Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 8
1
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
2
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
Curba de foc normalizată ISO, deşi este internaţional recunoscută şi deosebit de utilă
pentru efectuarea experimentelor, reprezintă o modelare săracă a realităţii, deoarece nu
ține cont de nici un parametru fizic, considerând aceeaşi evoluţie a temperaturii în timp
pentru orice clădire si mai mult decât atât, temperatura creste continuu in timp. În
realitate, evoluţia temperaturii într-un compartiment este direct legată de o serie de
parametrii cum sunt deschiderile, sarcina termică şi viteza de propagare a focului.
Modelul de foc parametric oferă curba timp-temperatura funcţie de sarcina termică şi
deschiderile din pereţi si tine cont de asemenea si de faza de regresie a temperaturii.
Modelul este insă limitat ca suprafaţa si înălţime a compartimentului de incendiu şi
presupune că temperatura este aceeaşi în întreaga clădire, pe toata înălţimea, din
momentul izbucnirii incendiului.
Modelul de foc natural „Two Zone- One Zone” este capabil să urmărească întreaga
evoluţie a incendiului, din momentul declanşării până în faza de „flashover” şi
terminând cu regresia temperaturii si reprezintă, în acest moment, modelul de calcul cel
mai avansat de evoluţie a temperaturii intr-un compartiment de incendiu. Iniţial,
înălţimea compartimentului de incendiu este împărţită în două, o zona superioara de
fum calda si o zona inferioara rece. Trecerea de la modelul cu doua zone de temperatura
la modelul cu o singura temperatura pe întreaga înălţime a compartimentului
corespunde momentului „flashover” din care se poate considera ca incendiul este
generalizat in toata clădirea. Acest fenomen se produce in anumite condiţii, spre
exemplu atunci când temperatura gazelor fierbinţi din zona superioara a atins 500°C.
Având în vedere complexitatea ecuaţiilor de echilibru ale masei şi energiei utilizate
pentru a descrie mişcarea aerului cald în interacţiune cu deschiderile şi pereţii
compartimentului, este necesară dezvoltarea de programe de calcul pentru determinarea
curbelor de temperatură bazate pe acest model.
Efortul capabil și efortul produs de încărcări sunt ambele calculate pe baza valorilor
caracteristice ale datelor geometrice, date prin proiectare. Imperfecțiunile geometrice, cum sunt
imperfecțiunile locale sinusoidale sau înclinări globale inițiale ale structurii, sunt date prin
valorile de calcul.
Valorile de calcul ale proprietătilor de material, Xd,fi, sunt date pentru fiecare material
in standardul specific. Aceste standarde oferă deasemenea modul de calcul al efortului capabil,
Rfi,d,t, în baza acestor proprietăți de material. Valorile de calcul ale încărcărilor în situația de
incendiu, Ffi,d se stabilesc în baza Eurocode 1.
3
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
Valorile de calcul se obțin din valorile caracteristice prin multiplicarea cu coeficienții parțiali
de siguranță:
Gfi,d =γG Gk pentru încărcările permanente
𝑄𝑓𝑖.𝑑 = 𝛾𝑄 𝑄𝑘 , 𝛾𝑄 Ψ0 𝑄𝑘 , Ψ1 𝑄𝑘 𝑠𝑎𝑢 Ψ2 𝑄𝑘 pentru încărcării variabile
Pfi,d =γP Pk Pentru încărcările de precomprimare
Unde:
Gk , Qk , Pk valorile caracteristice ale încărcărilor permanente, variabile și de
precomprimare;
Gfi,d , Qfi,d , Pfi,d valorile de calcul ale acestor încărcări în situația de incendiu;
γG , γQ , γP coeficienți parțiali de siguranță pentru aceste încărcări;
Ψ0 factor de simultaneitate pentru încărcările variabile, care țin cont de
probabilitatea redusă ca mai multe încărcări variabile să acționeze cu
valorile maxime în același timp;
Ψ1 coeficient pentru determinarea valorii frecvente a unei încărcări variabile;
Ψ2 coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a încărcării
variabile.
În general, asupra unei structuri acționează simultan mai multe încărcări. Într-o situație
accidentală, acestea se combină după cum urmează:
o Valori de calcul ale încărcărilor permanente
o Valoarea de calcul a acțiunii accidentale
o Valoarea frecventă a încărcării variabile predominante
o Valorile cvasipermanente a celorlalte încărcari variabile.
Atunci când nu este evident care dintre acțiunile variabile este cea predominantă,
fiecare acțiune variabilă trebuie considerată pe rand ca fiind predominantă, ceea ce conduce la
considerarea mai multor combinații.
În situația de incendiu, care se consideră a fi o acțiune accidentală, următoarele
combinații pot fi considerate:
𝐸𝑓𝑖,𝑑 = 𝐺𝑘 + 𝑃𝑘 + Ψ1,1 𝑄𝑘,1 + ∑ Ψ2,𝑖 𝑄𝑘𝑖
𝑖>1
4
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
valorii cvasipermanente Ψ2 pentru vânt este 0 ceea ce înseamnă că dacă se utilizează relaţia
2.1b, nu se va face nici o verificare cu forțe orizontale pentru o structură în situaţia de incendiu.
În cazul unui cutremur, forţele orizontale din acţiunea accidentală sunt prezente, cu o
valoare semnificativă şi efectul vântului nu are, intr-adevăr, o importanță deosebită.
Tabelul 1 este tabelul A1-1 din EN 1990 și oferă valorile coeficienților ψ pentru situația
de incendiu.
Acțiune Ψ1 Ψ2
Încărcări de exploatare în clădiri
categoria A: clădiri rezidențiale 0,5 0,3
categoria B: birouri 0,5 0,3
categoria C: spații cu aglomerări de persoane 0,7 0,6
categoria D: comerț 0,7 0,6
categoria E: spații depozitare 0,9 0,8
Spații destinate traficului de vehicule
categoria F: greutate vehicul ≤ 30kN 0,7 0,6
categoria G: 30kN < greutate vehicul > 160kN 0,5 0,3
categoria H: acoperișuri 0,0 0,0
Încărcări date de zăpadă
altitudine H ≤ 1000m 0,2 0,0
altitudine H > 1000m 0,5 0,2
Încărcări date de vânt 0,2 0,0
Tabel 0-1.1: „ Valorile coeficienților ψ pentru situația de incendiu”
De fapt, nu doar alegerea între Ψ1 sau Ψ2 este un parametru care trebuie precizat în
anexele naţionale, dar şi valorile acestor factori. Fiecare țară poate adopta valori diferite de cele
din Tabelul 2-1.
Valoarea de calcul a acţiunii accidentale nu apare în relaţia 2.1, deoarece în cazul unui
incendiu, acţiunea focului nu este în aceeaşi formă ca şi celelalte acţiuni. Acţiunea focului nu
poate fi cuantificată în unități de forţă, care să se adauge încărcărilor permanente sau variabile.
Acţiunea focului constă în efecte indirecte introduse în structură. Dacă şi cum aceste
efecte trebuie luate în considerare, este precizat în Eurocodurile specifice de material.
5
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
O situaţie asemănătoare poate sa apară în urma unei acţiuni teroriste (explozie), sau ca
rezultat a coliziunii unui vehicul cu o clădire. Proiectarea structurii cu considerarea succesivă
a acestor acţiuni accidentale nu se poate face, în mod evident, fără costuri suplimentare. În
această lucrare se va considera în continuare că focul este singura acţiune accidentală.
6
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
7
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
Evaluarea riscului
Trebuie estimate:
frecvenţa de apariţie a scenariilor de initiere a unui incendiu,
probabilităţile de initiere a focului,
dezvoltarea incendiului
8
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
9
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
10
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
11
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
Densitatea sarcinii
În funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu conf. art. 2.1.2. Normativ
P118-99 – poate fi:
- Mare: qi=peste 840 Mj/mp;
- Mijlociu: qi=420 – 840 Mj/mp;
- Mic: qi=sub 420 Mj/mp;
Evaluarea sarcinii termice, a densității sarcinii termice și a densității de căldură degajată
se face pentru a aprecia riscul de incendiu dar și comportamentul elementelor de structură în
caz de incendiu.
n
Sq = ∑ Qi Mi [Mj]
i=1
Unde:
Qi Puterea calorifică inferioară a unui material [Mj]
Mi Masa materialelor combustibile de acelaș fel, aflate în spațiul luat în
considerare [Kg]
N Numărul materialelor combustibile de acelaș fel, aflate în spațiul luat în
considerare
Relația dată de STAS 10903/2-79 pentru calculul densității sarcinii termice este:
Sq
Qs = [Mj/mp]
As
Unde:
Sq Sarcina termică [Mj]
As Suma ariiloe încăperilor ce alcătuiesc spațiul luat in considerare [mp]
12
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
Sq = ∑ Qi Mi =120∙19,5+50∙16,30+25∙33,50=3 925 ,5 Mj
i=1
Sq = ∑ Qi Mi =10∙19,5+100∙16,30=1 822 ,5 Mj
i=1
Evaluarea densității sarcinii termice:
Sq 1 822,5
Qs = = =303,75 Mj/mp<420 Mj/mp - risc mic de incendiu
As 6
13
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA
14