Beton armat si precomprimat

Curs 1
1.STAS 10107/0-90 : Constructii civile si industriale ; Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat. 2.SR EN 1992-1-1-2004 : Partea 1-1 Reguli generale si reguli pt cladiri 3.SR EN 1992-1-1-2005-AC-2008 : Partea 1-1 Reguli generale si reguli pt cladiri 4.SR EN _1992-1-1-2004-NB-2008 : Partea 1-1 Reguli generale si reguli pt cladiri 5.SR EN_1997_6_2002 : Incercarile pt determinarea caracteristicilor mecanice si fizicice ale agregatelor.Partea 6 :Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbtie a apei. 6.SR EN_1097_6_A1_2006 : Incercari pt determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 6 : Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbtie a apei. 7.SR EN_1097_6_AC_2003 : Incercarile pt determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 6 : Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbtie a apei.

1.SR EN_12390_1_2005 : Incercare pe beton intarit. Partea I :Forma,dimensiune si alte conditii pt epruvete si tipare. 2.SR EN-12390_1_AC_2006 : : Incercare pe beton intarit. Partea I :Forma,dimensiune si alte conditii pt epruvete si tipare. 3.SR EN_12390_2_2009 : Incercare pe beton intarit.Partea 2 : Pregatirea si pastrarea epruvetelor pt incercari la rezistenta. 4.SR EN_12390_3_2009 : Incercare pe beton intarit.Partea 3 :Rezistenta la compresiune a epruvetelor. 5.SR EN_12390_4_2005 : Incercare pe beton intarit.Partea 4 :Rezistenta la compresiune.Caracteristicile masinilor de incercare. 6.SR EN_12390_5_2009 : Incercare pe beton intarit.Partea 5 : Rezistenta la incovoiere a epruvetelor. 7.SR EN_12390_6_2005 : Incercare pe beton intarit.Partea 6 :Rezistenta la intindere prin despicarea epruvetelor. 8.SR EN_12390_6_AC_2006 : Incercare pe beton intarit.Partea 6 :Rezistenta la intindere prin despicarea epruvetelor. 9.SR EN_12390_7_2009 : (NU AM SCRIS)

1.SR EN_12390_8_2009 : Incercare pe beton intarit.Partea 8 :Adancimea de patrundere a apei sub presiune. 2.SR EN_12390_1_2004 : Partea 1 :Reguli generale,actiuni seismice si reguli pt cladiri. 3.SR EN 1998-1-2204-NA-2008 : : Partea 1 :Reguli generale,actiuni seismice si reguli pt cladiri 4.Cadar , I. , Clipii , T. ,Tudor ,A. :Beton armat.Editura Orizonturi Universitare,Timisoara ,1999 si 2004. 5.Kiss Z. ,Onet T : Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1 ,Editura Abel ,Cluj Napoca 2008. 6.Postelnicu T. ,Munteanu M. : Beton armat-partea 2 (Calculul elementelor de beton armat) ,Editura MatrixRom Bucuresti 2006. 7.Agent , R. , Dumitrescu , D. ,Postelnicu , T. : Indrumator pt calculul elementelor structurilor de beton armat, Editura Tehnica 1992.

1.Dumitrescu , D. , Agent R. ,Nicula , I. , Gaina ,N. Popaescu , A. ,Weissenberg ,M. ,Lissai,F. , Sandulescu, G. ,Stanescu , A. :Indrumator pt proiectarea si calculul constructiilor din beton ,beton armat si beton precomprimat.Editura tehnice ,1978. 2.Dumitrescu , D. ,Popaescu. A :Beton precomprimat, Editura Academiei Romane ,1987. 3.Avram C. ,Mirsu O. ,Filimon I. ,Partea 1 : Concrete strength and Strains ,Elsevier Scientific Publishing Company 1981. 4.Nilson A.H ,Darwin D. ,Dolan C.H : Design of concrete struc. Thirteenth Edition ,McGraw-Hill 2004.

5.Georgescu ,D.P : Indrumator de proiectare a durabilitatii betonului.Clase de durabilitate.Tipografia Everest ,Bucuresti 2001. 6.Ilinoire, O.G :Evalurea conformitatii betonului ,Editura Cartea Universitara,Bucuresti 2006. 7.Ilinoire , O.G :Controlul calitatii betoanelor, Editura Cartea Universitara,Bucuresti 2004.

Structura betonului
Betonul poarte fi considerat un material bifazic ,compus din agregatele inglobate in mediul liant al pietrei de ciment (matricea sistemului). Agregatele provin din roci natural (de cariera sau balastiera ) sau artificiala (granulit ,zgura expandata) caracterizate prin granulozitate. Datorita punerii in masa betonului,agregatele au o influenta mare asupra proprietatilor acestuia,determinand densitatea aparenta. In structurile de rezistenta se utilizeaza frecvent beton cu masa volumica normala cu densitatea cuprinsa intre 2300-2500 kg/mc ,realizat cu agregate natural grele si se mai foloseste beton cu agregate usoare natural sau artificiale, cu densitate aparenta cuprinsa intre 1500-2000 kg/mc. Piatra de cimente contine faza solida,vascoasa ,lichida si gazoasa (pseudosolid).Piatra de ciment este alcatuita din : -produsele hidratarii si hidrolizei; -nuclee nehidratate ale cimentului ; -apa legata chimic si fizic ,apa libera ; -pori capilari si interstitiali (pori de gel); Raportul dintre volumul fazei cristaline si volumul gelurilor,respective dintre cimentul hidratat si cel nehidratat depinde de un complex de factori : -tipul cimentului (Portland cu sau fara adaosuri,cimentul hidrotehnic,ciment cu intarire rapida); -dozajul de ciment si finetea lui de macinare si adtivi utilizati ; Evolutia in timp a procesului de intarire este influentata de : -prepararea si punerea in opera a betonului; -mijloacele de compactare; -tratarea betonului dupa turnare; -de temperatura si umiditatea mediului ; Suprafata totala a fazei solide creste foarte mult in cursul hidratarii pt ca produsii de hidratare au in cea mai mare parte o structura coloidala.Pe aceasta suprafata ,este absorbita o mare contitate de apa ,supusa modificarii in timp. In piatra de ciment ,o parte din apa este legata chimic si nu se pierde in conditiile normale de timp (apa nu se evapora). Apa necesara din punct de vedere chimic pt hidratarea cimentului corespunde unui raport de apa-ciment de circa 0.25-0.30. Pentru asigurarea unei bune lucrabilitati ,cantitatea de apa introdusa la prepararea betonului este in general mai mare decat cea necesara pt hidratarea cimentului. In contextual folosirii aditivilor ,raportul de apa-ciment poate fi mentinut la valori mai mici.Apa legata fizic este un grad de libertate ????? ,se afla in porii interstiali,formati intre cristalitele gelurilor sub forma unor pelicule avand dimensiunile catorva molecule de apa.Variatia grosimii acestor particule de apa poate cauza forte de atractie sau respingere intre particulele pietrei de coment. Apa libera,reprezinta surplusul de apa care se poate pierde prin evaporarea sau poate fi antrenata catre nucleele nehidratate de ciment. Pe masura ce continutul de parte solida din pasta de ciment creste,capilarele pot fi blocate si astfel continuitatea unor pori este intrerupta. Schematic ,masa pietrei de ciment cuprinde o cantitate variabila de pori capilari,aflati in legatura prin intermediul porilor interstitiali ai gelului. Aceasta structura permeabila,face posibila circulatia apei in masa betonului oricare ar fi varsta acestuia.

Proprietatile dintre ???? pietrei de ciment se modifica in timp prin continuarea procesului de hidratare si hidroliza,reducerea cantitatii de apa si cresterea volumului de goluri.

In beton,pe langa porii pietrei de ciment se formeaza goluri de diferite dimensiuni incepand de la prepararea betonului,continuand in timpul turnarii ?? apoi a intaririi lui.Cauzele : -antrenarea aerului din timpul amestecarii ; -separarea apei suplimentare din pasta de ciment; -sedimentarea granulelor dupa turnare; -starea interna de tensiune dintre ?????? Aerul antrenat la amestecarea betonului proaspat,formeaza pori care nu comunica intre ei si au dimensiuni mai mari decat ai porilor capilari neinfluentand direct proprietatile de deformare a betonului. O mare parte a golurilor se formeaza in timpul turnarii si compactarii betonului prin sedimentarea granulelor mai grele sub agregatele mai mari.Se aduna deasupra,permitand eliberarea aerului de amestecare sub forma de bule.Astfel se pot explica anumite proprietati ale betonului si de exemplu : dependent rezistentei betonului si a aderentei dintre beton si armatura pe directia aplicarii incarcarii in raport cu directia de turnare a betonului.In urma unei tehnologii necorespunzatoare de punere in opera ,pot aparea si goluri de dimensiuni mai mari de ordin cm (caverne). In masa betonului ia nastere o stare de tensiune ca urmare a contractiei pietrei de ciment ,impiedicata partial de reteaua de agregate,rezultand microfisuri.Aceste microfisuri pot sa apara la suprafata de contact intre agregat si piatra de ciment (microfisuri de aderenta)si pot sa apara in interiorul pietrei de ciment,interiorul agregatelor. Datorita aderentei relative slabe dintre piatra de ciment si agregate obisnuite in masa betonului predomina primul tip de microfisuri.Microfisurile initiale,,constituie motivul de baza al degradarii structurilor betonului sub efectul incarcarilor,rezvoltarea lor ducand in final la ruperea betonului. Proprietatile betonului intarit depinde atat de componentele lui cat si de carcteristicile prezentate de interfata de agregat,piatra de ciment : -forte de legatura (aderenta) dintre agregate si piatra de ciment; -prezenta discontinuitatilor in masa betonului (defecte de structura) sub forma porilor,a unor microfisuri initiale de contractie sau a golurilor de sedimentare de sub agregate. Proprietatile insumate ale componentilor inerti (agregate) si nuclee nehidratate de ciment si aditivi ,produsele de hidratare determina densitatea aparenta,porozitatea,coeficientul de dilatare termica. Caracteristicile prezentate de interfata componentilor inerti si activi sunt cele care influenteaza valorile rezistentelor la diferite solicitari ale ??? de deformatie,ale deformatiei de curgere lenta si altele. Comportarea betonului sub efectul actiunii se poate aborda o analizand : -nivelul structurii in ansamblu; -nivelul elementelor de rezistenta care compun structura;

-nivelul ???? Al 3-lea nivel se refera in principal la proprietatile fizico-mecanice ale ?? in cazul de fata ale betonului.Acest nivel se poate subdivide in : -nivelul macroscopic (ingineresc) :betonul este ??? ????????