Curs PS1 Complet

UNIVERSITATEA “ POLITEHNICA “ TIMISOARA
FACULTATEA DE ARHITECTURA TIMISOARA
PROIECTAREA
STRUCTURILOR
AN III
Prof. dr. ing . MARIUS MOSOARCA

CURS 1 1
ARHITECTURA MODERNA
A FOST INFLUENTATA DE
CELE 5 PRINCIPII LUI
LE CORBUSIER:
• PLANURI LIBERE FARA PERETI

PORTANTI
• FATADE LIBERE CU ELEMENTE
NESTRUCTURALE
• ACOPERISURI TERASE CU
GRADINA
• FERESTRE DE TIP BANDA
Gioncu & Mosoarca
“Arhitectura Antiseismica”
CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 3
CUTREMURELE NU UCID,
CONSTRUCTIILE UCID
Gioncu & Mosoarca

CAUZELE AVARIILOR PRODUSE DE CUTREMURE
Gioncu & Mosoarca LA CLADIRI
CAPITOLUL I
BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR

IN CONSTRUCTII
( Normativ romanesc CR 0-
0-2005)

1. Acţiuni în construcţii
1.1. Acţiuni (F)
Acţiunile asupra construcţiilor se pot exprima prin:

a) Forţe/încărcări aplicate asupra structurii (acţiuni directe);
b) Acceleraţii provocate de cutremure sau alte surse (acţiuni
indirecte);
c) Deformaţii impuse cauzate de variaţii de temperatură, umiditate
sau tasări diferenţiate sau provocate de cutremure (acţiuni
indirecte).
1.2. Efect al acţiunii (E)
Efectul acţiunii
acţiunii//acţiunilor pe structură se poate exprima în termeni
de:
- efort secţional şişi//sau efort unitar în elementele structurale
structurale;;
- în termeni de deplasare şi şi//sau rotaţie pentru elementele
structurale şi structura în ansamblu
ansamblu..
1.3. Acţiune permanentă (G)
Acţiune pentru care variaţia în timp este nulă sau neglijabilă(G)( de
exemplu: acţiuni directe precum greutatea proprie a construcţiei, a
echipamentelor fixate pe construcţii şi acţiuni indirecte datorate
contracţiei betonului, tasărilor diferenţiate şi precomprimării);
1.4. Acţiune variabilă (Q)

Acţiune pentru care variaţia în timp a parametrilor ce caracterizează
acţiunea nu este nici monotonă nici neglijabilă(Q): acţiuni pe planşeele
şi acoperişurile clădirilor, acţiunea zăpezii, acţiunea vântului,
împingerea pământului, a fluidelor şi a materialelor pulverulente şi
altele;
1.5. Acţiune accidentală (A)

Acţiune de durată scurtă dar de intensitate semnificativă, ce se exercită
cu probabilitate redusă asupra structurii în timpul duratei sale de viaţă
proiectate: cutremurul
cutremurul,, exploziile
exploziile,, impactul vehiculelor
vehiculelor;;
1.6. Acţiune seismică (A) - Acţiune asupra structurii datorată mişcării
terenului provocată de cutremure.
1.7. Acţiune geotehnică - Acţiune transmisă structurii de către pământ
şi/sau apa subterană;
1.8. Acţiune fixă şi acţiune liberă

Acţiunea fixă are distribuţia şi poziţia fixe pe structură. Acţiunea liberă
poate avea diverse distribuţii şi poziţii pe structură;
1.9. Acţiune statică

Acţiune care nu provoacă forţe de inerţie pe structură şi elementele
sale structurale;
1.10. Acţiune dinamică

Acţiune care provoacă forţe de inerţie semnificative pe structură şi
elementele sale structurale;
1.11. Acţiunea cvasistatică

Acţiune dinamică reprezentată printr-
printr-o acţiune statică echivalentă

2. Definiţii referitoare la rezistenţele materialelor structurale
2.1. Valoare caracteristică a unei rezistenţe R(k)

Valoarea caracteristică a unei rezistenţe a materialului structural
corespunde unei probabilităţi mici de nedepăşire a rezistenţei.
2.2. Valoare de calcul a unei rezistenţe R(d)

Valoare obţinută prin împărţirea valorii caracteristice, R(k) la un
coeficient parţial de siguranţă, ce ia în considerare incertitudinile
nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranţei structurale;
2.3. Valoare nominală R(nom)

Valoare din documente specifice de material sau de produs utilizată în
lipsa datelor statistice.

3. Definiţii privind proiectarea construcţiilor
Stări limită
Stări în afara cărora structura nu mai satisface criteriile adoptate de
proiectare;
3.1 Stări limită ultime - implică protecţia vieţii oamenilor şi a

siguranţei structurii precum si protecţia unor bunuri de valoare deosebită
deosebită..
Ele sunt stabilite de către client şi autoritatea relevantă.
Trebuie verificate si urmatoarele stari stări limită ultime pentru siguranţa
structurii:
- pierderea echilibrului structurii sau a unei părţi a acesteia, considerate
ca un corp rigid;
- cedarea prin deformaţii excesive, transformarea structurii sau a oricărei
părţi a acesteia într-
într-un mecanism;
- pierderea stabilităţii structurii sau a oricărei părţi a acesteia, incluzând
reazemele şi fundaţiile;
- cedarea cauzată de alte efecte dependente de timp.

3.2. Stări limită de serviciu
Stările limită ce iau în considerare funcţionarea structurii sau a

elementelor structurale în condiţii normale de exploatare
exploatare,, confortul
oamenilor//ocupanţilor construcţiei şi limitarea vibraţiilor
oamenilor vibraţiilor,, deplasărilor şi
deformaţiilor structurii sunt clasificate ca stări limită de serviciu.
serviciu.
Concluzii::
Concluzii
-Proiectarea la stări limită trebuie să se bazeze pe utilizarea unor

modele de calcul structural şi pentru acţiuni, relevante pentru stările
limită considerate;
-Verificările trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative şi

raţionale de combinare de încărcări/efecte ale încărcărilor;
-La proiectare trebuie să se ţină seama şi de posibilele abateri de la

direcţiile şi poziţiile presupuse ale acţiunilor precum şi de eventualele
imperfecţiuni geometrice ale construcţiei;

4. Cerinţe de bază
O structură trebuie proiectată şi executată în aşa fel încât, pe durata

vieţii considerate la proiectare, să satisfacă următoarele cerinţe de
bază:
- rezistenţă structurală;
- funcţionalitate;
- durabilitate
În caz de incendiu, rezistenţa structurală trebuie menţinută pentru o

perioadă de timp determinată.
O structură trebuie proiectată astfel încât să nu ajungă în situaţii de

colaps parţial sau total datorită unor evenimente precum exploziile şi
impactul.

Avarierea şi degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
- eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusă;

- alegerea unui tip de structură ce este puţin vulnerabilă la hazardurile
considerate;
- evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fără avertisment;
avertisment;
- utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale
conlucrează în preluarea acţiunilor.
Cerinţele de bază trebuie îndeplinite:
- prin alegerea materialelor structurale adecvate;

- prin proiectarea şi detalierea constructivă corespunzătoare;
- prin specificarea procedurilor de control în proiectare, în fabrici de
produse pentru construcţii şi în execuţia şi exploatarea structurii
considerate.

5. Durata de viaţă proiectată
Durata de viaţă a structurii/construcţiei trebuie specificată. Durata de

viaţă proiectată a structurii/construcţiei poate fi simplificat considerată
ca în Tabel de mai jos:
Durata de viaţă a structurii/construcţiei pentru proiectare:
≥ 100 ani la structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru lucrari

ingineresti importante
- 50 – 100 ani la cladiri si structuri obisnuite;
- 10 - 30 ani la constructii agricole sau similare;
≤ 10 ani pentru structuri tranzitorii;

6. Durabilitate
Structura trebuie proiectată astfel încât deteriorarea sa pe durata de

viaţă proiectată să nu afecteze performanţele construcţiei luându-
luându-se în
considerare atât condiţiile de mediu în care structura este expusă cât şi
un nivel de întreţinere corespunzător.
Condiţiile de mediu trebuie identificate în faza de proiectare.

Clasele de importanţă-
importanţă- expunere la cutremur pentru
clădiri şi structuri sunt următoarele:
Clasa 1. Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate

1.1. Spitale şi instituţii medicale/sanitare cu servicii de urgenţă şi săli
de operaţie
1.2. Staţii de pompieri, poliţie şi garajele cu vehicule pentru servicii de
urgenţă
1.3. Centre de comunicaţii
1.4. Staţii de producere şi de distribuţie a energiei (electrice, a gazelor,
etc.)
1.5. Rezervoare de apă şi staţii de pompare
1.6. Turnuri de control pentru aviaţie
1.7. Clădiri şi structuri cu funcţiuni esenţiale pentru guvern şi apărarea
naţională
1.8. Clădiri şi alte structuri ce conţin gaze toxice
toxice,, explozivi şi alte
substanţe periculoase (radioactive, etc.).

Clasa 2. Clădiri şi alte structuri ce pot provoca în caz
de avariere un pericol major pentru viaţa oamenilor
2.1. Spitale şi instituţii medicale cu o capacitate de peste
50 persoane în aria totală expusă
2.2. Şcoli, licee, universităţi, instituţii pentru educaţie etc.
cu o capacitate de peste 150 persoane în aria totală expusă
2.3. Clădiri din patrimoniul cultural naţional, muzee s.a.
2.4. Clădiri având peste 300 persoane în aria totală expusă
Clasa 3. Toate celelalte clădiri cu excepţia celor din

clasele 1, 2 şi 4.
Clasa 4. Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri

pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol
redus de pierderi de vieţi omeneşti în caz de avariere
la cutremur.

CAPITOLUL II
ZIDARII

II.1. TIPURI DE ELEMENTE DE ZIDARII
- elemente pentru zidarie ceramice – SR EN 771

771--1
- elemente pentru zidarie din silico-

silico-calcar – SR EN 771-
771-2
- elemente pentru zidarie din beton – SR EN 771

771--3
- elemente pentru pentru zidarie din BCA – SR EN771

EN771--4
- elemente pentru zidarie din piatra artificiala – SR EN 771-

771-5
- elemente pentru piatra cioplita – SR EN 771

771--6
- elemente zidarie din sticla – STAS 10690

10690--89

MORTARE
Din punct de vedere al utilizarii:
-mortar pentru zidarie pentru utilizare generala G – nu are caracteristici
speciale;
-mortar pentru zidarie pentru structuri subtiri T – mortar performant
pentru zidarie cu dimensiunea maxima a agregatelor mai mica sau egala
cu o valoare indicata;
-mortar usor pentru zidarie L – mortar performant pentru zidarie cu
densitatea in stare uscata mai mica sau egala cu o valoare indicata;
Din punct de vedere al conceptiei:
- mortar performant pentru zidarie a carui compozitie si metoda de
obtinere este aleasa de producator in scopul obtinerii caracteristicilor
specificate;
- mortar de reteta pentru zidarie ale carui proprietati rezulta in functie de
proportiile stabilite constituentilor;
Mortar – beton ( grout) realizat dintr-un amestec de ciment,
nisip, pietris monogranular si apa;
II. 2. TIPURI DE PERETI DIN ZIDARIE
1. Zidărie simplă/nearmată
(ZNA)::
(ZNA)
zidărie care nu conţine
suficientă armătură pentru a
putea fi considerată zidărie
armată;
2. Zidărie confinată (ZC):

(ZC):
zidarie prevăzută cu elemente
pentru confinare de beton
armat pe direcţie verticală
(stâlpişori) şi orizontală
(centuri).

3. Zidărie confinată şi armată în rosturile
orizontale (ZC+AR): zidărie confinată la care: în
rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în
cantităţi suficiente, din oţel sau din alte materiale
cu rezistenţă semnificativă la întindere, în scopul
creşterii rezistenţei la forţă tăietoare şi a
ductilităţii peretelui.

Armarea transversala a peretilor de zidarie

Armarea transversala a stâlpilor din zidărie:
- plase sau reţele cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare realizate din
sârmă trasă la rece (STNB), cu diametrul de 3... 4 mm ;
- din bare de oţel - beton, cu diametrul de 5....8 mm, îndoite sub formă
de “pieptene” şi aşezate câte unul în două rosturi consecutive, cu
direcţia buclelor;

Zidaria armata longitudinal
Se foloseste la pereti supusi la solicitari mari de compresiune
excentrica care pot provoca pierderea stabilitatii elementului sau la
aparitia unor eforturi de intindere pe care zidaria nu le poate prelua fara
armaturi dispuse longitudinal ( pe verticala elementului)

4.Zidărie cu inimă armată (ZIA) :
perete alcătuit din două ziduri
paralele având spaţiul intre ele
umplut cu beton armat sau cu
mortar--beton (grout
mortar (grout)) armat, cu
sau fără legături mecanice între
straturi şi la care cele trei
componente conlucrează pentru
preluarea tuturor categoriilor de
solicitări

CLASIFICAREA PERETILOR DIN ZIDARIE IN
FUNCTIE DE ROLUL LOR STRUCTURAL:
PERETE STRUCTURAL – perete din zidarie, capabil sa reziste la fortele

orizontale si verticale care actioneaza in principal in planul sau;
PERETE DE RIGIDIZARE ( sau de CONTRAVINTUIRE) – perete din

zidarie dispus perpendicular pe un al perete cu care conlucreaza la
preluarea fortelor verticale si orizontale, contribuind si la asigurarea
stabilitatii acestuia. Ei nu sunt in general incarcati cu forte verticale, dar
preiau fortele orizontale care actioneaza in planul lor;
PERETE NESTRUCTURAL – perete care nu face parte din structura de

rezistenta a cladirii;
PERETE DE UMPLUTURA – perete care nu face parte din structura de

rezistenta principala, dar care in anumite conditii rigidizeaza structura si
participa la disiparea energiei seismice;
Perete
portant
longitudinal
Perete
rigidizare
Perete
portant
longitudinal Perete
portant
transversal
Perete
umplutura
FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM TIMISOARA
COMPORTAREA
ZIDARIILOR DE
CARAMIDA LA
DIVERSE ACTIUNI
Prof. ing. MARIUS MOSOARCA
CURS 2 1
MODURI DE CEDARE A MATERIALELOR
CURS 2 2
SOLICITARE PERPENDICULARA
SOLICITARE IN
PE PLANUL ZIDARIEI
PLANUL ZIDARIEI
CURS 2 3
COMPRESIUNE
INTINDERE
CURS 2 4
REZISTENTELE ZIDARIILOR
Rc – rezistenţa la compresiune axială (fig. a)
R2 – rezistenţa la eforturi principale de întindere (fig. b)
Rm – rezistenţa la întindere din încovoiere (fig. c)
Ri - rezistenţa la întindere centrică (fig. d)
Rt - rezistenţa la efort tangenţial în rost orizontal (fig. e)
CURS 2 5
MODURI DE CEDARE A ZIDARIILOR
STAREA DE EFORTURI IN
ZIDARIILE COMPRIMATE
CURS 2 7
CEDAREA ZIDARIILOR COMPRIMATE
Cauze::
Cauze
depasirea rezistentelor elementelor de zidarie;
zidarie;
caramida nu are capacitate suficienta de a
impiedica deformatiile transversale ale
mortarului;;
mortarului
CARAMIDA NU SE DEFORMEAZA are o

cedare (fragila), CASANTA !
MORTARUL se deformeaza, constituind astfel
constituie sursa de DUCTILITATE a zidariei !
CURS 2 8
STADIILE DE LUCRU ALE ZIDARIE SOLICITARE LA
COMPRESIUNE CENTRICA
Stadiul I :
N < N fisurare
Zidaria NU prezinta
fisuri;
Stadiul II :
N = N fisurare
In zidarie apar fisuri
datorita eforturilor de
intindere, incovoiere
si forfecare;
forfecare;
CURS 2 9
Stadiul III : N fisurare < N < Nrupere
Daca incarcarile cresc, primele fisurile se alungesc si incep sa se
deschida..
deschida
Apar noi fisuri care se

unesc intre ele si prin
rosturile verticale.
verticale.
In zidarie incep sa
apara la mijlocul
inaltimii stilpisori
verticali separati care
sunt solicitati solicitati
excentric..
excentric
CURS 2 10
Stadiul IV :
N=Nrupere
La o treapta de incarcare
mic::
mic
- fisurile se deschid brusc;
brusc;
- zidaria este divizata in
stilpisori izolati , fara
legaturi intre ei
ei..
Zidaria se distruge
datorita::
datorita
tensiunilor de intindere;
intindere;
eforturilor de forfecare
din caramizi
caramizi;;
flambajului stilpisorilor
subtiri nou aparuti
datorita fisurilor, care
sunt comprimati
excentric;;
excentric CURS 2 11
Sub incarcari caramida si mortarul in zona de contact au
aceeasi deformatie transversala datorita legaturilor produse
prin frecare si adeziune intre ele;
ele;
Din acesta cauza caramida opreste deformatia mortarului si
inregistreaza o deformatie suplimentara.
suplimentara.
CURS 2 12
•Caramizile sunt solicitate la
intindere transversala si
compresiune verticala;
verticala;
• Mortarul este supus la o

tensiune laterala de compresiune
fiind impiedecat sa se deformeze.
deformeze.
•Primul material care cedeaza

este mortarul prin zdrobire
inainte ca peretele sa cedeze, insa
el nu este expulzat din rosturi
datorita caramizilor.
caramizilor.
CURS 2 13
Datorita
neuniformitatii
pietrei de zidarie si
a patului de mortar,
in sectiune mai apar
tensiuni
suplimentare de
incovoiere, forfecare
si compresiune
locala din
concentrari de
tensiuni provocate
de neuniformitatea
pietrei de zidarie si
mai ales a patului
de mortar.
mortar.
Eforturile se datoreaza si modului de preparare, a
punerii in opera si intaririi mortarului
mortarului..
CURS 2 14
Tensiunile tangentiale actioneaza
atit in plan orizontal cit si vertical;
In anumite zone, eforturile unitare

tangentiale nu pot fi transferate de
la o caramida la alta din
urmatoarele cauze:
- suprafatele sunt foarte netede;
- nu exista eforturi unitare normale,
deci nu exista frecari;
- contractia mortarului reduce
aderenta;
- nu exista mortar pe mariginile
caramizilor
CURS 2 15
STARI DE EFORTURI IN CARAMIDA SI
MORTAR
Capacitatea portanta a zidariei este
redusa de proasat executie a imbinarii
mortar-caramida
-umplere incompleta a rostului cu
mortar;
-utilizarea unui mortar de consistenta
redusa;
- utilizarea unui mortar cu multa apa
CURS 2 16
COMPORTAREA ZIDARIEI LA INTINDERE
• Rezistenta la intindere este impusa de de aderenta de la
suprafata de contact dintre caramida si mortar.
• Daca forta axiala N actioneaza perpendicular pe rosturile
orizontale pot apare urmatoarele tipuri de ruperi:
1) rupere in lungul suprafetei de contact;
2) rupere de-a lungul mortarului;
3) rupere prin piatra( mai rara);
4) rupere de-a lungul unei suprafete ce trece prin piatra de
zidarie,mortar si suprafata de contact a mortarului cu
piatra.
CURS 2 17
Daca forta axiala N actioneaza PARALEL cu rosturile
orizontale pot apare urmatoarele tipuri de ruperi:
- rupere dupa un plan perpendicular pe caramida si rost
(6);
- rupere in rost in zig-zag (5)
- rupere prin rost in scara (7) ;
CURS 2 18
CEDAREA ZIDARIILOR LA FORTE
TAIETOARE
Actiunile orizontale produc in constructii urmatoarele deformatii:
deformatii:
- deplasări liniare faţă de situaţia iniţială
- rotiri ale secţiunilor faţă de poziţia iniţială.
iniţială.
Solicitările mecanice dintr-

dintr-o secţiune oarecare sunt:
sunt:
- încărcarea axială (N), forţa tăietoare (T) momentul încovoietor
(M) si moment de torsiune;
torsiune;
Eforturile interioare ce se dezvoltă sub acţiunea acestor solicitări pe

un element de suprafaţă din secţiune considerată sunt:
sunt:
- eforturi normale (σ) cărora le corespund alungiri sau scurtări (ε);
- eforturi tangenţiale (τ) ce au drept corespondent lunecări
specifice (γ);
CURS 2 19
Deformaţie de încovoiere conţine
conţine,, în principiu
principiu,, două
componente::
componente
- o deformată cauzată de forţa tăietoare (T) care produce
eforturi secţionale de lunecare (τ);
- o deformată impusă de momentul încovoietor (M), ce
determină apariţia de eforturi secţionale normale (σ);
CURS 2 20
Cazul 1: H» B
Deformata provocată de momentul încovoietor şi implicit
mărimea eforturilor normale interne sunt preponderente faţă de
deformata din forţă tăietoare şi eforturile tangenţiale,
tangenţiale, intensitatea
momentului încovoietor fiind maximă
maximă;;
Mecanismul intern de cedare este fie casant prin strivirea zonei
comprimate,, fie ductil prin curgerea zonei întinse
comprimate întinse..
CURS 2 21
Cazul 2: H= B
Deformata produsă de forţa tăietoare (implicit τ), devin
preponderente faţă de deformata din moment încovoietor (
implicit si σ), deoarece intensitatea momentului încovoietor scade
considerabil..
considerabil
Cedarea se produce prin forfecare
forfecare,, şi anume prin apariţia unei
diagonale pe a cărei direcţie materialul este comprimat şi a
celeilalte diagonale de
de--a lungul căreia materialul este întins;
întins;
Cedarea se va produce fie casant prin strivirea zonei comprimate,
comprimate,
fie ductil prin curgerea zonei întinse.
CURS 2 22
Cazul 3: H< B
Deformata produsă de forţa tăietoare şi implicit
mărimea eforturilor tangenţiale devin dominante
dominante,,
momentul încovoietor fiind practic neglijabil;
neglijabil;
Cedarea se produce prin despicarea materialului în
secţiunea orizontală de la bazăbază,, urmată apoi de
apariţia unor fisuri din ce în ce mai înclinate
înclinate..
CURS 2 23
MODURI DE CEDARE IN ROSTURI LA
SOLICITARI DIN FORTE TAIETOARE
Cedare la
suprafata de
separare dintre
mortar si caramida
Cedare in rostul de
mortar
CURS 2 24
STAREA DE EFORTURI IN SECTIUNEA DE
ZIDARIE LA INCOVOIERE CU FORTE
TAIETOARE
CURS 2 25
CEDAREA ZIDARIILOR LA INCOVOIERE CU
FORTE TAIETOARE
CURS 2 26
Se observă că
că::
- deformata de forfecare şi implicit intensitatea eforturilor secţionale
de lunecare se menţine aceeaşi ca în cazul acţiunii singulare a forţei
orizontale;;
orizontale
- deformata de moment încovoietor este mai redusă redusă,, în raport cu
acţiunea singulară a încărcării orizontale
orizontale;;
- eforturile unitare de întindere şi aria de întindere se reduc;
reduc;
- eforturile unitare de compresiune şi aria de compresiune cresc vizibil,
vizibil,
cu intensitatea încărcării gravitaţionale
gravitaţionale..
CURS 2 27
CEDAREA ZIDARIILOR LA FORTE
TAIETOARE IN FUNCTIE DE EFORTURILE
NORMALE
CURS 2 28
CEDAREA ZIDARIILOR PRIN PIERDEREA
STABILITATII
CURS 2 29
CEDAREA IN AFARA PLANULUI ZIDARIEI
PRIN INTINDERE DIN INCOVOIERE PE
PLANUL ZIDARIEI
Fortele perpendiculare pe planul

zidariei, solicita zidaria la
incovoiere;
Moduri de cedare prin incovoiere:
1. dupa un plan de rupere paralel cu
rosturile orizontale;
2. dupa un plan de rupere
perpendicular pe rosturile
orizontale;
CURS 2 30
CEDAREA IN AFARA PLANULUI ZIDARIEI
SOLICITATA LA COMPRESIUNE EXCENTRICA
CU FORTA TAIETOARE
CURS 2 31
CEDAREA IN AFARA PLANUL ZIDARIEI
CURS 2 32
CURS 2 33
CURS 2 34
CURS 2 35
CURS 2 36
MODURI DE CEDARE IN PLAN A PANOURILOR DE
ZIDARIE DE UMPLUTURA
1. Rupere prin lunecare din forta

taietoare in rosturile orizontale in
general la jumatatea inaltimii panoului
2. Rupere prin fisurarea diagonala in 3. Rupere prin strivirea diagonalei

lungul bielei comprimate comprimate la coltul cadrului;
CURS 2 37
CURS 2 38
CEDARI ZIDARIE
CURS 2 39
ETAPE CEDARE – ZIDARIE
COMPRIMATA
CURS 2 40
REGULI DE PROIECTARE A
STRUCTURILOR CU PERETI
PORTANTI DIN ZIDARIE DE
CARAMIDA
AN III
Prof. ing . MARIUS MOSOARCA
CURS 3 1
1. Condiţia de rezistenţă
Condiţia de rezistenţă este satisfăcută dacă

în toate elementele structurii
structurii,, în secţiunile
cele mai solicitate,,
solicitate capacitatea de
rezistenţă este mai mare sau cel puţin
egală cu eforturile secţionale de proiectare,
proiectare,
pentru toate grupările de încărcări stabilite
stabilite;;
CURS 3 2
NORMATIVULUI ROMANESC DE PROIECTARE
ANTISEISMICA
P100-1-2013
CURS 3 3
2.Condiţia de stabilitate
2.1.Stabilitatea de ansamblu a clădirilor din

zidărie este asigurată dacă
dacă::
a) este asigurata rigiditatea spaţială a clădirii

clădirii;;
b) la clădirile amplasate pe terenuri în pantă

pantă,,
masivul de pământ pe care este rezemată
clădirea nu prezintă risc de alunecare
alunecare;;
CURS 3 4
CURS 3 5
c) nu există pericol de răsturnare a clădirii
datorită forţelor orizontale;
CURS 3 6
2.2 Stabilitatea locală a
pereţilor este asigurată
dacă::
dacă
a) pereţii sunt rigidizaţi

rigidizaţi;;
b) eforturile unitare de compresiune

în pereţii structurali sunt limitate
ţinând seama de efectele:
efectele:
flambajului
excentricităţilor de aplicare a
încărcărilor
CURS 3 7
Pierderea stabilitatii
locale a peretilor
perimetrali datorita
L
distantei foarte mari
intre peretii trasversali
MODUL DE TRANSMITERE A
EFORTURILOR IN PERETI
CURS 3 8
CURS 3 9
3. Condiţia de rigiditate
( controlul deplasarilor si rotirilor
rotirilor))
Clădirile din zidărie vor avea rigiditate suficientă astfel încât:

încât:
a) deformaţiile remanente ale elementelor structurale
structurale,, sub
acţiunea cutremurului de proiectare să rămână în limite
acceptabile ;
b) să fie satisfăcută cerinţa de limitare a degradărilor;
degradărilor;
c) să se evite pericolul de ciocnire cu clădirile
clădirile//tronsoanele
alăturate..
alăturate
CURS 3 10
4. Condiţia de ductilitate
Comportare fragila
fragila:: structura poate prelua forte seismice
importante,, dar cedeaza brusc fara deformatii mari
importante
Comportare ductila:
structura poate prelua
forte seismice mai
reduse, dar se poate
deforma mai mult.
Cedarea se face
PROGRESIV, prin iesirea
din lucru a elementelor
portante.
CURS 3 11
CURS 3 12
CURS 3 13
CURS 3 14
CURS 3 15
COMPORTARE FRAGILA A ZIDARIILOR
Principii de alcătuire arhitectura
arhitectura--
structurală a clădirilor
In faza de proiectare preliminară arhitectul si
inginerul proiectant de structuri stabilesc:
stabilesc:
- forma în plan
plan;;
- volumetria clădirii
clădirii;;
- distribuţia spaţiilor
spaţiilor;;
Amplasarea pereţilor structurali in cladire se realizeaza
astfel ca
ca::
- comportarea clădirii la actiuni orizontale si gravitationale
să fie favorabil
favorabil;;
- raspunsul cladirii poate fi determinat prin calcul,
calcul, cu
suficientă exactitate
exactitate,, folosind modele şi metode de calcul
simple;;
simple
CURS 3 17
Pentru zonele cu acceleraţia seismică
de proiectare ag ≥0.20
20g
g se
recomandă alegerea configuraţiilor
de plan şi volumetrie care conduc la
clădiri cu regularitate structurală în
plan şi pe verticală
CURS 3 18
RASPUNSUL SEISMIC AL UNEI CLADIRI
CURS 3 19
Dimensiuni maxime ale clădirilor
Clădirile din zidărie fundate pe terenuri normale,

normale,
vor avea lungimea maximă RECOMNADATA a
tronsoanelor va fi de 50.
50.0 m.
Pentru clădirile fundate pe terenuri dificile de

fundare,, lungimea maximă a tronsoanelor se va
fundare
stabili în conformitate cu reglementările
specifice:: P 7-2000 şi
specifice şi//sau NP 001
001--2000.
2000.
;
CURS 3 20
Dimensiuni maxime în elevaţie
Numărul maxim de niveluri peste secţiunea

de încastrare DEPINDE DE:
• acceleraţia seismică de proiectare la

amplasament (ag);
• clasa de importanţă a clădirii;
• tipul/alcătuirea zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR,

ZIA);
• densitatea pereţilor structurali ;
• tipul şi grupa elementelor pentru zidărie

CURS 3 21
Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaţie
Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte:
compacte:
- cu simetrie geometrică (dată de forma în plan)
plan);;
- cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în
plan a pereţilor structurali
structurali));
- cu disimetrii limitate
limitate;;
Aria planşeului va fi menţinută,

menţinută, de regulă,
regulă, constantă la
toate nivelurile clădirii sau se pot accepta reduceri de
arie,, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa
arie
10 ÷ 15 15%% cu condiţia ca traseul de scurgere a
încărcărilor către fundaţii să nu fie întrerupt;
întrerupt;
CURS 3 22
Clădirile cu pereţi
structurali din
zidărie vor fi
alcătuite astfel
încât să se
realizeze o
structură spaţială
formată din
din::
elemente verticale
verticale::
pereţi structurali
dispuşi,, cel puţin,
dispuşi puţin, • elemente orizontale:
orizontale: planşee
pe două direcţii care, de regulă,
regulă, constituie
ortogonale;;
ortogonale diafragmă (şaibă
şaibă)) rigidă în plan
orizontal..
orizontal
CURS 3 23
CURS 3 24
CEDARE CU SAU FARA
CONLUCRAREA
PERETILOR
TRANSFERUL
FORTELOR
SEISMICE INTRE
PERETII UNEI
CLADIRI CU
PLANSEU ELASTIC
TRANSFERUL FORTELOR
SEISMICE INTRE PERETII
UNEI CLADIRI CU
PLANSEU SAIBA RIGIDA
CURS 3 26
CURS 3 27
Caracterul spaţial al structurii din zidărie
se obţine prin :
A. Legăturile dintre pereţii structurali de pe cele două
direcţii principale
principale,, la colţuri,
colţuri, intersecţii şi ramificaţii
ramificaţii,,
care se realizează prin
prin::
- ţeserea zidăriei pentru zidăria nearmată

nearmată,, cu armături
de legătură dispuse în rosturile orizontale;
orizontale;
- stâlpişori de beton armat turnaţi în ştrepii zidăriei în
cazul zidăriei confinate
confinate;;
- ţeserea zidăriei din straturile exterioare şi
continuitatea betonului şi armăturii din stratul
median, în cazul zidăriei cu inimă armată
CURS 3 28
AVARIEREA ULTIMULUI NIVEL CE TRAVERSEAZA SI SAMBURELE
DIN BETON ARMAT
B. Legăturile între planşee şi pereţii structurali care se
realizează,, în funcţie de tipul (alcătuirea)
realizează alcătuirea) zidăriei
zidăriei,, după
cum urmează
urmează::
la zidăria nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat

turnate pe toţi pereţii
pereţii;;
la zidăria confinată (ZC)
(ZC):: prin înglobarea
înglobarea//ancorarea
armăturilor din stâlpişori în sistemul de centuri de la
fiecare planşeu
planşeu;;
la zidăria cu inimă armată (ZIA)::
(ZIA) prin
înglobarea//ancorarea armăturilor din stratul median al
înglobarea
peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu.
planşeu.
CURS 3 30
CURS 3 31
Rigiditatea structurii va fi aproximativ egală pe cele
două direcţii principale ale clădirii
clădirii;; se recomandă ca
diferenţa între rigidităţile respective să nu depăşească
25%
25%.
DA NU
Rezistenţa şi rigiditatea clădirii vor fi menţinute

aproximativ constante pe toată înălţimea clădirii.
clădirii.
Se recomandă ca eventualele reduceri de rezistenţă şi de

rigiditate să nu depăşească 20% 20% şi să se realizeze prin
reducerea::
reducerea - densităţii zidurilor;
zidurilor;
- grosimii zidurilor;
zidurilor;
- rezistenţei zidăriei la compresiune;
compresiune;
CURS 3 32
Criterii de regularitate structurală
Sistemul structural va fi simplu
simplu,, continuu şi va avea suficientă
capacitate de rezistenţă şi rigiditate pentru a asigura un traseu
direct şi neîntrerupt al forţelor verticale şi orizontale,
orizontale, până la
terenul de fundare
fundare..
Clădirile din zidărie sunt considerate cu regularitate structurală

în plan dacă forma în plan satisface următoarele criterii
criterii::
- este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcţii ortogonale;

ortogonale;
- este compactă
compactă,, cu contururi regulate şi cu un număr cât mai
redus de colţuri intrânde;
intrânde;
CURS 3 33
-eventualele retrageri/proeminenţe în raport cu conturul
curent al planseului nu depăşesc, fiecare, cea mai mare
dintre valorile: 10% din aria planşeului sau 1/5 din
dimensiunea laturii respective;
-distribuţia în plan a pereţilor structurali nu conduce la

disimetrii importante ale rigidităţii laterale, ale capacităţilor
de rezistenţă şi/sau ale încărcărilor permanente în raport cu
direcţiile principale ale clădirii;
- rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de

mare încât să fie asigurată compatibilitatea deplasărilor
laterale ale pereţilor structurali sub efectul forţelor
orizontale;;
orizontale
- la parter
parter,, pe fiecare din direcţiile principale ale clădirii
clădirii,,
distanţa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate
(CR) nu depăşeşte 0.1 L unde L este dimensiunea clădirii pe
direcţia perpendiculară direcţiei de calcul;
calcul;
CURS 3 34
CURS 3 35
Clădirile din zidărie sunt considerate cu regularitate
structurală în elevaţie dacă
dacă::
A) Inălţimile nivelurilor adiacente sunt egale sau

variază cu cel mult 20
20%%;
B) Pereţii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la

toate nivelurile supraterane sau prezintă variaţii care
se încadrează în următoarele limite:
limite:
- reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior

nu depăşeşte 2020%
%;
- reducerea ariilor nete totale de zidărie la nivelurile
superioare,, pentru clădirile cu numarul de niveluri>
superioare niveluri>3
nu depăşeşte 2020%
% din aria zidăriei de la parter
parter;;
CURS 3 36
- clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de
rezistenţă mai mică decât cele ale nivelurilor superioare).
CURS 3 37
CEDAREA CLADIRILOR CU PARTER SLAB
CURS 3 38
Separarea clădirii în tronsoane
Separarea clădirii în tronsoane este necesară dacă
dacă::
- lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime ;
- forma în plan are neregularităţi care depăşesc limitele
admise;;
admise
- terenul pe care este amplasată clădirea prezintă
neregularităţi (de stratificaţie
stratificaţie,, de consistenţă,
consistenţă, umpluturi
locale, etc)
etc)..
Se recomandă ca rapoartele principalelor dimensiuni ale

tronsoanelor rezultate prin fragmentarea clădirii cu rosturi
să se încadreze în limitele :
înălţime / lăţime ≤ 1.5; lungime / lăţime ≤ 4.0
CURS 3 39
Forme de cladiri nerecomandate in plan
CURS 3 40
Tipuri de rosturi de separaţie:
separaţie:
rosturi complete
complete,, care traversează atât suprastructura
cât şi infrastructura
infrastructura::
rosturi de tasare
tasare,, care au rolul de a limita eforturile
din structură datorate neuniformităţii terenului de
fundare şişi//sau valoarea tasărilor clădirii în cazul
fundării pe terenuri dificile;
dificile;
CURS 3 41
• rosturi parţiale
parţiale,, care se realizează numai în suprastructură
suprastructură::
- rosturi seismice
seismice,, care au, în principal, rolul de a elimina sau
de a diminua efectele negative ale torsiunii de ansamblu în
cazul clădirilor cu forme complexe în plan plan.. La clădirile cu
lungime deosebit de mare, rosturile seismice vor traversa şi
fundaţiile;;
fundaţiile
- rosturi de contracţie – dilatare
dilatare,, care au rolul de a limita
eforturile care pot rezulta din variaţiile de temperatură
temperatură;;
Rosturile între tronsoane la cladirile cu zidarie portanta:

portanta:
- se vor realiza prin dublarea pereţilor structurali
structurali;;
- vor fi plane
plane;;
- vor separa complet atât elementele structurale cât şi
elementele nestructurale ale clădirii
clădirii..
CURS 3 42
Tronsonarea cladirilor
Rost de separare
CURS 3 43
CURS 3 44
DIMENSIUNEA
ROSTULUI SEISMIC
NECESAR INTRE DOUA
CLADIRI CONFORM
NORMATIVULUI
ROMANESC
P100-1-2013
CURS 3 45
CURS 3 46
Intrebari ?
VA MULTUMESC !
CURS 3 47
PROIECTAREA PRELIMINARA A
CLADIRILOR CU PERETI PORTANTI
DIN ZIDARIE DE CARAMIDA
AN III
Dr. ing . MARIUS MOSOARCA

An universitar 2018-2019
CURS 4 1
Proiectarea preliminară a subansamblurilor
structurale verticale
Alegerea sistemului de pereţi structurali
Densitatea pereţilor structurali ai clădirilor din zidărie

zidărie,, pe
fiecare din direcţiile principale ale clădirii:
clădirii:
p(%) = procentul ariei nete totala a pereţilor din zidărie

(Az,net
Az,net)) de pe direcţia respectivă / aria planşeului (Apl
Apl)) de
la nivelul respectiv
- valorile minime constructive p(%) se referă la nivelul de

bază al clădirii ;
- la nivelurile superioare ale clădirii,
clădirii, densitatea minimă
constructivă > 3% pe fiecare direcţie principală a clădirii
CURS 4 2
Structuri cu pereţi deşi (sistem fagure)
fagure)
Parametrii geometrici:
înălţimea de nivel ≤ 3,20 m;
distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 5,00 m;
aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 25,0 m2.
Sistemul se
recomandată în cazul
clădirilor fundate pe
terenuri dificile.
dificile.
Pentru spaţii mai mari, se suprima un perete structural la nivelul

respectiv cu obligaţia suprimării acestui perete şi la toate nivelurile
superioare astfel încât să se evite formarea unui etaj "slab"
"slab"..
CURS 4 3
Structuri cu pereţi rari (sistem
(sistem celular)
celular)
Parametrii geometrici:
înălţimea de nivel ≤ 4,00m;

distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤
9,00 m;
aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤
75,0 m2
Structurile construcţiilor tip “sală

“sală”
”:
distanţele maxime între pereţi ≤ 18,0 m;
• înălţimea de nivel ≤ 9,00 m.
CURS 4 4
Alegerea tipului de zidărie
Structurile de zidărie nearmată (ZNA) cu elemente ceramice
pot fi folosite,
folosite, daca
daca::
- clădirea se încadrează în categoria "clădiri regulate cu

regularitate în plan şi în elevaţie
elevaţie";
";
- clădirea se încadrează în clasele de importanţă III sau IV ;
- sistemul de aşezare a pereţilor este de tip ""pereţi
pereţi deşi
deşi""
(sistem fagure );
fagure);
- H etaj ≤ 3.00 m;
- sunt respectate cerinţele de alcătuire a zidăriei şi planşeelor
planşeelor;;
- calităţile materialelor folosite sunt cele prevăzute de norme
norme;;
CURS 4 5
Dispunerea în plan a pereţilor structurali
- uniform în raport cu axele principale ale clădirii:

clădirii: se evita
efectele defavorabile ale răsucirii de ansamblu;
ansamblu;
- pentru asigurarea rezistenţei şi a rigidităţii la torsiune :

pereţii structurali cu rigiditate mare să fie dispuşi cât mai
aproape de conturul clădirii
clădirii;;
- sumele ariilor nete de zidărie ale pereţilor de pe cele două

direcţii principale ale clădirii să fie aproximativ egale;
egale;
- în planul clădirii
clădirii,, pereţii cu forme complexe cu o singură
axă de simetrie (L,T) să aibă tălpile amplasate simetric
faţă de axele principale ale clădirii.
clădirii.
CURS 4 6
Grosimea pereţilor structurali
Grosimea minimă a pereţilor structurali: 240 mm
Din punct de vedere al siguranţei structurale:

- zidărie nearmată (ZNA) het/t ≤ 12;
12;
- zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het /t ≤ 15;
La pereţii solicitaţi predominant la forţa axială:

- ZC, ZC+AR, ZIA: hef / t ≤ 20;
- ZNA: h ef / t ≤ 16; h ef = (0,75…1) hetaj
Alte solutii :
- schimbarea tipului / alcătuirii zidăriei ;
- sporirea grosimii pereţilor;
- folosirea unor materiale (elemente de zidărie şi/sau mortar) cu
rezistenţe superioare.
CURS 4 7
Amplasarea stâlpişori de beton
armat :
- la capetele libere ale fiecărui

perete;
- de ambele părţi ale oricărui gol cu
suprafaţa ≥ 2.5 m2
- din calcule la bordarea golurile cu
dimensiuni mai mici ;
- la toate colţurile exterioare şi
intrânde de pe conturul
construcţiei;
- în lungul peretelui. Distanţa între
axele stâlpişorilor să nu
- la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai
depăşească:
apropiat stâlpişor amplasat conform
- 4.0 m sistem celular
celular;; regulilor de mai sus se află la o distanţă
- 5.0 m sistem fagure
fagure;; mai mare de 1.5 m;
- în toţi spaleţii care nu au lungimea minimă
necesara
CURS 4 8
Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea
construcţiei;
Centurile de beton armat vor fi prevăzute în

următoarele poziţii
poziţii::
- la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei;

- între planşee, la construcţiile etajate cu pereţi
rari (sistem
(sistem celular)
celular) şi la construcţiile tip sală;
CURS 4 9
Goluri în pereţii structurali din zidărie
Cerinţele structurale se referă la:
• evitarea reducerii exagerate a capacităţii de rezistenţă
şi a rigidităţii (comportării defavorabile la torsiunea de
ansamblu);
ansamblu );
• arii nete de zidărie aproximativ egale pe cele două
direcţii principale ale clădirii
clădirii;;
• satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi ductilitate
pentru plinurile verticale (şpaleţi
şpaleţi)) şi orizontale (grinzi
de cuplare
cuplare,, buiandrugi
buiandrugi)) dintre goluri;
goluri;
Daca nu se respecta lungimile minime ale spaletilor se

vor introduce:
- stâlpişori de beton armat;
- spaletul va fi înlocuit, cu un stâlp de beton armat !!!
CURS 4 10
Lungimea
minimă a
spaleţilor
adiacenţi
golurilor de
uşi şi de
ferestre :
ZIA: l min = 3 t
t = grosimea
totală a
peretelui
CURS 4 11
Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de
uşi şi ferestre si ariile plinurilor de zidarie
( nu trebuie la examen!)
CURS 4 12
Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru zidării(ZC),
(ZC+AR), (ZIA), cu elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2,
( nu trebuie la examen!)
Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru zidării (ZC),
(ZC+AR); (ZIA), cu elemente din argilă arsă din grupa 2S,
CURS 4 13
CURS 4 14
PROPRIETATILE DE
REZISTENTA ALE ZIDARIEI
CURS 4 15
CURS 4 16
CURS 4 17
CURS 4 18
3.REZISTENTA ZIDARIEI LA INTINDERE DIN
INCOVOIERE PERPENDICULAR PE PLANUL ZIDARIEI
CURS 4 19
PROPRIETATI DE DEFORMABILITATE
A ZIDARIEI
CURS 4 20
CURS 4 21
BETONUL IN CONSTRUCTII
AN III
CURS 5 1
Bibliografie :
I. CADAR, T. CLIPII, A. TUDOR – BETON
ARMAT, Ed. Orizonturi Universitare Timisoara
1999, ISBN 973-
973-9400
9400--38
38--8
CURS 5 2
- BETONUL NATURAL A FOST
UTILIZAT SUB DIVERSE FORME IN
EGIPT SI GRECIA
- BETONUL PUZOLANIC FOLOSIT
DE ROMANI ERA O CENUSA
VULCANICA DIN ZONA
VEZUVIULUI, CU CARE S-AU
CONSTRUIT PANTHEONUL SI
COLOSEUMUL
-IN TIMPUL EVULUI MEDIU RETETA
BETONULUI PUZOLANIC S-A
PIERDUT, NE MAI FIIND UTILIZAT
-IN 1824 ASPEDIN A INVENTAT
BETONUL PORTLAND, PRIN
ARDEREA UNEI MIXTURI DE
ARGILA ( numele portland vine dupa
argila din Portland utilizata)
JOSEPH MONIER, PARINTELE BETONULUI ARMAT
- IN 1850 GRADINARUL FRANCEZ MONIER A INVENTAT BETONUL ARMAT,

FOLOSIT CU MULT SUCCES DE HUNNEBIQUE LA REALIZAREA PRIMELOR
STRUCTURI DIN BETON ARMAT
PROPUNERE MONIER PENTRU CONSTRUCTIA UNUI POD
1901, PODUL CHATELLERAULT, PARIS, HENNEBIQUE
Prof. Bruno Palazzo., curs Universitatea Salerno
CURS 5 7
1909, PODUL DECEBAL,
TIMISOARA. LA DATA
CONSTRUCTIEI
ERA CEA MAI MARE
DESCHIDERE. DIN
EUROPA
LA PODURI DIN BETON
ARMAT, 30 M
DIPLOMA DE ONOARE LA
EXPOZITIA
INTERNATIONALA
DIN PARIS DIN 1910
LAMBOT, 1848, BARCA DIN BETON AMAT
VAPOARE DIN BETON ARMAT
BETONUL este conglomerat artificial obtinut dintr-dintr-un
amestec de 60...80% agregate naturale (nisip si pietris)
sau artificiale, 10...15% liant, apa si 2...3%aer;
APA si cimentul amestecat formeaza pasta de ciment.

In urma unor procese chimice acesta se intareste si se
formeaza piatra de ciment.
Deoarece agregatele se opun contractiei pietrei de

ciment masa betonului apar microfisuri.
Zone de aparitie
aparitie:: - suprafata contact agregat
agregat--piatra
ciment
- in piatra ciment
- in interiorul agregatului
RUPEREA BETONULUI - se produce prin distrugerea
legaturilor dintre particule elementare ce il compun
CURS 5 11
REZISTENTELE BETONULUI
Sunt influentate de:
- starea de eforturi create: solicitare mono-, bi-, sau triaxiala
- modul de aplicare a actiunilor:

- statice
- dinamice
-durata de actiune a fortelor:
a) solicitari de scurta durata (timp de actiune sub o ora)
b) solicitari de lunga durata (timp de actiune > 1 ora)
CURS 5 12
RUPEREA BETONULUI LA
COMPRESIUNE SUB EFECTUL
INCARCARII DE SCURTA DURATA
Daca luam o prisma din beton armat si o

solicitam la compresiune axiala se disting
urmatoarele etape
etape::
1. Faza de comportare elastica 0 < σ ≤ Ro
Volumul prismei scade liniar datorita inchiderii

porilor si a microfisurilor perpendiculare pe
directia de actiune a fortei
Deformatiile sunt elastice sunt foarte mari in
comparatie cu cele deformatiile plastice.
plastice.
Betonulvaloarea rezistentei de microfisurare

Ro=(0
=(0.3...0
...0.75
75)) Rprisma are o comportare elastica
pana se atinge Ro -Rezistenta la microfisurare
CURS 5 13
2. Faza de comportare elasto-
elasto-plastica Ro< σ b<R cr
- volumul betonului scade in continuare pe

directia de incarcare
incarcare;;
- microfisurile de aderenta se deschid si se
propaga in puntiile de ciment dintre agregate;
- fisurile de mica deschidere sunt izolate si nu
strabat epruveta;
- deformatiile plastice au valori semnificative
semnificative;;
- betonul atinge volumum minim ν = 0.5;
- rezistenta critica a betonului se noteaza Rcr
- cind efortul unitar normal σb < Rcr se produc
deformatii ireversibile in beton
beton;;
- cind efortul unitar normal σb = Rcr se
produce declansarea rapida a ruperii in
beton;;
beton
Rcr = (0,85…0,95) Rpr
CURS 5 14
3. Faza finala de rupere Rcr< σ b<R pr
- volumul betonului creste rapid;
- microfisurile si fisurile mici isolate se unesc
in fisuri longitudinal ce strabat prisma
- predomina deformatiile plastice
plastice;;
- in beton se atinge nivelul critic al
degradarilor;;
degradarilor
Valoarea maxima a efortului unitar de

compresiune, pentru care deformatiile
specifice longitudinale εbc=2‰
=2‰ defineste
rezistenta prismatica la compresiune sub
incarcari statice de scurta durata:
Rpr= σb max 2‰
Epruveta se deformeaza chiar daca efortul

unitar de compresiune scade pana la
atingerea deformatiei maxime de
compresiune cand se produce zdrobirea
betonului;
CURS 5 15
Daca incarcarea se aplica sub forma de soc-
soc-
rezistenta la compresiune a betonului este mai
mare deoarece nu au timp ca deformatiile
specifice sa se dezvolte:
R= 1.8 Rpr
In cazul incercarilor de lunga durata:
R pr,d =Rcr=(0.85...0.95) Rpr
CURS 5 16
RUPEREA BETONULUI DIN
INTINDERE AXIALA
Deformatiile specifice de intindere se
dezvolta pe directia de actiune a fortei
fortei;;
In prima faza – pe curba σ-ε betonul intins

axial are o ramura ascendenta pina cind
se atinge rezistenta la intindere Rt
deformatia specifica = 0.1‰.
Pina la atingerea valorii maxime efortului

unitar de intindere
intindere,, in element apar
fisuri.. In sectiunea in care este atinsa
fisuri
rezistenta la intindere se concentreaza
toate deformatiile
CURS 5 17
RUPEREA BETONULUI DIN
INTINDERE AXIALA
In a doua faza – ramura descendenta –
deformatiile cresc insotite de
scaderea rapida a efortului unitar de
intindere.. Dupa depasirea locala
intindere
rezistentei la intindere
intindere,, apar linga
goluri microfisuri care se deschid
rapid..
rapid
RUPEREA SE PRODUCE PRINTR-PRINTR-O
SINGURA FISURA DE SEPARARE A
EPRUVETEI
Rezistenta la intindere este de 10
10--20
ori mai mica decit rezistenta la
compresiune !! CURS 5 18
RUPEREA BETONULUI LA FORFECARE
Se intilneste frecvent in la elemente de beton armat
armat.. De
exemplu la grinda de beton incovoiata
incovoiata;;
Ruperea se produce datorita atingerii unei valori a efortului

unitar apropiata de rezistenta la intindere
intindere,, prin fisurarea in
diagonala;;
diagonala
Rt<Rf<<R
<<Rc
Rf=2Rt=(0,2…0,25)
=(0,2…0,25)R Rc
Daca forta axiala este de intindere
intindere,, rezistenta la taiere scade
Pentru marirea rezistentelor betonului

betonului,, se impun armaturi
specifice denumite transversale sau de taiere
taiere;;
CURS 5 19
RUPEREA BETONULUI LA TORSIUNE
Ruperea se produce sub actiunea eforturilor unitare principale
de intindere σ1 ;
Inainte de fisurare efortul unitar tangential era maxim si constant
pe mantaua cilindrului si nul in axul lui
lui.. Comportarea elastica
nu este importanta deoarece rezistenta la intindere a
betonului este repede depasita
depasita;;
Cind eforturile unitare principale de intindere cresc
cresc,, se dezvolta
deformatii plastice
plastice;;
Ruperea se produce cind efortul unitar tangential este egal cu
rezistenta la intindere
intindere;;
CURS 5 20
Ruperea betonului
solicitat biaxial
Domeniul 1: compresiune
compresiune--
compresiune
- Rezistenta creste fata de cea la
solicitarea monoaxiala deoarece
deformatiile transversale de
umflare sunt impiedecate pe doua
directii..
directii
- Rc biaxial = 1,25Rc
- Ruperea se produce prin lunecare
sub un unghi;
unghi;
Domeniul 2: intindere
intindere--intindere
- Nu se atinge valoarea rezistentei la
intindere monoaxiala
monoaxiala;;
- Ruperea se produce prin
smulgerea,,
smulgerea intr
intr--o directie
perpendiculara pe directia efortului
principal cel mai mare
mare;;
CURS 5 21
Domeniile 3 si 4:
compresiune - intindere
- Deformatiile de intindere si de
umflare transversala au aceeasi
directie ca si umflarea
transversala,,
transversala accelerind
microfisurarea betonului
betonului;;
- Rezistenta la compresiune
scade la valoarea Rt;
- Ruperea se produce prin

lunecare (compresiune biaxiala
biaxiala))
sau smulgere (intindere
biaxiala))
biaxiala
CURS 5 22
Ruperea betonului solicitat triaxial
Deoarece deformatiile de umflare transversale sunt impiedecate
dupa cele trei directii,
directii, dezvoltarea fisurilor si ruperea se produce
la forte mult mai mari decit in cazul compresiunii monoaxiale;
monoaxiale;
Ruperea se produce prin lunecare dupa planurile in care efortul

tangential este maxim
maxim;;
Aceasta stare de solicitare obtinuta printr printr--o armare

corespunzatoare se numeste confinare
confinare.. Se obtine astfel o
crestere a rezistentei betonului comprimat si a deformatiilor
specifice ultime
ultime..
CURS 5 23
CURS 5 24
Ruperea betonului la oboseala
- incarcarile dinamice repetate ciclic de foarte multe ori,ori, scad
rezistentele betonului si dezvolta deformatii remanente
importante;;
importante
- incercarile ciclice accelereaza microfisurarea betonului si
unificarea microfisurilor in fisuri
fisuri;;
- rezistenta betonului scade cu crsterea numarul de cicluri;
cicluri;
- rezistenta la oboseala a betonului este egala cu rezistenta la
microfisurare;;
microfisurare
- Rezistenta la oboseala nu depinde de valoarea efortului unitar
maxim ci si de diferenta dintre eforturile unitare
unitare;;
CURS 5 25
CONCLUZII ASUPRA CEDARII
BETONULUI
1. Ruperea betonului se produce prin decoeziune sub
efectul eforturilor unitare principale de intindere;
intindere;
2. Ruperea se produce treptat ca urmare a acumularii
degradarilor sub forma de microfisuri si apoi fisuri;
fisuri;
3. Pentru solicitari de scurta durata
durata,, betonul are o
comportare elastica pina la valori ale eforturilor
unitare egale cu jumatate din rezistenta la
compresiune;;
compresiune
4. Au o comportare elastico
elastico--plastica ca urmare a
dezvoltarii deformatiilor plastice prin
microfisurarea betonului
betonului;;
5. La rupere sunt predominante deformatiile plastice;
plastice;
6. Ruperea betonului are un caracter casant !
CURS 5 26
INCERCARI PENTRU DETERMINAREA
REZISTENTELOR BETONULUI
1. REZISTENTA CUBICA – Rb
Reprezinta tensiunea de rupere la compresiune a unor cuburi de beton,
beton,
incercate la 28 de zile de la confectionare
confectionare;;
- Rezistenta la compresiune pe cuburi cu latura de 141 mm reprezinta
principalul criteriu de calitate al betonului
betonului;;
- Datorita frecarii intre platanele presei si cub apar eforturi unitare
tangentiale ce impiedeca deformatiile transversale
transversale;;
CURS 5 27
2. Rezistenta prismatica Rpr.Rezistenta cilindricaRbc
- Ruperea se produce la eforturi unitare mai mici decit ale cuburilor;
cuburilor;
- Raportul dimensiunilor epruvetelor influenteaza rezistentele
prismatice si cubice
cubice;;
- Corelari intre rezistenta prismatica si cubica ( latura de 200 mm)
mm)::
Rpr = (0,7-
(0,7-0,8)Rb,200 ; Rbc = 0,83Rb,200
CURS 5 28
3. REZISTENTA LA COMPRESIUNE DIN INCOVOIERE:Ri
Se calculeaza pe grinzi din beton armat

armat,, realizata astfel
incit sa ruperea sa se produca prin zdrobirea betonului
comprimat,, fara ca armatura sa atinga limita de curgere;
comprimat curgere;
Rpr<Ri
Ri<<Rb
Ri=0,9Rb 200 ; Ri = 1,25Rpr
CURS 5 29
REZISTENTA LA INTINDERE CENTRICA –Rt
Este cea mai mica dintre rezistentele betonului : Rt = (1/20…1/10)R
(1/20…1/10)Rb
REZISTENTA LA INTINDERE PRIN DESPICARE –Rtd

Rt = (0.85…0.9)R
(0.85…0.9)Rtd
REZISTENTA LA INTINDERE DIN INCOVOIERE –Rt

CURS 5 30
DEFORMATIILE BETONULUI
1. Deformatii proprii:
proprii: deformatii de contractie si
umflare;;
umflare
2. Deformatii produse de incarcari,
incarcari, influentate de
natura solicitarilor, durata de actiune, starea de
solicitare, marimea eforturilor unitare produse;
produse;
Sub actiuni de incarcare – descarcare se pot descrie

trei tipuri ideale de deformatii
deformatii::
a) Deformatiile elastice :
- variaza direct propurtional cu valoarea efortului
unitar produs de actiune;
actiune;
- dupa incetarea actiunii, corpul revine la
lungimea initiala
initiala;;
- se produc la orice tip de actiune;
actiune;
- au carcter instantaneu
instantaneu;;
CURS 5 31
b) Deformatiile plastice εpl :
- cresc cit timp se mentine incarcarea;
- dupa incetarea actiunii dezvolta
deformatii permanente;
c) Deformatiile vascoase εv
( curgerea lenta a betonului):
- se dezvolta in timp;
- sunt partial reversibile dupa incetarea
actiunii;
Deformatia totala pentru o valoare a

efortului unitar = deformatia elastica
instantanee εe(to)+ deformatia viscoasa
εv(t1)
Dupa incetarea actiunii are loc o

revenire elastica si o revenire partiala a
componentei viscoase in timp
CURS 5 32
Curbele de descarcare a materialelor cu deformatii
viscoase(plastice), nu se suprapun peste curbele de incarcare,
ci inchid o suprafata.
suprafata.
Suprafata OAC reprezinta energia disipata din energia totala

absorbita de corpuri pentru a se deforma (delimitata de
punctele OAB)
CURS 5 33
BETONUL IN CONSTRUCTII
AN III
CURS 6 1
REZISTENTELE BETONULUI
1. REZISTENTA CUBICA – Rb
Reprezinta tensiunea de rupere la compresiune a unor cuburi de
beton, incercate la 28 de zile de la confectionare;
- Rezistenta la compresiune pe cuburi cu latura de 141 mm reprezinta
principalul criteriu de calitate al betonului;
betonului;
- Datorita frecarii intre platanele presei si cub apar eforturi unitare
tangentiale ce impiedeca deformatiile transversale;
transversale;
CURS 6 2
2. Rezistenta prismatica Rpr.Rezistenta cilindricaRbc
- Ruperea se produce la eforturi unitare mai mici decit ale cuburilor;
cuburilor;
- Raportul dimensiunilor epruvetelor influenteaza rezistentele prismatice
si cubice;
cubice;
- Corelari:: Rpr = (0,7-0,8)Rb,
Corelari 200 ; Rbc = 0,83
b,200 83R
Rb,
b,200
200
CURS 6 3
REZISTENTA LA INTINDERE CENTRICA –Rt
Este cea mai mica dintre rezistentele betonului : Rt = (1/20…1/10)Rb
Ruperea se produce prin decoeziune, la deformatii specifice foarte mici
(0,005….0,03)%, avind un caracter fragil
CURS 6 4
GRINZI DIN BETON ARMAT
CURS 6 5
STADIUL ELASTIC
- intreaga sectiune de beton este activa;
- tensiunile sunt mai mici decit cele limita de rupere;
- in zona intinsa σbi < Rt ( nu apar fisuri);
- in zona comprimata σbc<<Rc;
- in armatura σa<<Rac
Faza se termina in momentul atingerii rezistentei la intindere in fibra cea

mai intinsa
CURS 6 6
STADIUL ELASTO-
ELASTO-PLASTIC
In acest stadiu
stadiu::
- grinda de beton fisureaza la partea intinsa;
intinsa;
- Sectiunea activa este alcatuita din armatura intinsa din zona betonului
fisurat si betonul din zona comprimata;
comprimata;
- se numeste stadiul elasto-
elasto-plastic deoarece betonul lucreaza fisurat iar
armatura se afla in stadiu elastic;
elastic;
CURS 6 7
- deschiderea fisurilor si modul de distributie a acestora pot fi controlate
printr--o armare corecta;
printr
- in acesta faza tensiunile din armatura sunt mai mici decit limita de
curgere: σa<Rac , iar tensiunile din betonul comprimat sunt mai mici decit
rezistenta betonului comprimat σbc<<Rc;
Stadiul se termina cind ca urmare a cresterii incarcarilor, in armatura se

atinge limita de curgere σa = Rac , dar in beton σbc<Rc
CURS 6 8
STADIUL PLASTIC
Daca incarcarile cresc foarte putin, atunci armatura nu mai poate sa
preia eforturi de intindere. In acest caz se atinge starea limita in zona
comprimata Rc
CURS 6 9
In momentul in care armatura incepe sa curga, in sectiune se formeaza
o articulatie plastica.
- in articulatia plastica se produce o rotire a sectiunii sub moment

incovoietor constant
constant;;
- rotirea articulatiei plastice se incheie cind betonul din zona

comprimata se striveste;
striveste;
- intervalul dintre momentul intrarii in curgere a armaturii si momentul

in care se produce strivirea betonului defineste conceptul de
ductilitate
CURS 6 10
STADII DE LUCRU IN DIAGRAMA
CARACTERISTICA INCARCARE-
INCARCARE-DEFORMATIE
BETONUL COMPRIMAT SE STRIVESTE ; ARMATURA CURGE SUB INCARCARE
CONSTANTA
BETONUL INTINS E FISURAT

ARMATURA INFERIOARA
PREIA INCARCARILE
ARTICULATIE
PLASTICA
ARMATURA SI BETONUL PREIAU INCARCARILE
CURS 6 11
INFLUENTA ARMARII ASUPRA MODURILOR DE
CEDARE
1.BETON SUPRAARMAT: %p > 0.55Rc/Rac ; Mmax = 0.4bh02 Rc
- fisurile din zona intinsa sunt foarte dese si au deschidere mica pina la rupere;
-cedarea se produce prin strivirea betonului in zona comprimata, fara ca
armatura sa intre in curgere ⇒ cedare casanta !
-solutie neeconomica,deoarece nu este utilizata complet capacitatea de
rezistenta a otelului !
CONCLUZIE : NU PUTETI SOLICITA INGINERILOR SECTIUNI MICI DE BETON SI
ARMATE PUTERNIC PESTE PROCENTELE MAXIME DE ARMARE ADMISE!!!
CURS 6 12
2.BETON ARMAT OBISNUIT: %p = 0.55Rc/Rac ; Mmax < 0.4bh02 Rc
- armatura curge inainte de strivirea betonului;
- fisurarea este moderata : 4-8 fisuri/m. Creste rapid in momentul curgerii
armaturii;
-cedarea se produce prin curgerea armaturii intinse inainte de zdrobirea
betonului comprimat ⇒ cedare ductila !
-solutie economica,deoarece nu este utilizata complet capacitatea de
rezistenta a otelului !
CURS 6 13
3.BETON SLAB ARMAT : %p << 0.55Rc/Rac ;
- armatura putina in zona intinsa a betonului;
- in general apare o singura fisura care se deschide foarte mult. Creste rapid
in momentul curgerii armaturii;
-cedarea se produce prin curgerea armaturii intinse inainte de zdrobirea
betonului comprimat ⇒ cedare ductila !
-solutie neeconomica, deoarece nu se utilizata complet capacitatea de
compresiune a betonului !
CURS 6 14
4.BETON CU ARMATURA DE SIGURANTA
- Cantitatea armatura este foarte mica;
- in momentul aparitiei fisurii, armatura nu este capabila sa preia eforturile de
intindere;
-cedarea se produce prin ruperea brusca a armaturii intinse inainte de
zdrobirea betonului comprimat ⇒ cedare casanta !
Un element portant astfel armat NU POATE FI FOLOSIT IN STRUCTURILE DE
REZISTENTA !
CURS 6 15
ARMAREA GRINZILOR DE
BETON ARMAT
AN III
CURS 7 1
PROIECTARE SECTIUNILOR
DREPTUNGHIULARE, SIMPLU ARMATE
SOLICITATE LA INCOVOIERE
PREDIMENSIONAREA GRINZILOR SECUNDARE :
h gr min > deschiderea / 20
PREDIMENSIONAREA GRINZILOR PRINCIPALE :
PREDIMENSIONAREA GRINZILOR DE CADRU
ANTISISEISMICE:
PREDIMENSIONAREA LATIMII GRINZILOR :
hgr /bgr = 1,5 ….3,0 – sectiuni dreptunghiulare
hgr /bgr = 2,0 . . . 3,0 – sectiuni T
hgr /bgr < 2,0 – sectiuni Mtors/Mincv ≥ 1/3
CURS 7 2
Calculul se face in stadiul III de lucru ( stadiu de rupere
rupere)) cind
ambele materiale si
si--au epuizat capacitatea de rezistenta (
deci se cunosc Rc si Ra )
Relatiile de calcul se bazeaza pe ecuatiile de echilibru static:

A) ecuatia de proiectii
proiectii:: ((Σ
Σ N) = Nb – Na = 0 (1)
B) ecuatia de momente
momente,, scrise in raport cu punctul de
aplicatie al rezultantei Nb : (ΣM )Nb = M-
M-Naz = 0 (2) sau
in raport cu rezultanta Na: ((Σ Σ M) Na = M-
M-Nbz = 0 (3)
C)eforturile
C) eforturile interioare sunt:
sunt: Na = AaRa si Nb=bxRc
CURS 7 3
INLOCUITE IN REL.(1), REZULTA POZITIA AXEI NEUTRE:
x = AaRao/ bRc
daca notam
notam:: z=ho- x/2
Unde:: z reprezinta bratul de pirghie al eforturilor interioare
Unde
Na si Nb
h0 = h-
h-a ; h0 – inaltimea utila a sectiunii de beton
In raport cu punctul de aplicatie al rezultantei tensiunilor

de compresiune din beton
beton,, ec (2) devine:
devine:
Ma = Naz = AaRaz= AaRa(
AaRa(ho- x/2) = AaRa(
AaRa(ho- AaRao/ 2bRc) =
pbh0 2 Ra( 1-
1-pR a /2Rc)
unde s-a notat : p= Aa/bho denumit coeficient de armare
CURS 7 4
DREPTUNGHIULARE, DUBLU
ARMATE
SOLICITATE LA INCOVOIERE
Armarea dubla se foloseste cind se doreste o
inaltime cit mai mica a grinzii de beton.
beton.
Armatura din zona comprimata de beton, poate
participa partial la strivirea betonului
comprimat, astfel incit zdrobirea betonului sa
se produca dupa intrarea in curgere a
armaturii intinse.
intinse.
In general momentul capabil maxim al sectiunii
dublu armate este cu aproximativ 25% 25% mai
mare decit momentul capabil al sectiunii
simple armate.
armate.
Armatura din zona comprimata de beton are
tendinta de a flamba.
flamba. Din acesta cauza etrierii
trebuie indesiti
indesiti..
CURS 7 5
DREPTUNGHIULARE CU PLACA DE BETON
IN ZONA COMPRIMATA, SOLICITATE LA
INCOVOIERE
Placa conlucreaza cu grinda daca:

daca: hp > 0,05h
Datorita cresterii sectiunii de beton,
beton, tensiunile din
beton sunt mai mici si se reduce pericolul
zdrobirii betonului inaintea intrarii in curgere a
armaturii..
armaturii
Din acesta cauza se pot accepta coeficienti de armare
mai mari decit a sectiunilor dreptunghiulare de
beton armat
armat..
In calculul sectiunilor in T se disting doua cazuri:
cazuri:
1) Axa neutra cade in placa de beton armat ( caz
frecvent)) – sectiunea are latimea bp si inaltimea h
frecvent
deoarece zona de sub axa neutra este fisurata si
nu intervine in calcule
calcule;;
2) Axa neutra cade in inima sectiunii.
sectiunii. Se considera in
calcule aportul talpilor si portiunea activa din
inima
CURS 7 6
CALCULUL IN SECTIUNI INCLINATE, A SECTIUNILOR
DE BETON ARMAT SOLICITATE LA INCOVOIERE
SCOP: determinarea armaturii transversale necesare a fi introduse in

sectiunea de beton armat sub forma de etrieri si bare inclinate;
Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni inclinate: calcul la

moment incovoietor ( M) si forta taietoare ( T );
CURS 7 7
Starea de eforturi in sectiunea transversala a
elementului de b.a.
σ1 – tensiuni principale de intindere

σ2 – tensiuni principale de compresiune
CURS 7 8
Tensiuni care produc cedarea din incovoiere si forta
taietoare::
taietoare
tensiuni tangentiale tensiuni principale de intindere
CURS 7 9
CEDARE GRINDA DIN TAIERE LA CADRU DIN BETON
ARMAT
CURS 7 10
Ruperea elementului de b.a este influentata de:
- calitatea si cantitatea materialelor folosite;
- marimea T si M;
- pozitia sarcinilor concentrate;
- rigiditatea grinzilor;
Se disting trei moduri de rupere:

1. Rupere dominata de forfecare-intindere. Armatura
intersectata de fisura inclinata curge, iar betonul
comprimat de la capatul fisurii se zdrobeste;
2. Rupere de forfecare-compresiune. Betonul
comprimat de la capatul fisurii se zdrobeste;
3. Rupere prin smulgerea armaturilor, generate de slaba
aderente beton-armatura sau ancorarii
necorespunzatoare
CURS 7 11
T= AaiRasinα + ΣAeRa + Tb
T= AaiRasinα + T etrieri-beton
Daca:
1. T<Teb – forta taietoare este
preluata de etrieri si beton
si nu trebuie armatura
ridicata;
2. T<Teb – forta taietoare nu
este preluata de etrieri si
beton si trebuie armatura
ridicata;
Aria de armatura ridicata:
Aai=(T-Teb)/ Rasinα
CEDARE STILPI SI GRINDA
LA FORTE VERTICALE
CURS 7 14
ARMARE CU BARE RIDICATE
CURS 7 15
CURS 7 16
ELEMENTE DE TIP
PLACA
AN III
CURS 8 1
ELEMENTE DE TIP PLACA
PLACI PLANE INCOVOIATE
Placa plana – element de structura la care cele doua laturi ale
placii sunt mari in raport cu grosimea ei.
ei.
Planul median – este locul geometric al punctelor care impart

grosimea placii in doua parti egale
egale..
Placa subtire respecta conditia : t ≤ l/5 l/5 unde t este grosimea

placii iar l este dimensiunea minima in planul median
median..
Dupa modul in care actioneaza fortele fata de planul median,

placile pot fi
fi::
- placi plane - daca incarcarile actioneaza normal pe planul

median;;
median
- saibe – daca incarcarile actioneaza in planul median
median..
CURS 8 2
PLACA IZOLATA REZEMATA PE DOUA LATURI
Placa izolata dreptunghiulara incarcata cu incarcari uniform
distribuite,, se va incovoia numai dupa directia laturilor
distribuite
nerezemate..
nerezemate
Daca se izoleaza o fizic egala cu 1 m din placa se

constata ca aceasta se comporta ca o grinda simplu
rezemata cu latimea de 1 m. Fasiile invecinate se
deformeaza identic.
identic.
In placa apar forte taietoare si momente incovoietoare
dupa directia l1. Pe directiaCURSl28: M=0 si T=0 . 3
PLACA IZOLATA REZEMATA PE PATRU LATURI
- este solicitata la incovoiere dupa ambele directii

directii..
Daca se izoleaza la mijlocul deschiderii doua fasii cu
latimea de 1m rezulta urmatoarele eforturi:
eforturi:
M1 si T1 dupa directia l1 ;
M2 si T2 dupa directia l2 ;
M12 si M21- momente de rasucire
rasucire,, numai la fasii apropiate de
rezeme;;
rezeme
CURS 8 4
p 1 l 14 p 2 l 24
W 1 = β ;W 2 = β unde :
EI EI
fasii, provoaca aparitia acestor momente de

Incovoierea unei fasii,
rasucire. Ele sunt maxime la margini si nule in mijlocul placii.
placii.
Deformatiile la mijlocul deschiderilor se calculeaza cu formulele:
formulele:
p1 - incarcarea uniform distribuita dupa directia 1
p2 - incarcarea uniform distribuita dupa directia 2
l1 - deschiderea pe directie transversala
l2 - deschiderea pe directie longitudinala
β - coeficient numeric.
CURS 8 5
Deoarece sectiuniile lucreaza impreuna,,
impreuna
inseamna ca au aceeasi deformatie in acelasi
punct,, deci
punct deci::
W 1 = W 2 atunci
p 1 l 14 = p 2 l 2
4
1
p 1 = p
l 1 4
1 + ( )
l 2
1
p 2 = p
l1 4
1 + ( )
l2
CURS 8 6
Observatii::
Observatii
1. Daca l1=l2 atunci incarcarile

sunt egale
egale:: p1=p2=p/2
2. Daca l1<l2 atunci p1>p2 deci pe

directia scurta vor fi
incarcari mai mari decat pe
directia lunga
lunga..
3. Daca l1/l2=2 atunci:

atunci:
p2 =0.06 p si p1=0.94 p
CURS 8 7
Concluzii:
a) Daca l2/l1≥2 placa va prelua incarcaturile numai dupa directia

scurta si se va comporta ca si cum ar fi rezemata numai pe
doua laturi.
laturi. Momentele de incovoiere dupa directia scurta se
calculeaza ca pentru o grinda cu latimea unitara, Momentele de
incovoiere dupa directia lunga sunt foarte mici
mici..
a) Daca l2/l1<2 placa descarca dupa doua directii:
2 2
p l p 2l
M 1 = ϑ 1 1
;M 2 = ϑ 2
8 8
= coeficient subunitar, care tine seama de efectul favorabil
de reducere al momentelor de incovoiere generat de
ϑmomentele de rasucire
CURS 8 8
Modul de lucru al
planselor dreptunghiulare
se poate incadra in cele 6
cazuri de rezemare :
Momentele de rasucire tind sa ridice colturile placii daca
acestea nu sunt legate de grinzile sau centurile perimetrale
Prin legarea colturilor iau nastere incovoieri suplimentare.

Starea de eforturi in sectiunea transversala a placii:
1. Momentele de incovoiere M – provoaca o distributie liniara a
tensiunilor normale σ : intinderi la partea inferioara a
sectiunii transversale si compresiunii la partea superioara a
acesteia:
CURS 8 10
2. Forta taietoare T–
T–genereaza tensiuni tangentiale τ
Acestea sunt maxime la mijlocul placii si nule la extremitati
3. Momentele de torsiune–
torsiune–genereaza tensiuni tangentiale τ. Ele
sunt maxime la extremitatile placii si nule in axa mediana.
CURS 8 11
COMPORTAREA PLACILOR INCOVOIATE
La incarcari reduse, comportarea placilor se situeaza in
domeniul elastic
elastic..
Daca incarcarile cresc, se atinge rezistenta betonului la intindere

si se formeaza prima fisura.
fisura. Din acest moment se incepe
comportarea postelastica a planseului de beton armat
armat..
La partea inferioara, fisurile apar dupa zonele in care se
inregistreaza momentele de incovoiere maxime.
Fisurile se tot unesc pe masura ce incarcarea creste, formand
retele de linii de plastificare denumite LINII DE RUPERE
RUPERE..
Aceste linii de rupere genereaza un mecanism de cadre obtinut
prin radierea portiunilor de placi in jurul unor axe de rotatie
constituite de reazemele placii si liniile de plastificare
plastificare..
La cedarea in lungul liniilor de rupere, armaturile ating limita de
curgere Liniile de rupere reprezinta o succesiune de articulatii
plastice..
plastice
CURS 8 13
PLACI CONTINUE
Se calculeaza cu aceeasi metoda
aproximativa..
aproximativa
Placa continua se imparte in panouri,
panouri,
indicand pentru fiecare panou tipul de
rezemare..
rezemare
Momentele maxime in campuri se obtin
cand incarcarea permanenta este
distribuita pe toate panourile
panourile,, iar
incarcarea temporara este aplicata in
sah..
sah
Momentele minime pe rezeme se obtin
din relatii analoage placilor izolate
izolate,,
valorile lor fiind influentate de gradul
de rezemare
rezemare..
Valorile momentelor de incovoiere sunt
reduse si in acest caz au coeficienti ce
considera efectul introdus de
realizarea monolita a grinzilor si
centurilor.
CURS 8 14
PLANSEE DIN BETON ARMAT

(2)
AN III

Cursuri 9-10
1
PLANSEU TIP CIUPERCA
Sunt plansee din beton armat de grosime constanta care

reazema pe stalpi prin intermediul unei capitel.
In general stalpii se distribuie in plan dupa o retea patrata

si mai rar dreptunghiulara.
Avantaje:
- volume ale cladirilor mai bine folosite: inaltimi libere ale
incaperilor mai reduse pana sub placa si volume de aer si zidarii
mai reduse;
- suprafete mai putine de cofraj si tencuit;
- se imbunatatesc conditiile de iluminare si ventilare;
- sunt mai economice decat planseele clasice pentru deschideri
mai mici de 5 – 6 m si incarcari utile mari de 500 daN/m2 ;
2
CURS 9-10 9
MODURI CEDARE
SIMPLA ARMARE DUBLA ARMARE
CURS 9-10 10
INFLUENTA ARMATURILOR DE
INCOVOIERE ASUPRA
MODULUI DE CEDARE PRIN
STRAPUNGERE: CEDARE
CASANTA SI DUCTILA
INFLUENTA ARMATURILOR CU
ROL IN PRELUAREA FORTELOR
TAIETOARE ASUPRA MODULUI
DE CEDARE PRIN
STRAPUNGERE: CEDARE
CASANTA SI DUCTILA
PRELUAREA EFORTURILOR DE
ARMATURI SI BETON DUPA
CEDAREA PRIN STRAPUNGERE
CURS 7 11
PLANSEE CIUPERCA:
- sunt placi continue care reazema pe stalpi;

- nu au grinzi principale si secundare;
Sunt alcatuite din :
a) STALPI - patrati, poligonali, circulari – cei centrali

- dreptunghiulari – cei perimetrali
Dimensiunea minima a stalpilor rezulta din urmatoarele conditii:
l/20; l= deschiderea placii;
30 cm;
h/5; h= inaltime etaj
CURS 10 12
b) CAPITELUL : este un reazem lat a carui rigiditate este foarte
mare in dreptul stalpului si se micsoreaza treptat spre margini.
- rigidizeaza imbinarea planseu-stalp;

- mareste rigiditatea planseului;
- reduce deschiderea de calcul a planseului;
- creste rezistenta la strapungere a planseului prin crearea unei
suprafete mai mari de rezemare;
Latimea de calcul a capitelului este cuprinsa intre: (0.2 ÷ 0.3) l
CURS 7 13
capitel drept capitel cu ingrosare capitel dala
La incarcari mari se utilizeaza tipurile b si c.

La capitelurile cu ingrosare: h1 /h2 = 2/3 . In capiteluri nu apar eforturi de
intindere la fata superioara, iar eforturile de compresiune sunt mai mici
decat cele admisibile
CURS 9-10 14
c) Placa planseului
- are grosime constanta : 13 cm la plansee intermediare si 10

cm la plansee de acoperis
- grosimi minime:
minime: l/32 – pentru capitel de tip a
l/35 – pentru capitel de tip b, c
l= deschiderea cea mai mare
- se armeaza pe doua directii;
directii;
In calcule se utilizeaza doua tipuri de fasii

fasii::
a) fasii de reazem (deasupra stalpilor)
stalpilor) . Sunt mai puternic
armate deoarece momentele sunt mai mari;mari;
b) fasii de cimp ( intre stilpi)
stilpi)
CURS 10 15
b) fasii de camp
CURS 9-10 16
Moduri armare
a) Fasia deasupra stalpilor
b) Fasia centrala ( intre stilpi )
CURS 9-10 17
MECANISMELE DE CEDARE :
A. Cedare dupa o directie
B. Cedare dupa mai multe directii
CURS 7 18
PLANSEE FARA CAPITEL ( DALA )
- sunt placi continue care reazema direct pe stilpi;
- zonele sensibile sunt zonele de rezemare a planseului pe stilp,
deoarece apar eforturi de forfecare mari;
- NECESITA PERETI DE BETON LA CLADIRI IN ZONA SEISMICA!!
Recomandari:
- zona de rezem se armeaza dublu;
- se utilizeaza betoane de rezistenta mare;
- se executa capitel fals inglobat in grosimea planseului;
- grosimea planseului se limiteaza la hp≥ 20 cm sau: ≥ l /30;
MOD DE CEDARE
PLANSEE CU GOLURI SFERICE
Avantaje: - asigurea realizarea facila a partiurilor neregulate

sau curbe;
- se utilizeaza la deschideri mari. Se pot executa
plansee peste 40 mp fara grinzi;
- permit schimbarea destinatiei spatiilor, fara
consolidari;
- reduc emisiile de bioxid de carbon ( sunt ecologice);
- este mai usor cu 35% fata de un planseu monolit;
- permite montarea instalatiilor in grosimea acestuia;
- timp de executie redus;
- izolare fonic foarte buna;
Incarcarile sunt preluate de carcase de armatura inglobate

in grosimea planseelor dispuse dupa ambele directii.
In zona stilpilor, nu se introduc bule ci se toarna beton pe

toata inaltimea planseului;
CURS 7 24
• reduc consumul de beton. Planseele cu goluri sferice avind o grosime de 28 cm
necesita 70% volumul de beton necesar intr-un planseu cu grosimea de 20 cm;
• reduc consumului de armatura. Planseele cu goluri sferice cu grosimea de 28 cm
necesita 50% din armatura necesara pentru un plnseu dala cu grosimea de 20 cm;
• reduc eforturilor produse de actiunile statice, cat si de cele dinamice, ca urmare a
reducerii greutatii proprii, si conduc la realizare a unor sectiuni de stalpi si fundatii mai
reduse
CURS 7 25
CURS 7 26
CURS 7 27
CURS 10 28
CURS 7 29
CURS 7 30
CURS 7 31
CURS 10 32
CURS 7 33
CURS 10 34
CURS 7 35
COMPARATIE CAPACITATI PORTANTE
MODURI DE CEDARE
CURS 7 36
PLANSEE CU NERVURI DESE
Sunt alcătuite din placi continue de grosime constanta si nervuri

dese (la maximum 70 cm. distanta) dispuse pe o singura direcţie.
Intre nervuri sunt aşezate corpuri de umplutura cu goluri din
materiale ceramice sau din materiale uşoare care sporesc gradul de
izolare fonica si simplifica execuţia cofrajului
Avantajele pe care le prezintă aceste plansee sunt:

sunt:
aspectul arhitectural placul;
placul;
permit folosirea cofrajelor de inventar metalice sau din mase
plastice armate, cu grad ridicat de refolosire, care elimina finisajele
tavanului;;
tavanului
preiau uşor incarcari concentrate din pereţi despărţitori
despărţitori;;
in varianta cu tavan fals se pot masca cu uşurinţa instalaţiile.
instalaţiile.
Dezavantajele acestor plansee constau in:
comportarea ne nec
corespun
orespunzatoare in cazul solicitărilor dinamice
(trepidaţii, şocuri) datorita faptului ca prezintă o diferenţa
apreciabila de rigiditate pe cele doua direcţii;
direcţii;
descărcarea planseului se concentrează pe elementele de reazem
ale nervurilor (descărcare pe doua laturi ale planseului).
planseului).
rigiditatea in plan orizontal este mai mare pe direcţia nervurilor,
motiv pentru care se recomanda dispunerea lor pe direcţie
transversala clădirii;
clădirii;
Planseul este alcatuit din nervuri
dese din beton armat pe care se
reazema corpuri de umplutura din
beton vibropresat cu goluri.
Nervurile sunt elemente de

rezistenta, care in faza
initiala sunt semifabricate, fiind
alcatuite dintr-o
carcasa de armatura cu sectiune
triunghiulara formand o talpa
betonata cu sectiunea de 12x4 cm.
Intre aceste elemente prefabricate se

aseaza corpurile de umplutura cu
goluri, din beton vibropresat;
Peste corpurile de umplutura se aseaza o armatura

din plasa sudata SNTB cu diametrul de 4 mm cu ochiuri patrate
de 100x100 mm.
Acopera centurile, contribuie la armarea placii si preluarea eforturilor din contractie.
Suprabetonarea : grosime de 5 cm
PLANSEE POROTHERM
40
41
42
CURS 7 43
PLANSEE PREDALA
- sunt plansee mixte partial monolite,

monolite, partial
prefabricate;;
prefabricate
- straturi: inferior prefabricat ( grosime 3…7 cm) si un
straturi:
strat superior din beton armat monolit ( grosime 8…20
cm) ;
- placa prefabricata are rol de cofraj si preia eforturile la
montaj;;
montaj
- armatura din placa prefabricata preia momentele
pozitive din camp;
camp;
- armatura din zona monolita preia momentele negative
din zona reazemelor
reazemelor;;
44
Conlucrarea dintre cele doua straturi de beton se realizeaza prin
legaturi speciale din otel care pot fi:
a) bucle
45
b) ferme de rigidizare
Planseele predala acestea sunt dimensionate sa preia

eforturile din transport, montaj si greutatea stratului de
beton monolit la turnare si asigura conlucrarea intre cele
doua straturi de beton.
beton.
CURS 9-10 46
VERIFICARI
A. Verificari la placile prefabricate (predale)
1. verificari in faze de decofrare, transport, montaj
2. verificari in faza 1 de executie cand betonul de
suprabetonare nu s-a intarit.
B. Verificari in starea finala cand conectorii asigura

conlucrarea intre predala si suprabetonare impiedicand
lunecarile dintre ele
ele;;
1. verificarea placii in starea finala considerand betonul

intarit (predala + suprabetonare
suprabetonare))
2. verificarea lunecarilor intre predala si suprabetonare

luand in calcul lunecarile din actiunea incarcarilor cat si a
celor suplimentare produse de contractia betonului;
betonului;
CURS 10 47
ALCATUIREA PLANSELOR DIN

BETON ARMAT
AN III
CURS11 1
PLANSEU CU GRINZI PRINCIPALE
DISPUSE DUPA O DIRECTIE
INCARCARI
REPARTITIA
INCARCARILOR
LA GRINZI
TRANSMITEREA
INCARCARILOR
PRIN STILPI LA
FUNDATII
PLANSEU CU GRINZI
PRINCIPALE DISPUSE DUPA
O DIRECTIE SI GRINZI
SECUNDARE
PLANSEU CU GRINZI PRINCIPALE DISPUSE DUPA

CELE DOUA DIRECTII SI GRINZI SECUNDARE
CALCULUL PLANSEELOR IN
STADIUL PLASTIC
Momentele incovoietore la placi si grinzi

secundare ale unui planseu incracat uniform
distribuit, pot fi calculate pe baza unui calcul
static simplificat in domeniul plastic
- in prima deschidere a placilor si grinzilor secundare, continue cu
doua sau mai multe deschideri egale si pe primul reazem
intermediar al grinzilor secundare:
2
( g + p )1
M =
11
-pe primul reazem intermediar al placilor:
( g + p )1 2
M =
14
-in celelalte deschideri si reazeme intermediare:
( g + p )1 2
M =
16
in care:
g – incarcarea permanenta de calcul pe unitatea de latime si placa;
p – incarcarea temporara de calcul, pe unitatea de latime de placa
CURS 5
Planseele continue cu grinzi secundare , continue cu doua sau
mai multe deschideri inegale :
Momentele pe reazeme se calculeaza cu una din relatiile

precedente;
2
( g + p )1
Momentele in deschideri > M =
24
Fortele taietoare la marginea rezamelor placilor continue armate
pe o directie cu deschideri egale :
- reazem marginal: T=0.45(g+p)l
- primul reazem intermediar: T=0.65(g+p)l
- reazeme intermediare :T=0.55(g+p)l
CURS 8 6
1. GROSIMI
Tipul placii Grosimea minima a placii pentru diferite conditii de
rezemare
Placi armate pe o directie rezemare simpla pe incastrare rezemare incastrare consola
( lx /ly ≥ 2) contur elastica pe simpla pe pe 2
contur 2 laturi laturi
paralele paralele
l x /30 l x/35 l x/25 l x/30 lx /12
Placi armate pe doua rezemare simpla pe contur incastrare elastica pe contur
directii (l y/l x<2) l x/40 lx /45
Placi la plansee fara grinzi stalpi fara capitel stalpi cu stalpi cu plansee plansee
capitel simplu capitel acoperis intermedi
frant sau are
placa
l y/30 ly /32 ly /35 100 mm 130 mm
Placi la plansee cu nervuri in general blocuri de umplutura fara umpluturi
dese monolite
ly /12 30 mm 50 mm
Placi la plansee casetate 60 mm
CURS 9 7
Procente de armare recomandate
Tipul placii Procente de armare recomandate pentru oteluri:

OB37 OB52 STNB, STPB
Placi armate 0.4…0.8 0.3…0.6 0.25…0.50
pe o directie
Placi armate 0.3…0.5 0.25…0.50 0.2…0.4
pe doua
directii
CURS 7 8
ARMATURA
Armarea planseelor monolite “RIDICATA”
Preia M cimp
ARMATURA si reazem
REPARTITIE precum si T
ARMATURA
DREAPTA
CALARET( preia
M reazeme ) Preia M cimp
Placi cu armatura de rezistenta dispusa pe doua directii
a) Armarea cu plase legate
CURS 7 10
Deoarece planseele sunt legate monolit de grinzile de pe contur,
se pot reduce cantitatile de armatura cu 10-20 %.
Placile simplu rezemate pe contur, au o armare speciala a

colturilor, deoarece exista tendinta de ridicare a colturilor. Din
aceasta cauza se dispun armaturi aditionale la partea superioara
cat si la cea inferioara a colturilor planseelor.
b) Armarea cu plase sudate
- suprapunerea :doua ochiuri + 50 mm
Armare in camp: Armare pe reazeme:
1
2 3
CURS 7 13
CLASIFICAREA PLANSEELOR
A. Dupa modul de transmitere a eforturilor in sectiunea de beton

armat::
armat
-plansee monolite;
-plansee PRETENSIONATE SI POSTENSIONATE;
B. Dupa modul de realizare:
realizare:
-plansee monolite;
-plansee prefabricate;
C. Dupa modul de alcatuire:
-plansee curente cu grinzi principale si secundare;
-plansee casetate;
-plansee
plansee-- ciuperci;
-plansee
plansee-- dala;
-plansee cu nervuri dese;
-plansee cu alcatuire speciala.
CURS 14
MODURI DE TRANSMITERE A
EFORTURILOR
ELEMENT ELEMENT BETON ELEMENT BETON
BETON ARMAT ARMAT
ARMAT PRETENSIONAT POSTTENSIONAT
PLANSEE CASETATE
Sunt realizate din retele de grinzi dispuse pe una sau mai
multe directii, ale caror casete (ochiuri) sunt acoperite cu placi
armate crucis
Placile transmit incarcarile pe tot conturul lor, iar grinzile
se descarca numai pe peretii exteriori;
Laturile casetelor variaza in general intre: 0,7…2,0m
- se utilizezeaza la acoperirea unor sali mari;
- sunt neeconomice datorita manoperei ridicate;
Grinzile planseului casetat:
- paralele;
- echidistante;
- formeaza casete patrate, dreptunghiulare, rombice,

triunghiulare;
- pot fi la capete simplu rezemate, incastrare partial sau

incastrate total;
- grinzile componente sunt supuse la incovoiere si torsiune;
- au aceeasi sectiune transversala din ratiuni arhitectonice;
- reteaua de grinzi se comporta ca o placa plana rezemata

pe contur;
Grosimea minima a
placii : 6 cm
Rapoarte ale laturilor

recomandate la
retele cu grinzi
paralele cu laturile :
0.67< Lx/Ly/1.5
In general la placile
cu grinzile dispuse in
diagonala , grinzile
de linga colt sunt
mult mai rigide decit
cele din cimp.
Cedare planseelor
incepe prin
formarea
articulatiilor
plastice in nodurile
de la mijlocul
deschiderilor..
deschiderilor
Se formeaza linii
de curgere in
placile casetelor la
legatura placilor cu
grinzile si pe
directiile
diagonalelor;;
diagonalelor
VALORI LIMTE ALE SAGETILOR
ELEMENTELOR INCOVOIATE
Plansee fara grinzi:
- Deschideri < 6m: l/200
- Deschideri 6m<l<9m: 3 cm
- Deschideri l≥ 9m : l/300
Alte plansee :
- Deschideri < 5m: l/200
- Deschideri 5m<l<10m: 2.5 cm
- Deschideri l≥ 10m : l/400
STALPI DIN BETON

ARMAT
AN III
CURS 12 1
STALPI DIN BETON ARMAT
- sunt bare drepte supuse in principal la compresiune ;
Pot avea forme
forme:: - patrate
- circulare
- dreptunghiulare
- oarecare
Solicitarile principale ale stalpilor

stalpilor::
1. forta axiala de compresiune
2. momentul de incovoiere
3. fortele taietoare – sunt mici si pot fi neglijate
Dimensiunea minima a sectiunii nu va fi mai

mica de 300 mm!!!
2
CURS 12 3
CURS 12 4
STARI DE SOLICITARE IN STALPI
Daca avem o sectiune cu N si M care actioneaza in centrul de greutate al
sectiunii transversale – sectiunea este solicitata la compresiune cu
incovoiere.
Daca descompunem M in cuplu de forte N: M=Ne0 => e0 =M/N

atunci fortele din centrul de greutate se anuleaza si ramane numai forta N
situata la distanta e0 fata de centrul de greutate.
CURS 12 5
CURS 8 6
In functie de marimea acestei excentricitati avem:
avem:
a) COMPRESIUNE CENTRICA ( e0 =0 )
b) COMPRESIUNE EXCENTRICA : apar peste deformatiile longitudinale si

deformatii de incovoiere (alungiri si scurtari)
scurtari)
c) INCOVOIERE: e0 > (3…4)h
CURS 12 7
CURS 12 8
- deformatiile din incovoiere sunt mai mari decat deformatiile axiale
axiale;;
- N pot fi neglijate in raport cu momentele de incovoiere.
incovoiere.
INFLUENTA ZVELTETEI LA ELEMENTE COMPRIMATE
Coeficientul de zveltete teoretic:

teoretic:
λ0 = lf / i
unde lf = lungimea de flambaj;
flambaj;
i = raza de inertie
inertie;;
Efectul zveltetei : cresterea momentelor incovoietoare de ordinul I cu
valoarea ∆M ajungand la: MII = M1 + ∆M
CURS 12 9
CURS 12 10
MODURI DE CEDARE ALE STILPILOR
Este influentat de :
Dimensiunile sectiunii;
sectiunii;
Rezistenta materiala;
materiala;
Ariile de armatura (intinsa si comprimata);
comprimata);
Zveltetea elementului
La stalpi scurti:
scurti: λ≤ 10
Eforturile de ordinul II sunt neglijabile;
neglijabile;
M cresc proportional cu N
Fenomenul este redat prin dreapta a

Cedarea se produce in punctul α de intersectie al dreptei a cu curba de
interactiune M-N prin epuizarea capacitatii portante la o forta axiala egala cu
N acap
CURS 12 11
La stalpi zvelti : 10< λ ≤ 30
Efectele de ordinul II nu pot fi

neglijate;;
neglijate
- M creste mai repede decat N;
Cedarea elementului se produce in

punctul β de interactiune al curbei b
cu curba M-N prin epuizarea
capacitatii portante la o forta axiala
N bcap si nu prin flambaj !
Stalpii foarte zvelti : λ > 30
Cedarea se produce prin pierderea

stabilitatii (flambaj) inainte de a se atinge
starea limita de rezistenta (curba c);
Dupa atingerea Nccr , deformatiile cresc

foarte mult la o forta axiala constanta =
FENOMEN FLAMBAJ;
Trebuie evitat acest mod de cedare prin

adoptarea unor dimensiuni
corespunzatoare ale elementelor;
Forta critica de pierdere a stabilitatii:

EULER:
Π 2 EI
N cr =
l 2f
CURS 12 13
CURS 12 14
CURS 8 15
CURS 13-14 16
STALPI DIN BETON ARMAT SCURTI
Se clasifica in functie de excentricitatea e0 astfel :
a) e0 = 0 (M=0) stalp comprimat centric
b) e0 < 0.3 h0 stalp comprimat excentric cu mica excentricitate
c) e0 > 0.3 h0 stalp comprimat excentric cu mare excentricitate
CURS 13-14 17
In cazul comprimarii centrice:
- inainte de microfisurarea betonului, forta axiala este preluata de beton

si o mica parte revine armaturii. Deformatiile transversale ale
betonului sunt preluate de etrieri in care apar eforturi de intindere;
- inainte de rupere apar fisuri paralele cu directia incarcarilor;
- la rupere betonul de protectie a armaturii se desprinde de pe stalp,

betonul se zdrobeste si armatura longitudinala intre doi etrieri
flambeaza
Compresiunea exentrica este influentata de:
• forta axiala
• marimea excentricitatii
CURS 12 19
Ruperea se produce prin zdrobirea betonului in interiorul fretei
fretei,, dupa ce
in freta s-a atins limita de curgere la intindere.
intindere.
CURS 12 20
In functie de marimea execentricitatii avem urmatoarele tipuri de rupere:
Diagrama de interactiune N-
N- M
CURS 12 22
Comportarea stalpilor comprimati
CURS 12 24
CURS 12 25
CURS 8 26
PERETI STRUCTURALI
DIN BETON ARMAT
AN III
1
CURS 13 1
2
3
4
Peretii structurali din beton armat: sunt elemente portante cu
rol in preluarea fortelor orizontale de mare intensitate (
seismice, vint, explozii, etc) a caror sens de actiune este
paralel cu planul peretelui.
Se folosesc la:
- cladiri inalte (incepind de la P+10E) solicitate de forte
orizontale puternice;
- cladiri cu numar redus de etaje (pina la P+10E) cind se doresc

stilpi cu dimensiuni reduse sau sunt impuse deplasari
orizontale reduse intre doua etaje succesive (de exemplu
restrictii impuse de fatadele de sticla);
Din punct de vedere structural au o dubla importanta:
1) asigura o mare rigiditate cladirii;
2) in zonele seismice constituie principala sursa de disipare a

energiei seismice;
5
DEFINITII
• Perete structural: element structural vertical care sustine alte
elemente, la care raportul dimensiunilor laturilor sectiunii
transversale lw /bw ≥ 4
• Perete ductil: perete cu rotirea împiedicata la baza, dimensionat si

alcatuit pentru a disipa energie prin deformatii de încovoiere în zona
critica de la baza lui.
• Perete scurt: perete la care influenta fortei taietoare asupra

comportarii este preponderent
• Perete cuplat: element structural alcatuit din doi sau mai multi pereti
(montanti), conectati într-un mod regulat prin grinzi ductile (grinzi de
cuplare) capabile sa preia prin efect indirect cel putin 30% din
momentul de rasturnare la baza.
6
DEFINIŢII CONFORM NORMATIVULUI
ROMÂNESC DE PROIECTARE
SEISMICĂ P100-1/2006
Perete structural : element structural

vertical din beton armat, care susţine alte
elemente portante, la care raportul
dimensiunilor laturilor secţiunii hw/lw ≥ 4;
Perete structural cuplat: element

MONTANT MONTANT structural alcătuit din doi sau mai mulţi
pereţi (montanţi), conectaţi într-un mod
regulat prin grinzi ductile (grinzi de
cuplare), capabile să preia cel puţin 30% din
momentele de la baza montanţilor;
GRINZI CUPLARE
MONTANT
7
ELEMENTELOR COMPONENTE ALE PERETILOR STRUCTURALI
DIN BETON ARMAT
BULB Grosimea minima a talpilor si inimilor va

indeplini conditiile: b≥150mm si b≥Hetaj/20
INIMA
b
Bbulb≥25 cm
Bbulb≥h etaj/10 TALPA

TALPA
Hbulb≥b ,
Hbulb≥0,1lungime perete
Tălpi - lamele transversale cu

lungimea minima de Hetaj / 4;
Clădirile situate în zonele seismice de

calcul A – D cu pereţi structurali rari
sau/şi cu mai mult de 6 niveluri,
pereţii trebuie să fie prevăzuţi la
extremitaţi cu bulbi sau tălpi. 8
• În zonele critice se vor lua masuri pentru
evitarea pierderii stabilitatii laterale. În
cazurile curente, aceasta cerinta se
realizeaza prevazând o grosime a
peretelui la capetele sectiunii orizontale
care nu are bulbi sau talpi de minim:
hetaj /10
9
MATERIALE UTILIZATE LA PEREŢII
STRUCTURALI DIN BETON ARMAT
Se recomandă utilizarea unor betoane de clasă

superioară minimă de C25/30 la clădirile cu mai mult
de 10 niveluri, în special la nivelurile inferioare. La
cladiri cu ductilitate medie se va folosi beton clasa
C16/20
Armături folosite la armarea pereţilor structurali:

- bare din oţel beton (PC 60, PC 52, OB 37, BST);
10
Clasificarea peretilor structurali
Perete in consola individual Pereti cuplati
Pereti ansamblati sub
forma de tuburi
11
Moduri de transmitere a fortelor orizontale la
terenul de fundare
12
In functie de
raportul laturilor,
peretii preiau
I. In functie de raportul laturilor aceste fortele
orizontale si le
transmit la sistemul
de fundare avind o
comportare de:
a) consola – la
peretii zvelti unde
deformatiile din
incovoiere sunt
predominante;
b) grinda cu zabrele
pentru pereti scurti
unde deformatiile
din taiere
(forfecare) sunt
predominate;
13
II. Din punct de vedere al formei în plan a secţiunii
transversale:
a) pereţi structurali lamelari având forma dreptunghiulară a

secţiunii transversale. Sunt usor de dimensionat şi executat,
dar sunt sensibili la pierderea stabilităţii (fig.a);
b) pereţi structurali cu bulbi prevăzuţi la capete. Sunt mai greu

de executat, dar prezintă o stabilitate sporită şi o capacitate
portantă mai mare decît pereţii structurali lamelari (fig b).
Fig.a
Fig.b
14
c) pereţi structurali cu tălpi rezultate din conlucrarea cu pereţi
structurali perpendiculari, care măresc zona comprimată a
peretelui structural şi contribuie la creşterea stabilităţii
acestora. Tălpile pot fi dezvoltate de o parte sau pe ambele
părţi ale inimii peretelui structural. Sunt capabile să reziste la
forţe seismice după ambele direcţii (fig.c);
d) pereţi structurali frânţi, mai greu de executat, dar cu o
rigiditate sporită. Sunt nerecomandaţi în zonele seismice,
deoarece în zonele de frângere se înregistrează mari
concentrări de eforturi (fig. d);
e) pereţi structurali curbi sau circulari, relativ usor de executat,
cu rigiditate sporită pentru orice direcţie de acţiune a forţelor
seismice (fig. e).
Fig. c Fig. d Fig. e 15

III. Din punct de vedere al
modului de dispunere al
golurilor:
• pereţi structurali cu goluri
dispuse ordonat pe verticală
•pereţi structurali cu
goluri dispuse neordonat
pe verticală
16
IV. Pereti structurali rezemati pe stilpi (structurile cu parter
elastic)
- soluţie nerecomandată, (frecvent utilizată la construcţiile cu
parter degajat hoteluri, etc.)
- contraindicati pentru acţiunile seismice, datorită slăbirii zonei
de la bază cea mai solicitată. In urma transmiterii forţelor
tăietoare foarte mari de la pereţi la fundaţii, în stâlpi vor apare
articulaţii plastice caracteristice mecanismulului de cedare de
tip etaj slab. Simultan, momentele de răsturnare generează în
stâlpi forţe axiale mari greu de preluat de către aceştia,
necesitând măsuri speciale de armare
T
FORME RECOMANDATE FORME NERECOMANDATE
N 17
V. În functie de variatia in elevaţie a pereţilor structurali
Nr.
etaje
FORME RECOMANDATE FORME NERECOMANDATE
18
Aria bulbilor sau talpilor prevazute la capetele
sectiunii peretilor va respecta relatiile:
n0 ≤ 1,5(Ariatalpi/Aria inima)+0,35 – zone seismice A-D

n0 ≤ 1,5(Ariatalpi/Aria inima)+0,50 – zone seismice E-F
n0 = N / bhRc unde:
N - efortul axial de compresiune din pereti;

b,h – dimensiunile inimii peretilor;
Rc – rezistenta de calcul a betonului la compresiune
19
SEISM, VINT
INIMA
ZONA
COMPRIMATA
ZONA
INTINSA
20
VARIATIA EFORTULUI UNITAR NORMAL PE LUNGIMEA
PERETELUI
ZONA ZONA
INTINSA COMPRIMATA
SEISM, VINT
Forta taietoare
ZONE ACTIVE (PREIAU

EFORTURI) 21
ARMAREA PERETILOR. PREVEDERI GENERALE
Armăturile pereţilor structurali se clasifică în:
a) armături de rezistenţă, a căror necesitate şi dimensionare rezultă

din calculul la eforturile din acţiunea încărcărilor verticale şi
orizontale:
- armături longitudinale (verticale) cu aport în capacitatea de rezistenţă la

încovoiere;
- armături transversale (orizontale) cu rol în preluarea forţei tăietoare; la
pereţii scurţi şi armăturile longitudinale verticale contribuie la
capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare;
- armături longitudinale de conectare în lungul rosturilor de turnare;
- armături de confinare a betonului din zona comprimată;
- armături transversale pentru evitarea flambajului armăturilor
longitudinale comprimate.
b) armături constructive, a căror necesitate nu se stabileşte de regulă

prin calcul, (contracţia betonului, variaţiile de temperatură, cele
datorate redistribuitor în timp ale solicitărilor datorită deformaţiilor de
curgere lentă a betonului etc.).
22
23
ARMARE RIGLA CUPLARE CU BARE
ORIZONTALE SI ETRIERI
24
ARMARE RIGLA CUPLARE CU ARMATURI
PRINCIPALE INCLINATE INCRUCISATE
25
MODURI DE CEDARE
26
MODUL DE CEDARE DUCTIL AL PERETILOR
FORTA STRUCTURALI PLINI
ORIZ.
3.STRIVIRE
BETON
2.CURGERE
ARMATURA
CURGERE STRIVIRE
ARMATURA BETON
1.FISURARE CURGEREA ARMATURII

BETON INTINSE
FISURI LA BAZA
COMPORTARE
ELASTICA
DEPLASARE ORIZONTALA 27
28
MODUL DE TRANSMITERE A FORTELOR SEISMICE LA PERETII
STRUCTURALI CU GOLURI
29
MODUL DE TRANSMITERE COMPARATIV A FORTELOR SEISMICE
LA PERETII STRUCTURALI CU GOLURI
30
DIAGRAME DE MOMENT
INCOVOIETOARE COMPARATIVE
31
MODUL DE CEDARE DUCTIL AL PERETILOR
STRUCTURALI CU GOLURI
SECTIUNE
PLASTIFICATA-
= FORTA sectiune in care
SEISMICA armatura a atins
limita de curgere,
dar betonul nu este
zdrobit
RUPERE- sectiune
in care armatura a
atins limita de
curgere, iar betonul
este zdrobit
DEPLASAREA
ORIZONTALA A
32
PERETELUI
CEDARE CEDARE
DUCTILA CASANTA
33
34
35

Curs PS1 Complet

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs PS1 Complet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “ POLITEHNICA “ TIMISOARA

FACULTATEA DE ARHITECTURA TIMISOARA

Prof. dr. ing . MARIUS MOSOARCA

• PLANURI LIBERE FARA PERETI

Gioncu & Mosoarca

BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 6

1.1. Acţiuni (F)

Acţiunile asupra construcţiilor se pot exprima prin:

1.2. Efect al acţiunii (E)

1.4. Acţiune variabilă (Q)

1.5. Acţiune accidentală (A)

1.8. Acţiune fixă şi acţiune liberă

1.9. Acţiune statică

1.10. Acţiune dinamică

1.11. Acţiunea cvasistatică

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 9

2.1. Valoare caracteristică a unei rezistenţe R(k)

2.2. Valoare de calcul a unei rezistenţe R(d)

2.3. Valoare nominală R(nom)

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 10

3.1 Stări limită ultime - implică protecţia vieţii oamenilor şi a

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 11

Stările limită ce iau în considerare funcţionarea structurii sau a

-Proiectarea la stări limită trebuie să se bazeze pe utilizarea unor

-Verificările trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative şi

-La proiectare trebuie să se ţină seama şi de posibilele abateri de la

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 12

O structură trebuie proiectată şi executată în aşa fel încât, pe durata

În caz de incendiu, rezistenţa structurală trebuie menţinută pentru o

O structură trebuie proiectată astfel încât să nu ajungă în situaţii de

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 13

- eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusă;

Cerinţele de bază trebuie îndeplinite:

- prin alegerea materialelor structurale adecvate;

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 14

Durata de viaţă a structurii/construcţiei trebuie specificată. Durata de

Durata de viaţă a structurii/construcţiei pentru proiectare:

≥ 100 ani la structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru lucrari

- 50 – 100 ani la cladiri si structuri obisnuite;

- 10 - 30 ani la constructii agricole sau similare;

≤ 10 ani pentru structuri tranzitorii;

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 15

Structura trebuie proiectată astfel încât deteriorarea sa pe durata de

Condiţiile de mediu trebuie identificate în faza de proiectare.

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 16

Clasa 1. Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 17

Clasa 3. Toate celelalte clădiri cu excepţia celor din

Clasa 4. Clădiri temporare, clădiri agricole, clădiri

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 18

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 19

- elemente pentru zidarie ceramice – SR EN 771

- elemente pentru zidarie din silico-

- elemente pentru zidarie din beton – SR EN 771

- elemente pentru pentru zidarie din BCA – SR EN771

- elemente pentru zidarie din piatra artificiala – SR EN 771-

- elemente pentru piatra cioplita – SR EN 771

- elemente zidarie din sticla – STAS 10690

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 20

2. Zidărie confinată (ZC):

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 22

CURS 1 Dr.ing. Marius Mosoarca 23