12 Constructii Civile Incendii

5/23/2018 Cursul12-ConstructiiCivile-Incendii-slidepdf.
com
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
CAPITOLUL 8
EFECTUL INCENDIILOR ASUPRA CLADIRILOR
1
http://slidepdf.com/reader/full/cursul-12-constructii-civile-incendii 1/25
5/23/2018 Cursul12-ConstructiiCivile-Incendii-slidepdf.com
1. Actiunea incendiilor și siguranța la foc

1.1. Principii fundamentale
Siguranţa la foc a unei structuri presupune atingerea următoarelor obiective:
 asigurarea capacităţii portante a structurii de rezistenţă a construcţiei pentru o
perioadă de timp;
 limitarea prin proiectare a generării şi răspândirii focului în construcţie;
 limitarea prin proiectare a răspândirii focului către construcţiile învecinate;
 posibilitatea părăsirii clădirii de către ocupanţi sau a salvării acestora;
 asigurarea siguranţei echipei de salvare
Asigurarea acestor obiective se face printr-o serie de măsuri active şi pasive. Masurile
active sunt reprezentate de toate mijloacele care se activează în momentul izbucnirii unui
incendiu, cum ar fi sistemele automate de detecţie şi stingere a focului. Între măsurile pasive
se pot enumera: asigurarea corespunzătoare a căilor de evacuare funcţie de specificul şi
particularităţile clădirii, protejarea sau eliminarea surselor potenţiale de incendiu în momentul
proiectării clădirii, limitarea propagării focului printr -o compartimentare adecvată şi nu în
ultimul rând asigurarea prin proiectare a un ei rezistente corespunzătoare la acţiunea
temperaturilor înalte care pot apărea în cazul unui incendiu, pentru elementele structurii
portante a clădirii, pentru durata impusa de rezistenta la foc.
În România, normativul P118/99 oferă condiţiile tehnice de proiectare şi realizare a
construcţiilor pentru protecţia la acţiunea focului şi oferă informaţii privind modul de asigurare
a masurilor enumerate mai sus funcţie de specificul clădirii. Normativul stabileşte încadrarea
clădirilor în cinci grade de rezistenta la foc, funcţie de durata minima de rezistenta la foc a
elementelor structurii portante, însă, până nu demult, în România nu au existat normative care
să stabilească o metodologie de evaluare prin calcul a rezistentei la foc a elementelor structurale
aflate intr-o anumită stare de solicitare. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului
(MLPAT) a demarat în anul 1997 Programul „CR – Cod Roman” pentru „Elaborarea
reglementărilor tehnice pentru structuri la construcţii civile şi industriale şi armonizarea cu
reglementările tehnice din Uniunea Europeană”. În cadrul acestui program, Universitatea
Politehnica din Timişoara, în colaborare cu INCERC Bucureşti, a elaborat „Normativul pentru
verificarea la foc a elementelor structurale ale construcţiilor din otel” precum şi „Ghidul pentru
verificarea la foc a elementelor structurale ale construcţiilor din otel”. Normativul reprezintă
varianta tradusă a versiunii provizorii de la acea data a normei europene Eurocode 3 Partea 1.2
cu adaptarea definiţiilor şi a termenilor de specialitate în conformitate cu norma tehnică
românească de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului,
P118. Ghidul de proiectare este destinat să expliciteze normativul, prin intermediul unor tabel e
de calcul, nomograme,
Principiul exemple reprezentative
care generează determinarea şirezistentei
comentarii. element structural alcătuit din
unui
otel sau din beton la acţiunea focului este ca temperaturile înalte produse în cazul unui incendiu
reduc r ezistenta şi rigiditatea acestor materiale.
În momentul în care temperaturile de pe secţiunea transversala a unui element structural
au produs reducerea rezistenţei elementului sub nivelul efortului de calcul produs de încărcări
în situaţia de incendiu, se considera ca elementul respectiv si-a epuizat capacitatea portanta sub
acţiunea focului.
Normativul european EN1991-1-2 descrie acţiunile termice şi mecanice care trebuie
luate în considerare pentru o structură supusă acţiunii focului, oferind modelele d e foc
normalizate, modelul de foc parametric, respectiv modele de foc natural, descrise in continuare:
2
 Curba de foc normalizată ISO, deşi este internaţional recunoscută şi deosebit de utilă
pentru efectuarea experimentelor, reprezintă o modelare săracă a realităţii, deoarece nu
ține cont de nici un parametru fizic, considerând aceeaşi evoluţie a temperaturii în timp
pentru orice clădire si mai mult decât atât, temperatura creste continuu in timp. În
realitate, evoluţia temperaturii într -un compartiment este direct legată de o serie de
parametrii cum sunt deschiderile, sarcina termică şi viteza de propagare a focului.
 Modelul de foc parametric oferă curba timp -temperatura funcţie de sarcina termică şi
deschiderile din pereţi si tine cont de asemenea si de faz a de regresie a temperaturii.
Modelul este insă limitat ca suprafaţa si înălţime a compartimentului de incendiu şi
presupune că temperatura este aceeaşi în întreaga clădire, pe toata înălţimea, din
momentul izbucnirii incendiului.
 Modelul de foc natural „Two Zone- One Zone” este capabil să urmărească întreaga
evoluţie a incendiului, din momentul declanşării până în faza de „flashover” şi
terminând cu regresia temperaturii si reprezintă, în acest moment, modelul de calcul cel
mai avansat de evoluţie a temper aturii intr-un compartiment de incendiu. Iniţial,
înălţimea compartimentului de incendiu este împărţită în două, o zona superioara de
fum calda si o zona inferioara rece. Trecerea de la modelul cu doua zone de temperatura
la modelul cu o singura temperatur a pe întreaga înălţime a compartimentului
corespunde momentului „flashover” din care se poate considera ca incendiul este
generalizat in toata clădirea. Acest fenomen se produce in anumite condiţii, spre
exemplu atunci când temperatura gazelor fierbinţi di n zona superioara a atins 500°C.
Având în vedere complexitatea ecuaţiilor de echilibru ale masei şi energiei utilizate
pentru a descrie mişcarea aerului cald în interacţiune cu deschiderile şi pereţii
compartimentului, este necesară dezvoltarea de programe de calcul pentru determinarea
curbelor de temperatură bazate pe acest model.
Filozofia de proiectare a Eurocodurilor se bazează pe conceptul de stări limită. Situația

de incendiu este recunoscută ca fiind o situație accidentală care necesită doar verificarea la
starea limită ultimă.
Proiectarea la starea limită ultimă se bazeaza pe comparația între rezistența structurii
determinată cu valorile de calcul ale caracteristicilor de material și efectul acțiunilor mecanice
determinate deasemenea cu valorile de calcul:
R fi,d,t(Xfi,d )>Efi,d (Ffi,d )
În care:
R fi,d,t este efortul capabil corespunzător în situația de incendiu
Efi,d este efortul produs de încărcări în situația de incendiu
Xfi,d Valorile de calcul ale proprietăților mecanice ale materialelor în situația de
incendiu
Ffi,d Valorile de calcul ale încărcărilor în situația de incendiu
Efortul capabil și efortul produs de încărcări sunt ambele calculate pe baza valorilor
caracteristice ale datelor geometrice, date prin proiectare. Imperfecțiunile g eometrice, cum sunt
imperfecțiunile locale sinusoidale sau înclinări globale inițiale ale structurii, sunt date prin
valorile de calcul.
Valorile de calcul ale proprietătilor de material, X d,fi, sunt date pentru fiecare material
in standardul specific. Aceste standarde oferă deasemenea modul de calcul al efortului capabil,
R fi,d,t, în baza acestor proprietăți de material. Valorile de calcul ale încărcărilor în situația de
incendiu, Ffi,d se stabilesc în baza Eurocode 1.
3
Valorile de calcul se obțin din valorile caracteristice prin multiplicarea cu coeficienții parțiali
de siguranță:
Gfi,d =γG Gk pentru încărcările permanente
pentru încărcării variabile
. =  , Ψ, Ψ  Ψ

Pfi,d =γP Pk
Unde:
Gk , Qk , Pk
Pentru încărcările de precomprimare
valorile caracteristice ale încărcărilor permanente, variabile și de
precomprimare;
Gfi,d , Qfi,d , Pfi,d valorile de calcul ale acestor încărcări în situația de incendiu;
γG, γQ , γP coeficienți parțiali de siguranță pentru aceste încărcări;
Ψ0 factor de simultaneitate pentru încărcările variabile, care țin cont de
probabilitatea redusă ca mai multe încărcări variabile să acționeze cu
valorile maxime în același timp;
Ψ1 coeficient
coeficient pentru
pentrudeterminarea
determinareavalorii frecvente
valorii a unei încărcări
cvasipermanente a variabile;
încărcării
Ψ2
variabile.
În general, asupra unei structuri acționează simultan mai multe încărcări. Într -o situație
accidentală, acestea se combină după cum urmează:
o Valori de calcul ale încărcărilor permanente
o Valoarea de calcul a acțiunii accidentale
o Valoarea frecventă a încărcării variabile predominante
o Valorile cvasipermanente a celorlalte încărcari variabile.
Atunci când nu este evident care dintre acțiunile variabile este cea predominantă,
fiecare acțiune
considerarea variabilă
mai multor trebuie considerată
combinații. pe rand ca fiind predominantă, ceea ce conduce la
În situația de incendiu, care se consideră a fi o acțiune accidentală, următoarele
combinații pot fi considerate:
, = + +Ψ,, +Ψ
>  , 
, = + +Ψ

> , 
Se observă că toți coeficienții parțiali de siguranță pentru încărcările permanente, de

precomprimare și variabile au valoarea 1.0 într -o situație accidentală.
Opţiunea de a utiliza valoarea frecventă (relaţia 2.1a) sau valoarea cvasipermanentă
(relaţia 2.1b) pentru acţiunea variabilă predominantă este funcţie de precizările din anexele
naţionale ale Eurocodurilor. În continuare se va utiliza preponderent relaţia 2.1a, deoarece
conduce la combinaţii mai complete şi este deci mai ilustrativă pentru exemple. În România,
prin Anexa Naţionala SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006 (2006) s-a adoptat valoarea
cvasipermanentă (relaţia 2.1b). De fapt, relaţia 2.5a a fost singura menţionată în ENV 1991-1-
2. Relaţia 2.1b a apărut în prEN 1991-1-2, iar în EN 1991-1-2 se recomandă utilizarea valorilor
cvasipermanente pentru acţiunile variabile. Motivaţia de a schimba de la valoarea frecventă la
cea cvasipermanentă, atunci când standardul ENV a fost schimbat în standard prEN a fost că
aceasta este soluţia utilizata pentru seism, care este deasemenea o acţiune accidentală. Acest
argument poate fi acceptat, cu excepţia acţiunii vântului. Coeficientul pentru determinarea
4
valorii cvasipermanente Ψ2 pentru vânt este 0 ceea ce înseamnă că dacă se utilizează relaţia
2.1b, nu se va face nici o verificare cu forțe orizontale pentru o structură în situaţia de incendiu.
În cazul unui cutremur, forţele orizontale din acţiunea accidentală sunt prezen te, cu o
valoare semnificativă şi efectul vântului nu are, intr -adevăr, o importanță deosebită.
Tabelul 1 este tabelul A1-1 din EN 1990 și oferă valorile coeficienților ψ pentru situația
de incendiu.
Acțiune Ψ1 Ψ2
Încărcări de exploatare în clădiri
categoria A: clădiri rezidențiale 0,5 0,3
categoria B: birouri 0,5 0,3
categoria C: spații cu aglomerări de persoane 0,7 0,6
categoria D: comerț 0,7 0,6
categoria E: spații depozitare 0,9 0,8
Spații destinate traficului de vehicule
categoria F: greutate vehicul ≤ 30kN 0,7 0,6
categoria G: 30kN < greutate vehicul > 160kN 0,5 0,3
categoria H: acoperișuri 0,0 0,0
Încărcări date de zăpadă
altitudine H ≤ 1000m 0,2 0,0
altitudine H > 1000m 0,5 0,2
Încărcări date de vânt 0,2 0,0
Tabel 0-1.1: „ Valorile coeficienților ψ pentru situația de incendiu”
De fapt, nu doar alegerea între Ψ1 sau Ψ2 este un parametru care trebuie precizat în
anexele naţionale, dar şi valorile acestor factori. Fiecare țară poate adopta valori diferite de cele
din Tabelul 2-1.
Valoarea de calcul a acţiunii accidentale nu apare în relaţia 2.1, deoarece în cazul unui
incendiu, acţiunea focului nu este în aceeaşi formă ca şi celelalte acţiuni. Acţiunea focului nu
poate fi cuantificată în unități de forţă, care să se adauge încărcărilor permanente sau variabile.
Acţiunea focului constă în efecte indirecte introduse în structură. Dacă şi cum aceste
efecte trebuie luate în considerare, este precizat în Eurocodurile specifice de material.
1.2. Probleme particulare

1.2.1 Simultaneitatea acţiunilor
Articolul 4.2.2 (1) din EN 1991-1-2 precizează ca “Simultaneitatea cu alte acţiuni
accidentale independente nu trebuie luată în considerare”. Cuvântul cheie din acest articol este
independent.
Focul şi tornada pot fi considerate independente şi nu vor fi considerate simultan. Un
cutremur, pe de alta parte, provoacă în mod frecvent incendii şi în acest caz acţiunile nu sunt
cu adevărat independente.
Focul după seism face parte din preocupările de cercetare actuale, incendiile care survin
unui cutremur reprezentând o ameninţare majoră în regiunile seismice. Funcţie de nivelul de
degradare al structurii după cutremur, rezistența la foc a acesteia poate fi redusă semnificativ.
5
O situaţie asemănătoare poate sa apară în urma unei acţiuni teroriste (explozie), sau ca
rezultat a coliziunii unui vehicul cu o clădire. Proiectarea structurii cu considerarea succesivă
a acestor acţiuni accidentale nu se poate face, în mod evident, fără costuri suplimentare. În
această lucrare se va considera în continuare că focul este singura acţiune accidentală.
1.2.2 Încărcarea Permanenta

Încărcarea permanentă trebuie considerată în toate cazurile şi este important ca, în
general, toate componentele acesteia sa fie incluse. Dacă, spre exemplu, într -o clădire
rezidenţiala, se poate neglija greutatea corpurilor de iluminat în raport cu greutatea planşeului
de beton, într-o clădire industrială cu structura metalică şi acoperiş uşor, greutatea sistemelor
de ventilare sau iluminat interior, suspendate de grinzile acoperişului pot constitui o parte
importantă din greutatea permanentă.
1.2.3 Acţiuni indirecte în situaţia de incendiu
termicaAcţiunile indirecte
şi trebuiesc luate însunt definite în
considerare, cuEN1991
excepţia-1-2 ca fiind
cazurilor eforturi
în care cauzate
se poate de dilatarea
justifica că sunt
neglijabile sau favorabile.
Este deci necesar ca proiectantul să decidă daca una dintre aceste condiţii este
îndeplinită, pentru fiecare situaţie.
O situaţie particulară este definită în EN 1991 -1-2 articolul 4.1 (4): “…atunci când
cerinţele de siguranţa la foc se referă la elemente solicitate la foc standard”. Acesta este cazul,
spre exemplu, unei cerinţe de rezistență la foc standard de 60 minute pentru stâlpi şi 30 minute
pentru grinzi.
Motivaţia trebuie căutată probabil în faptul că, înainte de apariţia modelelor de calcul,
cerinţele pentru elemente solicitate la foc standard au fost însoțite de o verificare printr -un test
experimental, în care acţiunile indirecte nu au fost prezente. Daca se utilizează un model de
calcul pentru verificarea unei astfel de cerinţe, aceasta se face cu scopul de a obţin e un rezultat
similar cu rezultatul obţinut printr -un experiment, dar cu costuri mult reduse şi mult mai rapid.
Obiectivul, în acest caz, nu este de a obţine o reprezentare a comportării reale a structurii sub
acţiunea focului și de aceea, modelul de calcul trebuie să reprezinte cat mai fidel cu putinţă
condiţiile testului. În consecinţă, nu va fi considerată nici o acţiune indirectă.
Dacă cerinţa de rezistență la foc se referă la structură în ansamblu, sau daca se referă la
orice alt model de foc în afară de cel standard, nu înseamnă în mod necesar ca acţiunile indirecte
trebuiesc luate în considerare în mod automat. Decizia îi revine în continuare proiectantului.
1.3. Metode de calcul

Normele europene oferă, în general, trei metode de calcul al rezistentei la acţiunea focului:
 Metoda tabelara – are la baza observaţiile făcute în timpul experimentelor. Este foarte
simplă de utilizat, domeniul de aplicabilitate fiind însă limitat, datorită unui ansamblu
de condiţii geometrice impuse secţiunilor. Această metodă se aplica în mod uzual în
cazul elementelor din beton sau mixte otel – beton.
 Metode simplificate de calcul – permit calculul capacităţii portante ultime pe baza unor
formule sau nomograme de calcul, calibrate pe baza a numeroase încercări
experimentale.

Modelespecializate,
calcul de calcul avansate – presupun
dedicate analizei analiza
termicenumerica cu ajutorul
şi mecanice unor programe
a structurilor supuse de
la
6
acţiunea temperaturilor înalte, validate prin încercări experimentale. Modelele de calcul

avansate sunt aplicabile pentru orice tip de curba de evoluţie a temperaturii în
compartimentul de incendiu, inclusiv pentru modele de foc natural şi pot fi utilizate
pentru analiza întregii structuri, luând în considerare şi efectele indirecte ale acţiunii
focului, cum ar fi dilatarea elementelor structurale.
1.4. Relaţii temperatura - timp

În cazul unui incendiu generalizat, acţiunea focului este reprezentată de cele mai multe
ori printr-o curba temperatură – timp, adică o relaţie care descrie evoluţia în timp a temperaturii
care se presupune că se dezvoltă în mediul în care este localizată structura. Următoarele relaţii,
care descriu curbele nominale de foc, sunt date în EN1991-1-2:
2. Curba hidrocarburilor

 =20+345log8 +1
1. Curba standard (întâlnită şi cu denumirea de curbă standard ISO 834:

=20+1080 1 0, 3 25 −,−, 0,675,−,

=20+66010,686 0,313 
3. Curba de foc exterior

Această curbă se utilizează pentru fața exterioară a pereţilor clădirii, expusă la foc
dinspre interiorul compartimentului sau dinspre un compartiment situat dedesubt sau adiacent
peretelui respectiv. Curba de foc exterior nu se utilizează pentru proiectarea elementelor
exterioare din otel, pentru care există un model specific.
În aceste relaţii,
este temperatura gazelor fierbinţi în compartiment sau în vecinătatea

t elementului [°C];
este timpul [minute].
Curbele nominale de foc sunt ilustrate în figura.
7
Anexa F din EN1991-1-2 prezintă o metodă care calculează un timp echivalent de

expunere la foc, care aduce utilizatorul la curba temperatură – timp standard. Această metodă
se bazează pe trei parametri: sarcină termică, suprafaţa şi tipul deschiderilor şi proprietațile
termice ale pereţilor. Cu ajutorul unei relaţii simple funcţie de aceşti parametri, se determină
durata focului standard care ar avea acelaşi efect pe structură. Această metodă este considerată
oarecum depășită, ținând cont de faptul că în prezent există modele mai rafinate care permit
reprezentarea influenței parametrilor care influențează un foc real.
Un astfel de model este curba de foc parametric, dată în Anexa A din EN1991 -1-2.
Această anexă prezintă toate relaţiile necesare pentru calculul curbei temperatură – timp, în
baza valorilor parametrilor care caracterizează un compartiment de foc. Modelul este valabil
pentru compartimente cu aria maximă de 500 m², înălțimea maximă de 4 metri, fără deschideri
în acoperiş.
2. Aspecte privind scenariile la foc

Identificarea riscului de incendiu reprezinta procesul de estimare si cuantificare a
riscului asociat unui sistem/proces, determinat pe baza probabilitatii de producere a incendiului
si consecintele evenimentului respectiv.
Identificare pericolelor presupune
 identificarea surselor si imprejurarilor
 stabilirea densitatii de sarcina termica
 analizarea compartimentarii vis a vis de propagarea focului
 stabilirea defectiunilor si verificarea Hardware la instalatiile automate de
prevenire si stingere, sistemelor de evacuare fumului, a cailor de evacuare

identificarea intretinere
management, erorilor siinstalatii
lipsurilor in Software
auxiliare, curatenie)(proceduri, instructiuni,
Personalul desemnat cu identificarea pericolelor trebuie sa ai notiuni suficiente privind
arderea, securitatea la incendiu, despre caracteristicile mijloacelor tehnice de prevenire si
stingere, de protectie la foc sis a fie familiarizat cu obiectivul (documentare prealabila)
Analiza de risc de incendiu constă în a determina probabilitatea de izbucnire a unui
incendiu şi anticiparea consecinţellor stabilite printr -un scenariu de incendiu luat în
considerare. Un scenariu de incendiu, în scopul de a analiza riscul de incendiu d.p.d.v cantitativ
presupune o succesiune de secvente logice după momentul aprinderii.
Dezvoltar ea focarului initial este dependentă de:

cantitatea; de material /substanta combustibila şi de modul de repartizarea in spatiul
analizat
 caracteristicile constructie,
 amplasarea constructiei,
 asigurarea evacuarii fumului si focului,
 performanţele măsurilor de aparare împotriva incendiilor.
Evaluarea riscului
Trebuie estimate:
 frecvenţa de apariţie a scenariilor de initiere a unui incendiu,
probabilităţile de initiere a focului,

 dezvoltarea incendiului
8
 probabilitatea de eşec a diferitelor sisteme de protecţie împotriva incendiilor

Frecvenţa de aprindere şi probabilităţile de dezvoltare a focului sunt de obicei derivate
din statisticile anterioare ale incendiilor care au avut loc, în cazul în care există astfel de date.
In cazul in care statisticile lipsesc trebuie stabilite in ce conditii poate sa izbucneasca
un incendiu si folosind tehnici de calcul ingineresti sa se anticipeze dezvolatrea ulterioara a
focului
Cuantificarea consecinţelor fiecărui caz de incendiu, în general, se efectuează prin
calcule inginereşti de protecţie împotriva incendiilor. Ceea ce inseamna ca trebuie evaluate
performanţa sistemelor de protecţie împotriva incendiilor, functie de strategia de securitate
împotriva incendiilor performanta sistemelor inseamna eficacitatea si eficienta. Probabilitatea
de producere a incendiului se bazeaza pe date statistice privind incendiile sau pe metode
matematice.
Probabilitatea de producere a consecintelor este bazata pe analiza probabilistica si pe
modele deterministe privind dezvoltarea incendiului, propagarea efectului incendiului,
evaluarea evacuarii utilizatorilor.
La estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu
si de producere a consecintelor acestuia, se au in vedere urmatoarele:
a) pericolul de incendiu identificat in constructie in functie de tipul si caracteristicile
materialelor/substantelor existente,
b) sursele potentiale de aprindere a materialelor /substantelor, imprejurarile favorizante de
initiere a incendiului si masurile organizatorice si efective luate pentru eliminarea sau
limitarea la minim a acestora;
c) nivelele criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta esentiala“ securitate
la incendiu” privind conformarea la foc , vizand rezistenta si stabilitatea in caz de
incendiu

d) asigurarea evacuarii sisi salvarii
cat si al mijloacelor persoanelor
personalului implicatatat d.p.d.v
actiuni dealinterventie
siguranteisicailor de evacuare
salvare in cazul
izbucnirii incendiului
e) nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice (sisteme, instalatii, echipamente,
aparatura stingatoare) pentru prevenirea si stingerea incendiilor,performantele acestora
si starea de functionare
f) dimensionarea, forta de interventie si de salvare a serviciilor private pentru situatii de
urgenta proprii, eficienta acestor servicii sau a celor cu care sunt incheiate conventii,
servicilor publice pentru situatii de urgenta din localitatea in care este amplasata
constructia si tipul subunitatii Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta care intervene
in zona respectiva
g) existenta instalatiilor
si termica, auxiliare
de ventilatie (alimentare cuperformantele,
si climatizare), apa, gaze combustibile,
starea deenergie electrica
functionare si
intretinerea acestora;
h) factorul uman, determinat de numarul de persoane, varsta, starea fizica a acestora,
nivelul de instruire pentru salariati cat si de informare pentru clienti;
i) alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si /sau propagarea incendiilor
(obiective vecine,activitati sezoniere, perioadele de seceta,fenomene
atmosferice,cutremuere etc).
Documentatiile contin date despre:

1. Caracteristicile constructiei
- Date de identificare a obiectivului – destinatia
- Categoria si clasa de importanta
9
- Particularitati specifice constructiei
2. Nivelurile criteriilor de performanta si timpii de siguranta la foc in conformitate cu

reglementarile tehnice
- Riscul de incendiu
- Densitatea de sarcina termica
- Clase de combustibilitate si periculozitate
- Surse potentiale de aprindere
- Conditiile preliminare ce pot determina sau favoriza aprinderea
- Vitezele de ardere si edepropagare a flacarii
- Masuri de protectie pentru reducerea riscului de incendiu
- Rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie
- Degajarile de fum si gaze fierbinti
- Comportarea la foc
- Masuri recomandate pe timpul interventiei in caz de incendiu pentru a nu afecta
- comportarealalafoc
Stabilitatea foc
- Gradul de rezistenta la foc – numar compartimenrte de incendiu
- Comportarea la foc si rezistenta la foc a elementelo de rezistenta
- Timpii operativi de interventie
- Timpul de incendiere totala
- Cai de acces, evacuare si intretinere
- Cai de interventie
- Cai de evacuare
- Scari de salvare si ascensoare
3. Dotari cu echipamente de protectie necesare

- Sisteme instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de
incendiu
- Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor
- Dotarea cu stingatoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte.
4. Conditii specifice pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu

- Sursele de alimentare cu apa, substantele de stingere si rezervele aferente
- Pozitionarea racordurilor de alimentare cu energie electrica, gaze si alte utilitati
- Instalatia de paratraznet
-- Asigurarea serviciului
Timpii operativi propriu de
de interventie pompieri
asigurati civilialrmare
pentru (cand este obligatoriu)
ti alertare
- Zonele, incaperile, spatiile in care se gasesc materiale periculoase si pentru care
sunt necesare produse de stingere si echipamente speciale, tipul echipamentului
individual de protectie a personalului.
5. Concluzii si masuri tehnico-organizatorice
10
2.1. Scenariul de securitate la incendiu:

Caracteristicile construcției sau amenajării :
1.1. Destinația construcției:
A. Funcțiunile principale ale construcției: civilă publică pentru locuit,
administrație, comerț, sănătate,cultură, invățământ, sport, turism, etc.
B. Funcțiunile secundare și conexe: instalații utilitare pentru clădire
1.2. Categoria și clasa de importanță

A. Categoria de importanță a clădirii este „C” – construcție de importanță normală
– obișnuită.
B. Clasa de importanță a clădirii este „III” – construcție de importanță normală,
obișnuită.
1.3. Particularități specifice constricției

A. Se prezintă principalele caracteristici ale construcției privind:
a) Tipul clădirii: obișnuită:
- Regim de înălțime: P+4E
- Volum total: 13 500mc
b) Aria construită și aria desfășurată cu principalele destinații ale
încăperilor și ale spațiilor aferente construcțiilor:
- Suprafață construită: 900mp
- Suprafață desfășurată: 4500mp
Destinațiile încăperilor și spațiile aferente construcției:
Clădire de birouri:
- Parter: hol acces, birouri, grupuri sanitare
- Etaj: hol acces, birouri, grupuri sanitare
c) Numărul compartimentelor de incendiu și ariile acestora:
- 125 compartimente de incendiu cu Ac=36mp
d) Numărul maxim de utilizatori(persoane) din clădire:
- Maxim 100 persoane
e) Prezența permanentă a persoanelor, capacităti de autoevacuare a
acestora
In clădire este permanentă prezența celor 100 de persoane angajate, pe durata
programului de lucru.
Capacitatea de autoevacuare a publicului și personalului este asigurată de căile de
evacuare existente.
f) Caracteristicile proceselor tehnologice și cantitățile de substanțe
periculoase:
Potrivit clasificării din Hotărârea Guvernului nr. 804/2007 privind controlul
activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe
periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 08.08. 2003: nu
se vor depozita nici una din substanțele prevăsute in H.G. nr. 804/2007, în cantitățile
considerate relevante.
g) Numărul căilor de evacuare și al refugiilor:
- 4 la parter

B. Instalații utilitare
Instalații
 aferente construcției:
de alimentare
cu energie electrică;
11
 Instalații sanitare interioare;

 Instalații de încălzire.
2.2. Riscul de incendiu

Având în vedere tipul clădirii, s -au stabilit riscuri de incendiu, în raport cu densitatea
sarcinii termice și destinațiile spațiilor, potrivit prevederilor art. 2.1.2. – 2.1.3. din Normativul
de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P118-99.
Densitatea sarcinii
În funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu conf. art. 2.1.2. Normativ
P118-99 – poate fi:
- Mare: qi=peste 840 Mj/mp;
- Mijlociu: qi=420 – 840 Mj/mp;
- Mic: qi=sub 420 Mj/mp;
Evaluarea sarcinii termice, a densității sarcinii termice și a densității de căldură degajată
se face pentru a aprecia riscul de incendiu dar și comportamentul elementelor de structură în
caz de incendiu.
Sq =  
n
i=1
Qi Mi Mj
Unde:
Qi Puterea calorifică inferioară a unui material [Mj]
Mi Masa materialelor combustibile de acelaș fel, aflate în spațiul luat în
considerare [Kg]
N Numărul materialelor combustibile de acelaș fel, aflate în spațiul luat în
considerare
Relația dată de STAS 10903/2-79 pentru calculul densității sarcinii termice este:
Unde:
Sq
 
Qs = Mj/mp
As
Sq Sarcina termică [Mj]

As Suma ariiloe încăperilor ce alcătuiesc spațiul luat in considerare [mp]
Riscul de incendiu determinat din punct de vedere al densității sarcinii termice.

Calculul sarcinii termice pentru:
Birou:
- Aria spațiului luat în considerare As=30m2
- Masele și puterile calorifice inferioare ale materialelor combustibile
o Lemn: Qi=19,25 Mj/kg
o Hîrtie, material textil: Qi=16,30 Mj/kg
o Materiale sintetice, materiale plastice, poliuretan, etc.: Q i=33,50 Mj/kg
- Masa materialelor combustibile considerate:

o Mobilier, tâmplărie, parchet: 120kg
o Hârtie: 50kg
o
Echipamente din materiale plastice: 25kg
12
Calculul sarcinii termice:
Sq = 
n
i=1
Qi Mi =120∙19,5+50∙16,30+25∙33,50=3 925 ,5 Mj
Evaluarea densității sarcinii termice:

Sq 3 925,5
Qs = = =130,85 Mj/mp<420 Mj/mp - risc mic de incendiu
As 30
Arhivă:
- Aria spațiului luat în considerare As=6m2
- Masele și puterile calorifice inferioare ale materialelor combustibile
o Lemn: Qi=19,25 Mj/kg
o Hîrtie, material textil: Qi=16,30 Mj/kg
- Masa materialelor combustibile considerate:

o Mobilier, tâmplărie, parchet: 10kg
o
Hârtie: 100kg
Calculul sarcinii termice:
Sq = n
i=1
QiMi =10∙19,5+100∙16,30=1 822 ,5 Mj
Evaluarea densității sarcinii termice:

Sq 1 822,5
Qs = = =303,75 Mj/mp<420 Mj/mp - risc mic de incendiu
As 6
Nota: În conformitate cu prevederile art. 2.1.2. din Normativul P118-99, riscul de

incendiu se consideră mic deoarece densitatea sarcinii termice este mai mică de 420Mj/mp
a) Clasele de reacție la foc
Clasele de reacție la foc pentru elementele de construcție utilizate s -au stabilit potrivit
criteriilor din Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe
baza performanțelor de comportare la foc, cu modificările și completările ulterioare, din
r eglementările tehnice specifice, precum și din caracteristicile și proprietățile fizico – chimice
ale materialelor și substanțelor utilizate.
Materialele si elementele de construcție din care este alcătuit obiectivul se incadrează
în urmatoarele clase de r
de rezistență, de inchiderieacție la foc:
și de clasa de reacțieunele
compartimentare, la foc pardoseli
A1, pentrușielementele principale
finisaje, (zidărie de
cărămidă de ceramică, beton armat, tîmplărie cu profile de aluminiu și sticlă, mortare pe bază
de ciment, var, mozaic, piatră naturală), A2 pentru gips – carton cu grosimea sub 12,5 cm, B
pentru gips – carton cu grosimea ≥ 12,5 cm.
Sunt prevăzute și produse din clasele de combustibilitate C1 – C4 conform P118 – 99
pentru care nu sunt determinări publicate și agremente tehnice pe bază de încercări omologate
privind încadrarea în clase de reacție la foc.
b) Sursele potențiale de aprindere și împrejurările care pot favoriza aprinderea:
Sursele de incendiu pot fi:

Surse de aprindere cu flacără (flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură
etc.)
13
 Surse de aprindere de natură termică(obiecte incandescente, căldura

degajată de aparatele termice, efectul termic al curentului electric, etc.)
 Surse de aprindere de natură electrică(arcuri și scântei electrice, scurtcircuit,
electricitate statică)
 Surse de aprindere indirecte(radiația unui focar de incendiu)
Împrejurări care pot determina sau favoriza incendiile:
În corelare cu sursele posibile de inițiere ale unui incendiu, prezentate anterior,
condițiile (imprejurările) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea sunt:
- Instalații și echipamente electrice defecte ori improvizate;
- Receptori electrici lăsați sub tensiune, nesupravegheați;
- Sudare și alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor și masurilor specifice de
P.S.I.
- Nereguli organizatorice;
- Acțiunea intenționată („arson”);
- Alte împrejurări.
3. Studii de caz parametrice privind acțiunea temperaturii generate din

timpul incendiilor asupra sistemelor structurale
3.1. Alegerea structurilor pentru analiză
Pentru prezentul studiu s-a dorit analizarea a 2 modele de structuri, diferența între ele fiind
sistemul structural. Modelarea structurilor s-a efectuat cu ajutorul programului ETABS astfel:
 S-au realizat 2 modele de analiză luând în considerare ecuatia focului standard –
ISO834
 S-au realizat 2 modele de analiză luând în considerare ecuatia focului parametric.
Plan etaj structură cu cadre din b.a.:
14
Plan etaj structură duală din b.a.:
Clădirile au funcţiunea de birouri şi sunt amplasate în Bucureşti. Sistemul structural

este realizat din pereţi(in cazul structurii duale), stâlpi şi grinzi din beton armat, cu acoperiş tip
terasă. Pereţii exteriori şi interiori sunt realizaţi din zidărie de BCA. Tâmplăria este realizată
din PVC cu geam termopan, pardoselile vor fi finisate cu gresie în spaţiile umede şi parchet şi
plăci ceramice în rest. Circulaţia pe verticală este asigurată de o scără în două rampe şi o un
lift.
În conformitate cu normativul P100-1/2013, clădirea se încadrează în clasa de
importanţă III cu γ=1.
Din punct de vedere al acţiunii seismice, conform “Codului de proiectare seismică –
Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, perioada de colţ corespunzătoare oraşului
Bucureşti este Tc=1,6 sec, iar valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare ag, pentru un
cutremur cu IMR de 225 de ani este ag=0.30g, acceleraţia gravitaţională g=9.81 m/sec2.
Conform codului de proiectare „Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”,
indicativ CR1-1-3-2005, valoarea caracteristică a încărcărilor din zăpadă la sol pentru
municipiul Bucureşti, pentru un IMR de 50 de ani este s0,k =2,0 kN/m2.
Valoarea caracteristică a presiunii vântului pentru un IMR de 50 de ani este qref=0,5
kN/m2, conform codului de proiectare „Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor”.
Structura de rezistenţă a clădirilor este de tip dual din beton armat turnat monolit.
Se utilizează beton de clasa C20/25 (Bc30) şi oţel PC52.
3.2. Evaluarea încărcărilor
Evaluarea încărcărilor s-a realizat conform CR0-2005.

Încărcările au fost date din tema de proiect, acestea sunt sistematizate în urmatoarele tabele:
15
Încărcări nivel curent
SLU SLS
Val. Caract. Coef. q slu Coef. q sls
Încărcare
kN/m2 kN/m2 kN/m2
greutate proprie placă 3.75 1.35 5.063 1 3.75
Placă pardoseală 1.5 1.35 2.03 1 1.50
nivel pereți despărțitori 1 1.35 1.35 1 1
curent instalații 0.15 1.35 0.20 1 0.15
utilă 2 1.5 3.00 0.4 0.80
Grindă pereți închidere 10 1.35 13.5 1 10
Total = 25.1 Total = 17.2
Încărcări ultimul nivel
SLU SLS
Val. Caract. Coef. q slu Coef. q sls
Încărcare
kN/m2 kN/m2 kN/m2
greutate proprie placă 3.75 1.35 5.063 1 3.75
Placă hidroizolație 0.33 1.35 0.446 1 0.33
ultimul
nivel instalații 0.15 1.35 0.203 1 0.15
zăpadă 1.92 1.5 2.88 0.4 0.77
Grindă atic 5 1.35 6.75 1 5
Total = 15.3 Total = 10.0
3.3 Evaluarea forței tăietoare de bază

Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
Unde:
 =
direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii, se determină dupa cum urmează:

ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioade
 0<<
 fundamentale


  = 1 + 1 


 = 

 perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine direcţia
orizontală considerată
m masa totală a cladirii calculată ca suma maselor de nivel mi
 factorul de importanţă-expunere al construcţiei
16
 factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin

masa modală efectivă asociată acestuia, ale cărui valori sunt:

λ=0,85 daca T1 <TC şi clădirea are mai mult de două niveluri
λ=1,00 în celelalte situaţii
Evaluarea factorului de comportare pentru acţiuni seismic orizontale q– conform

P100/1-2013 – tabel 5.1
3.4 Predimensionarea elementelor structurale

Etapa de predimensionare a elementelor structurale are o importanţă deosebită,
deoarece greutatea lor reprezintă o fracţiune importantă din încărcările gravitaţionale şi din
masa clădirii. Pe de altă parte, predimensionarea permite stabilirea iniţială a rigiditaţii
elementelor necesară în calculul structural.
Criteriile de predimensionare sunt condiţii de rigiditate (sageţi admisibile), de
ductilitate, sau pot fi cerinţe arhitecturale sau tehnologice.
Predimenionare placi - Predimensionarea s- a facut pe baza criteriilor de rigiditate și

izolare fonica la zgomot aerian

⇒ℎℎ ≥13
≥ 180+2=15

=15

Predimenionare grinzi:
În cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considerând criterii
de rigiditate şi arhitectură.
Se adoptă o secţiune constantă pe lungimea construcţiei, pentru a evita variaţia
rigidităţii şi pentru uşurinţa proceselor tehnologice de realizare a grinzilor.

ℎ =112÷ 10∙ ∈50,60⇒ℎ =55 17
 =13 ÷ 12∙ℎ ∈ 18.3,27.5 ⇒ =25
Predimensionare stâlpi
Se adoptă o secţiune constantă a stâlpilor pe înălţimea construcţiei, pentru a evita
variaţia (slăbirea) accentuată a rigidităţii şi rezistenţei etajelor.
Dimensiunile sectiunilor stalpilor se determina din conditia limitarii efortului axial
normalizat:
N
A b 
≤ν
hc =  ,
N
f cd ∙ν
ν=0.4
A b =hc bc (aria secțiunii de beton
ν Efort axial normalizat 

N Forță axială din stâlp din încărcări de lungă durată
f cd Rezistență de proiectare la compresiune a betonului
Predimensionare pereți:
Dimensiunile secțiunilor pereților structurali se efectuează îin vederea limitării efortului
mediu tangențial, aria secțiunilor orizontale la baza peretelui fiind estimate cu relația:
1,5=Ω∙
∙ ≤2,5 ∙∑ ∙⁄∙∙ℎ → ∙ ≤2,5 → Ω∙ ∙ ∙ℎ ∙ ≤2,5 →
Unde:

Aw aria inimilor pereților structurali pe una din direcțiile principale ale construcției
bw grosimea inimilor pereților pe direcția considerată
hw inalțimea secțiunii orizontale a pereților pe direcția considerată
F b forța tăietoare la baza clădirii sau forța seismică
Ω media estimată a rapoartelor MRd/MEd
factor de corecție a forței tăietoare – 1,2

f ctd rezistența de proiectare a betonului la întindere
In conformitate cu P100-2006, verificarea deplasarilor relative de nivel se face la doua
stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (SLU). Elementele
structurale care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza de predimensionare.
Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii principale
a clădirii in urma unor cutremure, ce pot apărea de mai multe ori in viata construcţiei, prin
limitarea degradării elementelor nestructurale si a componentelor instalaţiilor construcţiei. P rin
satisfacerea acestei condiţii se limitează implicit si costurile reparaţiilor necesare pentru
aducerea construcţiei in situaţia premergătoare seismului.
18
Verificarea la deplasare se face pe baza relatiei
Unde:
dSrLS=νqdr<dSraLS
ν drSLS deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata SLS
factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii
seismice. Valoarea factorului ν este: 0,4 pentru cladirile încadrate în clasa III de
importanţă.
drSLS
q

factorul de comportare specific tipului de structură
deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic sub
dra
încărcări seismice de proiectare
valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
Valorile
structurale deplasărilor
conforme dr efectivă
cu starea se calculează folosind
de fisurare ipoteze de
a acestora, calculdea gradul
functie rigidităţii
de elementelor
interacţiune
între elementele structurale şi cele nestructurale (compartimentări şi închideri). La acţiunea
unui cutremur moderat ca intensitatea este de presupus ca legăturile între elementele de
închidere şi compartimentare şi stâlpi şi grinzi să nu fie compromise, iar degradările
elementelor nestructurale în discuţie să fie nesemnificative ca urmare a condiţiilor de limitare
a deplasărilor laterale. În aceste condiţii, este justificată considerarea aportului elementelor
nestructurale la rigiditatea globală a structurii. Întrucât nu se pot construi modele riguroase dar
suficient de simple ale conlucrării s tructura – elemente de compartimentare pentru practica
proiectării, se permite, în mod simplificat, evaluarea globală a rigidităţii structurii prin
considerarea proprietăţilor de deformaţie a secţiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a
elementelor structurale şi neglijarea în compensaţie, a aportului elementelor nestructurale. În
cazul în care elementele nestructurale nu se deformează solidar cu structură, rigiditatea
structurii se evaluează considerând proprietăţile de deformaţie a elementelor struc turale în
stadiul fisurat.
Aşadar, în cazul de faţă valorile dr se estimează în ipoteza rigidităţii secţionale a
elementelor structurale în stadiul nefisurat:
=
Unde:

Ec Modulul de elasticitate al betonului

Ic Momentul de inerţie al secţiunii brute de
beton
Perioada corespunzătoare modului propriu de vibraţie 1 este T = 0.96 sec.
Valorile admisibile ale deplasării relative de nivel pentru cazul în care sunt ataşate
elemente nestructurale cu cedare fragilă: 0.005 h (h – înălţimea etajului).
Verificarea la starea limită ultimă (ULS)
Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti
Ia atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate apărea in viaţa unei construcţii, prin
19
prevenirea prăbusirii totale a elementelor nestructurale. Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei

marje de siguranţa suficiente fata de stadiul cedării elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

= <

Unde:
deplasarea relativă de nivel sub acţiunea sismice asociata SLU
dr q

factorul de comportare specific tipului de structură
deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare
c coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T < Tc deplasările
seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare
răspunsului seismic elastic
 valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 0,025h

În cazul acţiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradări semnificative ale
elementelor de compartimentare si închidere este de presupus că legăturile dintre acestea şi
elementele structurale vor fi puternic afectate. Prin urmare, aportul elementelor nestructurale
la rigiditatea globala a structurii, poate fi neglijată, iar valorile dr vor trebui calculate în ipoteză
rigidităţii corespunzătoare stadiului fisurat a elementelor structurale. Se admite a se evalua
rigiditatea structurii considerând jumătate din valorile modulelor de deformaţie a elementelor
structurale în stadiul nefisurat.
20
3.5 Analiza structurilor la actiunea focului

În calcul vom folosi urmatoarele următoarele relaţii, care descriu curbele nominale de
foc, date în EN1991-1-2:
1. Curba standard (întâlnită şi cu denumirea de curbă standard ISO 834:

 =20+1325(10, =20+345l
324−,∗o0,g28+1
2. Curba temperatură – timp parametrică
04−,∗ 0,472−9∗)
 =∙Γ
Unde:
*
t
Temperatura gazelor din compartiment[°C]
[h]
t
Γ
b
O⁄b2⁄0,041160
Timp [h]
⁄ 2 -
cu următoarele limite 100≤b≤2200  ⁄
ρ
c
λ
O
=√ ρcλ
Densitatea pereților incintei kg/m3]
[ ⁄   ]
Capacitatea calorică specifică pereților incintei [J/kgK]
O=Av√ heqAt [m1⁄2]
Conductivitatea calorică specifică a pereților incintei [W/mK]
Factorul de deschideri:
cu următoarele limite: 0,02≤O≤0,20
Av Suprafața totală a tuturor deschiderilor verticale din toți pereții
heq Media ponderată a înălțimii ferestrelor tuturor pereților
At Suprafața totală a închiderii
Temperatura maximă Θmax se atinge în faza de încălzire pentru t*= t*max, unde:
t*maxt=tmaxm=max[
Cu ax∙Γ h(0,2∙10-3∙qt,d/O);tlim] h

21
Unde:
qt,d

suprafață At a incintei, așa că: qt,d=qf,d ∙ AAtf MJ⁄m2
valoarea de calcul a densității sarcinii termice calculată pentru întreaga
. Se respectă următoarele
limite: 50≤qt,d≤1000
q,d E. MJ⁄m2
valoarea densității sarcinii termice a suprafeței A f a planșeului, conform anexa
tlim în cazul unui incendiu cu viteză mică de dezvoltare, tlim=25 min.; în cazul unei
viteze medii de dezvoltare, t lim=20min., iar în cazul unei viteze mari de
dezvoltare a incendiului tlim=15min.
Curbele de temperatură - timp pentru faza de regresie sunt indicate de:
Θg=Θmax-625(t-t*max∗∙x) ∗ * pentru t*max≤0,*5
Θg=Θmax-250(503∗-t*max∙x)( -tmax∙x) pentru t0,*max5≥2< tmax≤2

Unde: t* se obține din

t*max=(0,2∙10-3∙qt,d/O)∙Γ
x=1,0 dacă tmax>tlim, sau x=tlim∙Γ/t*max dacă tmax=tlim.
În modelare vom considera urmatoarele poziții posibile in plan ale acțiunii focului:
22
23
3.6. Rezultate obținute la structura din cadre
Clădire P+4E, structură în cadre

Drift(dr,e/h) direcția X
E4
E3
Normal
E2
Foc parametric
ISO834
E1
0.000 0.002 0.004 0.006 0.008 0.010
Clădire P+4E, structură în cadre

Drift(dr,e/h) direcția Y
E4
E3
Normal
E2
Foc parametric
ISO834
E1
0.000 0.002 0.004 0.006 0.008
Parter C1 - Grinzi
ISO834 Foc parametric Normal
Loc P V2 T M3 P V2 T M3 P V2 T M3
0.2 -701882.3 16.08 -8.725 123.3 -1291044 16.08 -8.725 123.258 0 44.9 -2.22 144.001
G1AB
5.8 -701882.3 99.06 1.39 -453 -1291044 99.06 -5.122 -636.87 0 68.4 6.304 -146.07
0.2 -932989.9 -13.3 0.355 111.235 -1716144 -13.34 0.355 111.235 0 38.7 0.156 145.892
G2AB
5.8 -932989.9 151.9 -17.27 -525.92 -1716144 151.86 -28.79 -722.04 0 93.7 -0.06 -172.04
0.2 -701882.3 16.08 -14.1 123.3 -1291044 16.08 -29.2 123.258 0 44.9 2.216 144.001
GA12
5.8 -701882.3 99.06 -11.23 -453 -1291044 99.06 -11.23 -636.87 0 68.4 -6.3 -146.07
0.2 -932989.9 -13.3 -21.03 111.235 -1716144 -13.34 -34.87 111.235 0 38.7 -0.16 145.892
GB12 5.8 -932989.9 151.9 0.137 -525.92 -1716144 151.86 0.137 -722.04 0 93.7 0.064 -172.04
24
Parter C1 - Stâlpi
ISO834 Foc parametric Normal
Loc P V2 V3 M2 M3 P V2 V3 M2 M3 P V2 V3 M2 M3
0 -547060.8 61.19 -13.93 -13.069 108.664 -1005763 61.19 -13.93 -13.07 109 -308 -80.07 -5.04 -4.727 -126.43
C1
2.5 -547051 61.19 -13.93 -61.234 -123.547 -1005753 61.19 -13.93 -95.29 -158 -308 -80.07 -5.04 7.615 69.729
0 -548206.1 104.1 -27.41 -25.718 148.877 -1007469 104.05 -27.41 -25.72 149 -237 -102.19 -8.62 -8.087 -147.19
C2
2.5 -548196.3 104.1 -27.41 -55.025 -265.772 -1007459 104.05 -27.41 -97.99 -350 -237 -102.19 -8.62 13.029 103.169
C7 0 - 547975.6 54.63 1.4 1.309 102.503 - 1007239 54.63 1.4 1.309 103 - 468 - 90.59 0.44 0.415 - 136.31
2.5 - 547965.8 54.63 1.4 - 161.84 - 127.793 - 1007229 54.63 1.4 - 245.9 - 171 - 468 - 90.59 0.44 - 0.668 85.636
0 - 549625.9 111.9 2.77 2.599 156.227 - 1009629 1 11.88 2.77 2.599 156 - 572 109.91 0.7 0.656 154.432
C8
2.5 -549616.1 111.9 2.77 -184.15 -297.853 -1009619 111.88 2.77 -281.4 -395 -572 109.91 0.7 -1.057 -114.84
Parter C1 - Placa
ISO834 Foc parametric
F11 F22 M11 M22 M12 V13 V23 F11 F22 M11 M22 M12 V13 V23
1 -733674.9 -733674.9 3.1 -1.1 -1 -4.1 -1.1 -1349524 -1349524 3.1 -1.1 -1 -4.3 -1.2
2 -733674.9 -733674.9 -17 -6.4 2.2 -1.9 -10 -1349524 -1349524 -22 -6.4 2.2 -4.9 -14
7 -733674.9 -733674.9 1.2 -9.8 0.3 -9.8 -2.7 -1349524 -1349524 1.2 -15 0.3 -14 -5.7
8 -733674.9 -733674.9 -26 -22 -4 3.65 5.47 -733674.9 -733674.9 -26 -22 -4 3.65 5.47
Normal
F11 F22 M11 M22 M12 V13 V23
1 0 0 2.6 -0.2 -0 -4.3 0.48
2 0 0 -5.2 -3.4 1.7 -2.1 -1.6
7 0 0 1.6 -0.4 0.2 -3.5 0.11
8 0 0 -6 -3.5 -1 -1.6 1.99
4. Bibliografie
STAS 10903/2-79

Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea




focului,
 indicativ P118, 1999.
EN1991-1-2
Conf. dr. ing. Raul Zaharia – Calculul structurilor la actiunea focului

25

12 Constructii Civile Incendii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12 Constructii Civile Incendii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/23/2018 Cursul12-ConstructiiCivile-Incendii-slidepdf.

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

EFECTUL INCENDIILOR ASUPRA CLADIRILOR

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

1. Actiunea incendiilor și siguranța la foc

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Filozofia de proiectare a Eurocodurilor se bazează pe conceptul de stări limită. Situația

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

. =  , Ψ, Ψ  Ψ

o Valoarea de calcul a acțiunii accidentale

o Valoarea frecventă a încărcării variabile predominante

o Valorile cvasipermanente a celorlalte încărcari variabile.

, = + +Ψ

Se observă că toți coeficienții parțiali de siguranță pentru încărcările permanente, de

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

1.2. Probleme particulare

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

1.2.2 Încărcarea Permanenta

1.2.3 Acţiuni indirecte în situaţia de incendiu

1.3. Metode de calcul

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

acţiunea temperaturilor înalte, validate prin încercări experimentale. Modelele de calcul

1.4. Relaţii temperatura - timp

2. Curba hidrocarburilor

=20+1080 1 0, 3 25 −,−, 0,675,−,

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Anexa F din EN1991-1-2 prezintă o metodă care calculează un timp echivalent de

2. Aspecte privind scenariile la foc

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

 probabilitatea de eşec a diferitelor sisteme de protecţie împotriva incendiilor

Documentatiile contin date despre:

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

- Particularitati specifice constructiei

2. Nivelurile criteriilor de performanta si timpii de siguranta la foc in conformitate cu

3. Dotari cu echipamente de protectie necesare

4. Conditii specifice pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu

5. Concluzii si masuri tehnico-organizatorice

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

2.1. Scenariul de securitate la incendiu:

1.2. Categoria și clasa de importanță

1.3. Particularități specifice constricției

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

 Instalații sanitare interioare;

2.2. Riscul de incendiu

Sq Sarcina termică [Mj]

Riscul de incendiu determinat din punct de vedere al densității sarcinii termice.

o Hîrtie, material textil: Qi=16,30 Mj/kg

o Materiale sintetice, materiale plastice, poliuretan, etc.: Q i=33,50 Mj/kg

- Masa materialelor combustibile considerate:

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Calculul sarcinii termice:

Evaluarea densității sarcinii termice:

o Hîrtie, material textil: Qi=16,30 Mj/kg

- Masa materialelor combustibile considerate:

Calculul sarcinii termice:

Evaluarea densității sarcinii termice:

Nota: În conformitate cu prevederile art. 2.1.2. din Normativul P118-99, riscul de

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

 Surse de aprindere de natură termică(obiecte incandescente, căldura

3. Studii de caz parametrice privind acțiunea temperaturii generate din

Plan etaj structură cu cadre din b.a.:

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Plan etaj structură duală din b.a.:

Θg=Θmax-250(503∗-tmax∙x)( -tmax∙x) pentru t0,max5≥2< tmax≤2