Transportor cu raclete I

1. PREZENTAREA UTILAJULUI

1.1 Generalităţi

Pentru deplasarea sarcinilor vărsate sau ambalate, precum şi a sarcinilor în bucăţi pe

orizontală, verticală, în acelaşi plan sau în spaţiu, în industria alimentară, se utilizează în
principal instalaţii de transport ce asigură deplasarea continuă a sarcinilor vărsate sau în bucăţi
într-o singură direcţie, deplasarea făcându-se cu viteză constantă sau aproape constantă.
Instalaţiile cu organ de tracţiune flexibil, în principal benzi, lanţuri sau cabluri cuprind:
transportoarele cu bandă, elevatoarele cu bandă, elevatoarele cu fricţiune, transportoarele cu
lanţuri portante, cu lanţuri şi plăci, cu lanţuri şi raclete, lanţuri şi cărucioare, elevatoarele cu
lanţuri, transportoarele suspendate.
Alegerea tipului de instalaţie pentru un proces bine determinat, depinde de proprietăţile
fizico-mecanice ale sarcinii, direcţia şi lungimea traseului pe care se face deplasarea sarcinii,
natura mediului de lucru, parametrii tehnico-economici ai procesului.
După principiul de funcţionare transportoarele cu raclete se încadrează în categoria
transportoarelor cu funcţionare continuă. Lanţul cu raclete poate fi parţial sau total îngropat în
sarcina vărsată care umple parţial secţiunea jgheabului. Sarcina este antrenată de raclete şi
deplasată împreună cu acestea, într-un flux continuu, în măsura în care forţele de frecare interne
între particule şi forţele de frecare ale sarcinii cu organul de tracţiune înving rezistenţa datorată
frecării materialului cu peretele jgheabului.
Transportoarele cu raclete se utilizează pentru:
 transportul sarcinilor vărsate în interiorul secţiilor de producţie şi între acestea şi
depozite;
 transportul sarcinilor cu curgere liberă (gravitaţională), descărcarea silozurilor şi
umplerea depozitelor;
 dozarea volumică şi amestecarea preliminară a diferiţilor ingredienţi;
 operaţii de încărcare descărcare a vagoanelor de cale ferată şi a vapoarelor.
Sarcinile transportate sunt: cereale şi produse prelucrate din acestea, ingredientele
nutreţurilor combinate, seminţe oleaginoase, malţ, sare, zahăr, cafea, cacao etc.
Productivitatea acestor transportoare poate atinge 200 t/h, pentru trasee cu lungimi de
până la 100 m. Înălţimea pe verticală a transportoarelor nu depăşeşte 30 m.
În funcţie de natura sarcinilor şi de productivitate, viteza lanţului poate fi 0,2 – 0,6 m/s.

5
 Prezentarea utilajului

a)
Fig. 1.1a Transportor cu raclete orizontal

Traseele de lucru pot fi variate: traseu orizontal (fig. 1.1 a); traseu combinat orizontal cu
vertical (fig. 1.1 b); traseu înclinat. În cazul traseelor înclinate unghiul de înclinare poate fi 300 – 400.
Transportoarele cu raclete pot fi staţionare sau deplasabile. Cele deplasabile sunt folosite
pentru operaţii de încărcare, descărcare în depozite şi vehicule de transport. Pot funcţiona cu
diferite unghiuri de înclinare, înclinarea transportorului putându-se regla.
Avantajele acestor transportoare constau în
transportul sarcinilor în spaţii închise fără praf;
posibilitatea încărcării şi descărcării
gravitaţionale, fără folosirea unor dispozitive
speciale în diferite puncte pe lungimea
transportorului; posibilitatea transportului
sarcinilor pe trasee combinate fără
supraîncărcarea punctelor in care se modifică
sensul de deplasare; rigiditatea construcţiei
jgheabului; simplitatea construcţiei ansamblelor
transportorului, produsele în transportor nu se
amestecă şi nu se separă. Dezavantajele acestor
transportoare constau în preţ de cost ridicat,
consum mare de energie, uzură relativ mare a
lanţului deoarece el lucrează fără curgere,
scufundat în masa materialului.

b)
Fig. 1.1b Transportor cu traseu combinat
1.2. Construcţia transportorului cu

6
 Transportor cu raclete I

raclete.
Părţile componente ale unui transportor cu raclete sunt prezentate în figura 1.2.

Fig. 1.2 Transportor cu raclete

Transportorul se compune din unul sau două jgheaburi fixate la cadrul 5. Elementul de
tracţiune este construit dintr-o pereche de lanţuri 4, la care sunt fixate racletele 7.
Lanţurile înfăşoară roţile de lanţ motoare 3 şi pe cele de întindere 9. Acţionarea roţilor
motoare se realizează prin transmisia mecanică compusă din motor electric 20, reductor 21,
cuplajele 22, transmisia cu roţi dinţate 17 ce antrenează arborele 19 pe care se află roţile stelate
motoare, care se execută cu 6 sau 8 dinţi. Întinderea lanţului se realizează cu ajutorul
dispozitivului de întindere cu şurub 10, care acţionează asupra casetelor lagărelor 11, în care se
reazemă arborele roţilor de întindere. Rolele lanţului ghidează pe şinele 6 sudate de profilele U
sau L, care la rândul lor sunt fixate de cadrul transportorului.
Organul de tracţiune este constituit din lanţuri de diferite construcţii, în special lanţuri
articulate cu eclise şi bucşe sau lanţuri articulate cu eclise bucşe şi role; lanţuri de tracţiune cu
zale demontabile turnate sau matriţate pe care se montează racletele. In unele cazuri, racletele
sunt forjate împreună cu eclisele lanţului.
In cazul lanţurilor articulate pasul lanţului este de 200-400 mm. Pasul lanţului ne fiind
egal cu cel al racletelor, lungimea totală a lanţului trebuie să fie un multiplu al pasului racletelor.
Pasul racletelor este un multiplu al pasului lanţului, în general pasul racletelor este de două ori
pasul lanţului.
Jgheabul de transport, realizat din tronsoane de 4-5 m lungime, are secţiune

7
 Prezentarea utilajului
dreptunghiulară sau trapezoidală. El se construieşte din tablă de oţel de 4-6 mm, în funcţie de
granulaţia materialului transportat. Cele cu secţiune trapezoidală au avantajul că micşorează
rezistenţa de deplasare a materialului transportat.
Fundul jgheabului este executat din tablă groasă, pentru a rezista uzurii pe care o produc
materialele şi lanţul în timpul transportului. Plăcile de fund se pot înlocui cu uşurinţă în caz de
uzură, fiind prinse cu şuruburi. Pe fundul jgheabului se găsesc montate ramele şuberelor , prin
care deversează produsele. Pentru ca lanţul să nu aibă o frecare prea mare pe fundul jgheabului,
acesta este susţinut şi ghidat de o şină centrală, montată pe fund. Unele raclete ale lanţului sunt
prevăzute la distanţe egale, cu un adaos de bandă de cauciuc care se sprijină pe fundul de tablă,
în vederea antrenării resturilor de produs din jgheab.
La partea superioară, jgheabul are o şină longitudinală care formează ghidajul şi suportul
firului de lanţ de întoarcere.
După modul în care lucrează racletele se deosebesc două tipuri de transportoare;
transportoare cu raclete în jgheaburi deschise şi transportoare cu raclete în jgheaburi închise.
Schema constructivă a transportorului ce urmează a fi proiectat corespunde figurii 2d din
tema proiectului.