Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura vernaculară denumește arhitectura fără autor/arhitect (cu autor anonim), fără
proiect desenat, “fără teorie”, făcută direct de utilizatori, eventual cu mâna de lucru
specializată a unor meșteri (conformă tradiției constructive și de viață a locurilor).
Ambele au o TRADIȚIE:
Arhitectura vernaculară – transmisă oral și internalizată natural în comunitățile respective;
Arhitectura cultă/erudită – transmisă “specialiștilor/cunoscătorilor” prin cărți/text și prin
învâțâmânt.
TEORETIC, ambele vor același lucru: un spațiu construit cât mai bun. PRACTIC, rezultatele
nu îi răspund totdeauna.
“TIMPURILE” ARHITECTURII:
t.o – arhitectura vernaculară
t.1 – arhitectura erudită:
traditia clasică
t.2 – marea schimbare: mișcarea modernă
t.3 – arhitectura contemporană à t.4.0
Lac pe malul unui munte din Alpi- casele, fermele si capelele se incadreaza
Vila unui arhitect- nu corespund
Exista forme contemporane de vernacular… Ele sunt studiate si de la care se asteapta anumite
idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si
la mediul natural.
Exemplu: casele tiganesti din satul Buzescu, Barriadas din Lima, Peru
-arhitectura care tine seama de nevoile si preferintele utilizatorului- vernaculara- dar care nu
detine rafinamentul arhitecturii erudite, nu tine cont de standardele esteticii ale acesteia.
SAU
SAU
Rural Studio, fondat in 1993 de arhitectii Samuel Mockbee si D.K. Ruth, atelier de proiectare
si constructie condus de Auburn University in scopul de a-i invata pe studenti despre
responsabilitatile sociale ale profesiei in paralel cu / prin constructia de case sanatoase, bine
construite si inventive pentru comunitatile sarace din vestul Alabamei (“Black Belt”) Rural
Studio a construit peste 80 de case si proiecte civice.
Rural Studio, fondat in 1993 de arhitectii Samuel Mockbee si D.K. Ruth, atelier de proiectare
si constructie condus de Auburn University in scopul de a-i invata pe studenti despre
responsabilitatile sociale ale profesiei in paralel cu / prin constructia de case sanatoase, bine
construite si inventive pentru comunitatile sarace din vestul Alabamei (“Black Belt”) Rural
Studio a construit peste 80 de case si proiecte civice.
SAU
Bienala de arhitectura – Venetia 2008 Intitulata BOLT, instalatia propusa de echipa
castigatoare a concursului pentru amenajarea Pavilionul Romaniei sugereaza o puternica
legatura conceptuala intre arhitectura contemporana si un “out there” regional. Expozitia are o
dubla dimensiune: o serie de fotografii de arhitectura amplasate perimetral si un element
central construit din obiecte – interpretari ale scaunului tripodic pe care il fac rudarii din
nordul Olteniei.
Dupa Frampton, regionalismul critic trebuie sa adopte arhitectura moderna pentru calitatile
sale care progresiste universale, dar in mod critic, punand valoare pe raspunsurile particulare
la context. Accentul trebuie pus pe topografie, clima, lumina, pe formele tectonice mai
degraba decat pe scenografie si pe simtul tactil, pe materialitate, mai degraba decat numai pe
vizual.
Se distinge de regionalism, care incearca in mod programatic sa realizeze o coresondenta
directa cu arhitectura vernaculara, cu localul, fara sa ia parte in mod constient la universal
Exemplu: dominus winery- herzog & de meuron
Amenajare loc de imbaiere in parcul Tineretului, Sovata
Centrul cultural J-M Tjibaou- Renzo Piano
Yusuhara wooden bridge museum Takaoka-Gun – Japan arh. Kengo Kuma,
IIYAMA CULTURAL HALL NACHURA NAGANO – JAPAN arh. Kengo Kuma,
LIMBAJUL CLASIC :
Elementul morfologic de baz ă = genurile de coloane si suprastructura lor + alte elemente ale
templului (soclu, elemente de acoperire etc.).
-proportie
-simetrie
-kosmos- armonia transcendenta
-frumosul obiectiv
b. Cum explicaţi faptul că inventarea limbajului clasic este numită în curs „o revoluţie
formală”? Care este noutatea acestuia?
-este urmarea unei cautari de intelegere si organizare a lumii, raportata la capul si proportiile
omului estetica armonica
De aici, dar si din legendele fondatoare ale ordinelor (relatate de Vitruviu), apare si
inzestrarea ordinelor cu un anumit caracter: doric - masculin, ionic -feminin, corintic –juvenil,
cautari care vor fi continuate /reluate si teoretizate in timp.
Este un termen preluat din analogia cu o tesatura sau cu tesutul biologic, defineste o forma de
organizare care prezinta concomitent o puternica solidaritate intre elemente, dar si capacitatea
de a se adapta, modifica, transforma.
Termenul dă seama despre modul de constituire a orașului
La modul cel mai simplu, tesutul urban se constituie din suprapunerea sau imbricarea a trei
ansambluri: – reteaua de strazi,
– decupajul funciar (parcelarul)
– constructiile.
Tesutul urban este asadar asimilabil acelui ansamblu de elemente fizice care contribuie la
forma urbana. Rezulta o structura compusa din:
– reteaua de strazi,
– parcelarul,
– construitul.
Astfel se poate formula o definitie a ţesutului urban ca fiind rezultatul complex al relatiilor
dintre elementele tangibile / concrete sub directa conditionare a celor intangibile / abstracte.
f. De ce spunem că orașul tradițional este un "oraș al sedimentelor"? Explicați
metafora.
– reteaua de strazi,
– parcelarul,
– construitul.
h. Dați exemple care să ilustreze diferitele scări la care poate fi abordat țesutul urban.
Tesutul urban poate fi văzut sub unghi “monumental” à major / monumental (un fel de zoom
out) sau sub unghi domestic à țesut minor / domestic (un fel de zoom in)
Tesutul minor / domestic se refera (prin opoziție cu cel major) la modul în care se
configurează spațiul vieții obișnuite, cotidiene (nu spațiul evenimentului), la acele
caracteristici care definesc latura domestica a orasului (spre deosebire de cea monumentala).
Este subordonat în mare celui major, dar are propria sa autonomie la nivelul detaliului.
Tesutul major / monumental se refera la acele caracteristici care definesc orasul in ansamblul
sau (sau o zona mai mare a acestuia) și au un mare grad de reprezentativitate.
Tesutul major / monumental se refera la acele caracteristici care definesc orasul in ansamblul
sau (sau o zona mai mare a acestuia) și au un mare grad de reprezentativitate.
Acest sens complex (sens parțial pierdut în Franța secolului al XIX-lea), unește funcționalul,
igiena și estetica urbană. (Se răspândește și subîntinde /modelează și gândirea urbanistică
bucureșteană a perioadei de modernizare și se reflectă în toate documentele care
reglementează transformările urbane)
Sec XVIII - interventii “autoritare” asupra spațiului public și extinderea aceleiași concepții
estetice de factură clasică asupra spațiilor din exterior, pe care le înglobează în timp.
???
Un tesut urban omogen poate fi definit ca aparenta fizica a unui fragment de oras in care
elementele care il compun au caracteristici asemanatoare. Exista o mare diversitate de tesuturi
omogene. oras clasic?
Un tesut urban eterogen este caracterizat de o mare diversitate a elementelor care il compun:
– forma și dimenisunile parcelelor;
– modul de ocupare a parcelei/forma construită în relație cu spațiul public și cu cel
neconstruit;
– dimensiunile și traseele spațiilor publice; – etc.
oras traditional
Dezvoltarea organică (central si vest-europeana): țesut omogen lax, dezvoltat în mod spontan,
adaptat formelor reliefului si individualizat de cateva puncte de interes ale comunitatii
(biserica, primarie, scoala etc.), după logica direcțiilor de dezvoltare și a structurii majore
Oras clasicCa urmare, infrumusetarea urbana se referă atît la circulație și la salubritate cît și
la ordonarea fațadelor sau construcția de monumente de for public, devenind astfel un
instrument de ameliorare funcțională a orașelor și chiar de rectificare a moravurilor si de
edificare morală a populației.
T1/T2 – despărțirea blândă
a. La ce se poate referi expresia „schimbări majore” în arhitectură?
- aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de cladiri)
- aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie
- reorientarile gândirii umane: un „altceva“ care devine important pentru oameni
c. Care sunt categoriile de cauze care pot provoca mari schimbări la nivelul formelor în
arhitectură? Ilustraţi prin exemple!
- aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de cladiri)
- aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie
- reorientarile gândirii umane: un „altceva“ care devine important pentru oameni
- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de cladiri administrative
etc.). Gasirea formelor adecvate noilor necesitati (functiuni, programe) urbane, cu o noua
simbolica/semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate.
- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilor materiale si
tehnologii de constructie (metalul si betonul armat), cautari care trebuie puse în legatura si cu
dezvoltarea stiintelor ingineresti.
f. Care sunt motivele pentru care se poate susține că eclectismul şi istoricismul pun în
criză modelul clasic? Dezvoltaţi!
g. Care au fost mutaţiile secolului XIX care au dus la erodarea limbajului clasic?
T2/T3
a. Comentați succint premisele care generează despărțirea de tradiția clasică! Care
sunt aceste elemente la nivelul limbajului?
Reamintim:
CAUZE MAJORE ALE SCHIMBĂRILOR DIN ARHITECTURĂ:
- aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de cladiri)
- aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie - reorientarile gândirii umane: un
„altceva“ care devine important pentru oameni
TOATE ANTRENEAZA NOI CAUTARI
- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal
sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, a componentelor
morfologice, de vocabular)
- la nivelul orasului
construcția noului limbaj
A. Folosirea altor elemente de vocabular şi de sintaxă arhitecturală (compoziţie) care să le
înlocuiască pe cele "academice", cum ar fi:
prin funcţiune (Form follows function) şi prin găsirea de noi forme care să exprime noile
funcţiuni/programe: principiul sincerității.
pe calea „absolutului“: prin găsirea unor scheme de rapoarte şi proporţii cu susţinere într-
o matematică transcendentă (cazul neoplasticştilor olandezi, ori al lui Le Corbusier în
Modulor, etc.)
prin raţionalitate prin expresivitatea constructivă, economicitate,etc
Planul liber, în mod special, poate fi considerat ca un principiu sintactic total nou (care
explică multe aspecte ale noii estetici).
Se traduce prin faptul că organizarea/ ordinea structurală este în relativă independenţă
faţă de organizarea/ ordinea spaţială, în opoziţie cu “planul-structură” (în care cele două
tipuri de organizare/ ordine, cea structurală şi cea spaţială, coincid), caracteristic
arhitecturii tradiţionale.
El devine posibil datorită folosirii noilor materiale şi tehnici constructive. Dar aceasta nu
înseamnă că este folosit permanent şi în toate tipurile de clădiri.
Planul liber, deşi formulat explicit de Le Corbusier, este anticipat de căutările formale ale
multor alţi arhitecţi: de exemplu, multe dintre ideile arhitecturii organice formulate de
Frank Lloyd Wright, ideea de „spargere a cutiei”, dusa mai departe de neoplasticisti
olandezi,etc
Limbajul modernist devine parte materialului expresiv al diferitelor perioade istorice care
se preteaza la prelucrare, ca orice alt limbaj de pana atunci
Se poate spune ca arhitectura momentului actual
- se naste dintr-o reactie critica fata de rigorile formale impuse de modernism,
- se construieste pornind de la intrebarile/raspunsurile postmodernismului
- si se prezinta – in forma sa cea mai inalta – ca o permanenta reflectie asupra temelor
modernitatii si o continua reformulare a lor
d. Care este relația dintre arhitectura modernă, Mișcarea Modernă (MM) și Stilul
Internațional?
Cautarile insistente ale unui nou stil – cel care urma sa reprezinte valorile lumii moderne
– s-au oprit asupra unui numar restrans de asemanari morfologice si asupra unor principii
sintactice noi, definite mai ales prin negarea celor clasice.
Postmodernism- Cladirea trebuie sa faca referire la istorie (deci la ceea ce exista in jurul
ei, natural si construit)
-recuperarea orasului
i. Comentaţi succint cele două imagini prin prisma diferenţelor dintre oraşul
tradiţional/clasic şi oraşul funcţionalist. Specificaţi cărui tip de oraş îi aparţine
fiecare dintre cele două imagini.
j. Care sunt principiile urbanismului liber? Care sunt problemele cărora acestea le
răspund?
Descongestionarea centrului
Densități mari în condiții bune de igienă și însorire
Ceșterea și facilitarea transporturilor: mașina nu jenează pietonul, nici pietonul mașina
Creșterea suprafetei plantate à
Segregarea funcțiunilor à
O nouua estetica urbana
Problemele:
un oras al inegalitatilor: aglomerat, neigienic, pestilential, haotic, dezordonat,
nepotrivit cu societatea democratica
nepotrivit cu industria
nepotrivit cu arta de avangarda
orașul industrial se dezvoltă foarte mult (sub semnul “înfrumusețării”; v. cursul despre
oraș), dar reprezentanții MM vedeau în primul rând racilele orașului industrial
: - aglomerarea,
- insalubritatea,
- locuințele foarte proaste ale oamenilor săraci (în număr mare),
- inadecvarea la circulația automobilului,
- haosul,
- dezordinea stilisti
k. Faceți o paralelă între proiectul manifest Plan Voisin (Le Corbusier) și proiectul de
reurbanizare a Chandigarhului (Rodrigo Perez de Arce).
Plm
-legatura cu istoria
m. Care sunt condiţiile urbanismului postbelic care au dus la reevaluarea calităţilor
oraşului tradiţional/clasic?
n. Arhitectura moderna si modernismul in mod particular au fost respinse pentru ca au
degenerat dupa 1945 intr-un produs anonim, realizat pentru cel mai mare numitor comun:
- saracita vizual
o. - tehnocratica
p. - la scara mare
q. - indiferenta fata de particularitatile oamenilor [mod de viata si cultura locala]
r. - indiferenta fata de context [mediul inconjurator specific, istoric constituit]
București
Bucurestiul sovietizat
O NEGARE PARADOXALĂ A ISTORIEI ANTERIOARE :
1/ retorica comunistă a NOULUI nu este similară negației moderniste a istoriei, ci
este politică:
Orașul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare
La fel și modernismul.
2/ NOUL stil = “continutul socialist în forme naționale” , deci și un recurs la istorie.
(istoria locală, mai veche sau mai nouă, dar nu modernism ) à realismul socialist reia
căutările de factură națională, dar mai steril.
3/ Modernismul anilor 1960-70 reia temele standard ale MM PÂNĂ ÎN ANII 1970,
FĂRĂ DISTRUGERI MARI ALE FONDULUI ANTERIOR
Sinteză
a. Care sunt momentele importante în evoluţia profesiunii de arhitect?
DIPLOMA DE ARHITECT :
Utilitatea diplomei pentru apărarea intereselor profesiunii intra in conflict cu
conceptia de arhitect- artist care nu poate fi apreciată birocratic.