ANDREA DEPLAZES

constructing arhitecture

Pop Victor Cosmin

An V – Clădiri sustenabile și durabilitate

1
Introducere

„Constructing Architecture” descrie acea situație a arhitecților care le permite să creeze legături între
planificarea unui proiect și realizarea acestuia precum și explicarea competenței de a crea coerență în
ceea ce privește conținutul și subiectul unui proiect.

Arhitectura este similară: deși nu este un limbaj format din sunete, cuvinte sau texte, are un vocabular
material, o gramatică constructivă și o sintaxă structurală.

Aceasta include, de asemenea, elementele de bază tehnice și structurale care stabilesc un set de reguli și
regulamente privind principiile și cunoștințele de construcție care pot fi învățate și care sunt complet
independente de orice proiect sau situație particulară.

Doar în tandem cu un concept rezultă un proces de proiectare puternic în care aspectele tehnice și
structurale, inițial separate ca proces de gândire, sunt dispuse simultan pentru a umple un corp
arhitectural desăvârșit.

Acesta este pasul de la construcție la arhitectură, de la asamblare la tectonică.

În schimb, această carte ar trebui privită ca un compendiu provizoriu de probleme arhitecturale și

tehnologice cunoscute și actuale cu aplecare cu aplecare asupra materialelor născute embrionar în
procesul de conceptualizare și materializate în realitate, ca o bază care ne permite să reflectăm asupra
complexității arhitecturii.

”All materials have a shape”

Indiferent de existența unui modelator – astfel apare întrebarea: cum si-a căpătat forma?

Cartea descrie două abordări pentru a răspunde la această întrebare. În primul rând, care sunt acele
influențe externe ce afectează dezvoltarea sau evoluția unei forme? Această întrebare sugerează o serie
de factori: geografici și aspecte culturale, precum și factori care sunt conectați la mentalitatea și istoria
unui anumit popor, ce influențează neintenționat forma. În al doilea rând, ce criterii determina forma?
Această întrebare se concentrează pe intenție, pe o gamă de criterii atent alese de proiectant. La urma
urmei, forma este rezultatul unei interacțiuni complexe de factori diferiți. Doar această interacțiune de
factori permite o compoziție sensibilă. Compoziția nu este un rezultat inevitabil. În limitele unei soluții
logice există întotdeauna opțiuni diferite.

Kenneth Frampton descrie trei considerente esențiale: „Thus we may claim that the built invariably
comes into existence out of the constantly evolving interplay of three converging vectors, the topos, the
typos, and the tectonic.”

2
Cărămidă

Analizată fără prejudecăți, zidăria în sine ar trebui să apară ca un produs destul de banal în comparație
cu structurile complexe. Cu toate acestea zidăria este considerată ca fiind simbolul bazic – esențial al
clădirii Pământul.

Lemn

Datorită interesului crescând pentru performanță ecologică și probleme biologice în construcții,

utilizarea actuală a lemnului va căpăta mai multă semnificație. Numai soluții compacte, multifuncționale
se vor dovedi competitive. Experții se vor întrece în design arhitectural inteligent și competent pentru a
elabora strategii atractive în acest sens - singurul garant pentru profesionalism deci „durabilitate” în
arhitectură. De aceea nu specialiștii în lemn, tehnologii lemnului, biologii sau specialiști în performanță
sunt puși la încercare, dar în schimb, în primul rând, arhitecții au deja misiunea de a modela viitorul
ecologic al planetei utilizând și raționalizând modus operandi plecând de la minimizarea impactului
negativ asupra biosferei.

3
Beton

În ciuda faptului că betonul expus este proiectat și dezvoltat conform argumentelor raționale și tehnice,
abundă exemple de utilizare modernă a betonului aparent irațional și fără argumente raționale sau
tehnice. Betonul expus reprezintă rezultatul diferitelor procesele de transformare și metamorfozele care
și-au lăsat amprenta (un fel de „memento” al betonului cu privire la stări precedente).

Calitatea suprafeței de beton caracterizează clădirea în ansamblu în cadrul temei sale arhitecturale.
Tinde fie spre arhaic, fie spre abstract. Forma concretă este relativă - fluxul intern de forțe este
interpretat fie ca un sistem de echilibru bazat pe factori constructivi sau ca un model cu fundamentări în
științele naturii și realitate.

Fiecare tip de beton are o față particulară unică.

Studiu de caz

În anii 70, arhitecții japonezi căutau independența expresiei conceptuale și arhitecturale. Un exemplu
grăitor al acestei căutări de echilibru între tradiție milenară și rigiditate austeră modernă este casa lui
Shin Takasuga – ce reflectă un aspect contemporan dar preia background-ul cultural Japonez. Casa este
situată în mijlocul unei păduri pe insula Miyake din Oceanul Pacific. Condițiile financiare precare au avut
un rol esențial în execuție, astfel că beneficiarii au fost nevoiți să o construiască ei înșiși din dulapi de
lemn. Construcția a durat 5 ani. Interesant este că dulapii nu au fost utilizați doar pentru structura
scheletală a casei ci inclusiv la realizarea pereților, a pardoselilor, a stâlpilor, acoperiș și inclusiv mobila
integrată.

În încercarea de a găsi rădăcinile tradiționale japoneze construcția de caz și metoda sa specifică de

construcție vom găsi o tateana.

În timp ce arhitectura occidentală a evoluat concentrându-se pe pereți și fațadă, în Japonia tradițională

acoperișul și-a asumat acest rol important. Casa este în primul rând un acoperiș, care este construit
imediat după ridicare a structurii de rezistență, chiar înainte de orice perete interior. Streașina și
baldachinele au rol de protecție împotriva acțiunilor climatice extreme și retrogradează fațada casei la
nivel de fundal.

4
Construcțiile din bușteni se caracterizează prin intersecția la colțuri și secțiunea lemnului proiectată în
ambele direcții. Prin multiplicarea acestui detaliu de colț, Takasuga îmbunătățește caracterul planar
original al acestei construcții creând un spațiu nebănuit; și prin permiterea traverselor să penetreze
fațadele, creează o compoziție abstractă, tridimensională.