GENERALITATI

Betonul este un material compozit obinut din amestecuri artificiale, bine

omogenizate de ciment, ap, agregate i eventual aditivi, care dup ntrire are un
aspect de conglomerat cu bune rezistene mecanice si la aciunea mediului. Betonul
este in prezent unul din principalele materiale de construcie, datorit proprietilor
sale si a avantajelor tehnice si economice pe care le prezint. Sistemul ciment apa
constituie partea activa a amestecului, care in urma reaciilor de hidratare si hidroliza
se ntrete si formeaz piatra de ciment, care consolideaz granulele agregatului,
formnd un monolit rezistent si durabil. !gregatele alctuiesc scheletul rigid al
betonului si trebuie sa fie inerte fata de ciment, pentru a nu influenta mersul ntririi
si pentru a nu afecta durabilitatea. !ditivii sunt substane introduse in cantiti mici,
pentru a modifica procesul de ntrire al cimentului sau structura si proprietile
produsului proaspt si ntrit "o#id de zinc , bora#, fosfai alcalini , zaharuri ,fluoruri
alcaline, sulfaii, clorura de calciu, etc.$.
CLASIFICAREA BETOANELOR
%. &unctie de densitatea aparenta, in stare ntrita la '( zile, betoanele se clasifica)
* Betoane foarte grele
* Betoane grele
* Betoane semigrele
* Betoane uoare
* Betoane foarte uoare
'.+upa proveniena agregatelor)
* ,u agregate naturale
* ,u agregate artificiale
-. +upa consisten)
* Beton foarte vrtos
* Beton vrtos
* Beton fluid
* Beton foarte fluid
* Beton plastic
* Beton slab plastic
.. +up modul de turnare)
* /urnare obinuita
* /urnare prin pompare
* /urnare prin injectare
* /urnare sub apa.
0. +upa destinaie)
* Betoane obinuite
* Betoane rutiere
* Betoane hidrotehnice*baraje, ecluze, canale colectoare.
* Betoane speciale) antiacide, refractare, rezistente la uzura, pentru protecie
contra radiaiilor, cu polimeri, cu fibre.
1. +upa compactare)
* 2ecompactate
* ,ompactate manual
* ,opactate mecanic cu maiul
* 3ndesate prin presare
* 3ndesate prin vibrare
* 3ndesate prin centrifugare
* 3ndesate prin vacuumare
4. +up ntrire)
* 2ormala
* !burire
* !utoclavizare
(. +up modul de preparare)
* 5anual
* 5ecanic pe antier, in centre de beton ,in fabrici , ateliere de prefabricate.
CLASIFICAREA BETOANELOR
6. &uncie de rezistenta la inghet*dezghet "gelivitate$ care reprezinta numrul de
cicluri de inghet*dezghet pentru care rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade
cu mai mult de '07fata de cea a probelor martor pstrate in apa. Betoanele se
clasifica in clasele)809,8%99,8%09. 809,8%99,8%09 * mrci de betoane in funcie de
gradul de gelivitate "09,%99,%09*cicluri de inghet*dezghet$.
%9.&unctie de presiunea apei ce vine in contact cu betonul si la care umectarea
betonului supus ncercrii se e#tinde pe un numr prescris de cm "pe direcia de
ptrundere a apei sub presiune$,betoanele se clasifica in clase de permeabilitate. :a b
a presiunea apei "bari ,da2;cm', 2;mm'$ b * adncimea limita de ptrundere a apei
"cm$. 5rci de betoane dup gradul de impermeabilitate):. %9, :. '9 ,:( %9;'9, :%'
%9;'9. ":. %9 ) presiunea apei < . bari,.da2;cm
'
, 9,. 2;mm
'
$.
CLASIFICAREA BETOANELOR
%%. &uncie de rezistenta la compresiune ,determinata pe epruvete =cilindrii si cuburi
la vrsta de '( zile, betoanele se clasifica in clase de rezistenta si mrci .
+up rezistenta medie la compresiune "da2;cm'$ betoanele se clasifica in mrci
)B'0, B09, B%99, B%09, B'99, B'09, B-99, B.99. 5arca reprezint rezistenta medie
la compresiune la '( de zile pe cuburi cu latura '99mm, se msoar in da2;cm
'
si se
noteaz cu ,,B>>.
+upa rezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica in clase de rezisten)
,, Bc .
,lasa "dup standardele romanesti$ reprezint rezistenta minima la compresiune la '(
de zile pe cuburi cu latura de %.%mm. Se e#prima in 2;mm' si se noteaz ,,Bc>>)
Bc-,0 ? Bc0 ?Bc4,0? etc.
,lasa "dup S@ A2 * standarde europene$ reprezint minima la compresiune a
betonului, e#primata in 2;mm
'
, determinat pe cilindrii cu diametrul de %09mm si
inaltimea de -99mm si pe cuburi cu latura de %09 mm, la vrsta de '( de zile. Se
noteaza cu ,,,>>, urmata de ' rezistente la compresiune , sub forma de fracie. B,(;%9?
"( < rezistenta cilindru 2;mm
'
, %9 < rezistenta cub 2;mm
'
$C ,lase de rezistenta)
,.;0, , '9; '0, , .9; 09, , .0; 00, etc.
:@D:@3A/!/3EA BA/D2FEF3 :@D!S:!/
Betonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecarii componentilor
la punerea lucrare , ainte de inceputul prizei.
Betonul proaspat poate fi inclus in categoria fluidelor , avand o comportarea
apropiata de acestea .
,alitatile betonului se preciaza prin determinarea proprietatilor.
%. +ensitatea betonului proaspat reprezinta masa %m- de beton proaspat, compactat
in conditii similare punerii in lucrare.
'. ,ompozitia reala a betonului proaspat * se verifica )continutul de apa ,
granulozitatea agregatelor, dozajul real de ciment , raportul a;c.
-. ,ontinutul de aer oclus* aerul oclus este aerul antrenat in structura betonului in
timpul prepararii , nu trebuie sa depaseasca anumite limite * 07 volum de aer din
volumul betonului.
,antitatea de aer oclus poate afecta rezistentele betonului . Gerificarea cantitatii de
aer oclus se face mai ales in cazul utilizarii unor aditivi care antreneaza aer poate fi
depasita cantitatea admisa .
.. :riza betonului se defineste ca perioada de tranzitie intre starea de beton proaspat
si starea rigida .
3nceputul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai raspunde compactarii.
Sfarsitul prizei corespunde timpului la care devine posibila determinarea rezistentelor
mecanice, este momentul in care betonul capta forma si volum practic constante .
0.Eucrabilitatea poate fi definita ca proprietatea betoanelor proaspete de a asigura
umplerea tiparelor si globarea armaturilor.
Eucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei , care se determina prin metoda
tasarii, rspandirii , a gradului de compactare , a remodelarii , pentru fiecare metoda
aprecierea fiind facuta pe baza claselor de consistenta . ,onsistenta ca masura a
lucrabilitatii se poate determina prin mai multe metode . &iecare metoda determina
clase de consistenta , functie de determinarile facute A#. ,lase )/? G ?&,,
%. 5etoda tasarii masura lucrabilitatii este data de diferenta dintre inaltimea vasului
tronconic "hinitial$ inaltimea gramezii tasate de beton "hfinal$. t < hinitial hfinal
BmmC ? t < tasarea ,lase de consistenta determinate prin metoda tasarii ) / ' , /- ,
/. , /0,
'. 5etoda gradului de compactare "Halz$ se determina gradul de compactare 8c
8c < raportul dintre h% ; h' h% inaltimea betonului introdus intr*un recipient de
forma data , h' inaltimea betonului compactat " prin vibrare $ in forma data . 3n
functie de gradul de compactare e#ista clase de beton < clase de consistenta ) ,9 ,
,% , ,' , ,-. ,9 8c I %,.1 ? ,% * 8c < %,.0 *%,'1 ......
-. 5etoda determinarii lucrabilitatii functie de gradul de remodelare GA*BA se
determina timpul "s$ in care o proba de beton se remodeleaza din forma initiala
tronconica in forma final cilindrica , prin vibrare . Se determina clase de consistenta ,
functie de gradul de remodelare ) G9 , G% , G' ... G.
.. 5etoda raspndirii se masoara diametrele turtei de beton formata , pe masa de
raspdire , dintr*o masa de beton de forma tronconica , supusa la %0 socuri . Se
calculeaza media aritmetica a celor doua diametre masurate ) d<BcmC Se determina
clase de consistenta prin metoda raspandirii ) &9 , &% , &' , &- . *betonul /' v
tos , aspect pamt umed , nu separa apa la amestecare , umple cofrajul prin compactare
puternica .*betonul /- plastic , se deformeaza usor , nu curge , isi pastreaza
omogenitatea in timpul transportului , lucrului *betoanele /- , /. *fluide , preparate
cu plastifianti , aditivi , :roprietatile betonului intarit :entru determinarile betonului
intarit se folosesc epruvete de forme cubice , cilindrice , prismatice , functie de
determinare.
%.+ensitatea aparenta a betonului intarit"Ja$.
'.,ompactitatea si porozitatea ,ompactitatea se determina prin saturarea cu apa, se
apreciaza ca volumul de apa absorbit ar fi egal cu volumul golurilor si al porilor ,in
realitate volumul de apa este mai mic. ,ompactitatea se calculeaza ) ,<Ga*Gp; Ga <
%*Gp;Ga :orozitatea ,,n>> se calculeaza ) n<%*,.
-.:ermeabilitatea la apa se defineste ca usurinta cu care apa patrunde in masa
betonului intarit. 3mpermeabilitatea la apa a betonului intarit reprezinta capacitatea
acestuia de a se opune patrunderii apei sub presiune in masa sa .
..@ezistenta la inghet dezghet "gelivitate$ este proprietatea acestuia de a rezista la
actiuni de inghet dezghet , fara a suferi deteriorari , in conditii de e#ploatare .
0. ,onductivitatea termica , se apreciaza prin coeficientul de conductivitate termica
"K$.
1.+eformatiile betonului datorita factorilor fizici "umiditate , temperatura $si
solicitarilor mecanice. *dilatarea si contractia termica datorita variatiilor de
temperatura *contractia si umflarea betonului datorita variatiilor de umiditate
*deformatii sub actiunea incarcarilor e#terioare deformatii elastice ,plastice.
:roprietatile betonului intarit
4.@ezistentele mecanice @ezistenta la compresiune @ezistenta la intindere @ezistenta
la oboseala se determina prin solicitarea alternativa a probelor de beton. @ezistenta la
soc si uzura
(.@ezistenta betonului la agresiuni chimice ,oroziunea betonului este un proces de
degradaresau de distrugere sub actiuni chimice ale mediului de e#ploatare. Substante
agresive pentru beton ) gaze din atmosferele industriale ",D' ,, SD'$, aerosoli"in
zona litoralului$,uleiuri ,grasimi, microorganisme . :rotectia betonului impotriva
coroziunii) !plicare straturi protectoare pe suprafata )folii din polimeri ,placari .
:lacari cu caramizi ceramice antiacide , caramizi de gresie antiacida placi ceramice
glazurate ,faianta ,gresie , placi sticla , materiale naturale "granit, bazalt,gresie$.
3mpregnarea betonului intarit cu solutii de polimeri "poiesteri , rasini epo#idice $
!dugare in beton la prepare a unui polimer. :rotejare prin pelicule ) vopsele , chituri ,
grunduri, bitum mastic , gudroane . ,arbonatarea suprafetei de beton prin tratare cu
sub presiune cu ,D' gazos. /ratari chimice ale suprafetelor cu tetrafluorura de siliciu
, fluorosilicati.
:lcile din beton pentru pardoseli pot fi) plci simple"de protecie n jurul cldirilor
sau pentru trotuare$, plci cu dimensiuni mai mari care se armeaz"pentru
platforme,locuri de parcat,terase circulabile$ plci mozaicate"inclusiv plinte$utilizate
pentru pardoseli interioare sau e#terioare. :avelele sunt blocuri compacte din beton
de mici dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit eserea.:avelele au diverse
geometrii care se mbin ntre ele,iar marginile sunt rezolvate prin borduri.Stratul de
suport este,de regul un material mcinat de carier,bine tasat. Bordurile din beton
realizeaz ncadrarea trotuarelor,spaiilor verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.:ot
avea dimensiuni,forme i calitai diferite n funcie de domeniul de utilizare. +ale
Stalpi /igle beton
3nfluenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonului . Betonarea pe timp
friguros. *se considera timp friguros sub= 0 , . 3ntarire lenta , rezistentele finale pot
avea valori ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in
conditii normale. Ea temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de
ciment se hidrateaza , produsele de hidratare obtinute au o9 structura mai fina si cu
mai putine defecte . * la temperaturi sub 9 , betonul nu se mai intareste , reactiile de
hidratare se desfasoara foarte lent , iar in jur de %9 , se opresc complet ,deoarece
ingheata si apa absorbita. 3nghetarea apei la temperaturi sub 9 , , slabeste
adeziunea pietrei de ciment fata de agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu
cat raportul apa; ciment este mai mare Ea punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie
sa se asigure temperaturi minime de L 0 , , pe toata perioada de intarire . Ea
betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri ) *cantitate cat mai
redusa de apa de amestecare ? *utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si
intarire sau antigel ? *prelungirea duratei de amestecare cu 097 fata de durata de
amestecare in conditii normale ? *incalzirea agregatelor " t M L 09 , $ si a apei de
amestecare " L 09 .... 49 , $? *evitarea pierderilor de caldura la transportul
betonului) distante scurte , acoperire cu prelate .. *curatarea cofrajelor cu jet de aer
cald sau abur ? *compactarea betonului prin vibrare ? *dupa turnare acoperire
cu)prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ? +ecofrarea numai dupa
verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii .
3nfluenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului .. * la temperaturi
peste L -0 , , procesele de priza si intarire sunt infranate datorita evaporarii apei de
amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile pana la temperaturi de M L %09
, .:este aceste temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale betonului .
*betoanele rezistente la temperaturi inalte se e#ecuta cu ciment aluminos , ciment
portland cu stabilizatori ceramici sau lianti speciali .,a agregate se folosesc materiale
stabile la temperaturi inalte zgura aluminotitanica , minereu de cromit ,sparturi de
caramizi refractare ,zgura de furnal ,andezit ,..
!ccelerarea intariri betoanelor * Ftilizarea cimenturilor cu intarire rapida ,
simbolizate cu @ , caracterizate prin ) finete de macinare , viteza de hidratare si
intarire mare . *Ftilizarea aditivilor acceleratori de intarire . ,el mai utilizat este
clorura de calciu . */ratamente hidrotermice = procese de accelerare a intaririi
betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde .:rocese specifice
fabricilor de prefabricate . +upa modul lor de realizare sunt ) *tratamente termice fara
presiune *tratamente termice cu presiune
/ratamente termice fara presiune =constau in incalzirea elementelor la scurt timp de
la confectionare, la temperaturi de ma#. %99 ,, in anumite conditii de umiditate ,
care sa nu permita evaporarea apei din beton . !burirea foloseste ca agent de incalzire
aburul la presiune normala .Afectul final al aburirii depinde de ) compozitia
cimentului , dozajulde ciment , raportul apa ; ciment , varsta betonului in momentul
aburirii, regimul de aburire " incalzire , tratare , racire $ , sectiunea piesei de beton.
Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele mecanice finale inferioare cu %9
'9 7 celor intarite in conditii normale , au rezistente la inghet dezghet , la soc mai
mici .
/ratamente sub presiune de vapori=autoclavizarea Se realizeaza in autoclave , la
presiuni 1*( atm.si temperaturi de %49 '99 , , dupa o intarire prealabila a
betonului de cateva ore in mediu umed la temperatura normala .@idicarea si
coborarea temperaturii si presiunii sa fac lent " cate - . ore fiecare $, iar tratarea
izoterma dureaza 1*%9 ore.Ea sfarsit se obtin rezistente mecanice echivalente cu cele
la '( zile in conditii normale de intarire . !utoclavizarea permite inlocuirea partiala
sau totala a cimentului cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine .
:rocedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B , ! . !ccelerarea intaririi
betonului se mai poate realiza ) incalzire cu aer cald , curent electric , raze infrarosii ,
tratare in campuri de inalta frecventa .
Betoane armate dispers &ibrele utilizate pot fi ) * minerale ) * naturale = azbest *de
fabricatie= de otel , sticla , carbon , bazalt *organice ) * naturale = bumbac , in ,
e#otice * artificiale =poliesteri , polipropilena , poliamide. ,ompozite armate dispers
cu fibre !zbocimentul = cu fibre scurte de azbest si matrice de ciment si apa. Se
fabrica placi simple si ondulate , tuburi Betoane armate cu fibre de otel "B!D$=
tuburi de beton , dale parcari , constructia , repararea imbracamintilor rutiere rigide ,
piste aerodrom, acoperisuri industriale , cupole.
Betoane de inalta rezistenta Betoanele de inalta performanta se impart in patru clase "
dupa @c'($.,lasa 3 , ,lasa 33 , ,lasa 333 , ,lasa 3G . B3@ = betoane de inalta rezistenta
= se introduc aditivi cu rol principal de reducere a cantitatii de apa si sporirea
rezistentelor mecanice . B&3@ =betoane de foarte inalta rezistenta =se introduc
aditivi ,adaosuri cu granulatie foarte fina " unele cenusi de termocentrala$ . Ftilizare )
poduri , cladiri inalte , platforme marine de foraj si e#tractie a petrolului , lucrari
hidrotehnice marine ,fundatii la lucrari cu deschideri mari.
Betoane usoare ,aracteristici ) *densitate aparenta redusa *capacitate de izolare
termica ridicata *rezistenta la foc sporita .
a$ Betoane usoare compacte * se e#ecuta cu agregate minerale usoare naturale sau
artificiale" e#. nisip de rau$ , ciment de marca superioara . ,ompactarea se e#ecuta
prin vibrare , vibropresare .
b$Betoane macroporaoase *se e#ecuta cu agregate grele compacte sau usoare
poroase .:asta de ciment leaga granulele fara a umple golurile .Golumul porilor
ajunge pana la -07 din volumul aparent al betonului .
c$ Betoane celulare +upa modul de realizare a structurii poroase , betoanele celulare
pot fi ) *gazbetoane " 8B'0, 8B-0? 8B09$ .,a generator de gaze se utilizeaza curent
de !l, Nn, 5g ,in stare de pulbere , care reactioneaza cu componentii liantului ,cu
formare de hidrogen care induce porozitatea betonului. *spumobetoane , se obtin prin
amestecarea pastei de materii prime cu o spuma preparata cu ajutorul unui sapun
industrial . !mestecurile pentru betoane celulare turnate in tipare , se intaresc prin
autoclavizare in prezenta vaporilor de apa , la presiunea de %9*%. atm , temperatura
de %(9 ,, timp de %9*%' ore. :rodusele din B,! se caracterizeaza prin) densitate
aparenta redusa ,capacitate de termoizolare , rezistenta satisfacatoare la gelivitate , la
foc , prelucrare usoara " taiere ,cioplire gaurire $. Ftilizare ) elemente de constructii
simple sau armate , portante , neportante= pereti e#teriori autoportanti si neportanti ,
pereti portanti , pereti despartitori ,plansee , acoperisuri hale industriale, pereti din
panouri , pereti din blocuri mici . d$ Betoane cu agregate vegetale *se obtin dintr*un
amestec ) ciment , apa , agregate vegetale" talas , rumegus , coji orez ,puzderie in
canepa$ Ftilizare ) placi termoizolante pentru pereti si acoperisuri , placi pentru pereti
interiori si e#teriori la constructii provizorii , blocuri zidarie , corpuri de umplutura. @