„Atelier 25/35 A.

40 de proiecte” este un catalog de proiecte ale grupei 25/35 A din cadrul

departamenului Bazele Proiectării de Arhitectură. Este gândit sub forma unui caiet documentar
valabil atât pentru actuali și viitori studenți, cât și pentru profesori și arhitecți deopotrivă.
Proiectele conținute pot reprezenta o bază, o referință, un gând, un punct de plecare pentru
aceștia. Ele nu pretind a oferi lămuriri și răspunsuri certe, ci se conturează ȋn jurul unor ȋncercări
de recunoaştere a unor locuri, lucruri, situaţii şi momente specifice datului care definesc şi/sau
îmbunătăţesc calitatea locuirii; recuperarea, salvarea şi interpretarea acestora fiind principalul
obiectiv.
Echipa atelierului 25/35 A este formată din: conf.dr.arh. Florian Stanciu, p.o. drd. arh. Tudor
Elian, drd. arh. Anca Malașincu, o echipă consolidată în timp prin experienţa acumulată
împreună, care şi-a conturat o direcţie destul de clară de abordare a temelor de arhitectură şi
implicit a modului de proiectare. Grija faţă de locuri şi lucruri, faţă de oameni şi faţă de oraş
este definitorie. Măsura justă, dozajul, necesitatea/utilitatea, politeţea, ocrotirea intimităţii dar
şi deschiderea delicată, respectul şi oferirea către celălalt sunt instrumentele principale de lucru.
Obiectivele proiectului „Atelier 25/35 A. 40 de proiecte” sunt : oferirea unei priviri asupra
modului de concepere a proiectelor studențești astăzi, oferirea unor repere, idei, direcții în ceea
ce privește modul de proiectare, promovarea unei maturități în modul de elaborare a proiectelor
studențești, promovarea unor proiecte responsabile, libere de stridențe, care arată buna-cuviință,
re-cunoașterea subînțelesului locului, tragerea unor semnale de alarmă și promovarea luptei
pentru recuperarea unor locuri deja lezate de violența aparițiilor recente.
Proiectele curpinse în catalog reprezintă o selecție relevantă și scrupuloasă, fiecare proiect
este revizuit, reeditat, redesenat. Calitatea graficii este un aspect foarte important. Paginarea,
acuratețea grafică devin parte intregrată, aceste aspecte având rolul de a pune în valoare intenția
fiecărui proiect. Acest gând va fi surpins și printr-un titlu al proiectului sau o încadrare relvantă
a fiecărui proiect într-o tipologie. (ex. casa seră, casa grid, casa calcan, casa celor trei generații,
casa fragmentată, locuirea între ziduri, septuri, sala hipostilă, incinta, densitate și apropiere,
utopie vs. contingență, sinceritate vs. buna-cuviință, exfolierea fațadei, fațada perdea –
pseudocristalinitatea interioară, non-prezența, palazzetto-ul reinterpretat, etc.)
Proiectele se împart în patru mari teme studiate între anii 2014 – 2016, teme devenite deja
tradiție pentru anii 2, 3, „anii temelie” pentru proiectarea de arhitectură: locuirea individuală
(Bucureștii noi), locuirea în comunitate (Cluj), dimensiunea publică (București, strada Colței),
locuirea colectivă (București, strada Popa Soare).
1. Proiectele de locuire individuală (din Bucureștii noi), emană pofta de a desena
minuțios, de a decrie ceea ce difuz amenință să nu mai fie. Proiectele surprind aderența casei
cu gradina, gingășia relațiilor, transparențele, oferirea, gratitudinea, lucruri care riscă să se
piarda iremediabil. Proiectele au reușit la acel moment să stârnească reacții care s-au
concretizat în cadrul expozitiei „Locuirea în Bucureștii noi” (realizată de atelierul 25A
împreuna cu „Asociaţia Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi” ca parte din Anuala
de Arhitectura 2015, sub tema „construim comunitatea!”) prin discuții cu locuitorii și seri
tematice (ex: „La curte, în grădină, parte din comunitate” – prezentare de lect. dr. arh. Ioana
Tudora).
2. Proiectele de locuire în comunitate (Cluj) reprezintă primul pas de apropiere de tema
urbanității, a incintei, a locului gol și luminos care adună. Este tratată problema lui
„împreună”, a vecinătății, ideea că locuirea este în sine comunitate.
3. Proiectele sub tema dimenisunea publica (strada Colței, București) pun în discuție
problematica chipului fațadei, a oferirii (privatul este mai privat având conștiința oferirii) a
bunei-cuviințe înlocuită de sinceritate ca gest frust, etic. Fiecare proiect evidențiază, într-un
anumit raport, balansul dintre public și privat, faptul că nu poți avea un privat bun, fără un
public consistent.
 4. Proiectele de locuire colectivă (strada Popa Soare, București) se ocupă de o zonă, de
asemenea, fragilă, în care anvergura noului zdrobește orice subînțeles diafan. Am înțeles aici
nevoia urgentă de recuperare, de însușire a celuilalt, dar și de înțelegere a exigențelor și
încordărilor unui oraș grăbit și impacientat.
În concluzie, ne dorim prin proiectul „Atelier 25/35 A. 40 de proiecte” să facem clare
principiile de bază în abordarea atelierului, principii care fac referire la legătura extrem de
importantă cu locul, la identitatea, caracterul şi atmosfera acestuia, la relaţia prilejuită cu un
anumit mod de a locui.