4.

TRANSPORTOARE PENTRU SOLIDE

I.1. Transportoare cu bandă

Se utilizează:
- la transportul continuu, în linie dreaptă, pe orizontală sau înclinat,
pentru materiale granulare, pulverulente sau sarcini unitare.
- fie numai strict pentru îndeplinirea funcţiei de transport;
- ca şi părţi componente ale altor utilaje din industria
alimentară (cuptoare, uscătoare, pasteurizatoare-sterilizatoare).

Elementele constructiv-funcţional ale transportorului cu

bandă (figura I.2)

Figura I.2. Schema transportorului cu bandă: 1 – pâlnie de alimentare cu material;

2 – role de ghidare şi susţinere superioare; 3 – bandă închisă (fără sfârşit); 4 – rolă
de antrenare a benzii (rolă conducătoare); 5 – pâlnie (jgheab) de evacuare a

1
 materialului; 6 – rolă antrenată (condusă); 7 – role de înfăşurare a benzii; 8 – role
de ghidare şi susţinere inferioare; 9 – cadru.

Modul de lucru: se porneşte motorul electric - reductorului –

transmisiei - mişcare de rotaţie rola de antrenare (4) - antrenează
banda transportoare.
- se alimentează prin pâlnia de alimentare (1) pe banda de
transport (3) - îl transportă către capătul opus alimentării unde se
evacuează prin pâlnia de evacuare (5).

În funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea

încărcată, pe un singur rând de role, banda având forma plată a), sau
pe 2-3 rânduri de role, banda având forma de jgheab b), c), realizând
şi o productivitate mai mare.

a) c)
Fig. xx. Moduri de sprijinire a benzii transportoare

Tabelul I.1. Tipuri de benzi şi domenii de utilizare

Tipul benzii Domenii de utilizare
Bandă cauciucată cu Materiale cu temperaturi de –10 … +60 C,
inserţie textilă care nu se lipesc pe bandă
Bandă metalică din:
– oţel carbon Materiale care se lipesc pe banda cauciucată
cu inserţie textilă şi au temperatura mai mare
de +60C
– oţel inoxidabil Condiţii severe de igienă
– împletitură de sârmă Transport prin zone calde (cuptoare)
2
- se utilizează BENZI TRANSPORTOARE METALICE din oţel
inoxidabil, pline sau perforate, integrate în componenţa diferitelor
utilaje.

În figura I.3 - două exemple de benzi metalice:

– bandă de transport din tablă plină utilizată la tranşarea cărnii (figura I.3a);
– bandă de transport din tablă perforată utilizată în industria
produselor zaharoase (figura I.3b).
- orificiile din tabla perforată: dispuse după triunghiuri echilaterale.

Tablele perforate utilizate pentru benzile de transport se

caracterizează prin următoarele mărimi:
- diametrul orificiilor [mm]
- poziţia triunghiulară [mm]
- suprafaţa liberă [%]: aria tuturor orificiilor, ca şi procent din
aria totală a benzii.

Benzile din tablă perforată, precum şi cele din împletitură de

sârmă prezintă următoarele avantaje:
- posibilitatea aerării produsului transportat;
- posibilitatea utilizării de substanţe de curăţare lichide, care
se pot scurge prin orificiile benzii.

Benzile stratificate
Utilizarea benzilor stratificate:
- prelucrarea şi transportul produselor lipicioase, care aderă la
suprafaţa de transport (de exemplu ciocolata sau aluatul umed),
- benzi transportoare stratificate, acoperite cu silicon,
- structuri Low-Friction-Type (LF) (benzi cu frecare uşoară) - în
industria de panificaţie la prelucrarea aluatului

3
- benzi modulare (figura I.8), cu următoarele avantaje:
- zonelor deteriorate se înlocuiesc uşor, fără a fi necesară
schimbarea întregii benzi (figura I.8b)
- curăţare uşoară la presiune înaltă.

- proiectarea benzilor modulare trebuie să ţină cont de faptul, că la

trecerea de la o zonă la alta, alimentul nu trebuie să îşi modifice
poziţia (figura I.8c).

- colorarea suprafeţei benzii transportoare, folosind culori puternic

contrastante: culoarea albastră

La alegerea unui transportor cu bandă se stabilesc:

- lăţimea benzii funcţie de caracteristicile materialului transportat;
- lungimea benzii funcţie de condiţiile impuse de spaţiul de
amplasare.
- se aleg tabelar funcţie de particularităţile constructive
transportorului, sau pot rezulta dintr-un calcul de dimensionare.

I.2. Transportoare elicoidale (cu şnec)

Utilizare:
- la transportul continuu, pe orizontală sau înclinat (până la
aproximativ 20 faţă de orizontală), pentru materiale granulare,
pulverulente sau bucăţi cu dimensiuni de maxim 150mm.
- pentru înălţimi de ridicare reduse, transportoarele elicoidale
se pot folosi şi la transportul pe verticală.

- se confecţionează din oţel inoxidabil: în industria produselor

zaharoase, produselor de panificaţie şi de patiserie, laptelui praf,
industria de prelucrare a fructelor, legumelor etc.

Utilizarea transportoarelor elicoidale este limitată de următorii

factori:
- lungimea de transport
- construcţie strict liniară
- eventuală aderenţă a produsului pe suprafaţa elicelor.
4
- pentru transportul pe lungimi mai mari de 6 m:
- se realizează platforme intermediare de depozitare;
- se dispun mai multe transportoare în cascadă.

Avantaj al transportoarelor elicoidale:

- nepoluarea mediului înconjurător cu praf, deoarece materialul
este transportat într-o incintă închisă.

Organul de lucru al transportorului elicoidal este melcul.

Figura I.10.. Transportor elicoidal: 1- motor electric; 2, 4 – cuplaje; 3 –

reductor; 5 – gura de alimentare; 6 – jgheab; 7 – lagăr intermediar; 8 – melc; 9 –
lagăre de capăt; 10 – gura de evacuare.

Figura I.11.. Transportor elicoidal cu două guri de alimentare

Caracteristici ale transportoarelor elicoidale:

- diametrul spirei ds [mm]
- pasul spirei p [mm]
- turaţia arborelui elicoidal n [rot/min]
- puterea la arbore P [kW]).
5
 I.3. Transportoare cu raclete

Utilizare:
- la transportul pe orizontală, verticală sau înclinat, pentru materiale
granulare, pulverulente şi cu conţinut ridicat de umiditate;
- nu poate fi utilizat la transportul materialelor uleioase sau cu
tendinţă de aglomerare
Elementele constructiv-funcţionale ale unui transportor cu
lanţ (figura I.11)

Figura I.13. Schema transportorului cu raclete: 1 – gură de alimentare cu material;

2 – şine pentru ghidarea lanţului; 3 – raclete (palete); 4 – lanţ; 5 – întinzător de lanţ;
6 – roată antrenată (condusă); 7 – roată de antrenare (conducătoare); 8 – gură de

6
 evacuare a materialului transportat; 9 – jgheab; 10 – cuplaj elastic; 11 – reductor;
12 – motor electric.

Modul de lucru: motorul electric (12) - sistemului de acţionare

(reductor de turaţie) (11) - cuplaj elastic (10)  antrenează în mişcare
roata conducătoare (7)  determină mişcarea lanţului (4) împreună
cu racletele (3) pe şinele de ghidare (2).
Materialul de transportat se alimentează prin gura de
alimentare (1), este transportat în interiorul jgheabului (9) de către
racletele (3) lanţului (4) şi în final evacuat prin gura de evacuare (8).
Dispozitivul (5) reglează întinderea lanţului.

Transportul materialului de către racletele lanţului se face în

două variante (figura I.14):
- cu racletele imersate în material; materialul se află în strat
continuu (figura I.14a)
- cu materialul în faţa racletelor (dispunere discontinuă a
materialului (figura I.14b).

Traseele de lucru ale transportorului cu raclete pot fi

variate: traseu orizontal (fig. a); traseu combinat orizontal cu vertical
(fig. b); traseu înclinat (cu unghiul de înclinare de 30-40 o).

Transportoarele cu raclete se caracterizează prin următoarele

mărimi, care se aleg din tabelele firmelor producătoare sau rezultă în
urma unul calcul de dimensionare:
- lungimea transportorului L [mm]
- lăţimea racletei lr [mm]
- înălţimea racletei h [mm]
- unghiul de înclinare  []
- viteza de transport V [mm/s].

I.4. Elevatoare

7
 Utilizare:
- la transportul continuu pe verticală în sens ascendent pentru
materiale granulare, pulverulente sau bucăţi.

Figura I.17. Elevator cu cupe: 1 – carcasă; 2- bandă de transport; 3 –

tambur de acţionare; 4 – tambur de întindere; 5 – dispozitiv de întindere; 6 –
carcasă; 7 – gură de alimentare; 8 – gură de descărcare; 9 – cupe.

Puterea motorului electric al elevatorului cu cupe poate fi

determinată prin relaţia:

8
 QgH
P [W]
1   2
în care:
Q - productivitatea elevatorului cu cupe, în kg/s;
g - acceleraţia căderii libere: 9,8 m/s2;
H - înălţimea la care este ridicată încărcătura, în m;
h1 - randamentul mecanismului de acţionare;
h2 – randamentul motorului electric
Productivitatea elevatorului cu cupe se determină cu formula:

Q = v  z  i     [kg/s]
în care:
v - viteza elevatorului, în m/s;
z - numărul de cupe la un metru lungime a transportorului;
i - volumul geometric al cupei, în m3;
r - densitatea produsului, în kg/m3;
j - coeficient care prezintă gradul de umplere a cupelor: j = 0,85…0,95.

Calcul capacităţii transportoarelor continue

- capacitatea de transport se calculează utilizând ecuaţia de debit

stabilită pentru o conductă sau un jgheab (4.1):

Q m  A  w   v [kg/s] (4.1)

- deoarece capacitatea de transport este raportată la oră, ec. 4.1

devine:

9
Q m  3,6  A  w   v  k î [t/h] (4.2)
unde:
A – secţiunea transportorului, în m2;
w – viteza de deplasare a transportorului, în m/s;
v – densitatea de vrac a materialului de transportat, în kg/m 3;
kî – coeficient ce ţine seama de încărcarea cu material a
transportorului.

În funcţie de tipul transportorului, relaţia 4.2 are aspecte diferite,

astfel:

- pentru transportorul elicoidal

  (D 2  d 2 ) p  n
Q m  3,6     v  k î [t/h] (4.3)
4 60
unde:
  (D2  d 2 )
- aria secţiunii ocupate de înfăşurarea elicoidală;
4
D – diametrul exterior al înfăşurării elicoidale, în m;
d – diametrul axului, în m;
p – pasul înfăşurării, în m;
n – turaţia axului, în rot/min.

- pentru transportoare cu raclete (palete) în plan orizontal

Qm  3,6  B  H  w  k f  k î   v [t/h] (4.4)
unde:
10
 B – lăţimea jgheabului în care racletele transportă materialul,
în m;
H – înălţimea jgheabului, în m;
w – viteza de deplasare a lanţului, cu raclete, în m/s;
kf – coeficient ce ţine seama de frecarea materialului pe pereţi,
producând o întârziere a deplasării materialului.
kî şi v au semnificaţiile date din relaţia 4.2.

- pentru transportorul cu raclete în plan vertical sau oblic

Q m  3,6  B1  H1  w  k f  k î   v [t/h] (4.5)
unde:
B1 – lăţimea racletei, în m;
H – înălţimea racletei, în m;
w – viteza de deplasare a lanţului, cu raclete, în m/s;
kf – coeficient ce ţine seama de frecarea materialului pe pereţi,
producând o întârziere a deplasării materialului.

Instalaţii de transport pneumatic

- amestecul de aer şi produs se comportă ca un fluid şi poate fi

transportat prin conducte;
- condiţia de realizare a acestui transport: diferenţa de presiune între
punctual de alimentare şi descărcare să fie suficient de mare pentru a
crea energia de transport şi pentru a învinge toate rezistenţele şi
frecările din conducte.

11
 - se aplică pentru transportul produselor solide de dimensiuni
mici (cereale, boabe de cacao etc.) sau sub formă de pulbere (cacao,
făină etc.)
Avantaje:
- necesită foarte puţine aparate din care numai pompele de aer sunt
consumatori mari de energie;
- nu produce praf şi pierderi în timpul transportului;
- traseele de conducte nu deranjează procesul tehnologic în secţiile
de producţie

Instalaţia de transport prin aspiraţie

- instalaţia, fig.xx, este deservită de o pompă de aer care, după ce a
vehiculat aerul ca produs, îl trimite în atmosferă;
- în conducta de aspiraţie 3 se realizează o presiune mult mai mică
decât în corpul pompei, astfel că produsul 1 este aspirat prin sorbul 2;
- în celula depozitului sau buncărul de depozitare 4, unde aria
secţiunii este mult mai mare decât aria secţiunii de intrare, viteza
amestecului scade foarte mult; energia de cădere a particulelor solide
depăşeşte energia curentului de aer şi produsul se depune la baza
buncărului;
- în separatorul 5 (ciclon) se produce acelaşi fenomen; la o reducere
foarte mare a vitezei amestecului, praful antrenat din celulă sau
buncăr se va depune iar aerul curat este alimentat în rotorul
ventilatorului 6 şi refulat în atmosferă.

12
 Fig. xx. Transport pneumatic prin aspiraţie - schema de principiu

Instalaţia de transport prin refulare

- în această instalaţie, fig. xx, pompa 6 pompează aerul luat din

atmosferă peste produsul ce cade din buncărul 1 într-un dozator 8 ;
- pompa 6 creează presiune mare în rezervorul de aer comprimat 7,
care trimis în conducta 3 va deplasa produsul înspre celula
depozitului sau buncărul 4 ;
- după reducerea vitezei, produsul cade la baza celulei, iar aerul cu
particule fine este transportat mai departe, în separatorul 5, de unde
aerul fără impurităţi este refulat în atmosferă.

13
 Fig. xx. Transport pneumatic prin refulare – schema de principiu

Transportul cu duză
- pentru transportul făinii prin refulare pe distanţe şi înălţimi relativ mici;

- injectarea aerului se face prin conducta cu duză 1 în camera de amestec 2,

amestecul de aer şi făină este forţat să treacă cu presiune (cca 60 at) prin ajutajul
3, în difuzorul 4, apoi în conducta 5.

Fig. xx. Transportor cu duză

14