Sunteți pe pagina 1din 24

CAP1.

PREZENTAREA GENERALA A UTILAJULUI


Instalaii cu organ de traciune flexibil, n princip al benzi, lanuri sau cabluri cuprind transportoarele cu band, elevatoare cu band, elevatoare cu ficiune, transportoare cu lanuri portante, cu lanuri i plci, etc. TRANSPORTOARE CU BANDA n industria alimentar, transportoarele cu band sunt folosite n silozurile de cereale pentru transportul produselor cerealiere. Transportoarele cu band se utilizeaza pentru transportul pe orizontal sau pe direcie nclinat fa de orizontal cu un unghi de 5-25, att a sarcinilor vrsate ct i a sarcinilor n bucai.De asemenea traseul pe care lucreaz transportul poate fi combinat,fiind format din zone orizontale,zone nclinate,unite ntre ele cu zone curbe. innd seama de rezistena benzilor, lungimea maxim a transportoarelor cu band s-a limitat la 250-300m. n cazul n care sarcina trebuie sa fie transportat pe distane mai mari, se utilizeaz o instalaie de transport compus din mai multe transportoare care se alimenteaz n serie. n cazul transportoarelor nclinate, unghiul de nclinare al benzii se ia n funcie de proprietile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu band, de mrimea unghiului de taluz natural, de vitez de transport si de modul de alimentare al transortorul. CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU BANDA n fig 1 este prezentat schema de principiu a unui transportor staionar cu band.El se compune din band fra sfrit 3 ce se nfoar peste toba de acionare 2 i toba de ntindere 7.Banda este susinut de rolele superioare 4 i inferioare 14, montate n supori pe construcia metalic 5 i 16.ncrcarea benzii se realizeaz prin plnia 6, n dreptul tobei de ntindere.Descrcarea benzii se realizeaz n dreptul tobei de acionare, materilul ajungnd n buncrul 1, sau se poate realiza n orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descrcare mobil. Pentru asigurarea aderenei necesare ntre band i tob, precum i pentru asigurarea unui mers linitit al transportorului se utilizeaz dispozitivul de ntindere al benzii cu greutate.Toba 7 este montat pe cruciorul 8 ce se poate deplasa n lungul inei 12. De cruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de role 10, la extremitatea cablului fiind montat greutatea 11, sub aciunea creia se realizeaz ntinderea benzii.Organele de mai sus sunt montate pe o construcie metalic de susinere, fixat pe locul de utilizare prin uruburi de ancorare.

Antrenarea tobei de acionare se realizeaz cu ajutorul unui grup motor 15, cuplajul 17, reductor 18, transmiterea miscrii de la tob la band realizndu-se ca urmare a frecrii dintre band si tob . n funcie de limea sa, banda se poate sprijini n partea ncrcat, pe un singur rnd de role, banda avnd form plat(fig 1a) sau se poate sprijini pe dou sau pe trei role, banda avnd form de jgheab(fig 1b si c).Unghiul de nclinare al axelor rolelor 1=15-30.Pe partea inferioar ne ncarcata banda se sprijin pe un singur rnd de role.

DISPOZITIVE DE INTINDERE,INCARCARE SI DESCARCARE A TRANSPORTOARELOR CU BANDA.

Pentru funcionare transportorului cu band este necesar ca banda sa fie ntins astfel ca ntre rolele de reazem s nu se formeze sgei prea mari i s se poat realiza transmiterea forei de traciune corespunztoare frecrii necesare dintre tambur i band.Aceast fora de ntindere este aplicat benzii cu ajutorul unui dispozitiv de ntindere

care este astfel conceput nct s poat prelua i alungirea permanent care o sufer banda prin funcionare ndelungat. Dispozitivele de ntindere sunt de dou feluri: cu urub i cu greutate. Dispozitivul de intindere cu urub este de construcie simpl, dar prezent dezavantajul ca fora de ntindere a benzii variaz pe msura ce banda se alungeste sau se schimb gradul ei de ncarcare,ceea ce impune un control des al ntinderii benzii. CAP 2. PROIECTAREA UTILAJULUI CAP 2.1 DIMENSIONAREA BENZII Benzile instalaiilor de transport continuu ndeplinesc att funcia de organ de traciune ct i de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu band din industria alimentar se folosesc benzile textile cauciucate i n anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru benzi se alege n funcie de condiiile de lucru ale instalaiei. La benzile n construcie tiat,n unele cazuri,se intrebuinteaz n afara straturilor intermediare normale,un strat special rar 2,ce nconjoar straturile intermediare fie numai pe deasupra i lateral, fie numai lateral,care servete pentru a mri aderena dintre startul superior i pojghia de cauciuc,precum i pentru ntarirea marginilor benzii.

1-nveli de cauciuc cu rol de suprafaa de lucru 2-esatur de aprare (ce poate lipsi) 3-strat de resistena a traciunii 4-inserii textile 5-strat de cauciuc cu rol de suprafa de sprijin 6-plas de srm 7-strat de azbest 8-cabluri metalice

Grosimea benzilor cauciucate este n funcie de grosimea straturilor de esatur i de grosimea straturilor protectoare.Ea se determin cu relaia: = a . i + 1 + 2 [mm] Pentru banda plata: m = 150. B2. . v . B=

150 v

[ t/ h ]

60 150 2,5 0,76 0,427

= 0,702 m

B= latimea benzii B=800 mm = a.i + 1 + 2 [ mm ] a= grosimea stratului de tesatura de bumbac ; a = 1,25...2,3 mm i= numarul straturilor de tesatura de bumbac 1= grosimea straturilor de cauciuc de pe suprafata de lucru a benzii 1 = 2...6 mm 2 = grosimea stratului de cauciuc de pe suprafata nelucrata a benzii 2 = 1...2 mm a = 1,5 mm ; i = 8 mm ; 1 = 2 mm ; 2 = 1 mm = 1,5 . 8 + 2 + 1 = 15 mm. 2.2 DIMENSIONAREA TOBELOR Pentru antrenarea benzilor cauciucate cat si a celor din otel se utilizeaza tobe de actionare si tobe de deviere.Tobele pentru antrenarea benzilor fie din forta marcilor Fe 250, Fc 150 turnate dintr-o singura bucata , fie in constructie sudata din tabla si profile laminate. Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabilete pe baza relaiei: D>(125...150)i D = 130 ; D = 130 . 8 = 1040 mm. L = 1,2 . B L = 1,2 . 800 = 960 mm . 2.3 DIMENSIONAREA ROLELOR In scopul miscarii sagetii benzii, intre toba de actionare si cea de intindere banda se sprijina pe role. Rolele se executa turnate sau in constructie sudata , montandu-se liber pe ax , prin intermediul rulmentilor, mai rar pe lagarele de alunecare.

In figura de mai jos se executa montajul unei role pentru sustinerea benzii cauciucate.

In cazul benzilor cauciucate distanta dintre rolele de sustinere,pentru ramura incarcata , se poate determina si in functie de greutatea specifica a materialului transportat si de latime a benzii,folosind relatia: l = 1750 0,625 . B [ mm ] pentru =104 [N/ m3 ] l = 1750 0,625 . 800 = 1250 mm = 1,25 m Lr = B + 150 = 800 + 150 = 950 mm Dr = 110 mm. Pentru banda plata dimensiunile sectiunii dupa care se aseaza materialul se determina in functie de latimea benzii B.

Pentru partea descarcata : l2500 = mm = 2,5 m.

2.4 DETERMINAREA FORTELOR IN BANDA IN PUNCTE CARACTERISTICE Marimea fortei din ramura ce se infasoara pe organul de actionare va trebui sa invinga rezistentele la deplasare ale benzii de pe tot traseul. Forta intr-un punct i al benzii se determina in functie de forta din punctul anterior si de rezistenta la deplasare a benzii intre cele doua puncte . Si = Si -1 + Wi-1

Pe baza acestei figuri se poate scrie sistemul de ecuatii: S1 = Sd S2 = S1 + W12 S3 = kg . S2 S4 = S3 + W34 Si = Sd . e Din dezvoltarea sistemului rezulta: Si = e(kg . W12 + W34)/ e - kg Sd = kg . W12 + W34/ e - kg unde: W12 = rezistenta la deplasare pe tronsonul 1-2 [ N ] ; W34 = rezistenta la deplasare pe tronsonul 3-4 [ N ] ; = unghiul de infasurare pe toba [ rad ] ; = coeficientul de frecare intre banda si toba de actionare ;

Pe ramura descarcata: W12 = (qb + qr). L. cos . w (qb + qr )L sin Greutatea pe metru liniar a benzii qb se calculeaza cu relatia : qb =( 1,1 ... 1,3 ).g.B . unde: B = latimea benzii [m ] g = acceleratia gravitationala [ m/s2 ] = grosimea benzii qb = 1,1 . 10 .0,8 . 15 = 132 [N/m ] Greutatea rolelor pe metru liniar qr se calculeaza cu relatia : G qr,, = r [N/m ] l" Unde : Gr = greutatea unei role [ N ] l = distanta dintre role pe zona descarcata [ N ] ; Greutatea unei role se determina cu relatia : Gr = 6000 . (B + Y ) . Dr2 [ N ] Unde: B = latimea benzii [ m ] ; Y = 0,6 pentru banda plata si role din fonta ; Dr = diametrul rolei [ m ] ; Gr = 6000 . (0,8 + 0,6) . 0,112 = 102 [ N ] qr''=
102 =41 2.5

[N/m ]

w = coeficientul de rezistena la deplasare w = . d / Dr = + 0,1 = 0,2 = 0,2 + 0,1 = 0,3


d Dr

=7

w = 0,3 . 0,14 = 0,042 Unde : = coeficient de frecare global ; d = diametrul axului rolei [ m ]; Dr = diametrul rolei [ mm ] ; = coeficientul de frecare in lagare ; = 0,2... 0,25 W12 = (102 + 41). 20 . cos 20 . 0,042 (102 + 41) . 20 . sin 20 = = 112,876 978,12 = -865 N

Pentru ramura incarcata : W34 =(q + qb + qr )L . cos . w + (q + qb + qr ) L . sin Greutatea pe metru liniar q se determina cu relatia : m = 3600 . q . v

g q= m 3,6 v

60 10 m g q= = 3,6 2,5 = 67 [ N/m ] 3,6 v

m = productivitate masica [ t/h ]; v = viteza de transport [ m/s ]; Greutatea rolelor qr pentru zona incarcata se determina astfel: Gr 102 = = 82 [ N/ m] l ' 1,25 W34 = (67 + 102 + 82) . 20 . cos 20 . 0,042 + (67+102+82) . 20 . sin20 = qr, = =197,98 +1716,84 = 1915 [N ]

1,87(1,03 ( 865) + 1915) 1,87 1,03 Si = =2280 N


Sd =
1,03( 865) +1915 1,87 1,03

=1219 N

PUTEREA NECESARA ACTIONARII Depinde de sarcinile utile (greutatea materialului,greutatea benzii, greutatea rolelor),de rezistentele la deplasare pe baza relatiei: P= Fp v 1000 [kW ]

FP=Si Sd + Wa Unde : Fp = forta la periferia tobei de actionare [N ] ; Si =forta in ramura ce se infasoara pe toba de actionare [ N ] ; Sd = forta in ramura ce se desfasoara pe toba de actionare [ N ] ; Wa= rezistenta la infasurare pe organul de actionare [ N ]; v = viteza transportorului [ m/s ] = randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la toba ;

Wa = ka (Si Sd ) = 0,01 ( 2280 1219 ) = 11 [N ] Fp = 2280 1219 + 11 = 1072 [ N ] 1 1 + wb (2k 1) wb-coeficientul de rezisten al tobei ; wb =0,03 ... 0,05 wb = 0,03 k = coeficientul ce depinde de unghiul de infasurare al benzii pe toba k = 1,84 toba = toba = Pnec =
1 1 + 0,03( 2 1,84 1)

= 0,92

1072 2,5 1000 0,93 =

2,88 [ kW ]

2.5 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC SI VERIFICAREA LA DEMARAJ 2.5.1 Alegerea motorului electric Alegerea motorului electric necesar actionarii transmisiei mecanice ce actioneaza toba de actionare , se face in functie de puterea determinata anterior, cu conditia ca puterea nominala a motorului ales sa fie mai mare ca aceasta. P = 2,88 [ Kw ] ; Pn > P ; Pn = 3 [kW ] Se alege motorul ASI 132 M-38-8 : Pn = 3 [kW ] , ne = 710 [ rot/min ]

Dimensiunile de gabarit ale motorului ASI M 132-38-8

Tipul De motor

AA 52

AB 278

BB D

HD 305

K 10

L 490

ASI M 216 132-38-8

178 230 38 80 132

2.5.2 Verificarea la demaraj Puterea dezvoltata de motorul de actionare in perioada de demaraj este: Pd =
Fpd v 1000

[kW ]

Forta la periferia tobei este data de relatia: Fpd = Smax Sd + Wa Tensiunea maxima in ramura ce se infasoara pe toba de actionare este: Smax = Si + Sdin Sdin = Sdin + Sdin Sdin =
3 Gr v n 4 g td

[N]

Unde : g = acceleratia gravitationala [ m/s2 ] ; v = viteza de transport [ m/s ] ; td = timpul necesar demarajului [ s ] ; td = 2 [ s ] ; n = nr. total de role de sprijin din zona incarcata si descarcata ; Sdin = Sdin =
3 102 2,5 24 = 4 10 2
Gb + Gm v g td

230 [N]

[N]

Unde: Gb = greutatea totala a benzii [ N ] ; g = acceleratia gravitationala [m/s2 ] ; v = viteza de transport [ m/s ] ; Gb = qb . 2 . L = 132 . 2 . 20 = 5280 [ N ] Gm = q . L =67 . 20 = 1340 [ N ] Sdin =
5280 + 1340 2,5 =781 10 2

[N]

Sdin = 230+781=1011 [ N ] Smax = 2280+1011=3291 [ N ] Fpd = 3291-1219+11=2083 [ N ] Pd =


2083 2,5 1000 0,93 =

5,6 [ kW ]

Pentru ca motorul ales sa functioneze in perioada demarajului trebuie sa fie indeplinita conditia:
Pd Pn

< 1,7 2 ;
1000 Pd

Pd Pn

5,6 3

=1,86

Md = =

[N . m ] ]

ne

Md =

3,14 710 = =74 [ rad/s 30 30 1000 5,6 =75 [ N . m ] 75

Md < Mmax
M max Mn

= 2 ; Mmax = 2 Mn
1000 3 30 3,14 710 =

Mn = 1000 . Pn . 30 / . 710 =

40,3

Mmax = 80 Md < Mmax verifica conditia la demaraj. 2.6 ALEGEREA REDUCTORULUI DE TURATIE

it = v=

Dn 60

nn nt

[ m/s ]
60 2,5 3,14 1040

nt = 3,14 1040 =
710

60 v

=45,93 [rot/min ]

it = 45,93 =15,45 iSTAS =16 Pn = 6,15 [ kW ] ; A = 285 mm

Verificam daca : :

iSTAS it 100 3% iSTAS trebuie recalculat diametrul tobei.


710 16

16 15,45 100 =3,4375 16

ISTAS = nn / it nr =nn / iSTAS = v = . D . nt / 60


D =

=44,3 [ rot/min ] 1,07 [ m ]

60 2,5 3,14 44,3 =

Se alege reductorul cu doua trepte seria 2H1-001.

Dimensiunile principale de gabarit pentru A= 285 mm . A= 285 mm B= 156 mm E= 210 mm A1= 125 mm C= 95 mm F= 250 mm A2= 160 mm D = 25 mm G = 200 mm

H= 180 mm K= 360 mm L = 578 mm Lo= 470 mm N = 60 mm P = 91 mm d 2= 55 mm d3 = 18 mm l2 = 82 mm s = 22 mm Filetul suruburilor de fixare M16


2.7

Ko= 336 mm M = 155 mm d1 = 30 mm l1 = 58 mm Masa(fara ulei) kg 115

ALEGEREA CUPLAJULUI MOTOR- REDUCTOR

Se alege cuplajul elastic cu bolturi. Acest cuplaj permite deplasari axiale pana la 5 mm , radiale pana la 1 mm si unghiulare pana la 1o , amortizeaza socurile si vibratiile torsionale, schimba frecventa oscilatiilor proprii ale arborilor evitand rezonanta . Cuplajul elastic cu bolturi este standardizat, in STAS 5982-79 , executandu-se in doua variante (tip N si tip B) . Cel mai utilizat este cuplajul tip N.

Mnc = Cs . Mnm [N m ] Cs = 1,55 ... 1,75 ; Mnm = Mnm =


1000 Pnec

Cs = 1,55 m =

[Nm] ;

1000 2,88 74,31 =38,75

nn 3,14 710 = =74,31 [rad/s ] 30 30

[Nm]

Mnc = 1,55 . 38,75= 60,06 [ N m ] Dar Mn STAS > Mnc Mn STAS = 112 [N m ] Marimea cuplajului = 3 Dimensiuni constructive : l2 = 24 mm D = 112 mm D2= 62 mm s = 2 mm l3 = 42 mm D1= 85 mm d4 = 6 mm (M6) nr.bucati= 6 1 = 8 mm ;

= 1,5 . d4 = 1,5 . 6 = 9 mm ; Verificarea cuplajului :

Forta cu care se incarca un bolt se calculeaza astfel : Ftb = D n [ N ] 1 Unde : n = numarul de bolturi pe cuplaj ; D1= diametrul pe care sunt amplasate bolturile ; Ftb =
2 60,06 0,1 6

2 M nc

=200,2 [ N ]

Bolturile se verifica la : - presiune de contact , presiune ce apare intre mansoanele de cauciuc si bolt : p = ( l l ) = 9 18 3,14 =1,57 pas = ( 1 ... 3 ) [ MPa ] 3 2 - la incovoiere , in sectiunea de incastrare :
l l 32 Ftb 3 2 + s 32 200,2 11 1 = = 30,78 [ MPa ] 2 = 3,14 9 3 3
F 4
200,2 4

1 ai =( 90 ... 100) [ MPa ]

2.8 ALEGEREA CUPLAJULUI REDUCTOR- ARBORE PRINCIPAL P2 = Pnec . red [ kW ] Pnec = 2,88 [ kW ] red= 2a . 3l . u

a = 0,98 ; l = 0,99 ; u = 0,96 ; red = 0,982 . 0,993 . 0,96 = 0,89 P2 = 2,88 . 0,89 = 2,56 [ kW ] Mt2 = Mt2 =
10 3 P2 t

t =

nt 3,14 45,93 = = 4,8 [ rot/min ] 30 30

Mcuplaj = Cs . Mt2 = 1,55 . 533 = 826,15 [ N m ] Marimea cuplajului = 10 .

1000 2,56 4,8

= 533 [ N m ]

Momentul nominal de tensiune maxim Mn = 80 [ N m ] nmax = 1950 [rot/min] ; D = 160 mm ; L1= 168 mm ; L2= 196 mm ; D1= 130 mm ; d1= 100 mm ; Surub: bucati=3 ns = 3 ; dimensiuni M16x65 d2nominal = 13 mm ; d3 = 75 mm ; l1 = 25 mm ; l2 = 2 mm ; Momentul de girare = 0,15 [ N m ] Fs =
2 M cuplaj D1 n s

2 826,15 0,13 3

= 4236,6 [ N ]

f=

4 Fs

af = 64 ... 96 [ N/mm2 ] f af 2.9 DIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI TOBEI DE ACTIONARE

d2

4 4236,6 = 3,14 13 2

31,93 [ N/mm2 ]

1- arbore de actionare 2- pana paralela 3-inel de etansare 4-capac lagar 5-inel de siguranta 6-rulment radial cu role butoi 7-inel de etansare 8-carcasa lagar intermediar

9- toba 10-stift de siguranta 11-pana paralela 12-inel de etansare 13-carcasa de lagar de capat 14-capac lagar de capat 15-surub metric 16-saiba de siguranta

2.9.1 DIMENSIONAREA ARBORELUI

d2 = 55 mm d3 = d2 + 5 mm =55+5= 60 mm d4 = d3 + (1...5)mm = 60+5 = 65 mm d45= d4 + (3...5)mm = 65+3= 68 mm d5 = d45+ (2...3)mm = 68+2= 70 mm d6 = d5 (3...4)mm = 70 -3= 67 mm l2 = 105 mm l5 = lb+10 = 140+10 = 150 mm lb = (1,6...2)mm . d5 = 2 . 70 = 140 mm 2.9.2 DIMENSIONAREA TOBEI

Dt = 1040 mm Lt = 950 mm = 6...10 mm = 7 mm lb = 140 mm c = (0,25...0,3) lb c = 0,25 . 140 = 35 mm x = 10...15 mm ; x = 10 mm db = (1,2...1,5 ) d5 = 1,2 . 70 = 84 mm do = (30...40) mm ; do = 35 mm

2.9.3 DIMENSIONAREA PENELOR

d5 = 70 mm b = 20 mm h = 12 mm t1 = 7,5 mm t2 = 4,9 mm . Pu = Fp v [ kW ] Pu = 1072 . 2,5 = 2680 [ kW ] nt = i = STAS


nn
710 16

= 44,37 [ rot/min ]

30 10 3 P u 30 1000 2680 Mt = = 3,14 44,37 = 577081,26 [ N m ] nt

Forta care actioneaza in asamblarea cu pana paralela , se calculeaza cu relatia :


2Mt 4 [N ] F2 = d 2 1 +

Unde : Mt = momentul de torsiune la arbore pe care se afla pana [ N mm ] d2 = diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblarii = 0,15 coeficientul de frecare dintre pana si butucul rotii F2 =
2 577081,26 4 = 551 + 0,15 3,14

17626,85 [ N ]

d2 = 55 mm b = 16 mm h = 10 mm t1 = 6 mm t2 = 4,3 mm
2 l1 h p [ mm ] a Unde : h = inaltimea penei Pa = presiunea admisibila de contact , pentru sarcini pulsatorii

2 F

2.9.4 ALEGEREA RULMENTILOR

Capacitatea dinamica a rulmentului : C = R3 L [ N ] Durabilitatea : L=


60 nt Lh 60 45,93 15000 = = 41,33 mil.rot 6 10 6 10

Lh = 15000 ore Sarcina dinamica echivalenta : R=


Si + Sd 2

2280 + 1219 = 2

1749,5

C = 1749,5 3 41,33 = 5983,29 Se alege rulmentul 2313 - alezaj cilindric D = 140 mm ; B = 48 mm ; Co = 3900 [ daN ] ; 2.9.5 DIMENSIONAREA CAPETELOR ARBORELUI

x = b2canal + 6 mm d3 = 60 mm b2 = 7 mm d45 = 68 mm b2 = 7 mm x(d3) = b2 + 6 = 7+6 = 13 mm x(d45) = b2 + 6 = 13 mm x1 = m1 + n + 3 mm ; dar d4 = 65 mm Conform STAS 5848/2-73 m1 = 2,65 mm n = 4,5 mm x1 = 2,65 + 4,5 + 3 =10,15 mm x2 = 3 mm Dc = d45 + 1 = 68+1=69 mm Dc1 = d3 + 1 = 60+1=61 mm M16 a =30 mm ; b = 26 mm ; do = 18 mm ; Do = 40 mm ; H=
D rulment +(30...40)mm 2

M12 do = 14 mm ; a = 25 mm ; b =22 mm ; Do = 30 mm R=
D rulment 2

140 +40 2

= 110 mm

+5 mm= 75 mm

DIMENSIONAREA LAGARULUI DIN CAPAT

D2 = diametrul exterior al rulmentului Br = latimea rulmentului m = latime umar la capac b2 = latimea canalului pentru inel de pasla D45 d45 +1 = 68+1=69 mm D4 = d4inel pasla = 81 mm D3 = D4 + 10 =91 mm R=
D2 2

+ 2 mm

D2 = D1 +(2,5...3) . ds D1 = Dr + 2,5 ds ; ds = 10 mm D1 = 140+25=165 mm D2 = 165+25=190 mm R = 97 mm M16 a = 30 mm ; b = 26 mm ; do = 18 mm ; Do = 40 mm ; g1 = 20 mm H=


D2 2

+15 = 95+15 = 110 mm

e = 1,2 . ds = 1,2 . 10 = 12 mm m=e=12 mm dos = 12 mm 2.10 DIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI TOBEI DE INTINDERE

2.11 DIMENSIONAREA GLISIERELOR

Glisierele standardizate ( STAS 1399 74 ) se executa cu doua gauri de fixare , pentru lungimea utila l1 cuprinsa intre 265... 500 mm . Forma glisierelor este reprezentata in figura de mai jos :

Glisiera 500 STAS 1399-74 Dimensiuni : l1 = 500 mm ; l2 = 610 mm ; l3 = 670 mm ; d = 19 mm ; f = 14 mm ; h1 = 60 mm ; h2 = 30 mm ; 3. Instructiuni de montaj , exploatare, norme de tehnica a securitatii muncii 3.1 Montarea instalatiilor de trasport

Montarea instalatiilor de transport este o operatie dificila care trebuie facuta cu toata atentia , deoarece de corecta montare depinde in mare masura functionarea normala a acestora . Montarea se executa cu mijloace adecvate si cu personal calificat , respectandu-se instructiunile din cartea tehnica a acestora. Una din primele etape ale vietii unei instalatii este punerea in functiune. Prin punere in functiune a unei instalatii ,se intelege, punerea in functiune de catre utilizator a acestora , in conditii normale de lucru. Pentru a se trece la aceasta operatie trebuie efectuate niste faze pregatitoare. a) Controlul corectitudinii montajului b) Proba de fuctionare in gol c) Probe in sarcina

3.2

Exploatarea

O exploatare rationala a instalatiilor de transport necesita ungerea repetata a elementelor si mecanismelor care servesc la transmiterea si transformarea miscarii . Uzura fizica pesupune modificarea formei , dimensiunilor sau proprietatilor organelor de masini , datorita frecarii sau actiunii factorilor externi, cum ar fi : umiditatea , temperatura inalta , acizi . Uzura morala presupune reducerea valorii unei masini sau instalatii datorita construirii unor modele mai perfectionate, cu un pret de cost mai redus. 3.3 Norme de tehnica securitatii muncii

Pentru asigurarea securitatii muncii la instalatiile de transport este necesar a fi luate urmatoarele masuri : - executarea unor placarde sa anunte capacitatea de transport a masinii - construirea unor aparatori peste curelele de transmisie,lanturi . - folosirea dispozitivelor de protectie indicviduala - verificarea circuitelor electrice cel putin o data pe an - interzicerea manipularii materialelor inflamabile in apropierea intrerupatoarelor electrice pntru evitarea incendiilor - se vor afisa instructiunile de licru si normele de tehnica si securitate a muncii specifice utilajului - este necesara respectarea programului de controale periodice si de revizie de catre personalul de specialitate - se interzice accesul sau intrenirea cu scop de reparatie a instalatiilor de transport in timpul functionarii acestora - capetele de intoarcere cat si cele de actionare vor fi prevazute cu carcase - este interzisa depunerea sau ridicarea de materiale manual - este strict interzis fumatul si accesul cu foc in zona transportoarelor - este necesar sa se faca instructajul de protectia muncii la intreg personalul ce lucreaza cu instalatiile de transport si sa se urmareasca pe teren,modul de insusire si aplicare a instructiunilor de tehnica securitatii muncii .