CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

CAPITOLUL 7

EFECTUL EXPLOZIILOR ASUPRA CLADIRILOR

1
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

1. Introducere

1.1. Inceputurile cercetarii incarcarii din explozie.

Nevoia realizarii de constructii rezistente la explozii nu este noua. Utilizarea de arme
explozive de catre armată a necesitat o cercetare intensa asupra efectului dat de acestea, atat
asupra diverselor obiective cat si asupra oamenilor. Industrializare societăți noastre acum un
secol în urmă, a însemnat că a trebuit sa putem fabrica, stoca, manipula, și de a folosi explozibili
în mod constructiv. Pentru a sprijini aceste scopuri militare și industriale, un grup relativ mic
de proiectanți au lucrat pentru a elabora metode de a spori rezistența la explozie a cladirilor
noastre.
Până de curând, relativ puțini ingineri și arhitecți au trebuit sa proiecteze structuri și
sisteme speciale pentru a rezista efectele date de explozii. Personalul tehnic al armatei cat și
consultanți pentru industriile care utilizează materiale explozive sau volatile reprezinta
principalii proiectanții care analizează in mod curent efectele exploziilor.
Activitatea și amenințăriler teroriste au devenit o problemă tot mai mare peste tot în
lume și protecția cetățenilor împotriva actelor teroriste implică prevenire, și minimizarea
daunelor unor astfel de evenimente. În cazul structurilor civile o atenuare efectivă poate fi
realizata printr-o rezistența structurală marita. Dacă structurile sunt proiectate în mod
corespunzător daunele cauzate de aceasta incarcarare anormala pot fi minimizate. În plus, în
scopul de a asigura siguranța structurilor existente împotriva unor astfel de evenimente, o
procedura de evaluare și de eventuala consolidare este necesara.

1.2. Dezvoltarea proiectarii la incarcarea din explozie.

În Eurocoduri aceste tipuri de sarcini nu sunt abordate (EN 1991-1-7) și au nevoie de
mai multa elaborare pentru ca inginerii sa poata fi ghidati cu privire la modul de proiectarea
sau evaluarea structurilor solicitate la explozii precum si răspunsului dinamic al diferitelor
elemente structurale. Analiza structurilor la sarcină din explozie necesită o bună înțelegere a
fenomenului exploziei și a răspunsului dinamic a elementelor structurale. Analiza cuprinde mai
multe etape:
(a) estimarea riscului;
(b) determinarea incarcarii de calcul conform riscului estimat;
(c) analiza a raspunsului structural;
(d) alegerea sistemul structural și
(e) evaluarea raspunsului structural
Estimarea riscului este o componenta importanta in proiectarea la incarcari din
explozie. Nivelul de risc la explozii intentionate, neintentionate sau explozii industriale poate
fi estimat cu precizie lafel ca alte incarcari. Cantitatea de material explosibil poate fi estimata,
pozitia potentiala a exploziei de proiectare poate fi izolata, si deobicei exista putine obiecte in
vecinatatea acesteia care influenteaza semnificativ socul.
Incarcarea din explozie este foarte diferită de încărcările uzual analizate de către
inginerii structuristi. Presiunile de vârf sunt ca ordine de mărime mult mai mari decât cele
asociate cu sarcinile aduse de mediu, dar duratele lor, în general, sunt extrem de scurt în
comparație cu perioadele propii ale structuri și a componentelor structurale. În plus, având în

2
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

vedere că riscul de explozie în orice incinta este foarte scăzut, iar costurile pentru realizarea
răspunsul elastic de multe ori sunt prohibitive, modele se bazeaza, de obicei, capacitatea de
disipare a energiei a elementelor structurale și a elementelor nestructurale. Aceasta obligă
ingineri sa tina cont de nelinearitățile geometrice și materiale.
In prima faza , proiectarea structurilor rezistente la explozii pare asemanatoare cu
proiectarea cladirilor in zone seismice deoarece nici una dintre ele nu este o incarcare de tip
static si amandoua se bazeaza pe disiparea de energie prin incursiuni in domeniul post-elastic.
Dar aici se termina asemanarile. Frecventele dominante ale excitatiei seismice sunt de obicei
mai scazute decat cele mai mici frecvente propii ale cladirii, nu mult mai mari cum este in cazul
incarcarilor din explozie. Incarcarea din explozie e deobicei impulsiva, nu doar dinamica,
depinde foarte mult de natura exploziei, distanta fata de structura si nivelul de constrangere
creat de structura pentru gazele calde care se expandeaza.

NATURA INCARCARII
PARAMETRII
Impulsiva Dinamica Cvasistatica
INCARCARII
t/T<0,4 0,4<t/T<2,0 t/T>2

Valoarea maxima a Valoarea exacta nu Valoarea exacta este importanta ; variatia ei

suprapresiunii conteaza se reflecta intr-o variatie similara a
raspunsului.

Durata exacta a In aceasta zona Durata incarcarii nu

incarcarii nu durata incarcarii este relevanta atata
conteaza este apropiata de vreme cat raspunsul
perioada propie a este elastic, dar
structurii. Orice poate fi importanta
Durata modificare a in cazul unui calcul
acesteia duce la plastic.
alterarea
raspunsului.

Reprezentarea Acuratetea Reprezentarea

exacta a impulsului reprezentarii impulsului nu
este importanta, impulsului nu este conteaza.
uneori incluzand si critica,dar oevaluare
faza negativa a corecta a acestuia
Impulsul incarcarii. duce la rezultate mai
exacte.

Timpul de atingere a Nu este important. Variatia acestui parametru afecteaza

suprapresiuni semnificativ raspunsul.
maxime

Presiunea si durata impulsului asociate cu explozia sunt influentate de reflexia undei de

soc. O sursa a reflexiei o reprezinta chiar pamantul sub punctului de detonare si suprafetele
cladirii care au o greutate si o ductibilitate suficienta sa ramana in loc pe durata impulsului.
Cand fronturile de unda se reflecta, presiunile se amplifica ca o functie de vecinatatea,
3
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

rigiditatea si caracteristicile materialelor ale suprafetei de care se loveste. Cu cat corpul de

contact e mai solid cu atat creste energia reflectata deoarece mai putina energie este disipata de
raspunsul acestuia. In proiectarea conventionala aceste aspecte sunt neglijate
Frontul de soc care pleaca din punctul de detonare atinge o componenta a cladirii, este
instant reflectata. Impactul cu structura da un impuls componentelor exterioare ale cladirii.
Energia aceasta trebuie absorbita sau disipata pentru ca elementul sa stea in picioare. Deobicei
acest lucru e realizat convertind energia data de miscarea fatadei in eforturi in elementele
structurale. Tinand cont ca incarcarea din explozie totusi e o incarcare neobisnuita permitem
daune nereparabile structuri, eficienta in proiectare e data de incursiunile in domeniul post
elastic prin deformtatii ale elementelor structurale, prin care se poate disipa aceasta energie.
Acceptam mai multe daune aduse de o explozie fata de cele aduse de un cutremur de
pamant prin disiparea de energie. Ne asteptam ca fatadele sa sufere daune considerabile.
Proiectarea la explozii accepta distrugerea fatadelor sau prabusirea partiala a cladirii fara a risca
viata oamenilor din interior.
Analiza exploziilor produse in interiorul incintei aduc mai multe complicatii, deoarece
apar reflexii multiple ale fronului de soc in cladire si presiunii foarte mari aduse de gazul
fierbinte expandat, un fenomen care este deobicei neglijat la analiza exploziilor exterioare. Mai
mult, geometria a spatiului interior influenteaza foarte multa presiunea pe suprafata
elementelor structural si nestructurale.

1.3. Principii de proiectare.

In proiectare se considera ca rezistenta cladiri la explozie deriva din elementele
structurale proiectate special pentru asta, dar in cazul unei explozii reale elementele
nestructurale pot sa reduca daunele in structura. In orice caz elementele cu masa si ductilitate
mare care stau in calea exploziei o sa disipe energia acesteia prin cedare si o sa reflecteze unda
astfel protejand elementele structurale ale cladirii. Pe de alta parte orice element nestructural
care prezinta ductilitate si rezistenta scazuta cat si o prindere defectoasa de elementele
structurale are mari sanse sa se transforme intr-un proiectil rezultand o incarcare suplimentara
din impact. Deaceea daca se considera din proiectare utilizarea unor elemente nestructurala
care sa se comporte ca un scut pentru cele structurale, se va avea mare grija la detalierea
legaturilor dintre acestea.
Primul pas in proiectarea unei cladiri rezistente la explozie este sa incerci sa previi pe
cat posibil producerea unei explozii in vecinatatea elementelor structurale. Deaceea se incearca
sa se protejeze cu elemente nestructurale sau in cazul unor atacuri cu bomba , elementele
structurale sa nu poata fi accesate de oameni neautorizati, practic ascunse de vazul lumii.
Un alt principiu important este sa pastrezi o distanta cat mai mare intre structura de
rezistenta si un posibil loc de explozie. Puterea exploziei scade cu distanta.
Urmatorul pas este sa realizezi o structura ductila deoarece o explozie produce o
cantitate enorma de energie si rolul ductilitati este sa o absoarba. Deaceea structurile din beton
armat si otel sunt recomandate in proiectarea structurilor la incarcari din explozii. Important
este ca placile sa fie bine prinse de structura si sa poata preia incarcari inverse celei
gravitationale, daca se bazeaza pe comportarea acestora ca saibe rigide si ajung sa fie
suprasolicitate de incarcarea din explozie se poate produce colapsul.

4
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

O mare problema in proiectare reprezinta spatiile vitrate, fiind un material casant cu o

rezistenta la impact mica are sanse minime sa ramana in picioare in urma unei explozii, pentru
a prevenii daune aduse de geamurile sparte se folosesc diverse tehnici :

 Utilizarea geamurilor rezistente la explozii

 Utilizarea geamurilor cu 2 straturi intre care se afla un strat de polistiren anti-
fisurare.
 Utilizarea de plasa in interiorul geamului.
O alta metoda de sporire a rezistente este de a realiza structura de rezistenta in straturi
in genul structurii tubulare, creand astfel destula redundanta structural incat in cazul unei
explozii exterioare riscul de colaps e minim deoarece efortul se redistribuie chiar daca primul
strat cedeaza.
Protejarea stalpilor din interiorul cladirii se poate face folosind materiale compozite ca
o izolatie anti soc, lasand un spatiu de aer intre acestea doua. Stalpii pot devenii bulbi ar unor
pereti structurali astfel evitandu-se prabusirea lor.
In principiu prin proiectare trebuie sa se evite colapsul progresiv care ar marii
semnificativ daunele create de explozie. Asta se realizeaza prin :

 Crearea a cat mai multe cai de transfer a incarcari cat si sa avem redundanta
structurala ca in cazul cedarii a unor elemente structurale sa se poate redistribuii
efortul in restul elementelor cat mai eficace.
 Se vor evita colturile intrande deoarece maresc local incarcarea din explozie din
cauza reflexiilor create intre fetele peretilor.
 Proiectarea planseelor si a grinzilor sa reziste la incarcari invers gravitationale.
 Proiectarea nodurile la incarcari superioare.
 Proiectarea elementelor de rezistenta de la nivelurile inferioare sau a celor in
vecinatatea unor zone cu risc de explozie la o incarcare superioara.
 Realizarea in jurul elementelor structurale de zone de disipare prin crearea de
elemente nestructurale sau elemente specific proiectate sa preia incarcari din
explozii.

2. Incarcarea din explozie.

Proiectarea cladirilor la incarcarile date de explozii necesita o cuantificare a efectelor
date de acestea pentru a determina nivelul de performanta a cladirilor analizate. Vom determina
tipurile de explozii, parametrii care determina o unda de explozie, si un exemplu de determinare
a incarcarilor din explozii pe o cladire regulata in plan si inaltime.

2.1. Definitie si parametrii ce definesc explozia

Explozia este o incarcare de tip soc rezultata prin degajarea unei cantitati mari de
energie intr-un interval foarte scurt de timp. Aceasta se realizeaza fie prin detonarea unor
explozibile, prin reactia unor chimicale, materiale inflamabile dispersate in aer ce pot forma
vapori care cand ajung in contact cu o sursa de foc se pot aprinde creand o explozie sau o
explozie poate apare si din alte surse inafara de combustie cum ar fi o tranzitie rapida din lichid
in gaz.

5
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Incarcarea rezultata este data de expansiunea rapida a energiei eliberata, creand o unda
care radiaza de la sursa exploziei. Undele de soc sunt unde de explozie de o presiune foarte
mare cu o viteza mai mare ca viteza sunetului, acestea sunt caracterizate de o crestere
instantanee in presiune urmata de o scadere rapida. Unda de presiune este de amplitudine
scazuta care are o viteza mai mica de cat cea a sunetului, aceasta e caracterizata de o crestere
treptata in presiune urmata de o scadere mai scazuta in comparatie cu unda de soc.

Propagarea undei de explozie la o explozie de suprafata.

Propagarea undei de explozie la o explozie in aer.

Există un unghi critic care depinde de puterea frontului de şoc atunci când nu se poate
produce o reflecţie oblică. Ernst Mach a arătat că atunci când frontul de şoc incident şi cel
reflectat se reunesc formează un al treilea front de şoc, numit font de şoc Mach sau linie Mach,
care se miscă paralel cu suprafaţa pământului Punctul de întâlnire al celor trei fronturi de şoc
se numeşte punct triplu.

6
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Traiectoria punctului triplu.

a) Unda de soc. b) Unda de presiune.

Po=presiunea atmosferica.
Pso= presiunea de varf cu impulsul asociat Io.
td= durata presiuni pozitive.
Dupa ce unda de soc se propaga apare o suctiune creand o presiune negativa sub cea
ambianta (atmosferica). De obicei aceasta presiune se ignora.
Pso- = presiunea negativa de varf cu impulsul asociat Io-.
td- = durata presiuni negative.
Frontul de unda ajunge la o locatie particulara la timpul tA, iar apoi dupa o crestere la o
valoarea maxima a lui Pso , presiunea de varf scade la valoarea presiunii atmosferice la timpul
t0 care reprezinta faza pozitiva. Aceasta este urmata de o faza negativa cu durata t0- care este
de obicei mai lunga ca cea pozitiva si e caracterizata de o valuare maxima Pso-. Impulsul asociat
cu unda de soc este suprafata sub curba presiune-timp si este indicata cu iS ,pentru faza pozitiva
si iS- pentru faza negativa

7
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Diagrama Presiune-timp a undei de explozie

Alti parametrii a undei de explozie ar fi :

Ps=suprapresiunea.
Ps=Pso*(1-t/t0s)e-t/t0s
t0=durata a fazei pozitive in care presiunea exploziei e mai mare ca cea ambianta
(atmosferica)

Pr= presiunea de varf reflectata. Când unda de şoc întâlneşte un mediu de altă densitate -
loveşte suprafaţa peretelui unei construcţii - presiunea frontului de şoc creşte instantaneu
datorită formării unei unde reflectate.
Pr= Cr*Pso , (kPa) Cr= coeficient de reflexie care depinde de unghiul de incidenta α a
frontului de unda si de tipul undei.
q0= presiunea dinamica de varf. a exploziei ce reprezinta efectul presiunii produse de vanturile
puternice ce insotesc unda de soc.
q0= 2.5* Pso2/(7* Po+ Pso)=0.0032*Pso2 (kPa)

8
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

U= viteza frontului undei de soc cu U=345*(1+0.0083* Pso)*0.5 (m/s)

Lw= lungimea undei cu Lw=U*td (m)

2.2. Tipuri de explozii

2.2.1. Dupa pozitia exploziei

DUPA POZITIA EXPLOZIEI

GRADUL DE
CONSTRANGERE CATEGORII INCARCARI
A EXPLOZIEI

1. Explozii in aer liber bruste. a. Nereflectate

2. Explozie in aer. b. Reflectate
Explozii in spatii deschise
3. Explozii la suprafata. b. Reflectate

4. Ventilat c. Soc intern.

d. Scurgere exterioara.

c. Soc intern.
5. Ventilat partial e. Explozie de gaze interior.
Explozii in spatii inchise d. Scurgere exterioara.

6. Neventilata c. Soc intern.

e. Explozie de gaze interior.

[TM-5-1300]

2.2.1.a. Explozii in spati deschise

Eploziile in aer liber formeaza o unda care pleaca de la sursa detonarii spre structura
fara nici o amplificare a undei. Aceste explozii se produc la o distanta si o anumita inaltime
fata de structura , limitarea de inaltime este de doua sau de trei ori mai mare ca inaltimea cladirii
de unu sau doua etaje. Exploziile in vecinatatea solului sunt exploziile care se amplifica
instantaneu.

1. Explozii in aer liber bruste.

Este o explozie care se produce in aer liber producand o unda de soc care se propaga
departe de epicentrul si ajunge la fata constructiei fara a fi amplificata.
2. Explozii in aer liber.

9
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Este o explozie care se produce la o distanta de cladire astfel incat unda reflectata ajunge
inainte undei exploziei. Acest tip de explozie este limitata la constructii cu unu sau doua etaje
unde explozia se produce la o inaltime de doua trei ori mai mare ca a cladirii.

3. Explozii la suprafata.
Este o explozie ce se produce la suprafata sau vecinatatea pamantului astfel incat socul
initial este amplificat chiar la momentul detonarii din cauza reflexiei undei cu pamantul.

2.2.1.b. Explozii in spatii inchise.

Daca explozia se produce in interiorul cladirii, presiunile de varf asociate cu frontul
initial sunt foarte mari. Ele sunt marite de refractia din interiorul cladirii. In plus in functie de
gradul de confinare, temperatura si de acumularea de produse gazoase create de reactiile
chimice ale exploziei , se var creea o presiune mai mare pe o durata mai lunga in interiorul
cladirii. Acestea combinate pot provoca cedarea cladirii daca aceasta nu e calculata la incari ce
se produc din interior. Ventilarea corecta poate reduce puterea exploziei si durata presiunii
astfel efectul e diferit la cladiri cu goluri fata de cele fara.

4. Explozii in spatii ventilate.

Este o explozie care se produce in vecinatatea unui volum inchis care are o suprafata
sau mai multe deschise si in contact cu atmosfera. Unda initiala, care este amplificata de
suprafetele rigide ale structurii, si toate presiunile produse sunt directionate spre spatiul deschis
creand o unda se soc care se propaga afara din constructie.

5. Explozii in spatii ventilate partial.

Este o explozie care se produce in vecinatatea unui volum inchis care are o suprafata
sau mai multe, de dimensiuni mici, deschise si in interior elemente fragile. Unda initiala, care
este amplificata de suprafetele rigide ale structurii si de elementele fragile, si toate presiunile
produse, sunt directionate spre spatiul deschis dupa o perioada finita de timp. Constrangerea
produselor detonate este asociata cu acumularea de presiune cvasistatica. Presiunea are o durata
lunga fata de presiunea data de soc.

6. Explozii in spatii neventilate.

Este o explozie care se produce in vecinatatea unui volum inchis care are suprafete mici
deschise sau este inchis etans. Incarcarile date de explozia interioara vor fi de tip soc interioar
creand presiuni pe o perioada lunga. Scurgerea exploziei va fi mica si nu va afecta cladirile
exterioare.

2.2.2. Dupa felul exploziei

a. Explozie cauzata de vapori chimici.
Ca sa se produca, trebuie sa existe o scurgere de material inflamabil in conditii potrivite
de presiune si temperatura, aprinderea trebuie sa fie intarziata destul de mult ca vaporii chimici
sa se acumuleze, raportul de aer si vapori sa fie in intervalul de inflamabilitate si in final flama
trebuie sa aiba o propagare rapida data in cele mai multe cazuri de suprapresiunea creata in
zonele aglomerate.

10
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

b. Explozii in faza de condens.

Materiale care dau aceste explozii au starea de agregare lichida sau solida si deobicei
ne referim aici la explozibili conventionali.

c. Explozii date de praf.

Praful fin in suspensie a unui combustibil poate exploda lafel ca un gaz inflamabil.

d. Explozii atomice.
Puterea expolizibilor nucleari este obtinuta prin ruperea legaturilor interne a nucleelor
atomilor, spre deosebire de exploziile chimice conventiale care sunt datorate ruperii legaturilor
dintre atomi.

2.3. Interactiunea explozie-structura.

Cand unda se propaga prin aer, frontul de unda inconjoara structura si toate suprafetele,
astfel toata structura e expusa la presiunea data de explozie. Marimea si distributia incarcarilor
depinde de urmatorii factori :
a) Caracteristicile exploziei care depind de tipul de explozibil, marimea detonarii, si
greutatea explozibilului.
b) Locatia detonarii in functie de pozitia structurii.
c) Intensitatea si magnitudinea presiunii in interactiune cu pamantul si structura in
sine.

Factori de conversie pentru explozibili

Energie specifica Echivalentul in TNT

Explozibil
Qx/kJ/kg Qx/QTNT

Compus B (60% RDX 40%

5190 1.148
TNT)

RDX (Ciklonit) 5360 1.185

Nitroglicerina 6700 1.481

TNT 4520 1.000

Gelatina explozibila
(91% nitroglicerina, 7.9%
4520 1.000
nitroceluloza, 0.9% antracid,
0.2% apa)

11
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Dinamita 60% nitroglicerina 2710 0.600

Semtex 5660 1.250

C4 6057 1.340

HMX 5680 1.256

2.3.1. Explozie in aer liber.

Daca cladirea dreptunghiulara este supusa la o incarcare din explozie, va fi expusa la o
presiune pe toate fetele. Fiecare suprafata sufera doua componente ale incarcarii. Difractia
exploziei in jurul cladiri va cauza o forta normala pe oricare dintre suprafetele expuse. Structura
va fi impinsa spre dreapta daca partea stanga este incarcata si simultan impinsa putin spre
stanga cand difractia se va termina. Forta aerodinamica impinge cladirea din partea stanga apoi
este urmata de o suctiune cand presiunea dinamica trece peste cladire.
Cand frontul de soc extinde in volumului de aer inconjurator, presiunea maxima intiala
este redusa si durata presiunii creste.

Comportarea undei in timpul trecerii in jurul cladirii.

12
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

2.3.1.1. Presiunea pe fetele structurii.

Ca sa putem analiza incarcarea din explozie, este nevoie sa se determine reducerea
initiala a presiunii dinamice in timp, deoarece incarcarile pe structura depind de diagrama
presiune-timp cat si de valoare de varf a presiunii.
Viteza reducerii vitezei a presiunii initiale si dinamice este o functie a presiunii de varf
si de marimea exploziei. Pentru analiza se poate considera reducerea presiuni intitiale ca fiind
de timp triunghiulara. Durata fazei pozitive este inlocuita de o durata fictiva si este exprimata
ca o functie de impulsul pozitiv total si de presiunea de varf.
t0f=2*i/p
Expresia poate fi folosita si pentru presiunea initiala cat si pentru cea refractata luand
valorie impulsului refractat si a presiunii maxime refractate. Rezulta o formula similara pentru
faza negativa :
t0f-=2*i-/p-
Cum durata fictiva a fazei pozitive este mai scurta ca durata actuala, o diferenta intre
faza fictiva si inceputul fazei negative este creata.

Diagrama Presiune-timp a undei de explozie

2.3.1.1.a. Presiunea medie pe fatada frontala

Variatia presiunii pe fatada frontala pentru o cladire dreptunghiulara cu fetele laterale
paralele cu forntul de unda de deasupra cladirii este aratata in urmatoarea figura.

13
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Incarcarea pe fatada frontala a structurii

Presiunea de varf pe fatada frontala la timpul de sosire tA, va fi suprapresiune refractada

pr care o functie a presiunii initiale. Apoi aceasta presiune scade in intervalul de timp [t’, tA]
din cauza trecerii undei deasupra si pe langa structura, care este mai scazuta de cat P r
(suprapresiunea de varf deasupra si in jurul cladirii va fi Ps). Suprapresiunea va scadea pana
ajunge la presiunea aerului inconjurator (atmosferica).
tc=4*S/(1+R)*Cr ,
tc=timpul de trecere reprezinta durata pana cand presiunea refractata ajunge la
nivelul presiunii initiale.
S=lungimea de propagare care este egala cu min (H,W) unde H e inaltimea
cladirii si W e latimea cladirii.
R=S/G unde G este max (H, W)
Cr=viteza sunetului in zona refractata
Presiunea pe suprafata frontala la timpul tc este suma algebrica a presiunii initiale Ps si
de presiunii aerodinamice. CD*q :
P=Ps+CD*q.
Coeficientul de frecare aerodinamic CD se poate lua >1,0 sau =1,0 pentru fatada frontala
si <1,0 pentru fetele laterale si acoperis.

14
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

Valorile coeficientul de frecare aerodinamic

Suprafa incarcata CD

Frontala 0.8 ÷ 1.6

Posterioara 0.25 ÷ 0.5

Suprafete laterale si acoperis

(depinde de presiunea exercitata kN/m2 )

0 ÷ 172 -0.4

172 ÷ 345 -0.3

345 ÷ 896 -0.2

trf=2*ir/pr
trf=lungimea fictiva a undei de front
pr=presiunea de varf refractata

2.3.1.1.b. Presiunea medie pe fatadele laterale si acoperis.

Cum valul cuprinde structura presiunea pe partea de sus si laterala a cladirii este egala
cu presiunea intitiala si scade la presiunea negativa din cauza frecarii aerului. Elementele
structurale care vor fi incarcate depind de presiunea initiala a undei de front, pozitia undei
frontale si de lungimea undei in faza pozitiva si negativa.

Incarcarea pe acoperis si pe fetele laterale ale structurii.

Presiunea de varf initiala pe suprafata de acoperis este redusa si lungimea de unda creste
cand unda cuprinde cladirea. Presiunea uniforma echivalenta este de tip linear crescatoare de

15
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

la timpul de sosire tf (punctul F) pana la timpul td cand unda ajunge la valoarea maxima ajunge
la punctul D. La punctul B presiunea uniforma este redusa la 0.
PR= CE*Psof+CD*q0
PR=presiunea de varf de pe acoperis.
CE=Lwf/L, coeficient de incarcare.
Psof=presiunea initial la punctul F.
q0= presiunea dinamica.
Pentru presiunea negativa PR- se foloseste relatia: PR-= CE-*psof ,durata fazei negative se mareste
cu 0.25*tof.

2.3.1.1.c. Presiunea medie pe fatada posterioara

Atunci cand unda trece de sfarsitul acoperisului si a suprafetelor laterale presiunile se
propaga creand o unda secundara ce se continua sa se raspandeasca pe suprafata posterioara.
Unda secundara care cuprinde spatele structurii, in cazul structurilor lungi, sunt un rezultat a
"revarsarii" undei de la acoperis si partile laterale. Acestea sunt amplificate din cauza refractiei
a suprafetelor structurii. Marirea undei de la acoperis este cauzata de refractia pamantului la
partea de jos a suprafetei posterioare, iar marirea de la partile laterale vine de la colisiunea
undei la jumatatea lungimii suprafetei sau cu unda de la acoperis.
Pentru analiza incarcarii procedura e lafel cu procedura pentru a determina incarcarea
de pe acoperis si pe suprafetele laterale. Presiunea de varf este determinata folosind presiunea
de varf pe partile extreme la marginea suprafetei de acoperis, Psob. Presiunea dinamica data de
frecarea cu aerul corespunde presiunii CE*Psob, iar coeficientii de frecare sunt egali cu cei de la
acoperis si suprafete laterale.

Incarcarea pe fatada posterioara a structurii.

2.3.1. Explozie in spatii inchise.

O explozie interioara implica mai multe fenomene ca una exterioara, si incarcarea se
schimba in functie de acestea. Intr-o explozie interna exista o forta incidenta de tip soc lafel ca
la exploziile exterioare. Aceasta e urmata de mai multe socuri reflectate de pe suprafetele care
blocheaza propagarea undei. La final exista o perioada mai lunga in care presiunea data de

16
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

gazul produs de explozie se acumuleaza. In practica este convenient sa se aproximeze

incarcarea cu un impuls brusc aplicat biliniar. Prima parte a incarcarii este socul direct
asemanatoru cu incarcarea pe peretii frontali. A doua parte este o aproximare triunghiulara a
presiunii gazoase, care deobicei are un varf mai scazut da o durata mai lunga ca incarcarea de
soc.

Incarcarea data de o explozie interioara.

Incarcarea aproximativa data de o explozie interioara.

2.4. Calculul incarcarii din explozie.

Pentru calculul incarcarii din explozie se urmaresc urmatorii pasi:
1. Determinarea greutatii explozibilului, W, distanta de la detonare la structura RG
inaltimea de la detonare la nivelul terenului, HC (pentru exploziile in aer) si de
dimensiunile structurii.

17
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

2. Aplicarea unui coeficient de siguranta de 20%.

3. Alegerea a mai multe puncte pe structura ( fatada frontala, acoperis, fatadele laterale si
posterioara) si determinarea paramatrilor exploziei pentru fiecare punct.

Pentru explozii la suprafata :

a) Determinarea distantei de la detonare scalata :
ZG=RG/W1/3 ,
b) Determinarea parametrilor exploziei folosind urmatoarea figura pentru ZG, si se
determina :
 suprapresiunea PSO
 viteza frontului de unda U
 impulsul intial pozitiv scalat is/W1/3
 durata scalata a fazei pozitive t0/W1/3
 timpul de sosire scalat tA/W1/3
Pentru a obtine valoarea absoluta valorile se vor inmultii cu W1/3.

18
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

4. Pentru fatada frontala :

a) Calcularea presiunii de varf refractata pozitive PRα=Crα*Pso, se vor citi coeficientii
Crα si Pso din urmatoarea figura.
b) Se citeste valoarea impulsului refractat pozitiv scalat irα/W1/3, se va inmulti cu W1/3
pentru a obtine valoarea absoluta.

19
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

20
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

5. Determinarea incarcarii pe fatada frontala in faza pozitiva:

a) Determinarea vitezei sunetului in zona de suprapresiune refractata C r in functie de
Pso folosind urmatoarea figura :.

b) Se calculeaza timpul de disipare tc:

tc=4*S/(1+R)*Cr
c) Se calculeaza durata fictiva a fazei pozitive :
tof=2*is/Pso
d) Se determina presiunea dinamica de varf q0 in functie de Pso din urmatoarea figura :
e) Se determina Pso+CD*q0.
f) Se calculeaza durata fictiva a presiunii refractata.
trf=2*irα/prα
g) Se defineste diagrama presiune timp pentru faza pozitiva.

21
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

6. Determinarea incarcarii pe fatada frontala in faza negativa.

Se citeste valoarea distantei scalte Z din figura urmatoarea in functie de PRα si irα/W1/3.
a) Se determinat PRα- si irα-/W1/3 in functie de valoarea lui Z.
b) Se calculeaza durata fictiva a presiunii refractata in faza negativa.
trf-=2*irα-/prα
c) Aceasta se inmulteste cu 0.25.
d) Se defineste diagrama presiune timp pentru faza negativa.

22
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

7. Se determina incarcarea pe suprafetele laterale in faza pozitiva.

a) Se determina raportul intre lungimea undei si raza.
Lwf/L.
b) Se citesc valorile CE, td/W1/3, tof/W1/3 din urmatoarul tabel si tabelele pentru
irα/W1/3 si Crα inmultind suprapresiunea incidenta cu 0.0689bar.
c) Se citesc PR, tr, t0.
d) Se determina presiunea dinamica q0 din figura de la punctul 5.d).
e) Se calculreaza PR=CE*Psof+CD*q0 si se determina CD conform tabelul
precedent.
f) Se defineste diagrama presiune timp pentru faza pozitiva.

23
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

24
CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

8. Se determina faza negativa a incarcarii :

a) Se determina valoarea lui CE- si tof-/W1/3 pentru valorile lui Lwf/L lafel ca la
pasul 7a) in functie de tablelul urmator :

b) Se calculeaza PR=CE*Pso i tof

c) Se calculeaza durata marita a fazei negative inmultind t0f cu 0.25.
d) Se defineste diagrama presiune timp pentru faza negativa.
9. Se determina incarcarea pe acoperis folosind pasii de la suprafetele laterale.
10. Se determina incarcarea pe suprafata posterioara procedand ca la suprafetele
laterale considerand suprata posterioara ca fiin rotita la o poztie orizontala.

25
 CURS DE CONSTRUCTII CIVILE 2013-2014 Daniel STOICA

4. Concluzii
Explozia este o incarcare de tip soc rezultata prin degajarea unei cantitati mari de
energie intr-un interval foarte scurt de timp. Aceasta energie scade cu cat distanta de la punctul
exploziei la cladire creste. Din calculul realizat a rezultat ca o explozie la 10 metri de cladire
are efect minuscul asupra structurii de rezistenta, dar asta nu inseamna ca daunele nu ar fi
considerabile. Folosinta de fatade din sticla normala este periculoasa, deoarece materialul este
foarte casabil si bucati pot fi proiectate spre persoanele din incinta.
Daca explozia se afla in vecinatatea structurii poate cauza deformatii excesive a
elementelor structurale, poate si colapsul daca nu se realizeaza o conformare structurala
corespunzatoare din toate punctele de vedere.
Desi sunt incarcari diferite, incarcarea din explozie si cea data de cutremurele de
pamant, principiile de proiectare sunt asemanatoarea, bazandu-se pe ductilitatea structuri
pentru a disipa energie. Deaceea comportarea structurii examinate a fost acceptabila cu
conformarea strucutala indicata in P100 si SR-EN-1998, tinand cont ca nu se impun aceleasi
limite la explozie ca la seism, la incarcarile din explozie acceptandu-se deformatii mai mari,
dar in nici un caz colapsul. Legislatia romaneeasca si Eurocodurile nu prezinta o metoda de
evaluarea a incarcarii sau indicatii la proiectarea constructiilor la explozii deoarece se face
foarte rar calculul pentru acest fel de incarcare si deobicei specialistii care il fac au propiile
indicative dupa care lucreaza.
Programele de calcul care se ocupa cu acest tip de incarcare sunt destul de scumpe si
sunt folosite mai ales in industrie, unde se pot produce explozii interioarea din cauza acumularii
de gaze, sau particule fine. Dar dupa cum am demonstrat se poate face un calcul dinamic
neliniar si se poate analiza comportarea unei structurii supusa la o incarcare din explozie
folosind orice program care permite acest calcul.

26