LUCRARI DE ARMARE

Curatirea si indepartarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii si
fasonarii acestora.
La curatire se va indeparta:
-pamantul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuritati;
-rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
-rugina aderenta, prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor care
urmeaza sa fie indoite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor
sectiunii bare nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute Normativul NE
012-1-2007, NE 012–2-2010 si anume:
-pentru bare cu d – 25 mm abaterea limita de – 0,5 mm
-pentru bare cu d – 25 mm abatere limita de – 0,75 mm.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indreptat inainte de a se
proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliu, alungirea
axima nu va depasi 2 mm / m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentilor in cursul operatiei de indreptare.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in
stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in
pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei
si curateniei in momentul montarii.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul
armaturilor netede, ciocul se indoaie la 180o cu raza interioara a min 1,25 d si portiunea dreapta
de la capat de 3 d.
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90o, cu raza interioara de
minimum 2 d si portiunea dreapta de la capat de 7 d.
Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trcere
peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d.
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20
d in zona intinsa si cel putin 10 d in zone comprimate.
In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, cercul de indoire va fi da
minimum 2 d (d = diametrul etrierilor).
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.
La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic
la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald.
Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10oC.
 Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma
neagra sau prin sudura electrica prin puncte.
Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 1...1,5 mm diametru.
Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua
randuri den incrucisari marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor,
vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (sah).
La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor,
sau cu ciocurile agrafelor.
Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrieerilor, pot fi legate numai
in sah (cel putin din 2 in 2).
Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza.
Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale cu care se
incruciseaza.
Plansele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elemente din beton armat, monolit sau
prefabricate (placi pentru plansee si acoperisuri etc.), solicitate de regula numai de incarcari
statice.
Utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu prevederile Normativului NE 012-
1-2007, NE 012–2-2010, a Instructiunilor P 59 – 86.
Plansele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamant pe
loturide aceleasi tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul planselor sudate se vor face cu grija, evitandu-se
izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Calitatea sudurilor sau a planselor sudate se verifica prin incercari pe epruvete, precum
si prin incercari pe plase. In cazul in care plansele sunt acoperite cu rugina se va proceda la
inlaturarea acesteia prin periere in cel putin 5 zone de cate minimum 20 cm pentru fiecare
armatura care intra in alcatuirea plasei.
Inadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului. In cazurile in care prin
proiect nu se indica locul si modul de inadire a barelor, se vor respecta urmatoarele reguli:
-pozitia inadirii se va stabili de catre conducatorul de lot, care conduce direct executia lucrarilor
respective cu cele mai reduse solicitari;
Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub forma de
subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sau organizatein
apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate in conditii industriale, asigura o
crestere a productivitatii muncii.
La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei
acestora cat si a faptului ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace
simple, acestea vor fi obligatoriu receptionate, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.
 Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize, este
necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau parti de obiecte.
https://www.youtube.com/watch?v=N8wDRU2fcZ0

Lungimea ciocurilor la armaturi

In momentul taierii barelor de otel folosite la armare este foarte important de stiut cat sa
lasam (acordam) din lungimea totala a barei, pentru ciocuri (carlige) sau bucle.

Tipuri de ciocuri la armaturi

Lungimea ciocurilor la armaturi ce urmeaza a fi fasonate, se lasa la unul din capete sau
la ambele capete, in functie de diametrul barelor, si este data in tabelul urmator:
 Lungimea ciocurilor la armaturi variaza in functie de diametrul barei de otel. Bara de otel, in functie de diametru,
este indoita pe dornul (rola) potrivit.
De exemplu:
 la o bara de otel Φ 10 mm, pentru un cioc se lasa 8 cm in plus si indoirea se face pe dorn
(rola) cu diametrul de 30 mm;
 la o bara de otel Φ 16 mm, pentru un cioc se lasa 10 cm in plus si indoirea se face pe dorn
(rola) cu diametrul de 40 mm;
 la o bara de otel de Φ 22 mm, pentru un cioc se lasa 14 cm in plus, iar indoirea se face pe
dorn (rola) cu diametrul de 50 mm.

Lc
Grosimea barei d Lungimea de lasat in plus, cand dornul (rola) are:
in mm
(diametrul barei de
otel) D = 30 mm D = 40 mm D = 50 mm

Φ6 6 cm    

Φ7 7 cm    

Φ8 7 cm    

Φ 10 8 cm    

Φ 12 9 cm 9 cm  

Φ 14   10 cm  

Φ 16   10 cm  

Φ 18   11 cm 12 cm

Φ 20     13 cm

Φ 22     14 cm

Φ 25     15 cm

https://www.rombadconstruct.ro/lungimea-ciocurilor-la-armaturi.html
 Acoperirea minimă cu beton a armăturii
Betonul trebuie să acopere întotdeauna armătura! Iar aici nu mă refer la neglijenţă, la punerea
în operă a betonului de către personal neinstruit sau prea turmentat. Aici vorbesc despre faptul
că uneori nu se folosesc distanţieri sau chiar se fac greşeli în proiectare. Mai bine spus,
neînţelegerea diferenţei dintre partea teoretică de pe foaie şi partea practică de pe şantier. Aş
putea să mai adaug că pe lângă aceste neînţelegeri se mai fac cârpeli. Apoi se fac pregăririle
insuficiente pentru ancorarea armăturii în loc, pe timpul turnării şi vibrării betonului.
În urma acestor abateri, unele de ordin teoretic și altele de ordin practic, se ajunge la
neacoperirea betonului sau la acoperirea lui necorespunzătoare. În teorie, cu cât avem mai mult
beton pus pe armătură, cu atât elementul de beton armat va avea o viață mai lungă. Merită să
citiți și articolul despre 1n-cu3and – Ce este carbonatarea betonului și cum afectează structurile
din beton? pentru că în acest articol lucrurile sunt oarecum simplificate.
Ce se întâmplă când apa din natură ajunge la armătura din oţel?
Oţelul lucrează cu betonul pentru a forma o structură rigidă. Oţelul contribuie cu rezistenţa lui la
tensiune, iar betonul contribuie cu rezistenţa lui la compresiune. Spunem că betonul şi oţelul
conlucrează, adică oţelul şi betonul se ajută unul pe altul. Aproape tot timpul, la suprafaţa
betonului, se vor forma crăpături. Acest lucru nu este deloc neobişnuit şi nici un indiciu că
betonul ar fi de o calitate inferioară. Crăpăturile formate sunt influențate și de către armătură.
Dacă armătura este poziţionată corect, va proteja betonul şi va limita crăpăturile.

Dacă legătura dintre beton şi oţel este una puternică, lăţimea acestor crăpături va fi una foarte
mică, aproape nesesizabilă cu ochiul liber. Crăpăturile au în general o formă conică, adică
lăţimea lor se va micşora pe măsură ce pătrund betonul în adâncime. Acest lucru are un avantaj
şi un dezavantaj. Cu cât oţelul este mai la suprafaţă cu atât riscul ca el să înceapă să ruginescă
este mai mare. Cu cât îndepărtezi armătura de suprafaţa betonului cu cât fisurile de la suprafaţă
au o lăţime mai mare. Noi niciodată nu dorim să lăsăm armătura să ruginească, efectele ruginei
sunt dezastroase.

Oţelul îşi măreşte de 3 ori volumul transformându-se eventual complet în rugină așa
cum aproape a făcut în imaginea de mai sus. El acţionează ca o presă puternică de la interior
spre exterior. Aceasta va înlătura din ce în ce mai mult beton şi va duce la deteriorarea
completă. De exemplu, bara de oțel cu diametrul de 12 milimetri a fost pusă acolo pentru că
este nevoie de ea pentru a suporta corect tensiunea elementului de beton armat. Dacă rugina
mănâncă din diametrul barei de oţel, atunci elementul de beton devine insuficient de rezistent la
încărcarea mecanică.

Rolul și meritul proiectantului

Proiectantul poate specifica în planuri o varianţie a adâncimii la care este amplasată
armătura. Dacă din calcule reiese că armătura poate să fie acoperită de 25 de mm de beton, el
poate specifica 35 de mm (+10 mm), doar ca să se asigure că în practică se atinge nivelul de
minim 25 de mm de la suprafaţa betonului. Se vor specifica distanției cu o anumită mărime și se
vor furniza desene pentru legarea acestor distanțieri. Este foarte întâlnit ca muncitorul să aibă
toate piesele, dar să nu știe cum se amplasează. Îți dai seama prea târziu ca ți-au rămas piese
și e târziu să te mai întorci înapoi.

În imaginea de mai jos avem o carcasă de armătură din oțel care urmează a fi
scufundată într-o cavitate subterană inundată. Distanțierii de beton sunt montați lateral și vor
asigură poziția corectă a armăturii. Astfel betonul ce va fi turnat ulterior va acoperi corect
armătura și va aceasta nu va oxida în sol. Pentru elementele prefabricate de beton, proiectantul
poate micşora variaţia de la +10 mm la +5 mm pentru că mediul de fabrică este mult mai
controlat decât cel de şantier. Dar și acoperirea de beton este un pic mai mică în cazul
prefabricatelor.

Acoperiri mult prea mici ale armăturii va duce la cedarea elementului de beton, uneori
chiar în faza de construcţie sau de manipulare a prefabricatului. Acoperirea cu beton a armăturii
se face şi în funcţie de factorii la care sunt expuse elementele din beton. Un element de beton,
fie că este turnat pe șantier sau prefabricat și adus ulterior pe șantier, poate avea o acoperire
diferită față de un alt element cu aceeași formă și aceeași solicitări, dar amplasate în altă zonă.
Aici intervin condițiile climatice ale zone în care este amplasată structura de beton armat.

Tipuri de expunere a elementelor din beton

Vom păstra lucrurile simple. Nu vom lua în considerare mediul salin sau vrun mediul
industrial chimic. Ca o regulă băbească, la o locuinţă vom avea două tipuri principale de
expunere, supraterană și subterană. Expunerea subterană este limitată de hidroizolație, adică
nu luăm în calcul că betonul ar sta direct în solul umed sau ud. Dar atenţie, acoperirea cu beton
se consideră de la ultima armătură, sau de la ultima bucată de oţel. În mod normal se măsoară
doar distanța de la armătura longitudinală, dar noi vom considera și etrierii.

Vom considera întotdeauna distanța de la ultima bucată de oțel. Pentru

expunerea supraterană vom folosi o acoperire cu beton de minim 25 mm, iar pentru
cea subterană de minim 50 mm. Aici am presupus că expunerea betonului este normală. Asta
înseamnă că structura noastră va fi anvelopată cu termoizolație și că la interior va fi tencuită și
gletuită. Adică am presupus că discutăm despre o casă normală construită cu o structură de
beton armat. La clădirile cu betonul expus, acoperirea cu beton a armăturii va fi mai mare.

Eurocode 2 este normativul care reglementează cum construim structuri din beton armat
în Europa. Acolo există un tabel care exprimă clar cât trebuie să fie acoperirea cu beton în
funcţie de mulţi factori. Este însă greu să hotărăşti la ce factori te încadrezi. Dacă urmaţi
sfaturile mele cu minim 25 de mm acoperire pentru structura supraterană şi minim 50 mm
acoperire pentru structura subterană, atunci lucrările vor depăşi orice exigenţă pentru clădirile
de locuit. Aceste acoperiri sunt specifice unei durate de exploatare a clădirii de 100 de ani.

Cât de puternică este forța de expensiune a oțelului ruginit?

Vreau să vă arăt cât de puternică este această expansiune a oțelului. În imaginea de
mai jos avem o epruvetă de test, o ditamai epruveta. Într-un bloc masiv de beton cu o anumită
formă, au fost introduse niște plăci de oțel pentru a explica că blocul de beton nu are nicio
șansă de a se opune forței de expansiune în urma reacției de oxidare. Fotografia a fost făcută
în anul 2012, în luna februarie. Asta înseamnă că în 3 ani și 5 luni, rugina a reușit să formeze o
crăpătură de aproximativ 4 mm. Mucul de țigară de ajută să determinăm dimensiunea crăpăturii.

Aceea nu mai este fisură ci o ditamai crăpătura, dar a început ca o fisură. Vă spuneam
că oțelul își mărește volumul de 3 ori. Peste câțiva ani, această reacție chimică va despica
complet blocul de beton. Vreau să atrag atenția asupra faptului că elementul de beton armat nu
a mai fost supus altor forțe mecanice. El stă pur și simplu pe trotuar. Este un beton de calitate
turnat în fabrică sub condiții controlate. Alte locuri ale prefabricatului de beton nu prezintă fisuri
sau degradări.
 Dacă această bucată de beton ar fi fost parte dintr-o structură, poate că am fi tentați să
dăm vina pe proiectant. Să spunem că elementul de beton a fost greșit dimensionat și că acela
ar fi motivul pentru care s-a fisurat. Adevărul este altul. Oțelul din beton nu a fost destul de
protejat, a avut loc reacția chimică de oxidare și s-a dat startul fisurilor și crăpăturilor. În
continuare vreau să citiți articolul Care este distanța minimă între barele de armătură? pentru că
acolo voi explica cum te poți trezi cu armătură neacoperită în interiorul elementului de beton
armat.
https://www.constructosu.eu/acoperirea-minima-cu-beton-a-armaturii/