2.ng.1.c.^ de la soare si ci are mult necaz ci-i prea rogie-n obraz

tofl prstruil-l cresc mal tare

si, pAn' s5. rS.sari luna, se tot vdicdrea intruna : - Of li vai, fir-ar sd fie, cle ce n-am. precum ciuperct pe cip;o. o pelitie

? ;=<t

jA r f^ rt'a c
tO ,t-ao,-,oo

'7

trl&}urro
0 -*u.U

0v n
Y
irt

/1

/1 v

intrebiri
- CAt triiesc gAzele ? - GAzele triiesc

o seari, o vari ;i, uneori, un evantai de culori. CAt curcubeul, bunioarf,, atat cat si se bucure Privirea noastri uimit5. Un minut. Sau nici atat, o clipita. - Dar testoasele cAt triiesc oare ? - Oho, ele trdiesc de ani. vreo trei-Patr-u sute CAt cinci ianduri de bunici norocoqi, cu strdnepolei cuminli qi frumoqi. - Dar cuvintele dintr-o poezie ? - E,le triiesc, uneorl' preq de o carte. alteori prel de o vegnicie.
30

Prima scrisoare
Mami Ani, stribunic5,
eu sunt fata cea mai mic5. Nu gtiu scrie, nici citi, insi nu mai am ribdare ;i chiar mAine-n zon de zi am si i1i trimit scrisoare printr-o pasire mai mare care $tle clrlpl. Cip-cirip - de sinitate.

Cirip-cip - de-mbr5giEare. Cip-cirip-cirip de dor de la fata cea mai mic5.

Mami Ani, stribunicS., negura s5" nu te-alinte,

ceata n-o l5.sa sd intre, somnul mare sd nu vie de la cre$tet la cilcAie, brAu de iarbi nu te-ncingi, intuneric nu te ningd,

'-7

{.1 ,' "t 'f

nici inele cle ticiune, nici cercei de lut nu-!i pune. Aga-9i scriu cu strop de roud ;i cu fulg mi iscdlesc. Cip-cirip-cirip - de viafi, Cirip-cip - de te iubesc.

31

Lumea din poveqti


Un motan purtAnd caftan de mai bine de'un all, o rilugcd stAnd in cuqcd precum tigrul care rnusci, o plstaie cam bllaie care face perle droaie, o ciupercS. foarte berci bAnd rachiu dintr-o balercf,, o baleni cu antenS. murmurAnd ca o sirenS, un covor plutitor peste timpul viitor.
Dac5-9i spun c5" toate-acestea n-au cum fi cici nu existd, ;apte zlle-ar si tot plAngi qi-alte gapte-ai sa fii tristd. Dar dacd tu vrei si fie toatS-aceasti lume. r,ie. vir-o tu intr-o poveste qi-ai si vezi atunci c5, este.
33
'+)'f

-f | :\- --*) ?' r , 'o+i f ' 4 .l.. r\ ,E^'- \ r. -J


tt .> tt\

rrt .{ t+

-x*

-' l:'

=or;i*:itko
I

rl

I.

+'-'

'a:l:E :-!rV
."

'li a-;

t. t'

$-

tu

\-r
_t-I
t

_.,.o'-'-_,*_

;.
!i
." l'

,*

\_"

Broticelul Verdenuq
Broticel Verdenuq
este foarte lucdug' Doud cepels ochii lui,

pielea-i d" ttttutuld verzui, irite-l este, uite-l tttt-i. Top pe-utr bt'ttsture. Pe-rl Pai' lacul pentru el e t'at. Ah. c6-as vrea sa-l Pr-ind Pulirr 5i la mine-n Pulnrr s5'-l lttt' sd md ioc cu el un atr irrtr-ui urias borcan.

;1 ?r
I

I I

:ffiFnri'r Q',-.t {',: Q_.' f,.' )"t i v'


.

4x+

R Si L schimbi cuvinte
Calul are coamd albi, carul merge unde vrefi, valu-i un volan al mirii, varu-i strai pentru pere[i, racul are cle;tiqori, lacul are pegtiqori, un tablou e-nchis de-o ram:i, tiietura-i de la lami. Daci iei bine aminte R si [, schimba cuvinte. Doar la dumneata in gulri este o halabahuld,.

{,-

'")

Ieri, azi, miine


MAine vom merge imPreuna si cumPirim o PAine.

- Nu o si mergem

ieri ? Ieri a trecut. Deci nu vom Pleca ieri niciieri. Dar e adevdrat

ci

mAine anr vdzut


?

un cigelu;

cu blinigl' tdtcatd,

Nici pomeneali

MAine n-a mai fost PAni acum niciodatd.

Bucifi-buci{ele
Cine spunea
si

ci nu sunt

pentru {L'tile

-jocurile cu .surubtrri, mzrsinufe qi piulige ? h4ie irni place si rnd.joc


cLr t.oate

lucrurile

si, nrai ales, cu acele pe care lc pot desface


bucagi-buciigeler. l,a jocul ista rni sl tata

;riuti

care stie locul fiecir-ei btrcirgi pc cle r ost 5i se joaczi Ei ei iln ceas si nrai hinc pini le fact: la f'el cllnl au fbst.

li tl
u,t
l

j
a'
,'i

,a.

-f

.1r-

/F'"

r Tnde e casa

bunicii ?

-."'
l'

Lasa Dtlnlcll miroase a \rar proasPat gi a gutui,


a ler'5"ngicd pusa.sub caPatAr. Lumtna vtne
se

l--

l. ./

prin perdeaua
de borangic cusutd ctt acul cel mic. Lumina vine

umplu incet de parfum. Casa btrnicii e plina de zAne ;i cle pitici pe care ii vicl doar cei mici.

din tind5, dintre muqcate, aleargf, prin ungherele


toate, mAngAie pdsirile !esttte-n covoare
gi le sunt
gzrta

in

casa ei

trebuie sd fii, neapirat, foarte cuminte qi foarte curat. - Unde e casa bunicii ? - Unde si fie !

h.=
ii lr
J

in gridina ta minunatS.,

si zboare.

copilirie.
\,fai apoi trece, incetiEor, nici nu poli prinde de veste, in vorbele ciintr-o poveste.
cAt 39

.\
\L

Iar daci e;ti un Pic mai atenti


simgi culrl

,,.

florile clin stergare


38

t_--4

Alandala
Daca nu sunt asezate

O mirgica
Giin:r
astA,

curninti cle copii (qi nu cle piirinti


hainele iri?t1g pe podele ca nl$te aripi moiotolite de rAnclunele. pant.ofii {reln sub pr:af si noroi, daci nLl sunt ctrrilali
arnAnc-loi.
J

,t

care st:i pe cuibarul

clin paie bilaie iri gura bunicii. nu-i a;a ci-i o gaina

obi;nuiti

Nu-i asa ci Pare un pic plictisiti


de n'ezrba asta cie a ne firce cadott zihrit. ttn ort ?

ucariile,.drapele, nu se rnal ol)res(l clin oitat


tf t

tot 5;inclcst'. oafe, cun] ar plltcil.


sd ;rrate

\li

giinile clin-Povesti,
lertnecate : Nir-i asa cit trelltrie sil fie de ftit trista si cle trlt tltit:i eztinrr;a cea clitr l){)\"este i:are-r, fircLrt o nr:rt'gic':i ?
40

si r.i-ntunece tcel mai clulcr: din r.ise.

dac;i au fost pirisire alanCala qr,rl> pat. $i. drrn:i cc s[l{rr ;i tot a;teapt;i zacl:iritic sir iie puse l:r locul lor, tocmai c;irrd adorrniti pitmnC ca un stol chiar sub pleoapele il l('lusc

-=
t

t+t a

.ll

g J
&
?

Hotul
Pisoiui Niiorlau e ho'ul de-aseari de i;r noi din ciurari. ( )iieru[ele dumrrealui fac fianjuli, fianji-rri friptura de pui, sperie ;irurile cle cArnaqi afurnati, r-istoartrS" ulcica de lapte tocmai pus si se princl5", apoi o zbughesc, fericite, insa pisoiul Miorlau,
ho-tul de care vorbeam, face pe viteazttl degeaba,
czi-i

Lumea din acvariu


-foati ziulica a$ sta si md uit
la pegti;orii color:r1i din acr.ariu. Ce frurnosi.sunt cei.rosii, ce minunafi strnt cei cu sr>lzi

in tindi.

arglntll. Cei mai mari. cu dungi inchis trebuie si fie paringi. Cei rnai mici gi zburclalnici trebuie si fie, cu siguranfS.,
copl1.

ingheali cle fiici ininrioara ;i laba cind aude fosnind in.pridvor


42

orlslce goarece lllcepator

cei rnari, pe cei rnici, cAnd nu sunt curningi, in ce fel de limba ii dojenesc ?
43

Lin singur lucru nu ingeleg daci pegtii nu latr5, nu miorldie, nu mdcdie ;i nici micar nu vorbesc

'* '*4T'q
Dorinti
i

- As vrea o poezioarS"
ctr farfurioare
! !

Un vis
Mami, azi noapt.e arn l,isat cil eranr fr.,artc curninte. cd rnir-rcarir fird nroftrrri t:iorbit.a, fiiptr rr:,-r, plicinte. cri rn5 splilam pe rninuqe inrrirt're iir: tttasi, ca nu eran] plAnS4icioasi. .\poi. caltle s{ilsit. i'isul se, fhcea tr:tusi cel'a nrai h-unros.
Am visat o iirirrici rnici
cle r,iocoiata si rrna, nrai tttare, de jut,irrii. 44

$t-ii

:'

Ne gAndim la Lrn rnu$chiulet de purcel sau la o supi cu tiigei pentru fbtile 9i biieqei. Ne gAndim la o flarfr-rrie intinsa si nr-r foarte mici., plinzi cu rni.ncirici, 5i-apoi ne gAnclinr la trrr castronas c'rr srrrirntinrr li papana5i. - Manr5, trr nir ptii o pclezie despre firrfurioar-e fh'ir nrAncare ? Cli sunt &*s2r der sittrlir incAt nu rnai po[ tlecAt un t:iierel cr-r conrpol i
jt5

Nu-i greu defel

L9
a-

7t/l tz

(i."--,"

ti i
t;,

rl ;-

/'
3

".at i,/- .',' {.


,*.F **

1.

"t

Ghem de raze

Un pui mic de tot e un ghem de raze, o minse de puf trrcatl pe doui picioare. Un pui mic de tot nici nu poate si zboare ! Un pui este, cum sd-1i explic, ceva auriu, foarte mic, precum in desenul aldturat, un fel de pdpadie,
peste care dac-ai suflat rimdne la fel de pufoasi ;i vie. - gtii ce ? Nu. mai vreau pui desenat, nlcl povestlt, nici chiar vizut la televizor,

vreau sd tin la mine in palmi unul ader'5.rat ;i piuitor.

Cisufele intunericului
I)e uncle vine intunericul - Eu cred cii virrc
?

de la sprdncene ! -- Eu cred ci-l arltrce in tolbi rnos Ene. - Eu cr-ecl ci lirre spre seara clin rafturile cle la cimzrri. - Ila, err crecl ci trebuie si vinii
neapirralelin fbr-easrr:i ;i. mai ales, cle sub pat.

.J
h '|

Y,

:J
+
.::l

? E.

sts

Cisufele lurninii
\\ ,: lri
ti

- Dar lumina

:..i

ti l,l

1
I
I

de urrde vine ? - l)e la floare, de la soare, de la rneri, de la cai;i, de la pmne, de la toate faptele bune, de ia copiii care se.joaci fiumos, de la liliac, glicina
si cl-riparos, cle la trilul cle pasire, de la blSnilele mieiior, cle la zhorul netulburat

al porumbeilor, cle la toate lucrurile minrrnate din r,ilzcluh Ei de pe pirnAnt, de la cAnt.ec, ctrlori
qi, cle buni seam5, de la ochii t5.i, mam.i".
49

;i

cr.rvAnt

.t

j,. :

Ce-ar

fi
r-l)
n/

si mai cregti un pic ?


Befi;oare aplecate, cerculele tremurate, mAna nu \/rea si ascrrlte, literele sunt cam rnulte. VArful la creion se rupe gi ascugitoarea ciupe. RAde foaia de caiet cAnd in hohot, cAnd incet. Guma e pe terminate. Nu, a;a nu se mai poate ! S, se scurge-nceti;or. T, tresare temitor. P, pufhegte pe-nfundate. O, se mird peste poate. I, t.e-mpunge cu bulinzr. Insi cel ce poarti vina tuturor acestor rele este R, desigur el e.

!'?'1,1

{-

Poezia Alexandrei
Colacul de vara trecuti mi-a rdmas mic, asta pentru cd am crescut si nu mai mi-e frici. Oare qi Marea mi-o fi rdmas mica ?
51

Toativinaealui

fiindcd nici nu poli s5-l spui ! Ciupelcufi, celc. iblic. Ce-ar fi si rnai cre;ti un pic ?

Fel de fel de rispunsuri


Ce e dincolo de soare ? E cl mare de r5"coare. Luna e un ban de salbi ziua-i o niframa alba. norii sunt clibuci de puf care umbli prin vizduh.

Pisirelele sunt flori cu ;rripi la subliori, florir:ici rdsiritd chiar din zAmbetul tiu drag.
dimineaq.a e lurnina pe care o vld din prag,

Poezii-jucirii
I

t.
;

(,e lrumos ne jucim cu toate cuvintele pe care le Etim ! Facem din ele gr5dinS, cas5, chilirn. Si ce rnulte cuvinte am inr,itat. -I'oate ne las5. pe limbi grlst parfumat. Daczi stii si le-alegi ca pe mdrgele, sd la mAngAi gi sa le-ncdlze;ti. pof face cu ele povesti, iar daci mireasma. cukrerrea gi clinchetul le ;tii potrivi, pofi face cu ele chiar ;i poezii-jucdrii.
s3

';

#s
"81

E
jna

.t

{ts

;='
+.

*'

$"

"#

Ghiozdanul
Ast5zi alegem ghiozdanul la care ne-am gAndit intreg anul.

Cisuti uqoari in care vor sta cdrgile tale de ;coali ;i, cAnd vei mai cregte nigel,

vei ingelege ci duci o lume-ntreagi in el. Un ghiozdan plin cu speranle ;i vise in care dorm filele inc5, nescrise, pe. care, incetul cu-ncetul, vei a;terne. tot alfabetul

:t

apol,cuvlnte si, mai apoi, gAnduri a$ezate in rAnduri. Drum bun in l'iag5, mimica igi spune. ghiozdan plin cu notele bune
$1, ma1

\Fr

\l

F;:

Cel mai frumos drum


Cel mai frumos drum este drumul spre ;coald. E ca un fuior argintiu de beteali pe care rnergi tu melcugor cu cisu[a in spate, melcu;or cu ghiozdan. an dup5.an,
gapte pttlcl leganagi de

Ai l5sat in urmi

piringi

gi bunici-

Unde sunt cuburile ;i tricicleta si mingea pufoasi ? Ehei, sunt de mult, clrei, srrut acasi.
Acurn ai pe degete un strop de cer ;i un str()p de cerneali, sernn ci e;ti in drumul spre qcoal5. fl

Ora de desen
-fu la ora de desen trebrria si faci un tren.
Pe peron numai regrete, ro$le sunt margarete. In r,agoane - ciocolati, iar locomotiva toati e un tort cu inghefatd. Jos, o gargarip mare

{;"qq,
,{fi}'

,m

ii cla semnul de plecare.


Fnrnza e un semafor.
u$()r dispare clirr caiet 5i

tlffi
f.

frenul luneci

cici mecanicul pisoi cu mustiqile vAlvoi era fozrrte plictisit


sd stea

lisAnd doar un fum discret,

smirnl in desen, intr-un tren fbri antren.

.\i uitat ci e;ti la ;cirala


gi la ora de clesen

Ce-i aici ? O foaie goald

trebuia si faci un tren


56

w-.
I

Si vedffir si vedem
-.

Oglindi din cui, oglinjoari,

i&
. '^,
11'\,

r*

clne e cea mal cumlnte


f-etige

{ ,- ..

din gcoald ? Intreabi fetiga punindu-$i pe cl'e$te berttila.


Sa vedent,
s5.

'j

r'edetn.

raspunde oslinda. Daia ai lum-ini(a in ochi, dacS ai caiete curate, daci qtii si scrii literele

u;or aplecate, daci cifrele joacd jocuri frumoase la tine in minte ai putea fi chiar tu
acea fetita cuminte.
58

I
Unul e Soarele, una
e Luna, unic e-acest

coviltir albistrui

cu mister care se mai cheami ;i Cer. Unul, intAiul, una, unic este ghemul cle raze cel mic, fetiga pentru care mimica a scris Cirticica.

f)ou5. sunt mAinile care te leaginS, care te cearti cAnd nu esti cuminte. care-ti intind cana cu lapte fierbintr Doui - aceste calde fbrestre c5"tre tot ceea ce este, care vor sd cunoasci ccea ce inc5" nu are nume.

nrari cleschisi citre lume.

Doi

ochii

tii

I
.,.1.:,

*;

7$-

{rl

6t .A;

Hai

sd

desen:irr
i

Nu-ti trebuie nici fieristriul, nici dalta. Doar cll un simpiu condei po.ti si faci cifra trei. I-rei zAne . trei zrnei, tr-ei porulnbei. Llar-, rilanl:1, rllr e rnai bine si-i desenrz *r tata. pe rnine. pe tine Adica elr sr loi cioi caci cif ra t i.ei -.u rrtcnr !roi.

cifi-a trei. Pentru asta iei un condei. faci cloud jtimitigi esale de cerc unzr" sub alta.

6:

,*r.

@4* fts {/

l?*' g

; -;'l-t?

1''
't{=
ID

4 il.

I .And s('rilr t'itia patru ilu m5. gAndesc cief'ei ca ioat.l lume:r i:r un

sciunel. ci la o cAmpie inmiresnratii" plini cu flori i'iin care eu cr-rleg pentrn r,oi un trifoi cu patru loi moi. stri.r'ezii. cielicate. pe car-e stli *t i'is ilricurie. Noroc. \'luit-rrrnlr,.: si

lI

Cifia cinci e un dornn burtos


si ft'a^'tc. {barte tnorocinos, pentru ci a tlAncat cinci chiftele, cinci oud, cinci cini nrari cu lapte, ca abia se mai poate misca.

f
i

r'',

bine, nici chiar aga Cifra cinci nu ne place pentru ci, oricAt ar fi de umflati., e o nota cam micd, (nu rmuzicali !) ci o noti la gcoali, un fel cle pA9-pAg cam olog, care se-mpiedici prin catalog
F,i,
!

>.j

T.

'.G
u

se umfli in pene de cAti lene are in ei. Ei bine. inie nu imi place clefbl

;i

t
!: :i ii '1
t'.'

T
tls

\ 1t -'

\
a, ',:i a

': ,::'

I'
I
.r:

,;

6
{

Deseneazd. un melc ce se urci incet pe-o tulPind, deseneaza in jur

1 :

multzi lumin5, deseneazi. o rnAn5" care te rnAngAie -r1 zorr,

j!'

cici

gase este orzr

la care te scoli somnoroasd. Burri dimineata, zi de toamni fiurnoasd !


65

I f

Lrrni. marti. nriercuri it-ri. r'ineri. sAmbitil, durninicd. Deci ia anrinte ntrn-r:ri in qapte din zilele
:

szrpuunanll

trebuie sa fii f<r:irte, dar foarte cunrinte

*l f'

8 Opt -

dorrd cercuiele unul sub altul, doui ineluge legat.e. Fa-le drept. in picioare, t-m aplecate. Mai e multd vreme pAni cAnd ai s5-nvegi cum se fac doud cerculege culcate. adici un semn despre ceva fhri sfhrsit pe care cei mari il numesc infinit.

67

9
Noud e un gase care s-a dat de-a dura pAna a-ntrecut mdsura gi, uite-I, ste lanfoE cu bucla in sus. Nu qtiu daci v-am spus, dar intre ;ase qi noui" e o difbrenfi cam mar-e obginutd nu cum agi crede p.rin .rdsturnare, ci prin cumingenie gi invi95tur5, adica este o noud destul de frumoasd cu care poli veni linigtit de la scoald acasd.

--"**-*'

*---r'{*Ti i _-I .tLtIJ


- \ tt*Ir r \.\.EFy

Ufif\

*{}I } *
-/.,/
,{

j
J

10
I)aci vei 5ti toate cifrele cum se joaci ele-ntre ele
tot ce ,,pi!esc" cAnd se adund, se scad
-nnrultesc ;i curn inchipuie
se

fblurite-ntAnrpliri
mlnLillate,
clacd-ai

si Stii toate astea

gi

in plus

cine pe noud-l intrece r ei ltra. neqresit. nota 7.ece.

:;r.'

' *4p 4-'i

il-'',.') t>l
g
/.&.

!T{ 1l
I

Primul clopofel
Cling-clanq-clins - e o Povesteo poveste-acl evirratS" clespre cullt cle$te rl fatd .rrt-t,o.itti de cu zori pAn' lir lase ittlist,ri. bana c2nci o cheatni el : cling-clang-cling - ce sutret dtllce prirnul st olii clopotei : i'l i ng-ciarrg-cli llg ellrotiottal in :rlbaistra climirte:rti ; r lirrg-cialrs-t iirrg <it' llttt'ttrie. r-lin[-clane-clini - cirttttl bittl itr t'iat;i
1

i
1
1

*,1,

S-ar putea să vă placă și