DETERMINAREA COMPORTARII ELASTICE ŞI

PLASTICE A CORPURILOR

Proprietăţi elastice şi plastice ale corpurilor

O deformaţie a unui corp este considerată elastică atunci cînd în urma

deformaţiei provocată de forţe unidirecţionale sau multidirecţionale de
întindere, compresiune sau forfecare acesta revine la forma şi dimensiunea
iniţială înainte de deformare. In acelaşi sens deformaţia a unui corp este
considerată ca fiind plastică atunci cînd în urma deformaţiei provocată de forţe
unidirecţionale sau multidirecţionale de întindere, compresiune sau forfecare
acesta nu mai revine la forma şi dimensiunea iniţială înainte de deformare
păstrînd o anumită deformare numită deformare permanentă.

Comportarea la tracţiune şi la compresiune unidirecţională

Atunci cînd un corp este solicitat de o forţă unidirecţionale de tracţiune acesta

suferă o întindere, raportul dintre forţă F şi aria A a suprafeţei pe care
acţionează aceasta poartă denumirea de tensiune  :

F
  (1)
A

Iar raportul dintre modificarea l a lungimii corpului şi lungimea iniţială l0 a

acestuia poartă denumirea de alungire specifică  :

l
 (2)
l0

l =l-l0 (3)
unde : l - reprezintă lungimea corpului la un moment dat al aplicării forţei de
tracţiune.

Dacă forţă axială monodimensională actionează spre corp acesta suferă o

presare, rezultatul fiind o comprimare a lui pe direcţia de aplicare a forţei.
Aplicarea unei tensiuni progresiv crescătoare corpului şi înregistrarea valorii
acesteia în functie de alungirea duce la obţinerea unei diagrame de tracţiune în
coordonate tensiune  - alungire  . In figura a este redată o diagramă de
tracţiune pentru un corp cu o comportare elasto-plastică, în figura b un corp cu
o comportare fragilă, iar în figura c un corp cu o comportare fără o limită de
elaticitate clar conturată. Zona unde există proportionalitate directă între
tensiune şi deformare este descrisă de legea lui Hooke, comportarea corpului
 Fig.1. diagramă de tracţiune pentru materiale cu diferite comportari. 1- comportare ideal
elastica , 2-neliniar –elastic, 3- neliniar –elastic – plastic cu limită de curgere neprofilată clar, 4-
elasto-plastică cu limită de curgere profilată clar

fiind de natură elastică iar legătura dintre tensiune şi deformare este liniară,
constanta de proporţionalitate purtînd denumirea de modul de elasticitate E
sau modululul lui Young:

  E  (4)

Modulul de elasticitate se determină de obicei din tanganta unghiului  ca fiind:


E  tan   (5)

Dacă în relaţia (4) se inlocuieşte expresia tensiunii din relaţia (1) cu raportul
forţă – aria suprafeţei şi expresia alungirii din relaţia (2) cu raportul dintre
modificarea l a lungimii corpului şi lungimea iniţială l0 a acestuia se obţine
expresia :

F l
E (6)
A l
0

sau:
EA
F  l (7)
l0

Odată cu lungirea unui material ca urmare a aplicării unei forţe de tracţiune

corpul solicitat suferă şi o contracţie transversală b . Raportul dintre
contracţia transversală b şi grosimea b a corpului poartă denumirea de
contracţie transversală specifică  tr :

b
 tr  (8)
b

care este proporţională cu alungirea specifică  , vezi relaţia (2), factorul de

proporţionalitate  purtînd denumirea de numărul lui Poisson sau factor de
contracţie transversal:

 tr      (9)

 tr
sau :  (10)


Comportarea la compresiune şi întindere multidirecţională

Acţiunea unei forţe multidirecţionale de compresiune sau de întindere asupra

unui corp micşorează , respectiv măreşte volumul acestuia prin comprimarea ,
respectiv mărirea distanţelor dintre atomi sau molecule. Aceste deformaţii sînt de
natură elastică corpul revenind la forma şi dimensiunea iniţială după încetarea
acţiunii acestor forţe. În cazul comprimării corpului modificarea de volum este:

dV
  k  dp (11)
V

1 dV
sau: k 
V dp
(12)

unde: - p- presiunea exprimată prin forţa F ce aţionează asupra ariei A a

suprafeţei corpului expus acţiunii forţei multidirecţionale :

F
p (13)
A

k- compresibilitate
situaţia inversă comprimării multidirecţionale a corpurilor, specifică expunerii lor
în vacuum , reprezintă o dilataţie volumică denumită dilataţie K :

dp
K  V
dV
(14)

Corpurile cu aceeasi compresibilitate respectiv dilataţie pe toate direcţiile poartă

denumirea de corpuri izotrope iar cele ce au aceste proprietăţi dependente de
direcţia de solicitare poartă denumirea de corpuri anizotrope.

Comportarea la încovoiere

Comportarea la încercarea de pătrundere

Comportarea la forfecare a corpurilor

Acţiunea unei forţe transversale asupra unui corp duce la forfecarea

acestuia apărînd o deformare unghiulară cu un unghi  , figura

Fig. Forfecarea unui corp sub acţiunea unei forţe tangenţiale

Raportul dintre forţa tangenţială Ft şi aria A a suprafeţei supusă deformării ,

poartă denumirea de de tensiune de forfecare  :

Ft

A
(15)

la o deformare elastică:

  G  tan  (16)
iar la o deformare minoră se poate considera [ ] :

tan    (17)

ceea ce inseamna :
  G  (19)

unde:

G- modul de forfecare.

Comportarea vîscoasă a corpurilor