3.

INSTALAȚII SCREPER

3.1. Consideraţii generale

Screperul este o maşină de terasamente folosită pentru transportul pământului la
distanţe mari (fig. 3.1).
Screperele sapă pământul sub formă de brazde succesive, umplerea cupei are loc pe
distanţe de aproximativ 8 ...35 m, iar descărcarea pe distanţe de circa 15...40 m.
Screperele lucrează obişnuit în pământuri de categoria I ... III, fiind folosite la: lucrări
de descopertă, săparea de trasee, nivelarea de suprafeţe mari, construcţia de baraje de pământ,
construcţii de şosele etc.
Avantajele principale ale screperelor sunt:
 organizarea simplă a lucrului, manevrabilitate mare;
 productivitate ridicată a muncii;
 reparare;
 deservire simplă.
Dezavantaje:
 screperele nu pot lucra în roci stâncoase, în roci moi cu incluziuni tari şi în
locuri mlăştinoase;
 productivitatea lor scade repede în cazul lucrului la înclinări mai mari de (0,13
- 0,17) rad, iar în roci lipicioase se îngreuiază descărcarea.
După caracterul legăturii cu sistemul de tracţiune screperele pot fi:
 remorcate;
 suspendate;
 autotractate.
Echipamentul de forţă (acţionare al screperelor) poate fi diesel sau diesel - electric.
Partea de deplasare a sistemului de tracţiune a screperelor (tractorul) poate fi cu şenile
şi cu roţi. în primul caz se asigură o viteză de deplasare până la 12 km/h, iar în al doilea până
la 40 km/h. Distanţa limită de transport a celor mai puternice screpere cu roţi atinge 5 km.
Distanţa raţională de transport la screperele cu şenile este aproximativ de 2 -3 ori mai mică.
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

După modul de descărcare se deosebesc screpere:

 cu descărcare liberă;
 semiforţată;
 forţată.
În cazul descărcări liber, cupa se înclină sub un unghi de circa 1,04 rad faţă de
orizontală şi roca alunecă din ea. Aceste screpere prezintă avantajul că sunt cele mai simple
din punct de vedere constructiv, sunt sigure în timp ce lucrează, dar și dezavantajul că
lucrează greu în roci lipicioase.

Fig. 3.1 Screper

Descărcarea semiforțată constă în faptul că se înclină numai fundul cu peretele din

spate al cupei. În acest caz o parte a rocii din cupă este împinsă forţat, iar cealaltă parte
alunecă sub acţiunea greutăţii proprii.
Descărcarea forţată are loc cu cupa nemişcată, peretele din spate al cupei sub acţiunea
cablurilor se deplasează în faţă împingând roca.
După direcţia de descărcare se deosebesc screpere:
 cu descărcare în faţă;
 cu descărcare în spate;
 cu descărcare în ambele părţi.
Screperele pot fi cu comandă cu cabluri şi hidraulică.

81
Instalații screper

Comanda cu cabluri se aplică la screpere de orice capacitate, iar cea hidraulică - la cele
mici şi medii, cu capacitate până la 6 -10 m3.
Screperele se construiesc cu cupe până la 35 m3.
Puterea motoarelor ajunge până la 368 kW.
În ultimii ani s-au realizat şi screpere cu acţionare diesel-hidraulic a roţilor motoare.
Motoarele hidraulice se amplasează în roţi şi se unesc cu cabluri flexibile de presiune
înaltă cu pompa.
Caracteristicile tehnice principale ale unor screpere se dau în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1
Screpere autotractate Screpere remorcate
INDICATORI D-468 D-357 G D-374 D-511
Maşină de bază BELAZ- BELAZ- T-100 GP DET-250
533 523B
Puterea tractorului, [kW] 80,9 150,8 73,6 30
Capacitatea cupei, [m3];
- geometrică 4,5 10,0 6,0 15,0
- cu „căciulă" 5,5 13,0 10,0 17,0
Modul de descărcare FORŢAT
Lăţimea de lucru a cupei, [mm] 2 600 2 720 2 672 2 900
Adâncimea de tăiere, [mm] 360 300 320 350
Grosimea maximă a stratului descărcat, 250 400 300 550
[mm]
Dimensiuni de gabarit, [mm]:
- lungime 2 730 10 250 8 400 11 300
- lăţime 3 056 3 230 3 035 3 390
- înălţime 2 500 2 925 3 090 3 070
Baza, mm 5 620 6 150 5 050 7 345
Anvelope:
- dimensiune, ţoli 18-24 21-25 12-20 21-28
- presiune, [N/m2 *10] 25 - 550-60 35
Comanda hidraulică cu cablu hidraulică
Greutate, [N]:
- screper 71 750 86 000 66 000 162 800
- screper cu sistem 126 750 170 000 180 000 412 800
de tracţiune

82
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

3.2 Construcţia screperelor

Screperul pe roţi constă din rama 1 (fig. 3.2), utilajul de deplasare 2, construcţia de
remorcare 3, cupa 4, obloanele cupei 5, şi mecanismele de conducere 6. Organul de lucru al
screperului pe roţi este cupa 4, care la începutul umplerii se lasă în jos până la afundarea
necesară în sol, iar oblonul din faţă 5 în acest caz se ridică. Pe măsură ce screperul pe roți se
deplasează înainte cupa acestuia se umple cu material.

Fig.3.2 Screper pe roţi

După umplerea completă, (fig.3.3 a) cupa se pune în poziţie de transport. În acest caz
cupa 4 (fig. 3.3 b) se ridică puţin şi se închide cu oblonul 5, asigurând distanţa minimă liberă
între fundul cupei şi sol. Spre locul de descărcare screperul se deplasează în poziţie de
transport.
Cu ajutorul sistemului de conducere 6 (fig. 3.3 c) cupa se roteşte pentru descărcare şi
oblonul din faţă se ridică. În consecinţă materialul din cupă se descarcă şi pe măsura
deplasării înainte a screperului se nivelează (cu cuţitul cupei) un strat de o anumită înălţime.
După aceea cupa se ridică şi screperul se deplasează din nou pentru încărcare.
În acest fel, ciclul de lucru al screperului constă din săparea rocii cu umplerea în
acelaşi timp a cupei, transportarea rocii încărcate la distanţa dată, descărcarea cupei cu
nivelarea în acelaşi timp a rocii şi curse în gol - reîntoarcerea screperului la locul de încărcare.

83
Instalații screper

Încărcarea screperului în roci nisipoase este posibilă în procent de 60 -70% din

capacitatea cupei.
În roci umede lucrul screperului este slab productiv. Productivitatea screperului
depinde, în foarte mare măsură, de schema de lucru care se alege din condiţia unui cât mai
redus număr de curse, virări şi ridicări ale cupei.

Fig.3.3 Procesul de lucru al screperului pe roţi.

84
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

3.3. Calculul puterii de tractare a screperului

Puterea tractorului se determină cu ajutorul forţelor de tracţiune necesare pentru
încărcarea şi transportul screperului cât şi cu ajutorul vitezelor necesare executării acestor
operaţii.
P 
N  2,7 , W  ; (3.1)

unde:
P – este forţa de tracţiune la cârligul tractorului, daN;
 – viteza de deplasare, km/h;
 – 0,65 - 0,08 randamentul tractorului.
Puterea necesară pentru încărcarea screperului este mai mare decât puterea necesară
transportului.
De aceea umplerea screperelor de mare capacitate trebuie să se facă cu ajutorul
împingătoarelor.
Forţa necesară pentru umplerea cupei screperului depinde de categoria şi umiditatea
rocilor şi se calculează după formula:
P  1  2  3  4  5 , [daN]; (3.2)
în care:
 1 – este rezistenţa de rostogolire a screperului umplut cu rocă,
1   Gk  Gr   f r r ,
unde:
Gk – este greutatea screperului, daN;

Gr – greutatea rocii daN;

f rr – coeficient de rezistenţă la rostogolire, f rr  0,04  0,2 ;
2 – rezistenţa la tăiere a rocii,
2  K  C  h ,
unde:
K – este rezistenţa la tăiere a rocii, daN/m2;
C – lăţimea de tăiere, m;
h – adâncimea de tăiere, m;
 3 – rezistenţa de rostogolire a materialului în cupă,
3  y  C  H 2     ,

85
Instalații screper

unde:
y – este coeficientul înălţimii prismei de rostogolire a rocii y =0,5 - 0,7;
H – înălţimea de umplere a cupei, m;
 – greutatea specifică a rocii, daN/m3;
 – coeficientul de frecare interioară,   0,3  0,7 ;
4 , 5 – rezistenţele ce apar în timpul încărcării cupei.

4  h  C  H   , 5  x  C  H 2   ,
unde:
x – este coeficient care depinde de proprietăţile rocilor, pentru nisipuri x = 0,46 ,
pentru argilă nisipoasă x = 0,37 - 0,44 , pentru argile x = 0,24 - 0,31 .
Coeficienţii rezistenţei la tăiere sunt redaţi în tabelul 3.2.

Tabelul 3.2
Rezistenţa specifică la
Tipul rocii Categoria
tăiere [daN/m2].
Sol nisipos lutos, argilă nisipoasă uşoară (umedă) I 3 000- 5 000
Argilă nisipoasă, argilă uşoară umedă şi înfoiată II 5 000-10 000
Argilă medie sau grea, înfoiată,argilă nisipoasă presată III 10 000-18 000
Argilă grea IV 20 000-30 000

3.4 Productivitatea screperelor cu roţi

Productivitatea tehnică:

Pt  60
Ku  E
Tc K i

, m3 / h ; (3.3)

unde:
K u – este coeficientul de umplere a screperului;

E – capacitatea cupei screperului, m3;

K i – coeficientul de înfoiere;

Tc – durata ciclului de lucru a screperului.

Tc  T1  T2  T3  T4 ,
unde:
T1 – este durata de încărcare a cupei, min;

86
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

T2 – durata de vehiculare plin, min;

T3 – durata de descărcare a screperului, min;

T4 – durata de vehiculare gol, min.

Productivitatea de exploatare:

Pe  K f  Q f  60 K f
Ku  E
Tc  K i
 
, m3 / h ; (3.4)

unde:
Kf – este coeficientul de folosire a timpului.
În practică se foloseşte următoarea formulă:

Qe  K
E
L
 
, m3 / h ; (3.5)

în care:
L – este distanţa medie de transport a rocii, km;
K – coeficient;
K  2 K f  C1  C 2  C 3  C 4 ;

unde:
K f – este coeficientul de folosire în timp a screperului şi are valoarea de 0,85 pentru

lucrul în două schimburi şi 0,70 pentru lucrul în trei schimburi;

C1  1;
C2 – coeficientul care depinde de categoria rocilor în care se lucrează;
C 3 – coeficientul care ia în consideraţie caracterul drumului de vehiculare a

screperului, C3  0,6  0,02C ;

C4 – coeficientul ce ia în consideraţie modul de încărcare a cupei:

C4  1 la încărcare pe pante cu înclinare mai mică de 10% pentru roci de categoria II,
III, IV şi la urcare (0 la 5%) pentru roci de categoria I.
C4  0,9 la lucru în front orizontal în roci de categoria II - IV.
Valorile coeficientului C2 , a numărului de lovituri C a compactizorului şi
productivitatea screperului la 1 m3 de capacitate a cupei depind de categoria rocilor în care se
lucrează.

87
Instalații screper

Distribuţia orientativă a timpului pe operaţii în ciclul total al screperului este redat în

tabelul 3.3.

Tabelul 3.3
INDICATORII Screper cu cupa Două screpere cuplate de 9,45 m3
de 9,15 m3
timp, [min] [%] timp, [min] [%]
Încărcarea 1,18 18,0 2,03 21,3
Descărcarea 0,46 6,5 0,95 9,5
Transport la 310 m 2,39 34 3,13 32,5
Returul (gol) 2,99 42,5 3,55 36,7
TOTAL: 7,02 100 9,66 100

88