Universitatea de nord ,,BAIA MARE

FACULTEATEA DE RESURSE
MINERALE ŞI MEDIU.

Denumire proiect:

Sisteme si metode de deschidere

ale zacamintelor SMU
(substanta miniera utila)

ÎNDRUMAROR PROIECT: STUDENT:

Prof. ing .PASCA IOSIF CHIUZBĂIAN GEORGE-

ZENOVIU

SECŢIA:
SRPM

ANUL: I
1
 METODE DE DESCHIDERE Şl EXPLOATARE

Planul temei
1.Metode de deschidere.
2. Metode de deschidere a zăcămintelor dezvoltate sub nivelul terenului înconjurator.
3.Metode de deschidere cu lucrări miniere subterane.
4.Metode combinate de deschidere.

1. Metode de deschidere
Pentru a crea condiţii de exploatare şi de transport al substanţei utile şi sterilului,
zăcâmîntul trebuie deschis. Deschiderea se face cu ajutorul tranşeelor sau semitranşeelor,
care sunt considerate ca lucrări specifice de deschidere în exploatarea la zi sau cu
ajutorul lucrărilor miniere subterane. Lucrările de decopertare sunt considerate tot ca lucrări
de deschidere.
Modul de deschidere al zăcămîntului ce urmează a fi exploatat prin lucrări la zi
depinde de următorii factori: relieful terenului înconjurător care influenţează amplasarea
şi volumul lucrărilor de deschidere şi felul transportului sterilului şi al substanţei
minerale utile; condiţiile geologice şi hidrogeologice care impun amplasarea tranşeei de
deschidere în zona formată din roci cu caracteristici fizico-mecanice superioare şi cu
presiuni hidrostatice reduse; la carierele situate în apropierea rîurilor, tranşeea se execută
de obicei paralel cu albia lor, pentru a se putea intercepta mai uşor prin lucrările de
drenaj, afluxul de apă din acestea; proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor acoperitoare şi
înconjurătoare ca tărie, fisurare, coeziune, stabilitate etc. influenţează parametrii
constructive ai treptelor şi tehnologia de decopertare.
Condiţiile de zăcămînt, rezervele şi caracteristicile geometrice ale acestuia, determină
dimensiunile şi configuraţia generală a exploatării la zi; — amplasarea construcţiilor de
la suprafaţă influenţează alegerea ampla- sării lucrării principale de deschidere.
Metodele de deschidere a zăcămintelor ce se exploatează în cariere se grupează în :
- metode de deschidere cu lucrări miniere la zi
- metode de deschidere cu lucrări miniere subterane;
- metode de deschidere combinate.
Aplicarea diferitelor metode de deschidere, tipul
lucrărilor de deschidere şi volumul acestora depinde de poziţia zăcămîntului faţă de
nivelul înconjurător,
deosebind sub acest aspect:
-deschiderea zăcămintelor dezvoltate sub nivelul terenului înconjurător;
-deschiderea zăcămintelor dezvoltate deasupra nivelului terenului înconjurător;
Lucrarea minieră principal de deschidere a zăcămîntului ce se utilizează în carieră
este tranşeea principală sau capitală. Ea determină poziţia tranşeelor de pregătire,
fronturile de lucru şi direcţia de înaintare a acestora.
Amplasarea tranşeelor principale depinde de modul de prezentare a zăcămîntului,
lungimea de transport, raza minimă a curbelor, legătura cu reţeaua de transport exterioară,
racordurile cu fronturile de lucru etc.
Tranşeea este o lucrare minieră deschisă cu secţiunea transversală trapezoidală. Cînd
se execută pe povîrnişul terenului (versantul unui deal) are profilul transversal
deschis şi se numeşte semitranşee (fig. 2.1.).

2
 Fig. 2.1. Lucrări miniere la zi:
a)— lăţimea tranşeei la partea superioară; b)— lăţimea vetrei; α —
unghiul de taluz; (β — înclinarea terenului; h — adîncimea lucrării.

Clasificarea tranşeelor se face după mai multe criterii: poziţia tranşeelor în raport cu
conturul carierei, numărul treptelor deservite, destinaţia principală şi stabilitatea lor
(tabelul 1).
După poziţia faţă de conturul carierei se deosebesc tranşei exterioare şi tranşei
interioare.
Tranşeele exterioare se execută în exteriorul conturului definitiv al carierei şi pot
deservi una sau mai multe trepte numindu-se individuale sau grupale. Dacă pe aceeaşi
tranşee se face atît transportul sterilului cît şi al utilului tranşeea se numeşte comună.

Clasifica Criteriul de Elementul de clasificare Denumirea

rea clasificare tranşeelpr
tranşeelor Poziţia În interiorul sau în Interioare şi
principale tranşeelor în exteriorul exterioare
ra- port cu conturul conturului exploatării la zi
exploatării la zi
Numărul Una, mai multe sau toate Individuale,
treptelor deser- treptele exploatării la zi grupate,
vite. comune sau
Destinaţia Pentrutrecerea atît a generale
Simple şi
principală convoaielor încărcate cît şi conjugate
a celor goale; pentru trecerea
numai a convoaielor încăr-
cate sau numai a celor goale
Stabilitatea Amplasare permanentă Permanente
sau şi
temporar-provizorie mobile
Tabelul 1

3
 Tranşeele principale care deschid toate treptele carierei se numesc tranşee
generale.
Uneori tranşeele destinate pentru transportul materialului rulant gol sunt
independente de cele pentru transportul încărcăturilor din carieră. Acestea
se numesc tranşee conjugate. În acest caz fiecare orizont are două căi care îl
leagă cu suprafaţa.
Tranşeele interioare se execută în interiorul conturului carierei. Tranşeele
interioare la rîndul lor pot fi individuale, grupate sau comune, simple sau
conjugate.
Tranşeea interioară are la săpare profilul transversal trapeţoidal complet,
pe care-1 păstrează pînă la începerea exploatării treptei deschise prin ea, după
care peretele ei se lărgeşte căpătînd un profil transversal incomplet şi astfel
devine semitranşee.
Tranşeele exterioare şi interioare, în special acestea din urmă, pot avea
character temporar-provizoriu sau permanent după durata lor de funcţionare.
Elementele constructive esenţiale ale tranşeelor sunt înclinarea, forma şi
dimensiunile secţiunii transversale ale acestora. Acestea se determină după
tipul de transport folosit în carieră. În general, tranşeele principale destinate
transportului feroviar sau auto, au o înclinare relativ mică şi se numesc
tranşee cu înclinare mică, iar cele destinate transportului cu bandă sau cu vase
de transport şi cablu de tracţiune au înclinare mare şi se numesc tranşee cu
înclinare mare.

Înclinarea maximă a tranşeelor în funcţie de mijlocul de transport este

dată în tabelul 2.
Tabelul 2.
Valorile pantelor tranşeelor principale in direcţia transportului cu încărcătură
N Tipul tran spo rtulu i din carieră Li mi te le
r. uzuale ale
cr p ante lor
1 T ran sp ort pe ca le f e r at ă - tracţiu ne cu abu r 0,020-
2 T ran sp ort pe ca le f e r at ă — tracţi une el ect r ic ă 0,030
3 Tran spo rt .au to 0,030-
4 In st al aţi i de ex tr acţ ie fa ră coliv ii , cu vagotra 0,040
5 cto r Transport cu b andă 0,060-
6 Ex t ra cţ ie cu sk i p uri 0,150

După protecţia axului longitudinal al traseelor principale, pe un plan

orizontal, acestea pot fi simple cînd traseul nu-şi schimbă direcţia pe toată
lungimea şi complexe cînd traseul este format din mai multe porţiuni cu
direcţii diferite care se unesc între ele prin bucle sau linii moarte.
Dimensiunile secţiunii transversale ale tranşeelor principalese
determină în funcţie delăţimea bazei inferioare, unghiul taluzului pereţilor şi
adîncimea finală a tranşeei.
Lăţimile minime ale vetrei tranşeelor principale în funcţie de mijlocul
de transport folosite sunt redate în tabelul 3.
Tabelul 3. Lăţimea minimă a vetrei tranşeelor principale

Felul transportului Eleme Lăţimea vetrei, în m

din carieră nt cale cale cale cu
e cu cu linie
determ linie linie triplă
ina nte simpl dublă
Transport pe cale Ecarta 7,6... 11,7... 15,8
ferată me nt 1 8,0 12,1
435 mm
 .Transport auto Gabari 4,5... 7 ... -
te le 8,0 14
maşinii
Transport cu bandă Lăţime 2,5... 4,5... 6,5... 7,0
a benzilor 3,0 5,0

Instalaţie de Lăţime Corespunzător lăţimii căii

extracţie a
căii

Adîncimea finală a tranşeei principale poate corespunde cu înălţimea unei

sau mai multor trepte din exploatarea la zi.
Lungimile finale ale tranşeelor principale depind de adîncimea ultimului
orizont deschis de tranşeea respectivă Lungimile de transport în funcţie de
aceste elemente sunt redate în tabelul 4.
Lungimile de transport, în m, pentru diferite tipuri de transport şi adîncimi ale
orizonturilor de exploatare.

Tabelul 4.
0/00Panta

Adînc i m ea
rt pe rt ului Felu l

transeei

li mit ă a
— transpo
calecu
tă .spo
trac ţiune

20
abur
Tran
e spo rt fe ra
pe

40
cal—
trac ţiune
electrică
Tran spo rt fe ra Tran
tă

70
auto
t ra cţie

200
Excu
Tran sp ort cu ,cablu

300

Comparînd volumele tranşeelor principale în condiţii egale de adîncime a

exploatării la zi, dar la diferite poziţii şi amplasări ale tranşeelor exterioare şi
interioare, reiese că volumul tranşeelor exterioare este cu mult mai mare decît
cel al tranşeelor interioare de aceea deschiderea cu tranşee exterioare este
folosită pentru zăcămintele situate deasupra nivelului terenului înconjurător şi
a carierelor de mică adîncime sau pentru deschiderea orizonturilor
superioare ale zăcămintelorcu adîncimea mare şi medie,iar deschiderea cu tranşee
interioară este folosită pentru deschiderea zăcămintelor adînci situate sub
nivelul terenului înconjurător.

2. Metode de deschidere a zăcămintelor dezvoltate sub nivelul terenului

 înconjurător
În cazul zăcămintelor dezvoltate sub nivelul terenului înconjurător se pot
aplica metode de deschidere cu :
-tranşee exterioare ;
-semitranşee interioare ;
-cu lucrări miniere subterane ;
-cu lucrări miniere combinate.
Metode de deschidere cu tranşee exterioare. Se aplică în cazul
zăcămintelor stratifornre orizontale sau puţin înclinate, de grosime mică
sau medie şi cu roci acoperitoare mai puţin consistente.
Tranşeele de deschidere se amplasează direcţional sau transversal pe
direcţia zăcămîntului pe partea marginii fixe a exploatării la zi.
Deschiderea cu tranşee exterioare se aplică în următoarele variante :
-deschiderea cu tranşee exterioare individuale care pot fi simple sau
conjugate (fig. 2.2 şi 2.3) ;
-deschiderea cu tranşee exterioare grupate simple sau grupate comune.
Acestea se aplică la zăcămintele cu grosimea medie
sau mare, situate la adîncime mai mare decît la varianta cu tranşee
individuale (fig.2.4 şi.2.5.).
Metode de deschidere cu semitranşee interioare. Se poate aplica la
zăcăminte de orice formă, dimensiuni şi înclinare. Cel mai mult se aplică în
cazul carierelor adînci.
Deschiderea cu semitranşee interioare prezintă avantajul că reduc mult
volumul lucrărilor de săpare şi se poate aplica în mai multe variante după
condiţiile de zăcămint şi anume :
-deschiderea cu semitranşee interioare individuale simple sau conjugate
(fig. 2.6). Semitranşeele se amenajează cutraseul simplu, fiecare treaptă de
steril şi util avînd un traseu individual de transport pînă în afara carierei,
unde se leagă de linia comună de transport. Se aplică zăcămintelor cu grosime
medie şi mare, dar cu înclinare mică şi copertă de grosime mare. Are
avantajul unei bune organizări a transportului, dar necesită roci stabile în
culcuşul zăcămîntului unde se sapă semitranşeele;
-deschiderea cu semitranşee interioare grupate se aplică la zăcămintele
orizontale sau cu înclinare mică, cu grosime mare şi roci acoperitoare de
grosime mare.
 Fig. 2.2. Deschiderea cu tranşee exterioare individuale simple: DP
— tranşeea de deschidere a treptei de steril; D, , P 1 — tranşee de deschidere a treptei de
util; PP — tranşeea de pregătire a treptei de steril; P 1 P 1 — tranşeea de pregătire a treptei de
util ; A 1 şi A 2 — fronturi de lucru în steril, respectiv în util; a, b, c — etapele de
dezvoltare ale exploatării la zi.

Fig. 2.3. Deschiderea cu tranşee exterioară conjugată — varianta cu folosirea unei

singure linii de transport:
1 — tranşeea pentru steril (tranşee de ieşire) ; 2 — tranşee pentru util
(tranşee de intrare); 3 - haldă interioară.
 Fig. 2.4. Deschiderea cu tranşee exterioare grupate simple:
1 — tranşee pentru deschiderea treptelor de steril; 2 — tranşee pentru deschiderea treptelor
de util; 3 — limita cîmpului carierei.

Fig. 2.5. Deschiderea cu tranşee grupate comune.

 Fig. 2.6. Deschiderea cu semitranşee interioare individuale A, B, C — semitranşee
interioare ; 1, 11, 111 — orizonturi la cotele : h t ; (h 1 + h 2 ) şi (h 1 + h 2 + h3)

fig. 2.7. Deschiderea cu semitranşee interioare grupate.

Această deschidere se aplică în două variante:

• variant de deschidere cu semitranşee interioare grupate simple (fig. 2.7);
• varianta de deschidere cu semitranşee interioare comune cu traseu
rectiliniu.
Aceste variante se caracterizează prin acee că punctele de descărcare a
sterilului şi utilului se află în aceeaşi direcţie de transport.
 -Deschiderea cu semitranşee interioare comune generale este deschiderea
folosită în cazul zăcămintelor ce apar sub formă de stoc, depozit etc, contur
circular, eliptic etc, cu extindere mare în adîncime, înclinare variabilă şi cu
straturi acoperitoare de grosime mare.
Această deschidere, în toate variantele sale, dă posibilitatea extragerii
simultane a mai multor orizonturi de steril şi de util. Se aplicăîn următoarele
variante :
• varianta de deschidere cu semitranşee interioare comune cu traseu în
spirală (fjg. 2.8). Această variantă
asigură continuitatea circulaţiei şi are capacitate mare de transport dar are
lungime mare, ceea ce necesită durată
mare de daschidere şi cost ridicat al transportului;
• varianta de deschidere cu semitranşee interioare comune cu traseu pentru
transport în sens unic (fig. 2.9) oferă o organizare bună a
transportului, însă necesită cheltuieli mari de întreţinere a drumurilor de
intrare şi de ieşire din carieră;
• varianta de deschidere cu semitranşee interioare, comune cu traseu în
unghi ascuţit (fig. 2.10). Se foloseşte în cazul zâcămintelor cu extindere
mare pe direcţie şi înclinare. Necesită faţă de variantele cu traseu în spirală un
volum mai mic de lucrări de săpare, însă are traseu lung datorită
porţiunilor de întoarcere în unghi;
• varianta de deschidere cu semitranşee interioare
comune cu buclă de întoarcere (fig. 2.11). Ca şi varianta precedentă, se poate
aplica la orice formă de zăcămint
însă are aceleaşi dezavantaje - traseu mare, datorită
buclelor de întoarcere.

Fig. 2.8. Deschiderea cu semitranşee în spirală :

1 — semitranşee de transport în spirală ; 2 — tranşee de
pregătire a unei noi trepte de exploatare ; 3 — axul căii de transport; 4
— berme de siguranţă ; 5 — taluzul treptei exploatate ; a —
punctul de contact între semitranşeea în spirală şi orizonturile de exploatare; /, //, /// —
orizonturi de exploatare,
 Fig.2.9. Deschiderea cu semitranşee interioară pentru transport în sens unic.

Fig. 2.10. Vedere de ansamblu a unei cariere deschise prin semi-

tranşee cu traseu în unghi ascuţit:
1 — conturul corpului de minereu ; 2 — berma de transport ; 3 — berma pentru
manevre ; 4 — intrarea în carieră ; 5 — berme de siguranţă
 Fig. 2.11. Deschiderea cu semitranşee interioare cu traseu cu buclă de întoarcere :
a — schema generală de deschidere ; b — schema legăturilor în buclă ; 1 — limita cîmpului
carierei; 2 — berme de transport ; 3
— rambleu (berme de transport) ; 4 — rambleu (terasament).

Fig. 2.12. Deschiderea cu plane înclinate amplasate pe culcuşul zăcămîntului:

1 — rostogol ; 2 — galeria transversală; 3 —
plan înclinat ; 4 — platformă ; 5 — turnul şi instalaţia de extracţie.

3.Metode de deschidere cu lucrări miniere subterane

 Acestea se folosesc în cazuri speciale de exploatare la zi a zăcămintelor situate la
înălţime mare de povîrnişuri sau care se găsesc la o adîncime mare.
Ca lucrări miniere sunt folosite planurile înclinate, galeriile de coastă, tunelurile şi
puţurile verticale.
• La deschiderea cu planuri înclinate (fig. 2.12),
după unghiul de înclinare a planului înclinat se utilizează:
-transportul cu vagonete obişnuite pentru înclinări mici;
-transportul cu platforme pînă la înclinări de 20° şi
-transportul cu skipuri la înclinări mai mari de 20°. '
Planurile înclinate se amplasează de obicei pe culcuşul zăcămîntului (fig. 2.13).
Uneori deschiderea cu planuri înclinate se face cu amplasarea acestora în afara
conturului final al carierei, folosind ca mijloc de transport, transportul cu benzi, auto
sau skip (fig. 2.14).
Deschiderea cu planuri înclinate oferă posibilitatea extragerii de la adîncimi mari
cu vagonete de diferite capacităţi, astfel ca volumul decopertărilor suplimentare să fie
mic. Dezavantajele constau în oprirea extracţiei pe timpul adîncirii planului înclinat
şi capacitatea limitată de transport.
• Deschiderea cu puţuri verticale este indicată în cazul zăcămintelor cu
grosime şi înclinare mare (fig. 2.14.1.). Puţul vertical se amplasează în culcuş şi se
leagă cufiecare treaptă a exploatării la zi prin galerii transversale.

4.Metode combinate de deschidere

Prin metodele combinate de deschidere se asigură folosirea cît mai eficace a
condiţiilor locale în care se găseşte zăcămîntul. Variantele obişnuite de deschidere
combinată sunt :
-deschiderea cu tranşee a treptelor de util şi fără tranşee a celor de steril, variant
ce se aplică la zăcămintele stratiforme orizontale sau cu înclinare mică şi copertă de
grosime mare. Prezintă avantajul unui volum mic de lucrări de deschidere;

Fig. 2.13. Instalaţie de extracţie cu skip pe plan înclinat:

1 — turnul de extracţie ; 2 — siloz ; 3 — cablu ;
4 — culbutor ; 5 — siloz ; 6 — skip; 7 — maşina de extracţie.
 Fig. 2.14. Deschiderea cu planuri înclinate amplasate în afara conturului final al carierei.

Fig. 2.14.1. Deschiderea unei cariere prin puţ

vertical:
1 - puţ ; 2- galerii transversale; 3 - zăcămint.

Fig. 2.15. Deschiderea cu semitranşee interioare a treptelor de steril şi tranşee exterioară a

treptelor
de util:
1 — transportoare nestaţionare ;
2 — transportoare semistaţionare;
3 — transportor staţionar.

-deschiderea prin semitranşee interioare a treptelor de steril şi tranşee exterioare a

treptelor de util (fig. 2.15). Varianta este indicată la deschiderea zăcămintelor stratiforme
cu grosime medie şi mare. Se asigură o organizare bună a transportului şi o capacitate
mare de transport. Ca dezavantaj apare numărul mare şi diferit de lucrări miniere în
carieră ;
 Fig. 2.16. Deschiderea combinată-semitranşee cu traseu în
spirală şi semitranşee cu traseu în unghi ascuţit.

Fig. 2.17. Deschiderea cu semitranşee a părţii superioare a zăcămîntului şi prin lucrări miniere
subterane a celei inferioare.

— descinderea prin combinarea tranşeelor în spirală cu tranşee în unghi ascuţit

(fig. 2.16). La această metodă partea superioară a zăcămîntului se deschide cu tranşee
în spirală, iar cea inferioară -- cu tranşee cu traseu în unghi ascuţit. Se aplică la
zăcăminte în formă de stoc şi în general la zăcăminte cu grosime şi înclinare
medie şi mare;
— deschiderea combinată prin lucrări miniere la zi şi lucrări miniere subterane.
Se poate realiza prin folosirea unui complex de lucrări miniere subterane (galerii de
coastă, planuri înclinate, puţuri verticale, suitori etc). Se aplică la deschiderea
zăcămintelor sub formă de stocuri şi depozite. Deschiderea în partea superioară este
realizată printr-un sistem de tranşee, iar cea inferioară printr-un complex de lucrări
miniere subterane format dintr-un puţ vertical P, galeria principală de transport d,
galeria de contur c, rostogolurile b şi galeriile transversale (fig.2.17).

Metode de deschidere a zăcămintelor dezvoltate

 deasupra terenului înconjurător
Planul temei
1.Generalităţi.
2.Deschiderea cu lucrări miniere la zi.
3.Deschiderea prin lucrări miniere subterane.
4.Deschiderea combinată prin lucrări miniere la zi şi lucrări miniere subterane.
5.Alegerea metodelor de deschidere.

1.Generalităţi

Zăcămintele din această grupă se deschid de la început pentru toată perioada de

exploatare a zăcămîntului.
Deschiderea se poate face după condiţiile locale prin lucrări la zi, prin lucrări
subterane sau combinate.

2. Deschiderea cu lucrări miniere la zi

În funcţie de relieful terenului înconjurător, deschiderea se face prin semitranşee în

pantă cu traseul în unghi ascuţit(fig. 3.1), în spiral sau combinat.

Semitranşeele permanente se amplasează în afara conturului zăcămîntului cu

traseul complex în unghi ascuţit, cu buclă şi mai rar în spirală.
Metoda prezintă avantajul că se foloseşte un singur mijloc de transport, asigură o
capacitate mare de transport, iar la semitranşeele cu traseul în spirală se asigură şi o
continuitate a transportului.

Fig. 3.1. Deschiderea zăcămintelor dezvoltate deasupra nivelului terenului înconjurător cu

semitranşee cu traseu în unghi ascuţit.

Fig. 3.2. Deschiderea unei cariere prin galerii de coastă.

Dezavantajul deschiderii cu lucrări miniere la zi constă în cheltuielile iniţiale de

investiţii mari şi durata mare de deschidere.

3. Deschiderea prin lucrări miniere subterane

Lucrările miniere folosite la deschiderea zăcămintelor dezvoltate deasupra
nivelului terenului înconjurător sunt galeriile cu coastă şi rostogolurile (fig. 3.2.).
Avantajele metodei de deschidere cu lucrări miniere constau în evacuarea
gravitaţională a materialului, cheltuieli reduse la încărcarea utilului şi o organizare
simplă a activităţii în carieră.
Prezintă pericol de accidente (căderi în rostogoluri etc).

4. Deschiderea combinată prin lucrări miniere la zi şi lucrări miniere subterane

Zăcămintele dezvoltate deasupra nivelului terenului înconjurător sunt frecvent
deschise prin lucrări combinate. Prin complexul de lucrări subterane se colectează şi
se transportă materialul rezultat din lucrările în carieră. Eco- nomicitatea deschiderii
combinate constă în posibilitatea adaptării lucrărilor de deschidere la condiţiile
locale de relief şi de racordare la principalele artere de comunicaţie şi instalaţii de
preparare, alimentare cu energie electrică etc.
Zăcămintele neacoperite cu extindere mică şi adîncime mare formate din roci
compacte tari şi foarte tari cum sunt marmora şi alte materiale de construcţii se
exploatează fără a mai fi necesare lucrările de deschidere la zi sau subterane, ele fiind
deschise natural. În asemenea situaţii, pentru extragerea de la adîncime din treptele
de lucru ale blocurilor rezultate, se folosesc macarale sau instalaţii cu cabluri
aeriene.

5. Alegerea metodelor de deschidere

Proiectarea metodelor, variantelor şi subvariantelor de deschidere este legată de
tipul de transport şi se justifică pe baza comparării indicilor tehnico-economici ai
acestora.
După alegerea variantelor de deschidere posibile din punct de vedere tehnic, se
determină pentru fiecare variant cheltuielile capitale şi de exploatare pe toată durata
de activitate a exploatării la zi.
Pentru comparare se iau în considerare numai cheltuielile principale şi se vor compara
separat cheltuielile de investiţii şi cele de exploatare, iar la calculul cheltuielilor de
investiţii capitale, este necesar să se compare în mod separat cheltuielile iniţiale şi
cheltuielile de viitor.
Diferenţele de cheltuieli ale variantelor studiate se exprimă în procente şi se
consideră ca egale atunci cînd această diferenţă nu este mai mare de 10%.
La diferenţe mai mari se va alege acea variantă care prezintă avantaje din punct de
vedere tehnic, asigură timpul minim de deschidere şi care necesită un minim de
investiţii.

Pentru alegerea variantei de deschidere mai este necesar să se studieze diferitele

amplasamente ale tranşeelor de deschidere sub aspectul volumului tranşeelor, accesul în
tranşee pentru transportul sterilului din săparea tranşeelor, aducerea utilajelor, corelarea
dintre poziţia tranşeelor şi fluxul tehnologic de exploatare, zonele de protecţie etc.
La alegerea metodei de deschidere trebuie luată în considerare şi metoda de exploatare
ce urmează a fi aplicată.
În practica proiectării, problemele de deschidere şi de exploatare ale zăcămintelor
exploatabile în carieră se rezolvă simultan dată fiind strînsa legătură dintre ele.