Prepararea betonului

Betonul este un amestec format din agregate, ciment si apa, acestea din urma, intrand in reactie chimica, produc hidratarea compusilor mineralogici ai cimentului, rezultand compusi gelici si cristalini, care leaga agregatele, formand o structure compacta. rezistenta la solicitari mecanice si fizico - chimice. Din punct de vedere al varstei, se disting trei categorii de beton si anume: - beton proaspat, adica in starea in care se afla acesta, din momentul prepararii si pana la terminarea punerii in opera; - beton in curs de intarire, reprezentand starea din momentul terminarii punerii in opera (inceputul prizei) si pana la atingerea unei rezistente. egala cu cel putin marca prescrisa; - betonul intarit corespunzand starii de dupa atingerea varstei limita a betonului intarit. Compozitia betonului, stabilirea retetei Pentru prepararea betonului, se procedeaza intai la stabilirea compoziliei ( retetei ) betonului, adica a proportiilor in care intra materialele componente: agregatele, cimentul, apa si eventual aditivii. in compozitia betonului. ompozitia betonului, trebuie astfel stabilita incat se permita o turnare s i o compactare comode, sa asigure rezistenta structurii si durabilitatea ei in timp, cu utilizarea unui doza! cat mai redus de ciment. "e determina in functie de : - gradul de omogenitate, apreciat de a fi realizat la prepararea betonului; - clasa (marca) betonului; - caracteristicile elementelor: - dimensiunea minima a sectiunilor,desimea armaturilor, etc.; - conditiile de transport; - conditiile de compactare; - conditiile de intarire, si e#ploatare ale betonului. Pe baza acestor date, in cadrul laboratorului statiei de preparare a betonului. (sau a santierului), se determina compozitia unui metru cub de beton, etapele parcurse fiind, urmatoarele: a) stabilirea cantitatii de apa necesara . ($) b) stabilirea raportului apa % ciment . ($% ) c) stabilirea doza!ului de ciment . ( ) d) stabilirea cantitatii de agregat uscat, ($g) e) stabilirea curbei granulometrice a agregatelor; f) stabilirea corectiei cantitatii de apa si agregate, datorit umiditatii agregatelor . (&$) g) stabilirea cantitatii de agregat umed. ($g') h) stabilirea cantitatii de apa de amestec, ($') i ) stabilirea cantitatii de adaus, in solutie, (aditivi), (") !) stabilirea cantitatii de apa ce se introduce in amestec, odata cu solutia ce contine adausul, (&'$) () corectarea cantitatii de apa de amestec a betonului, ($))
1

unoscand astfel cantitatile de agregate pe sorturi, cimentul, apa si eventual aditivii, necesari pentru * mc de beton pus in opera si compactat, reteta stabilita se transforma pentru capacitatea betonierei putandu-se trece la dozarea materialelor componente ale betonului pe sar!e de mala#are. +ransformarea retetei pentru capacitatea betonierei, se face cu relatia: g,-# in care: g - reprezinta cantitatea unui component ce se pune la un amestec, e#pnmat in ((g % amestec); - . reprezinta cantitatea din acelasi component, necesara pentru confectionarea unui mc de beton, pus in opera si compactat, ( , $g, $/, sau $0, ") in ((g % m 1): - capacitatea betonierei, in litri de compusi uscati, neamestecati, in (l% amestec); 2 - coeficient de obtinerea betonului, care tine cont de scaderea de volum, datorita amestecarii compusilor uscati cu apa si datoria compactarii, avand valorile: 2 , (3,43...3,56), pentru betoane vibrate; 2 , 3,47, pentru betoane compactate manual; 2 , 3,83, pentru betoane necompactate, in timpul transportului. *333 - coeficient pentru transformarea in m1 a capacitatii betonierei, e#primata in litri. Dozarea materialelor componente ale betonului. Dozarea componenplor betonului, se face cu mi!loace speciale, numite dozatoare, care e pot clasifica: - dupa modul dozarii, - in volum, volumetrice, - sau in greutate, gravimetrice; - dupa comenzile dozatorului, - in dozator manual, semiautomat si automat; - dupa modul de functionare, - cu functionare ciclica, sau continua. ((g. % amestec)

Dozarea agregatelor.

Dozarea agregatelor, se face gravimetric. admitanandu-se abateri de 9 1 : Dozarea volumetrica se admite numai la lucrari izolate. in volum de ma#im 633 m;, pentru elemente de beton si beton armat de clasa cel mult egala cu 8%*3, sau pentru lucrari de volum redus, (ma#. *3 mc), pentru clase de beton mai mari de 8%*3.

Fig. 5.3. Dozator gravimetric de agregate: *. recipient de cintarire; <. placa orizontala; 1.orificii; 7. sibere; 6. peretc frontal; 5. manete pcnuu actionarea siberelor; 4. maneta pentru inchiderea si deschiderea recipientului de cantarire; 8. cadran indicator pentru greutatea cantarita; =. Diafragme verticale; *3. platforme; **. >opata mecanica. ?n fig. 6.1. se prezinta un dozator gravimetric de agregate. u a!utorul lopetii mecanice * (sau a unei dragline), agregatele depozitate la sol, pe sorturi, se aglomereaza deasupra placii orizontale <, de unde, folosind pe rand manetele 5, ce actioneaza asupra siberelor 7. care inchid si deschid orificiile 1, se cantaresc prin aditionare, cantitatile necesare din fiecare sort de agregate, introducandu-se in recipientul *. De aici, prin actionarea manetei 4, toate agregatele se descarca in schipul betonierei.

Dozarea cimentului. Dozarea cimentului se face gravimetric, admitandu-se abateri de cel mult 9 < : ?n cazurile mentionate la punctul precedent, in care se admite dozarea volumetrica a agregatelor, cimentul se poate doza fie cu sacul, (in cazul livrarii acestuia in saci), fie cu a!utorul cutiilor etalon. ?n cazul depozitarii cimentului in silozuri langa betoniera, respectiv atunci cand manipularea cimentului se face pneumatic, dozarea se face cu instalatia gravimetrica, prezentata in fig. 6.7 "istemul de cintarire, se regleaza inainte, pentru a cantarii doza dorita, iar atunci cand aceasta este atinsa si cantarul 4 se echilibreaza, se intrerupe cu un contact functionarea transportorului elicoidal <, implicit admisia cimentului in cupa de dozare 5, este oprita.

Fig. 5.4. Dozator gravimetric pentru ciment: 1. motor electric, 2. transportor elicoidal; 3.capul de cantarire; 4. siloz de ciment; 5. dispozitiv de dozare: 6. cupa de dozare; 7. cantar. Dozarea apei si aditivilor. Dozarea apei se face cu dozatoare automate, sau cu contoare, abaterea ma#ima admisa , fiind de 9<:. ?n cazul defectarii acestora si pana la repararea, sau inlocuirea lor. dar numai pe un interval de ma#imum 6 zile, precum si pentru lucrari de volum redus. dozarea se poate face cu recipienti gradati. @u este admisa dozarea apei prin apreciere. Dozarea aditivilor se face pe baza prescripliilor speciale. ?n cazul folosirii acestor adausuri active, o parte din apa de amestecare, va fi introdusa prin solutiile diluate ale acestor adausuri si deci, se va scadea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei; abaterea ma#ima admisa. la dozarea aditivilor, este de 9 6 :, substanta solida, din doza!ul de ciment. $ditivii clasici pentru betoane, precum si aditivii moderni (superplastifianti), cu rolul lor pe care il au in cadrul betonului, precum si domeniile de utilizare, sunt prezentate in tab. 6.8.a. si 6.8.b.

Dispozitive pentru prepararea betonului 1. Betoniera cu amestecare prin cadere libera BL. 2 25! 25!1. 5!!1, BL. 2 5!! B. B"# 25 12!! 1 Betoniera cu amestecator basculant B$ 25! 25!1 Betoniera cu amestecare %rontala B & 5!!' 5!!1 idem, B"' 75! & B"' 15!! 15!!1

2. 3. 4.

Dispozitive pentru transportul betonului preparat a) la obiect $utobetoniere $utobasculante pentru beton ( u deschidere fractionata) b.) in cadrul obiectului 1,<; 6,3; 4,3; *3,3 mc 5tf , (*16 P) de *3.6 tf., de (<*6 P)

+omberoane cu bena basculanta Aoabe metalice cu roti pe pneuri

*46 l 83 . *33 l

Dispozitive pentru prelucrarea si turnarea betonului, Pompe de beton stabile <3 m1% h $utopompa de beton $PB <-73%BD *4 73 m1% h $PB63-BD<* 63 m1% h $gregat de torcretat betoane si (1- 7) m1% h mortare $+BB *3 Bene basculante cu deschidere 3,8 mc, *mc, *,16 mc, *,8 mc verticala Bene basculante cu deschidere *,3 mc, *.46 mc laterala Bena verticala cu furtun 3,8 mc, *.46 mc, *.86mc Bena conica cu furtun 3,8 m Burlane metalice Dn 163 mm Palnii metalice Dn *333 mm la incarcare

Dispozitive de compactare a betonului *. <. 1. 7. 6. 5. 4. 8. =. Cibratoare de adancime, planetare d , 18 d , 13 d , 51(inclusiv transformatorul de separare) Cibratoare de interior cu motor inglobat (se foloseste cu convertzor de frecventa) d , 18 d , 68 d onvertizor de frecventa <33 hz, 7<C, *,8 (C$ Cibrator de interor, CD?-< d , 15 d , 78 d ,43 Cibratoare electrice de e#terior de 1333 vibr. %min.; CDD <63 si CDD 533 d , **3

Cibratoare de e#terior, de inalta frecventa (de =333 vibr. % min)

Aigle vibratoarede 1,6 si 5,3 m. -rinda vibrantade 1,6 m

Cibronivelatoare

*3 Placi vibratoare electrice ** ?nstalatic de vacuumat bcton *< Dispozitiv do netczit B@ PB - 33 *1 Bai metalic. *7 Cergele metalice. *6 Bai de lemn.

Protejarea betonului dupa turnare. >a prote!area betonului dupa turnare precum si la realizarea tratamentelor, sunt necesare: - stropitori; - furtun de cauciuc; - rogo!ini; - prelate; - folii de polietilena.

Malaxarea (amestecarea) betonului.

Prin mala#are, trebuie sa se asigure realizarea unui amestec cat ma! omogen. adica amestecarea intima a agregatelor, a cimentului si a apei, precum s i eventual a adausurilor, scop in care este necesar ca traiectorile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului, sa se intalneasca intre ele cat mai frecvent. $mestecarea betonului se face, in prezent mecanizat, folosindu-se mi!loace de munca numite mala#oare sau betoniere. $cestea pot fi clasificate dupa: - continuitatea procesului de amestecare; - sistemul (metoda) de mala#are. Dupa continuitatea procesului de amestecare, mala#oarele pot fi : - cu amestecare ciclica (periodica); - cu amestecare continua. Bala#oarele cu amestecare ciclica, se caracterizeaza prin aceea ca prepararea amestecului de beton se face prin introducerea periodica in toba, a unor anumite cantitati de materiale componente, (dozate conform reletei), mala#area acestora si descarcarea amestecului gata preparat, dupa care ciclul se repeat. Bala#oarele cu functionare periodica, permit schirnbarea retetei, de la o sar!a la alta. Bala#oarele cu actiune (amestecare) continua, constau in aceea ca introducerea materialelor componente, amestecarea lor si descarcarea betonului preparat, se face continuu pe toata durata functionarii masinii. $ceste mala#oare asigura productivitali mai mari decat cele cu amestecare periodica, dar dozarea cu precizie a materialelor componente si reglarea timpului de mala#are sunt mai dificil de realizat, motiv pentru care ele nu mai sunt eficiente in cazul cand este necesara schimbarea frecventa a retetei betonului. Dupa sistemul (metoda) de amestecare a componenlilor, mala#oarele se impart in urmatoarele grupe principale: - cu amestecare prin cadere libera - cu amestecare fortata; - cu amestecare combinata, (prin cadere libera si fortata, amestecare prin cadere libera si vibrare, sau amestecare forlata si vibrare). Bala#oarele cu amestecare prin cadere libera, suns alcatuite dintr-o toba rotativa, pe perelii interiori ai acesteia find fi#ate mai multe palete. ?n timpul rotirii tobei, materialele din interior sunt ridicate de palete la o anumita inaltime, dupe care, alunecand de pe paleta, cad din nou la partea inferioara. Dupa constructia tobei de amestecare si dupa pozitia a#ei longitudinale a acesteia. se deosebesc urmatoarele tipuri de mala#oare: a) mala#oare cu actiune periodica, care pot fi: - basculante - in forma de para. (fg. 6.6.a.); - dublutronconice. (frg. 6.6.b.); - reversibila cu a# orizontal, in varianta: - dublutronconice, (fig. 6.6.c.);

- triplutronconica, (fig. 6.6.d.);

- reversibila cu a# fi# inclinat, - autobetoniera (fig. 6.6.e.)

b). Bala#oarele cu actiune continua, pot fi: - cilindrice cu a# orizontal: - verticale gravitationale. Bala#oarele cu amestecare fortata, sunt alcatuite dintr-o cuva. in interiorul careia se rotesc unul sau doi arbori verticale, sau orizontali cu palete. Prin rotirea arborilor si in primele, cazuri si a cuvei, paletele realizeaze o buna amestecare a materalelor conponente ale betonului. Dupa constructia cuvei de amestecare si dupa poztia a#ei longiludinale, se deosebesc urmatoarele tipuri de mala#oare cu amestecare fortata:

a) mala#oare cu actiune periodica: - cu a# vertical in: echicurent; contracurent, (fig. 6.5.a.); turbulente (fig. 6.5.b.); turbomala#oare (fig. 6.5.c.);

- cu a# orizontal:

- cu un arbore; - cu doi arbori b) mala#oare cu actiune continua: - cu a# orizontal: - cu un arbore; - cu doi arbori

Bala#oarele cu amestecare combinate, folosesc in acelasi timp metode diferite de amestecare, care asigura calitati superioare de betoane, dar sunt mai complicate din punct de vedere constructiv. ?n analiza comparativa a diferitelor sisteme de mala#are, rezulta urmatoarele: - mala#oarele cu amestecare prin cadere libera, au putert specifice si mase specifice mai mici decat ale celor cu amestecare fortata; -aceasta se e#plice prin faptulca rezistenlele la mala#are in asemenea masini sunt mai mici, iar constructia lor este mai simple, asigurand conditii corespunzatoare de amestecare pentru betoane plastice, in acelasi timp, trebuie mentionat ca uzura organelor de mala#are, este mult mai redusa decat la mala#oarele cu amestecare fortata, ceea ce face ca ele se fie folosite efcient la betoane cu agregate mari; - la mala#oarele cu amestecare forlata, rezistentele de amestecare sunt mult mai mari, iar constructia for este mai complicate, decat a celor cu amestecare prin cadere libera. Din aceste cauze, puterile specifice si masele lor specifice, sunt mai mari. De asemenea, uzura paletelor este mult mai mare decat la primele. Barele avanta! al mala#oarelor cu amestecare fortata, este acela ca asigura prepararea de calitate si a betoanelor vartoase. Eactorii legati de mala#are, care infuenteaza calitatea betonului, sunt specifici celor trei faze principale: - alimentarea cu materiale; - mala#area; - descarcarea tobei betonierei. a) $limentarea alitatea betonului este infuientat$ de ordinea de introducere a componenlilor ai dc durata acestei operalii. Dace acFtia se incarca pe rand, ordinea de introducere in betoniera, este conform prevederilor carpi tehnice a utila!ului respectiv, dar incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. b) Bala#area ?n aceasta etapa. calitatea betonului este influienlata de procedeul mala#arii, viteza tobei sau a paletelor, raportul dintre capacitatea tobei si volumul de beton amestecat, forma paletelor si durata operatiei. Prescriptiile romanesti recomanda, (in legatura cu durata de mala#are), ca timpul scurs de la terminarea introducerii componentilor in toba betonierei si panala inceperea descarceriiacesteia, se fie in funclie de tipul mala#arii si consistenla betonului,
(ipul mala)arii "mestecare prin cadere libera "mestecare %ortata #onsistenta *tasare cm+ ,2 -2 , 2 -2 (imp de mala)are in sec

min. 12! min. .! min. 5! min. 45

c) Descarcarea

-olirea tobei betonierei, trebuie facuta cat mai rapid, pentru a evita inceputul segregarii. Pentru betonierele cu amestecare prin cadere libera, timpul de descarcare, este de circa 13 s., iar pentru cele cu amestecare fortate, de (*3...<3) s. $cesti timpi se pot insa scurta. "e va evita golirea betonierelor direct in mi!locul de transport, recomandandu-se buncarele intermediare, cu capacitate egala cu ma#imum trei sar!e. Pentru evitarea segregarii betonului, buncarele vor fi incarcate a#ial, prin intermediul unor !gheaburi si a unor palnii de min. 3,63 m inaltime. @u se admite mentinerea betonului in buncare tampon, mai mult de <3 min.

Prepararea centralizata a betonului Proprietatiile betonului depind in foarte mare masura, de modul de preparare a acestuia, respectiv de asigurarea riguroasa a cantitatilor de ciment, agregate, apa si eventual aditivi, date prin re!eta, cat s i de gradul de omogenizare prin mala#are. ?n aceste conditii, in etapa actuala nu se mai recomanda folosirea de mala#oare izolate, sau de statii improvizate, pentru prepararea betonului, impunandu-se centrale de betoane. Prepararea centralizata, sporeste eficienta economica a instalatilor isolate (aferent fiecarui obiect in e#ecutie), prin posibilitatea mecanizarii depozitelor, a transportului materialelor. utilizarii la capacitate a statiei, reducerii manoperei. cresterii productivitatii muncii, etc. G centrala de beton trebuie sa asigure receptia si gospodarirea materialelor componente ale betonului. prepararea betonului conform retetei stabilite, dri!area transporturilor de beton la beneficiari, garantarea si certifcarea calitatii betonului livrat. Hnitatile de constructii, au productia de beton organizata in statii de betoane, care au in componenta, una sau mai multe centrale de betoane. Pentru asigurarea procesului tehnologic, cu ciclu complet, la centralele de beton sunt necesare urmatoarele sectii: - depozit de agregate, cu instalatii de primire, distribuire. evacuare incalzire; - depozit de ciment, cu instalatie de incarcare - descarcare si transport la silozul de alimentare a turnului de preparare; - turnul de preparare, (amestecare), alcatuit din buncare pentru agregate s ciment, rezervor pentru apa, recipient pentru adausuri, dozatoare, mala#oare si buncare pentru incarcarea betonului proaspat, in mi!loacele de transport; - instalatii pentru prepararea solutilor, de aditivi si a adausurlor; - laborator central, pentru stabilirea,calitatii materialelor componente ale betonului si a calitatii betonului proaspat; - instalatii speciale, pentru alimentare cu apa, producerea aburilor. instalatie pneumatica, instalatie electrica de actionare si comanda, etc. Depozitarea agregatelor si a cimentului Depozitele de agregate de consum, se pot organiza in mai multe variante tehnologice. si anume: - la sol, in forma de stea, cu 7.....5 compartimente, pentru numarul corespunzator de sorturi, realizate cu pereti despartitori; apropierea agregatelor si alimentarea dozatorului , se realizeaza de regula, cu draglina cu actionare automata, sau manuala; - in buncar de buzunar , la care buncarul de inaltime redusa, este alimentat cu un incarcator frontal cu o cupa, (pentru care se amena!eaza o rampa de incarcare); - in buncar, la care acesta este alimentat cu un transportor cu banda, prin intermediul palniei rotative;

- siloz de tip turn, (in cazul centralelor intr-o singura treapta) sau amplasate in paralel, (in cazul centralelor in doua trepte): - in buncare serie, la care buncarele alimentate cu un incarcator frontal cu o cupa , se descarca direct pe un transportor cu banda dozatoare, agregatele dozate fiind apoi descarcate direct in mala#or cu

a!utorul unui transportor cu banda. Pentru depozitarea cimentului, atat in depozitele de rezerva, cat si in depozitele de consum, se folosesc de regula depozite tip siloz, metalice. Pentru depozitarea de consum, se folosesc <...1silozuri de (<6...8*) t. in funclie de capacitatea centralei, urmarindu-se asigurarea depozitarii a minimum doua sorturi de ciment. Pentru depozitele de rezerva, se folosesc bateri de silozuri de 8* t, <63 t, 763 t. +oate silozurile sunt prevazute cu conducte metalici si fltru de saci, pentru incarcare pneumatica, prevazute cu indicatoare de nivel de minim si ma#im, precum si cu dispozitive pneumatice de spargere a boltilor de ciment, pentru asigurrea unei descarcari cu debit constant.

Centrale de beton entralele de beton se pot clasifica: - dupa gradul de mobilitate la transport si montare - demontare, in: - centrale mobile: - centrale semimobile; - centrale fi#e; - dupa schema tehnologics de organizare. in: - centrale de beton intr-o treapta; - centrale in doua trepte; -dupa modul de aclionare, pot fi: - centrale mecanizate, cand lucrarile de preparare a betonului se e#ecuta mecanizat - centrale automatizate, cand toate operatiile de dozare, amestecare si descarcare se e#ecuta automat. ele mai rationale centrale de beton, sunt cele la care materialele sunt ridicate o singura data, iar apoi, tot restul flu#ului tehnologic, este asigurat prin cadere ?ibera, (gravitational); schema de functionare a unei astfel de centrale de beton, (intr-o trapta) se prezinta in fig. 6.=. $ceste centrale asigura economie in spatiu si productivitate mare, se pretreaza la automatizare complete insa dau dificultati de monta!, (inaltimea lor a!ungand pana la 13 m) si cheltuieli de instalare considerabile. Din aceste motive se folosesc si centralele cu doua trepte de ridicare a materialului.. la care cheltuielile de instalare si amortizare sunt mici. dar si productivitatea mai redusa.

?n figura 6.=. se prezinta a?catuirea unei centrale de beton intr-o singura treapta, care poate livra atat beton marfa, cat si componente dozate, pentru prepararea in autobetoniera. $gregatele, sunt ridicate cu a!utorul elevatorului * si distribuite cu palnia rotativa si benzi de distribuiie <, in compartimentele turnului depozitului de consum 1, de unde sunt e#trase cu a!utorul alimentatoarelor vibrante 7 si introduse in dozatorul gravimetric 6, putand fi descarcate fie in mala#orul 5, fie in autobetoniera 4. imentul este preluat din silozurile 8, ale depozitului de consum, cu a!utorul !gheaburilor aerate =, si introduse in unul din dozatoarele gravimetrice *3, pentru a fi descarcat, fie in mala#orul 5.fie in autobetoniera 4, in care caz, praful produs.este captat de filtrul cu ciclon ** si ventilatorul *<, (pentru a se dega!a in atmosfera aer faraciment. $pa si aditivii, se dozeaza cu dozatoarele gravimetrice * 1 si respectiv *7, descarcandu-se apoi in mala#orul 5. sau in autobetoniera 4. ?ntregul proces tehnologic, este condus din cabina *6, unde este montat si calculatorul de proces. ?n cazul livrarii de beton marfa, betonul preparat in mala#orul 5, se.descarca prin buncarul tampon *5, in mi!locul de transport *4.

Eig. 6.*3. $lcatuirea unei centrale de beton semimobila, in doua trepte de ridicare a materialelor >a acest tip de centrala, depozitul de agregate pentru consum -*, poate fi organizat in mai multe variante tehnologice, cea mai uzuala find la sol in forma de stea, cele 7...5 sorturi fiind departa!ate prin peretii despartitori - <. u a!utorul draglinei . 1 (automata sau manuala) se realizeaza apropierea agregatelor de gura de incarcare a schipului dozator - 7. $gregatele dozate gravimetric cu dozatorul - 6 se ridica prin utilizarea schipului - 7 si se descarca in mala#orul - 5. imentul din silozurile de consum, se preia cu transportorul elicoidal -4, se dozeaza cu dozatorul gravimetric - 8 si se introduce de asemenea in mala#oruI - 5. ?nstalatia de automatizare si comanda, este in cabina - *3. orectia automata a dozarii apei, functie de umiditatea naturala a agregatelor, se realizeaza cu a!utorul traductorului-*1, situat la gura de incarcare a schipului cu agregate. Betonul preparat in mala#orul - 5, se descarca prin palnia - **, in mi!locul de transport . *< entralele mobile in doua trepte, au in general aceeasi constructie ca si cele semimobile, deosebirea constand, (?a unele tipuri mai noi), in inlocuirea draglinei cu un alimentator continuu, cu racleti sau cupe, care asigura atat reducerea consumului de energie, cat si cresterea debitului de alimentare cu agregate pentruincadrarea dozarii agregatelor in timpul de mala#are.

Productivitatea centralelor de beton Productivitatea orara (P3 ) a unei centrale de beton, se calculeaza cu relatia: Po , n g 2 $ in care: n - numarul de cicluri de preparare pe ora; F - capacitatea de incarcare a mala#oarelor centralei cu materiale uscate. (m1); 2 - coeficientul de obtinere a betonului, (3,56...3,43, pentru betoane vibrate); $ - disponibilitatea centralei. @umarul de cicluri de preparare pe ore, (n), se determine cu a!utorul ciclogramei de funeponare a centralei de beton, din care rezulte durata ciclului t 3 , care (la orice tip de centrale), insumeaza timpul de descarcare a materialelor componente ale betonulu dozate cu dozatoarele respective, timpul de mala#are si de descercare a betonuluipreparat. @umarul de cicluri, (n), va fi: 1533 n, tc Productivitatea medie pe schimb (Ps ). se calculeaza pentru un coeficient de folosire de 3,4: Ps ,3,4hs P. in care, h s - este numarul de ore program pe shimb. Transportul betonului proaspat onditii generale, privind transportul betonului proaspat +ransportul amestecului proaspat de beton, de la locul de preparare, la cel de punere in opera, trebuie facut in timp minim, pentru ca in acest interval, sa nu inceapa priza cimentului; marimea intervalului este in functie de factorii care infuenteaza timpul de priza si anume: temperatura amestecului de beton, natura cimentului, etc.. ca si de tipul mi!locului de transport, asa cum se prezinta in tabelul 6.*5. Durata ma#ima de transport a betonului se considera din momentul inceperii incarcarii mi!locului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia (fara intarzaietori de prize)

Gperatia de transport trebuie sa se desfasoare astfel incat sa se pastreze intacta compozitia betonului, prin evitarea - scurgerii laptelui de ciment. folosind mi!loace de transport etanse - influenta agentilor atmosferici,(vans, ploaie. arsita). care ar putea sa-i modifice cantitatea de apa din amestec. Betonul proaspat permite segregari in masa lui. prin deplasarea in !os a granulelor mari, cu greutatea specifica aparenta mai mare decat cea medie a betonului. $ceasta vascozitate, care scade insa cu cat granulele sunt mai mari ,. Deplasarea este favorizata de socurile si vibratiile din timpul transportulu,. datorita carora se invinge pragul de forfecare. Pe de alta parte, tendinta de segregare interna este cu atat mai mare cu cat betonul este mai fluid; betoanele vartoase nu au aceastaa tendinta, deoarece sunt necesare eforturi foarte mari pentru a invinge efortul minim de curgere care creste odata cu cresterea consistentei. >a betonul vartos si foarte vartos - care nu constitute o pasta care curge. ci are aspectul unui agregat umed, - e#ista tendinta de rostogolire a granulelor grele catre baza unui con, granulele mic, ramanand in varful lui:- datorita socurilor,trepidatiilor in timpul transportulu, pe orizontala; escarcarea se face rapid, in timpul transportulu, pe verticals, dace betonul cade de la inaltime. etc. Pentru evitarea segregare, trebuie luate masuri, atat in privinta compozitie betonului (raportul $% care sa nu conduca la consistenta prea fluida sau foarte vartoasa, folosirea aditivilor pentru imbunatatirea lucrabilitatii, agregate de fractiune fina in cantitate suficienta) a mala#arii lui cat si in privinta manipularii si a transportului. $sigurarea conditiilor economice de transport, implica mecanizarea si organizarea complete a capacitati, mi!loacelor respective si corelarea cu mi!loacele de preparare si punere in opera a betonului. Hn principiu de baza care trebuie respectat atat pentru calitatea cat si pentru economocitatea transportului betonului, (consum mic de manopera), este acela de a reduce la minimum transbordarile Transportul betonului proaspat de la producator la obiectul de constructie Pentru transportul betonului la distante mai marl de 3,6 (m, distanta intalnata in mod current in cazul prepararii centralizate a betonului , se utilizeaza numai mi!loace auto,cum sunt : - autobetoniera, care transporta betonul proaspat sau amestecul uscat al componentilor, urmand ca apa sa fie adaugata pe parcurs, in acest ultim caz, distant de transport este practice nelimitata. $u capacitate de transport cuprinsa intre 6 si*3 mc - autoagitatoare, care transporta beton proaspat, de lucrabilitate > 1->7 pe distante limitate, pentru ca in respectivul interval de timp, sa nu inceapa priza cimentului - autobasculante, (se recomanda cele pentru beton, cu deschidere fraclionata 5-*3 tof) si se folosesc doar pentru transportul betonului de lucrabilitate >* si ><. Distanla de transport este de asemenea limitata. de conditia de a nu se produce segregarea acestuia. ?n functie tehnologia folosita la turarea betonului si de modul de transport, se determina necesarul de mi!loace auto. Transportul si manipularea betonului proaspat, loco-obiect

+ransporturile care se efectueaza cu betoniere, pe distante scurte, (loco-obiect), in vederea punerii in opera a betonului, pot fi grupate in transporturi orizontale, verticale si mi#te, acestea avand trasee combinate.

+ransportul betonului pe orizontala, se face in functie de distanta de transport (>) si de volumul de beton ce trebuie pus in lucrare, cu m!loace nespecifice, ca: - roabe de capacitati de (83 - *33)*, pentru > J 43m; - tomberoane de capacitate (*<3 - <33) *. pentru > J *63 m; - vagoneti de capacitate (3,6 - 3,46) m1, pentru >, 63-633m; - dumpere pitice de capacitate (3,6 - 3,46) m1, pentru > , *33-433 m +ransportul betonului pe verticala, se poate efectua cu un numar redus de mi!loace. $cestea sunt neeconomice, din cauza transbordarilor pe care le necesita betonul in punctele de racordare a transportului vertical, cu cel orizontal. Bi!loacele de ridicat care efectueaza numai transportul pe vertical sunt: - boburile (platforma, cu chible, elevatoare); - ascensoarele; - macarale, (de fereastra, sau Pionier). +ransportul betonului pe trasee combinate, (pe verticala si orizontala), se poate face cu urmatoarele sisteme: - macarale turn echipate cu bene; - transportoare cu banda rulanta - !ghiaburi si hoboti; - prin pomparea betonului. Transportul betonului cu macarale turn echipate cu bene Benele, folosite sunt: - bene basculante cu deschidere verticale, de 3,8; *.3; *,16 si *.83 m ; - bene basculante cu deschidere laterala de *,3 si *,46 m1 ; - bene verticale cu furtun, de 3,8 m 1 ; - bene basculante cu furtun, de *,3; *,46 si *,86 m 1 ; - bene conice cu furtun de 3,8 m 1 .

Bena basculanta de* mc

- a). - bena cu deschidere laterala; - b). - bena cu furtun.

?ncarcarea benelor se face in general, direct din mi!locul de transport pe orizontala. (autobasculanta, autobetoniera, sau autoagitator). ?n functie de capacitatea acestora, benele se

aseaza alaturat. cate doua sau mai multe, in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat in prealabil. Aidicarea benei de la sol, se face lent, pana in pozitia verticala pentru a evita deversarea betonului. Dace la gura de descarcare, curgerea betonuilui este itmpiedecata de asa numitul 0efect de bolta0. se introduce butelia vibratorului in interiorul betonului din bena, sau se sparge bolta cu lopata. (fara a lovi bena cu obiecte dure). $cest procedeu de transport, permite deplasarea betonului cu un minim de transbordari, manopera redusa, pdna la inaltimile si distantele date de caracteristicile tehnice ale macaralei folosite.

Transportul betonului cu banda rulanta "e utilizeaza atunci cand sunt de deplasat cantitati maride beton, pe distante scurte (J*3 m) si inaltimi de pans la * *,3 m. Dste recomandat transportul cu banda autopropulsata pentru beton, avand capacitatea de 53 m1%h, care este alcatuita dintr-o banda transportoare compusa din trei tronsoane articulate, cu posibilitatea inclinarii in plan vertical, pana la un unghi de 13K. Betonul transportat prin acest procedeu, trebuie sa aibao consistenta plastic - vartoasa, care sa-i asigure coeziunea necesara, impotriva segregarii posibile din cauza socurilor produse la trecerea peste rolele de sustinere a benzii transportoare, precum si pentru a nu permite pierderi de lapte de ciment. Transportul betonului prin j heaburi si hoboti +ransportul betonului prin cadere de la inaltimi mai marl de (<...1) m, este daunatoare calitatii lui, din aceasta cauza transportul descendent al betonului, trebuie sa se faca prin !ghiaburi inclinate, care sa asigure prin frecare o curgere laminara, realizand o reducere a vitezei de cadere, sau prin folosirea hobotilor, sa aiba acelasi efect, datorita formei for tronconice, asigurand de asemenea o curgere laminara.

Lgheaburile se e#ecuta din tabla de 1mm grosime. rigidizate si fiind prevazute cu flanse, care

permit asamblarea tronsoanelor de !gheab, de <,3 m, intre ele; unghiul cu orizontala nu trebuie sa depaseasca 13K, pentru a nu se produce segregarea e#terioara. ?ncarcarea !gheaburilor si a burlanelor cu beton, in vederea transportului acestuia, se face prin intermediul unei palnii de inventar, prevazuta la partea superioara cu un gratar din otel rotund, (pentru a nu se infunda cu diverse corpuri straine. Mobotii sunt alcatuiti din tronsoane de burlane metalice tronconice de inventar. de * m lungime, care au la partea superioara urechi de agatare. iar la partea inferioara lanturi pentru fi#area altui burlan. asa cum se vede in fig. 6.*1.

Pomparea betonului Eolosirea rationale a pompelor pentru transportul betonului, depinde in mare masura de conditiile de la obiectul in constructie . Pomparea betonului, se poate e#ecuta cu utila!e, care dupa gradul de mobilitate pot fi : - fi#e, (stationare); - tractate; - autopropulsate. Productivitatea relativ ridicata a pompelor stationare (pans la *33 m1 % h) ca si timpul relativ mare necesar pentru instalarea sau demontarea conductelor de refulare a betonului, (conductele se instaleaza pana la punctul cel mai indepartat de transport, demontandu-se apoi pe rnasura turnarii betonului), au facut ca acestea sa fe indicate numai in cazul unor constructii cu volum important de beton.

"utopompa cu brat distribuitor. 1

autosasiu 2.

pompa de beton ; 3

brat disrtibuitor; 4.

buncar de

alirncntare; 5. instalape dc apa pentru /olirea de aparare.

Pentru ca betonul sa fie pompabil, este necesar sa se respecte o serie de recomandari tehnologice referitoare la:

- calitatea betonului, (materiale componente, compozitie ?ucrabilitate omogenitate, etc.); astfel agregatele folosite, trebuie sa fie agregate naturale grele, cugranulatie (3 *5), sau (3 - 1 * ) mm., livrate in sorturi de (3 - 1), (1 - 4), (4 - *5), (*5 - 1*) evitandu-se granule alungite, sau de concasa!. Dimensiunea ma#ima a agregatelor va fi J de *%1 din diametrul interior al conductei de refulare, iar continutul de parti fine din beton, (ciment si agregat J 3.< mm.), trebuie sa fie de minimum 163 (g % mc. "e vor evita cimenturile cu adausuri mari de zgura de furnal (N 13 :) datorita tendintei de a separa apa, ceea ce poate duce la infundarea coloanei de betonare. Dintre aditivi, se pot folosii cei de tipul plastifiantilor, sau superplastifianlilor, interzicandu-se folosirea antrenorilor de aer, deoarece formeaza goluri de aer, care conduc la dopuri de beton, ce infunda conducta de pompare in funclie de condiliile de transport si punere in opera, se pot folosi si aditiviintarzietori de priza si intarire, eventual asociati cu aditivi plastifianli, dar numai pe baza de studii preliminare. ompozioa betonului, trebuie sa fie perfect omogena si astfel aleasa, incat sa e#iste suficiente componente de ungere, (parte fina), pentru a mentine permanent pe peretele conductei, o pelicula de ungere; de asemeni. betonul trebuie sa prezinte o rezerva de parte fina, care sa inveleasca fiecare granula de agregat. Pe baza de probe de laborator, se stabileste consistenta necesara la prepararea betonului, pentru ca in condiliile locale de transport si temperaturi e#terioare, (inclusiv la locul de turnare), betonul sa aiba tasarea de ma#. *< cm, pentru betoane fara aditivi, sau cu aditivi plastifianti si de ma#. *8 cm - pentru betoane cu aditivi superplastifanti. >a iesirea din conducta, betonul trebuie sa aiba un aspect pastos si bine legat, coloana de scurgere a betonului, sa nu se rupa decat la cca *3 - *6 cm. de capatul conductei. - verifcarea inaintea pomparii betonului, privind etanseitatea si curatenia interioara sau e#terioara a conductei, proba de mers in gol a conductei, coordonarea ?ivrarlor de la statia de betoane cu mi!loace auto, controlul de laborator la stalia de betoane si locul de turnare, amorsarea conductelor. $morsarea conductelor se face, introducand in ele, prin pompare, *<3 - <33 (g. pasta de ciment, sau mortar cu doza! minim de 133 (g. ciment la m 1, (cantitatea de amorsa! se stabileste in functie de lungimea conductelor de transport). $mestecul de amorsare, se toarna in buncarul pompei de beton, cand este oprita, operatia de amorsare incepand atunci cand primul transport de beton soseOte la punctul de lucru si se continua cu turnarea primei cantitati de beton, in buncarul pompei. Cerificari in timpul pomparii betonului, privind aspectul betonului la incarcarea in buncarul de primire si la iesirea din conducta de transport, indepartarea granulelor marl, ramase pe gratarul buncarului, etc. Pomparea betonului, fiind o operatie sensibila la actiunea temperaturii e#terioaere, se reomanda ca: - pe canicula. conductele sa fie etanse, pentru a nu permite evaporarea apei din beton si totodata acoperirea cu prelate (saci, rogo!ini) umede; - pe timp friguros, sa se incalzeasca in prealabil materialele components si apa de amestecare, precum si conductele de transport, (in cazul conductelor lungi), stiind ca betonul la intrarea in pompa, trebuie sa aiba minimim *3 K . Datorita nerespectarii recomandarilor tehnologice, pot aparea incidente la transportul betonului prin pompare, cele rnai frecvente find: - infundarile coloanei si scaderea capacitalii de transport a betonului.