20.

Malaxoare pentru beton şi mortar

20.1. Procesul malaxării. Clasificarea malaxoarelor pentru beton şi mortar

Principala condiţie care se impune unei maşini pentru prepararea betoanelor şi

mortarelor este aceea de a asigura realizarea unui amestec cât mai omogen, adică
amestecarea intimă a agregatelor(piatră spartă sau pietriş, nisip), a cimentului şi apei,
precum şi, eventual, a adaosurilor:
- pentru betoane de ciment, a nisipului, liantului şi apei;
- pentru mortare, a agregatelor, liantului organic şi prafului mineral;
- pentru betoane asfaltice.
Forma granulelor şi mărimea acestora, gradul de umiditate şi consistenţa,
compoziţia granulometrică, greutatea volumică a diferitelor componente, capacitatea de
absorţie a apei, gradul de răcire joacă un rol însemnat în operaţia de malaxare ce trebuie
realizată.
Forma rotundă a granulelor asigură o rostogolire mai uşoară a acestora, în timp ce
forma colţuroasă, datorită unor frecări mai mari, determină segregarea materialului.
Granulele mai mari se separă repede în mişcarea de rostogolire din cauza greutăţii
lor diferite, iar particulele mici şi cele fine tind să se aglomereze prin aderenţă.
Dezvoltarea de căldură în procesul de malaxare poate produce modificări ale
materialelor componente, iar reacţiile chimice pot influenţa structura produsului malaxat.
Materialele grele şi dense necesită mai multă energie la amestecare decât cele
uşoare şi poroase.
În concluzie, în procesul de malaxare se impun următoarele cerinţe:
- repartizarea uniformă a granulaţiilor între ele;
- repartizarea uniformă a lianţilor şi a apei;
- repartizarea ireproşabilă din punct de vedere cantitativ a celor mai mici adaosuri;
- intrarea în acţiune totală a celor mai fine particole de liant;
- evitarea sfărâmării agregatelor, pentru a nu modifica compoziţia granulometrică iniţială;
- evitarea formării de cuiburi şi cocoloaşe.
Este necesar a se arăta că asupra calităţii betonului preparat influenţează şi sistemul
de alimentare cu apă a tobei(cuvei), precum şi momentul efectuării şi durata acestei
alimentări. Astfel, introducerea prealabilă a apei îmbunătăţeşte calitatea betonului preparat.
Maşinile utilizate la prepararea betoanelor şi mortarelor poartă denumirea de
malaxoare. Acestea pot fi clasificate după:
- continuitatea procesului de amestecare;
- sistemul(metoda) de malaxare.
După continuitatea procesului de amestecare, malaxoarele pot fi:
- cu amestecare periodică;
- cu amestecare continuă.
Malaxoarele cu amestecare periodică se caracterizează prin aceea că prepararea
amestecului(betonului sau mortarului) se face ciclic, prin introducerea periodică în tobă a
unor anumite cantităţi de materiale componente(dozate conform reţetei), malaxarea
acestora şi descărcarea amestecului gata preparat, după care ciclul se repetă.
Malaxoarele cu amestecare periodică permit schimbarea reţetei de la o şarjă la alta
în funcţie de necesităţile beneficiarilor.
 Specificul malaxoarelor cu acţiune(amestecare) continuă constă în aceea că
introducerea materialelor componente, amestecarea lor şi descărcarea betonului sau
mortarului preparat se face continuu pe toată durata funcţionării maşinii.
Aceste malaxoare asigură productivităţi mai mari decât cele cu amestecare
periodică, dar dozarea cu precizie a materialelor componente şi reglarea timpului de
malaxare sunt mai dificil de realizat şi din această cauză ele nu mai sunt eficiente în cazul
când este necesară schimbarea frecventă a reţetei de amestec.
După sistemul(metoda) de amestecare a componenţilor, malaxoarele se împart în
următoarele grupe principale:
- cu amestecare prin cădere liberă;
- cu amestecare forţată;
- cu amestecare combinată:
- amestecare prin cădere liberă şi amestecare forţată;
- amestecare prin cădere liberă şi vibrare;
- amestecare forţată şi vibrare.
Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă sunt alcătuite dintr-o tobă rotativă, pe
pereţii interiori ai căreia sunt fixate mai multe palete. În timpul rotirii tobei, materialele din
interior sunt ridicate de palete la o anumită înălţime, după care, alunecând de pe paletă, cad
din nou la partea inferioară.
Asemenea malaxoare sunt destinate preparării betoanelor plastice.
Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-o cuvă, în interiorul căreia se
rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali cu palete. Prin rotirea arborilor şi, în unele
cazuri, şi a cuvei, paletele realizează o amestecare bună a materialelor componente.
Aceste malaxoare sunt destinate în principal preparării betoanelor vârtoase, cu
agregate mărunte, mortarelor şi betoanelor asfaltice, care necesită o bună omogenizare şi
nu dau şocuri mari în timpul funcţionării.
Malaxoarele cu amestecare combinată folosesc în acelaşi timp diferite metode de
amestecare: amestecare prin cădere liberă şi amestecare forţată ; amestecare prin cădere
liberă şi vibrare; amestecare forţată şi vibrare. Acestea asigură calităţi superioare de
amestecuri, dar sunt mai complicate din punct de vedere constructiv.
La malaxoarele care utilizează şi vibrarea în procesul amestecării componentelor,
procesul de hidratare a cimentului se intensifică, creşte omogeneitatea betonului preparat,
rezistenţele la rupere a betoanelor cresc mult mai rapid în primele trei zile de la turnare.
Clasificarea generală a malaxoarelor pentru beton şi mortar este dată în fig.20.1.
Din analiza comparativă a diferitelor sisteme de malaxare rezultă următoarele:
Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă(betonierele) au puteri specifice(P/V)
şi mase specifice(M/V) mai mici decât ale celor cu amestecare forţată.
Aceasta se explică prin faptul că rezistenţele la malaxare în asemenea maşini sunt
mai mici, iar construcţia lor este mai simplă. Aşa cum am mai arătat însă asemenea
malaxoare asigură calităţi corespunzătoare ale amestecurilor numai pentru betoane plastice.
În acelaşi timp trebuie menţionat că uzura organelor de malaxare este mult mai
redusă decât la malaxoarele cu amestecare forţată, ceea ce face ca ele să fie folosite eficient
la betoane cu agregate mari(pentru baraje de hidrocentrale).
La malaxoarele cu amestecare forţată rezistenţele la amestecare sunt mai mari, iar
construcţia lor este mai complicată decât a celor cu amestecare prin cădere liberă. Din
aceste cauze puterile specifice şi masele specifice ale lor sunt mai mari.
 Fig.20.1. Schema de clasificare a malaxoarelor pentru
prepararea betoanelor şi mortarelor.
De asemenea uzura paletelor este mult mai mare decât la primele. Marele avantaj al
amestecării forţate este acela că asigură prepararea unor betoane(de ciment) vârtoase, a
unor betoane asfaltice şi mortare de calitate bună şi chiar foarte bună.
Malaxoarele vibratoare au indicii M/V şi P/V cei mai dezavantajoşi.
Utilizarea acestor malaxoare este raţională numai în cazurile în care este necesară o
decofrare rapidă a elementelor din beton sau beton armat, deci în situaţiile când prin
eliminarea sau reducerea perioadei de tratare termică a betonului se asigură acoperirea unor
cheltuieli de investiţii şi de exploatare.

20.2. Malaxoare cu amestecare prin cădere liberă(betoniere)

Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă se folosesc în principal la prepararea

betoanelor plastice de ciment şi din această cauză se întîlnesc sub denumirea de betoniere.
Aşa cum se vede şi din fig.20.1, ele pot fi cu acţiune periodică sau cu acţiune
continuă, în continuare se vor prezenta numai malaxoarele cu acţiune periodică, care sunt
cele mai utilizate în prezent.

20.2.1. Construcţia şi funcţionarea malaxoarelor

cu amestecare prin cădere liberă

După construcţia tobei de amestec şi după poziţia axei longitudinale a acesteia se

deosebesc următoarele tipuri:
- basculante în formă de pară(fg. 20.2,a);
- basculante dublutronconice(fig. 20.2,b);
- reversibile cu ax fix orizontal, dublutronconice(fig. 20.2, c);
- reversibile cu ax fix orizontal, triplu tronconice(fig. 20.2,d);
- reversibile cu ax fix înclinat (autobetoniere, fig. 20.2,e).
Malaxoarele basculante în formă de pară se construiesc în prezent pentru capacităţi
q de încărcare a cupei până la 1500l. La acestea, toba de amestec 1 poate fi sprijinită liber
pe un pivot 2(fig.20.3,a), fixat de o traversă basculantă 3 şi acţionată printr-un pinion conic
6 şi o coroană dinţată conică 7(fixată pe tobă). La modelele mici, q<1001, se elimină
traversa, iar toba poate fi montată direct pe arborele de ieşire 8(fig.20.3, b) al unui reductor
9 montat în consolă, care basculează împreună cu toba în momentul descărcării.
La modelele mari(q = 500...15001), toba se sprijină direct pe arborele de ieşire al
unui reductor, montat împreună cu motorul electric de acţionare(fig.20.3,c).
În acest caz, pentru echilibrare, toba se montează de o parte a traversei, iar
motoreductorul de cealaltă parte. La toate variantele, în timpul malaxării axa longitudinală
a tobei face cu orizontala un unghi   20 o .

Fig.20.2. Diferite scheme constructive de tobe ale malaxoarelor

cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă.

Fig.20.3. Scheme cinematice de

acţionare a malaxoarelor
în formă de pară:
1 - toba de amestec; 2 - pivot;
3 - traversă basculantă; 4 - motor;
5 - transmisie;
6,7 - roţi dinţate conice;
8 - arbore; 9 - reductor;
10 - volan(manetă) de basculare;
11 - cilindru hidraulic;
12 - pompă;
13 - distribuitor.

Fig.20.4. Vedere de ansamblu a unor malaxoare în formă de pară:

a - malaxorul BT-250, produs în România, purtat la spatele unui
tractor pe roţi cu pneuri; b - malaxorul RBH-250, produs în
România, deplasabil prin remorcare;
c - malaxorul stabil SB-153, produs în Rusia
 În fig.20.4 se prezintă două variante de malaxoare în formă de pară produse în
România(fig.20.4, a, b) şi Rusia(fig.20.4, c).
Malaxoarele dublutronconice basculante(fig. 20.5) se execută de regulă pentru
capacităţi de încărcare q>10001.
Există şi unele modele mai mici (q = 5001). Caracteristic acestor malaxoare este
faptul că sprijinirea tobei 1 pe traversa 2 se face prin intermediul a două role de sprijin 3 şi
a trei perechi de role de ghidare 4. Rotirea tobei se face cu ajutorul unei coroane dinţate
cilindrice 5, montată pe porţiunea centrală cilindrică a tobei, de la un motor electric 6, prin
intermediul unui reductor 8, montate ambele pe traversa basculantă de susţinere 2.
Un cilindru acţionat hidraulic sau pneumatic 9, fixat pe cadrul suport 7, realizează
bascularea ansamblului traversă-tobă, pentru descărcarea betonului din tobă, sau pentru
readucerea tobei în poziţia de amestecare.

Fig.20.5. Ansamblul general al unui malaxor

dublutronconic basculant.
În timpul malaxării axa longitudinală a tobei este fie orizontală, fie înclinată spre
înapoi cu un unghi  = 5°...15°, faţă de orizontală.
Malaxoarele reversibile cu ax fix orizontal(fig.20.2, c, d) sunt utilizate de obicei
pentru capacităţi de încărcare a tobei între 250 şi 10001. Ele sunt prevăzute în interior cu
două tipuri de palete: unele plane - în zona tronconică de alimentare şi în zona de mijloc,
iar altele(două sau trei) elicoidale în porţiunea tronconică de descărcare.
În perioada de amestecare, toba se roteşte într-un sens, descărcarea betonului
preparat făcându-se prin inversarea sensului de rotire. Acţionarea tobei se realizează în
prezent(fig.20.6,) fără coroană dinţată, prin fricţiune, direct de către cele patru role de
sprijin 3. În acest mod, se reduce substanţial greutatea maşinii.

Fig.20.6. Schemă de acţionare

a unui malaxor reversibil
cu ax fix orizontal:
1 - motor electric;
2 - reductor;
3 - role de sprijin şi pentru
rotirea tobei;
4 - transmisie cu lanţ;
5 - toba de amestec.
 Malaxoarele reversibile cu ax înclinat(fig.20.2, e) sunt montate pe un şasiu auto
(autobetoniere) şi sunt destinate atât preparării betonului, cât şi transportului betonului gata
preparat într-o centrală de beton. Toba acestor malaxoare are formă de pară şi are axa
longitudinală fixă, înclinată cu un unghi  <20° faţă de axa orizontală.
În interiorul tobei sunt fixate palete elicoidale, care, prin rotirea tobei într-un sens,
asigură prepararea betonului sau menţine omogenitatea amestecului gata preparat, iar, prin
rotirea în sens invers, descarcă betonul la obiect.
Toba de amestec se sprijină la partea dinspre cabina maşinii pe un pivot, iar la
cealaltă extremitate pe două role, montate simetric la unghiuri de 30° faţă de axa verticală a
tobei. Acţionarea(rotirea tobei) se poate face direct de la motorul autocamionului, fie
printr-o transmisie mecanică, fie printr-un sistem hidraulico-mecanic
În acest caz, puterea motorului autocamionului asigură, atât deplasarea maşinii, cât
şi rotirea cu turaţie minimă a betonierei în timpul transportului pentru menţinerea
omogenităţii betonului preparat centralizat.
Numeroase autobetoniere sunt prevăzute cu un al doilea motor termic, montat în
spatele cabinei, destinat numai rotirii tobei. Acestea costă mai mult, dar permit prepararea
betonului chiar în timpul transportului cu câteva minute înainte ca maşina să ajungă la
obiect.

20.2.2. Determinarea productivităţii malaxoarelor cu acţiuee periodică

Productivitatea de exploatare Pe a unui malaxor cu acţiune periodică depinde de

capacitatea tobei q, de numărul de cicluri n c de funcţionare a acesteia într-o oră şi de
coeficientul de utilizare în timp k t a maşinii.

Rezultă Pe 
qK r
1000
nc k t 
qK r 3600
1000 T
 kt ,  
m3 / h ,
unde: q se dă în litri, iar T - durata ciclului de funcţionare pentru prepararea unei şarje de
amestec, în secunde.
Dar: T  ti  t m  t d ,
unde: t i - timpul necesar încărcării tobei de amestec cu materialele com-
ponente( t i =10...25s); t m - durata malaxării( t m =60...90s), dar poate ajunge funcţie de
consistenţa amestecului chiar la 150s; la malaxoarele cu amestecare forţată, de regulă,
t m <60s; t d - timpul de descărcare al tobei, care, la malaxoarele reversibile, este de 20...25s,
iar la cele basculante, este de 10...15s.