EFA 2-Renasterea si

Barocul

CARACTERISTICI GENERALE:

Arhitectura medievala din Italia nu a aderat cu

simpatie la Gothic.
Renasterea italiana:-Renasterea timpurie(sec XVFlorenta)
-Renasterea la Apogeu(XVIinceputul secolului)
-Renasterea Tarzie sau
Manierismul( sf. Sec XVI)
Se caracterizeaza prin interpretarea vocabularului
antichitatii.
Renasterea Italiana , a carui conceptie asupra
spatiului era in contradictie cu goticul , revine la formele

 Materiale folosite: marmura , piatra , caramida ,

ceramica smaltuita, sticla transparenta , sticla
translucida.
Se abandoneaza treptat construirea locuintelor pe loturi
inguste de teren.
Se abandoneaza sistemul de fortificatie medieval.
Apare strada corridor , generate de fatadele lungi ale
marilor palate.

 Isi pastreaza caracterul

medieval (ansambluri
inchise in care primeaza
ordinea si simetria)
In perioada timpurie
cladirile perimetral
dispuse intr-un cadru de
plan dreptunghiular de
preferinta se deschid
catre piata prin portice
primitoare
PORTICUL-da posibilitatea
de asimuire a pietei cu
curtile interioare ale
manastirilor sau ale
palatelor.
Acest mod de tratare al
pietelor , constituie un
moment important in
evolutia arhitecturiilegatura dintre exterior si

Piata din Ascoli Piceno

Santissimo AnnunziataFlorenta

San Marco-Venetia

Piata din Vigevona

Acest character
specific pietelor
renascentiste tine de
perioada timpurie a
Renasterii.
In perioada
Renasterii tarzii s-au
construit piete mai
dinamice , in care
constructiile sunt
dispuse pe plan
trapezoidal.

Pienza de Rosselino

Piata Capitoliului de Michelangelo

Palatul:
Simbolul resedintei urbane a marelui burghez.
Dimensiunile impresionante , genereaza o noua structura prin
aparitia strazilor corridor.
Cornisa puternica si braiele de separatie dintre nivele
marcheaza ritmul orizontal.
Aspectul palatelor italiene din Renastere (tarzie) cu amintita
importanta a masei construite , cu cornisa care decupeaza net
volumul in spatiu , este tipic mediteranean, imaginea fiind a
unei cladiri , seminificativ ancorate in pamant.
Palatele renascentiste din Italia (dispuse pe orizontal) difera de
cele gotice(dispuse pe vertical).

Spre sfarsitul perioadei timpurii a Renasterii , pe langa marcarea pe orizontala a palatelor se realizeaza si ritmarea pe vertical, prin pilastrii sau coloane
angajate.

Palatul RucellaiFlorenta

Palatul Vendramin -Venetia

 In curtea interioara constructia se deschide prin portice.

Nivelul 1-piano nobile(cel mai important)-cuprinde: Sali mari,
spatioase, de obicei acoperite cu bolti.
Parterul-sunt dispuse spatii utilitare
-ferestre mici din cauza conflictelor politice(strada nu
prezenta
siguranta
Ferestre de dimensiuni relative reduse , dar suficiente pentru o
iluminare buna in conditiile climatului mediteranean.

Vilele:
Asezate in afara orasului.
Organic legate de natura.
Simple resedinte ale marilor burghezi sau nobililor.

 Rezolvarea scarilor din perioada Renasterii este diferita de

Ev. Mediu unde scarile erau inchise , trasate in spirala ,
intr-un turn special amenajat. Acest sistem persista pana
in perioada Renasterii la Apogeu, dar tipul scarii specific
Renasterii este cel deschis , cu rampele drepte si libere.
Acest tip apare din Renasterea timpurie si evoluand va
deveni caracteristic perioadei Baroce.
Relatia dintre sculptura si arhitectura se modifica , daca in
Ev. Mediu statuile erau alipite constructiilor , in Renastere
se opteaza pentru amplasarea lor intr-un cadru deschis.

I Perioada Timpurie a renasterii

Italiene. Sec XV
Regiunea Toscana
Sec: XI si XII Protorenasterea- model direct pentru arhitectura regiunii
in sec XV
Protorenasterea are o arta plastic arhitecturala proprie derivate din cea a
Romei tarzii si din arh etrusca.
Caracteristici: -este folosit arcul in plin cintru , descarcat direct pe
coloane.
-in fatade arcele folosite sunt adosate masei de zidarie si
au rol decorativ:
Biserica
San Miniato al Monte
-acelasi tip de arcade are rol structural atunci cand este
plasat la interior , ca element de ritmare a spatiului si de suport al
acoperisului , sau cand delimiteaza porticele de curtile interioare.
-protorenasterea se distinge prin maretia cu care este
realizat placajul zidariilor:-2 tipuri de marmura sau piatra cu nuante diferita.
Piatra serena- piatra verzui cenusie in combinatie cu marmura alba->
reprezintative pentru cladirile toscane pana in perioada Renasterii Tarzie.

Elementele caracteristici ale arhitecturii

renascentiste sunt:
Marcarea pe orizontala a volumului construit.
Raportul dintre plin si gol
Preluarea formelor ancadramentelor din antichitatea
romana.

Filippo
Brunelleschi(1377-1466)
-Arhitect
-Sculptor
-Inginer
Primul dintre reprezentantii noi arhitecturi.
In opera lui Brunelleschi (realizat prin porticul deschis) relatia spatiului
construit cu cel ambiental constituie elementul esential.
Artistul reia bicromia placajului parietal dupa modelul proto-renascentist
Studiaza si aplica legile perspective liniare , fapt ce influenteaza
proiectarea de arhitectura , cat si pe cea urbana. (concluzie: nu numai
constructiile sunt comensurabile ci si spatiul dintre ele)
Conceptia umanista omul in centrul lucrurilor- deci si in centrul
spatiului construit a dus la limitarea inaltimilor(in multe cazuri alegerea
tavanului drept), care au permis o mai usoara posibilitate de percepere a
spatiului construit- adaptarea constructiei la scara umana.
1417-1418 se dedica exclusiv arhitecturii , castigand concursul pentru
cupola catedralei Santa Maria del Fiore.
Lucrarile de proiectare si executie se datoreaza lui Brunelleschi.

Filippo Brunelleschi(1377-1466)
Santa Maria del Fiore (1420-1434)

Ultima constructive gotica si prima constructive a

Renasterii italiene.

Cupola sprijina pe un tambur octagonal cu diametrul

de 43 m. Realizata din opt felii eliptice , compuse
din doua coji de zidarie paralele , cupola este
intarita cu nervuri si lestata de un lanternou.
Inaltimea sa de la nivelul pardoselii este de 107 m.

La aceasta constructie , ce va deveni un insemn al

arhitecturii Renasterii Florentine si un model pentru
etapele urmatoare , Brunelleschi continua in Solutia
structurala principiile valoroase ale arhitecturii
gotice , illustrate si prin elanul vertical al cupolei.

San Lorenzo(1421)

Filippo
Brunelleschi(1377-1466)

Spatiul este ritmat , iar directionarea orizontala

catre altar este accentuate de doua cornise
interioare. Cheia rezolvarii spatiale o constituie- ca
si in Romanic sau Gotic- treveea colateralului ,
considerate in cele trei dimensiuni ale sale. In
functie de ea este modelat intreg spatiul , dar
relatiile matematice simple sunt utilizate de artist
in intentia obtinerii unor rapoarte care sa conduca
la un spatiu lipsit de tensiuni , la scara umana si

Santo Spirito
(1436)

Elemente preluate din arhitectura romanica

Tipul structural bazilical
Arcadele in plin cintru
Nava centrala acoperita de plafon drept
Ordinea si seninatatea-> specific perioadei
renascentiste.

Filippo Brunelleschi(1377-1466)
Biserica Santa Maris Degli Angeli (1434)
Constructie de tip central ,riguros inspirata de antichitatea romana.
Prima constructive de tip central realizata in Renastere

ilippo Brunelleschi(1377-1466)
Capela Pazzi-Florenta:
Constructie de tip central, este incununata cu o cupola poligonala pe nervuri , tip structural
frecvent utilizat in Renastere. Arhitectura interioara este subliniata prin detalii de inspiratie
clasica , realizate intr-o tratare bicroma , motiv curent in arhitectura florentina.
In plastic de fatada sunt imbinate elemente ale romanicului toscan cu cele antice romanice.

Filippo Brunelleschi(13771466)
Ospedale degli
Innocenti (1421)

Spatiul construit se deschide spre piata Ssa.

Annunziata printr-un portic cu arcade descarcate
direct pe coloane. Arhitectura vioaie si gratioasa
este imbogatita si de decoratia cu medalioane din
ceramica. Raportul rafinat dintre parterul tratat cu
portic primitor si etajul strapuns de goluri
distantate , proportionate si decorate dupa
principii renascentiste si axate pe traveele
porticului, subtila dimensionare a arhitravei ce
separa cele doua nivele vadesc maestria primului
mare architect al Renasterii Italiene.

Filippo Brunelleschi(13771466)
Palazzo Pitti(????)

Compozitia simetrica a planului

vadeste noile preocupari de
organizare a spatiului. Fatada catre
strada datand din prima perioada
a executiei , insa inca apropriata
de conceptia medieval. Paramentul
este executat din piatra al carui
relief scade in adancime de la
parter catre ultimul etaj.
Elementele caracteristice noii
arhitecturi sunt :
-marcarea pe orizontala a
volumului
construit ,
-raportul dintre plin si gol
-preluarea formelor
ancadramentelor din antichitate

Michelozzo de Bartolomeo (1396Palatul Medici-Ricardi

1472)
(1444)
Unul dintre cele mai celebre palate
Florentine , specific Renasterii timpurii , este
compus in plan dupa principia medieval , cu
o curte interioara de tip patio.
Elementele caracteristice sunt: fatada cu o
tratare gradata a bosajelor de piatra ,
marcarea pe orizontala a etajelor , goluri mai
putin numeroase la parter si cu
ancadramente de facture antica , iar la etaj
ferestre largi de tip bifore , inspirate din
formele medieval.
Cornisa monumentului , ampla , incununand
intreaga constructive , este un element nou
care a institit o preocupare de seama pentru
arh Renasterii.

Beneditto de Majono (1442-1497)

Palatul Strozzi (cca 1490)
Florenta:

Exemplul devenit clasic pentru programul de

resedinta patrician urbana din Florenta Renasterii
Timpurii , palatal reia in compozitia de fatada
toate elementele specific acestei etape. Se
constata o sensibila evolutie a tipului de plan ,
compus tot in jurul curtii interioare , dar cu o
vadita preocupare pentru simetrie si pentru
obtinerea unor incaperi reprezentative ,
generoase.

Leon Battista Alberti (1404-1472)

Om universal: Studiaza la universitatile
umaniste de la Podova si Bologna
-musician
-jurist
-scriitor
-pictor
-mathematician
-atlet
-architect
-theoretician de arhitectura

Lucreaza in serviciul Vaticanului

unde studiaza monumentele
antice
Defineste reguli general valabile
ale frumosului
Stabileste proportiile armonice

Leon Battista Alberti (1404Palatul Rucellai-Florenta (1447)

1472)
Monumentul reprezinta o noua etapa in
evolutia fatadei palatului renascentist , care
este rimata pe vertical prin pilastrii suprapusi.
Treaveea ritmica si ordonanta suprapusa

Leon Battista Alberti (1404Templul Malatestian (biserica gotica San Francesco din
1472)
Rimini)

Vechea Biserica medieval este imbracata cu o fatada

noua, conceputa dupa principiile teoretice ale lui Alberti si
inspirata din motivul arcului triumfal roman.

Leon Battista Alberti (1404Biserica

Santa
Maria
Novella1472)
Florenta
(1470):
Alberti intervine in spirit renascentist in compozitia fatadei gotice a monumentului ,
introducand motivul central al portalului. O idee noua este si modul de legare in
fatada prin volute a volumului suprainaltat al navei central , cu colaterale.

Leon Battista Alberti (1404Biserica Sant`Andrea (Mantova)

1472)
(1470)

Compozitia se caracterizeaza prin incercarea de imbinare

a planului de tip central(in partea de est) cu cel
traditional bazilical. O inovatie o constituie si inlocuirea
colateralelor prin capele , alternand ca forma si
dimensiuni , elemente care schimba imaginea spatiala
traditionala si raspund unor necesitati functionale. Fatada
dezvolta ideea arcului central ca dominant , iar pilastrii
care cuprind cele trei etaje anunta compozitii de ordin
colossal din etapa urmatoare. Intreaga rezolvare plastic
urmareste redarea formelor clasice dupa conceptia
teoretica a marelui architect.

Leon Battista Alberti (14041472)

San Sebastiano di Mantova
Introducerea ordinului
colosal
Rezolvarea solutiei de tip
central

Bernardo Rossellino
(1409-1464)
Colaborator principal al lui Alberti
Reprezinta executia in premiera a unui program urbanistic
renascentist
Prin forma trapezoidala a pietei de la Pienza , Rosselino
anunta tendinta dinamica a ansamblurilor proto-baroce.

Regiunea
Veneto:
Caracterul specific al arhitecturii Venetiene se manifesta prin
permanenta intentie de deschidere a cladirilor catre exterior ,
cu logii si ferestre mari , prin spontaneitatea expresiei
arhitecturale , prin decoratie vioaie si colorata.
In Venetia legatura cu goticul se face usor peste Alpi. Venetia
este unul dintre orasele unde traditia goticului s-a pastrat
indelung.
Sunt introduse :-vocabularul decorativ

-plasticade fatada
(dar se pastreaza fondul specific arh venetiene)

Ansamblul de marca al
orasului:
Piazza San Marco si Piazzetta
Piata San Marco:- important spatiu pe
plan trapezoidal
-are in ax Catedrala (gotica)
-flancata pe contur de constructii
executate in diferite etape , dar toate
deschise prin logii si portice catre piata.
Piazzetta :- mai mica
-tot pe plan trapezoidal
-lagatura cu piata se face in unghi drept
-spatiul Piazzettei se deschide catre laguna
-constructiile au portice catre exterior.
Legatura dintre piete este punctata de
turnul campanil (gotic)

Palatul Dogilor:
Luciano da Laurana (cca14201497)
Cel mai reprezentativ
Francesco di Georgio Martine
Dateaza din perioada gotica si este
(1439-1501/2)
continuat in Renastere
Caracteristici ale arhitecturii venetiene
care dateaza inca din primele etape de
construire:
-deschiderea catre exterior prin logii si
portice
-plastica arhitecturala
Corpul medieval cu turnulete este
completat in ax de compozitia
renascentista , realizata prin logii
suprapuse.
Element noi pentru tratarea plastic a
curtilor interioare in Renasterea timpurie
, este ritmarea etajului cu pilastrii
angajati care reiau traveea porticului de

Palatul Dogilor , Scala dei

Giganti si curtea
interioara:
Pietro Lombardo (1435-1515)
Antonio Rizzo(1430-1499)
In ansamblul curtii interioare a palatului
Ducal Antonio Rizzo realizeaza
monumentala scara exterioara cunoscuta
sub numele de Scala dei Giganti
datorita celebrelor statui executate in
secolul urmator de Sansovino. Rezolvarea
ampla, decoratia pretioasa exprima
importanta ce o capata scarile , elemente
functionale care vor avea un rol plin din ce
in ce mai insemnat in economia
constructiilor si org spatiului in
urmatoarea perioada.
Curtea interioara a palatului Ducal
exprima trecerea de la faza gotica la cea a
Renasterii Timpurii , prin ingemanarea
formelor arhitecturale ale celor doua

Pietro Lombardo (1435-1515)

Santa Maria dei

Miracoli(1481-1489)

Structura si spatiul interior al bisericii venetiene ,nava unica

acoperita cilindric si corul cu cupola flancat de turnul scarii
catre clopotnita sunt sincer exprimate in volumul construit.
Fatadele divizate in doua registre pe orizontala sunt ritmate
printr-o succesiune de travei.
Detaliile arhitecturale sunt renascentiste.

Ducatul
Urbino:

Unul din cele mai renumite centre

umaniste ale vremii
Luciana da Laurana (1420-1479)
angajat ca architect la extinderea
Palatului Ducal , executa
numeroase ancadramente de piatra
pentru portale si ferestre , intr-un
delicat stil renascentist.
Capodopera sa este curtea interioara
unde reia stilul Renasterii Florentine ,
contribuind insa la evolutia sa prin
ritmarea etajului cu pilastrii angajati.
Amenajarile de la palatul din Urbino
marcheaza trecerea catre apogeul
Renasterii.

Catedrala San Marco

Pavia Manastire (13961522)-Certoza

Monument important al
primei Renasteri
lombarde care a
influentat in mare
masura arhitectura
tarilor de la N de Alpi.
Pe o structura
compozitionala sunt
introduse noile
caracteristici ale
Renasterii cu character
specific Lombard.

Mario Conduci (cca1440-1504)

Palatul Corner-Spinelli
In fatada dispre
canal a palatului
este accentuat
marcata dispozitia
din plan a incaperilor
si aceasta
constructive se
inscribe in categoria
celor ce exprima
momentul de trecere
de la arh goticului
tarziu la cea a
Renasterii.

Regiunea Lombardia:

Antonio Fillarete (1400-1469)

-theoretician
-architect florentin

Joaca un rol important

in difuzarea Renasterii
timpurii in Lombardia
Introduce la Milano
principiile
compozitionale
Renascentiste

Ospedale Maggiore- Milano

Antonio Fillarete (1400-1469)
Vasta constructive a spitalului
milanez este simetric realizata
in jurul a numeroase curti
interioare.
Arhitectura este vioaie ,
adaptand noile forme ale
Renasterii la puternica traditie
medieval lombarda.

II Perioada de Apogeu a Renasterii Italiene

sec XVI 1500-1550
Conditiile istorice vitrege au impieridcat afirmarea Romei in Italia. Odata cu restabilirea
autoritatilor papale si a intregirii granitelor Statului Pontifical??? , inca din sec XV forta
economica si politica a Romei ajunge sa aiba pondere din ce in ce mai mare. Continua
nazuinta catre faurirea unor cladiri central in ideea umanista ca omul , situate in centrul
edificiului si al lucrurilor sa poata percepe tot spatiul.
Spatialitatea gandida de Bruneleschi nu mai poate fi insa pastrata in noile conditii sociale.
Spatiul architectural devine static , preocuparea principala este indreptata catre soliditate,
volumul compact construit , monumental cu o plastic decorative viguroasa.
Zidul in constructia sec XVI capata masivitate si este strapuns in decoratii cu arcade pilastrii
sau coloane angajate.
Figura de om universal a lui Leonardo Da Vinci a influentat evolutia arhitecturii. Schitele si
studiile sale au fost puncte de plecare materializate in constructiile Renascentiste.
-studii de constructii central de tip milanez
-studii pentru scara in elice cu 2 rampe etc.
Preocuparea central a arhitecturii vremii gasirea solutiilor pentru cladirea de tip
central

Donato Bramante(1444-1514)
Primul mare architect al Renasterii la Apogeu.
Desi expresie a Renasterii la Apogeu ,
constructiilerealizate la Milano de Bramante ,
pastreaza specificul Lombard si ceva din
spontanaitatea Renasterii Timpurii.
In timpul activitatii la Roma -dupa 1500opera sa difera complet de cea realizata in
perioada precedenta.
Constructiile romane sunt impregnate de
gravitatea si de maiestuozitatea solemna a
antichitatii si vor da caracterul intregii
arhitecturi a Renasterii la Apogeu , arta de
sinteza, ce cauta sa patrunda in insusi sensul
celei antice.

Santa Maria presso San

Satiro, Milano (1479)
Donato Bramante(14441514)
Refacerea bisericii Santa Maria presso San
Satiro este prima comanda importanta pe care
o primeste Bramante , ca architect. Aportul sau
consta in reconstituirea edificiului pe un plan in
forma de cruce latina. In spatiul de intersectie
dintre nava si transept , ridica o cupola pe
tambur. Constructia sacristiilor este prilej de a
gasi solutii pentru spatiul de tip central ,
preocupare de baza a arhitectilor vremii.
Bramante adduce o insemnata inovatie prin
tratarea in falsa perspectiva a zonei altarului ,
in scopul de a crea senzatia de adancime a
corului , care din cauza prezentei unei strazi
din partea de est a bisericii nu poate fi realizat.

Santa Maria della Grazie, Milano (1492)

onato Bramante(1444-1514)

In perioada milaneza a activitatii sale, Bramante construieste partea de

est a bisericii inceputa in stil gotic. La cor si sacristie, artistul adopta
Solutia spatiala de tip central.
In plastic arhitecturala , Bramante pastreaza caractere ale arhitecturii
Lombarde din perioada timpuri a Renasterii.

Curtea interioara a manastirii Santa Maria

della Pace , Roma (1500-1504)
onato Bramante(1444-1514)
Curtea interioara a manastirii Santa
Maria della Pace este una dintre
primele lucrari romane ale lui
Bramante. El reia schema
compozitionala a curtilor de la
palatul Urbino si de la palatal
Cancelaria de la Roma.
Semnificativ pentru evolutia carierei
sale este ca in aceasta curte
introduce, pentru prima oara , motive
direct preluate din arhitectura antica.
Ele apar la porticul de la parter,
realizat cu arcade portante si coloane
angajate. La porticul de la etaj
utilizeaza ordinal arhitravat si prin

Tempietto din San Pietro in Montorio (1502-1510)

Donato Bramante(1444-1514)
Ambianta romana trasforma stilul lui Bramante , care
devine mai auster , respectand riguros preceptele
compozitiei clasice. Aceste mic monument , amplasat in
incinta manastirii San Pietro in Montorio , este primul
exemplar al apogeului Renasterii , al Renasterii clasice.
El reprezinta o noua etapa a preocuparilor constructive
si teoretice ale lui Bramante , care adopta o solutie
perfect central , interpretand in esenta lor formele
arhitecturii antice.a

Palatul Vatican , Curtea

Belvedere
(1503)
onato Bramante(1444-1514)
Opera de maturitate a lui
Bramante , curtea
Belvedere , compozitie
vasta , plina de grandoare ,
leaga palatal Vaticanului de
curtea Belvedere.
Arhitectul rezolva in mod
fericit o dificila problema de
diferente de nivel si de
unificare a imaginii spatiului
exterior. Arhitectura lungilor
galerii si a Exedrei Pinului
reiau motive antice romane.

Palatul Vatican , Curtea San Damasso

Donato Bramante(1444-1514)
In Compozitia curtii ,
San Damasso,
Bramante utilizeaza
ordonanta suprapusa
de tip antic roman ,
unul din motivele
preferate de arhitectii
Renasterii la Apogeu.

Catedrala San Pietro (1504)

onato Bramante(1444-1514)
In 1504 Bramante a fost insarcinat cu reconstructia categralei Sf Petru. El adopta Solutia centrala in
cruce greaca inscrisa , complet simetrica.
Domul central semisferic urma sa fie flancat de patru domuri mai mici , ridicate deasupra capelelor
de colt -si ele in cruce greaca- si in exterior de patru turnuri.
Aceasta dispozitie continua traditia milaneza si cea a lui Leonardo da Vinci.
Masivele pile de zidarie care urmau sa suporte cupola sunt tratate sculptural , ajungandu-se la
forme prea fragile , care nu ar fi putut suporta imensa cupola proiectata.

Palatul Cancelaria-atribuit lui Bramante(1485/6-1495/8)

Este prima constructive romana din Renastere , care a deposit in importanta cadrul local. In plastica
de fatada se regaeste la etaje tratarea cu pilastrii angajati , ce aminteste de stilul initiat de Alberti
la palatal Rucellai in Renasterea Timpurie la Florenta. In constructia romana ritmul obtinut este
diferit si nu mai constituie ordonanta suprapusa in viziunea originara. Fiecare nivel are o expresie
arhitecturala proprie . Exprima momentul de tranzitie dintre faza timpruie si cea de Apogeu.

Lorenzotto Lotto
Palatul Vidoni-Caffarelli Roma (aprox. 1525)
La aceasta constructive mult
transformata , compozitia
este inca echilibrata si
armonioasa , desi se
accentueaza sensul
gandoarei si al solemnitatii.
Bosajul in rustica al
parterului este menit sa
sublinieze orizontalitatea ,
iar coloanele duble angajate
(de la etaj) dau senzatia
unui relief mai puternic ,
neobisnuit pana acum.

Rafael Sanzio (1483-1520)

Palatul Fernese , Roma (1514-1527 si 1541-1546)
Cel mai important palat al Renasterii romanecompozitie vasta, exprima o vadita preocupare
pentru ordine si simetrie. Porticul architectural
pastreaza inchiderea perimetrala in jurul curtii
interioare , tipica pentru palatele Florentine
din Renasterea Timpurie. Curtea pe plan patrat
, formata din trei register suprapuse reia
traditia lui Bramante. Plastica arhitecturala
este conforma normelor arhitecturii romane.
Ferestrele din fatada sunt tip edicul , cu
colonite pe care reazama frontoanele si creaza
imaginea unui mic templu. Atat in fatada cat si
in curte apar frontoanele curbe , care vor fi
frecvent intalnite in viitor.
Palatul este completat de Michelangelo prin
interventii la fatada si la etajele curtii
interioare.

III Renasterea tarzie in Italia

Manierismul-cca 1520-cca
1620

In faza sa de sf , Renasterea se departeaza voit de echilibrul , grandoare si gravitatea din perioada de Apogeu.
Se desprinde un nou current MANIERISMUL
Termenul este folos pentru a define arta si arhitectura italiana pentru perioada tarzie a Renasterii si fazele de
inceput ale Renasterii in celelalte tari europene.
Denumire luata din scrierile lui Vasari si a altor autori din sec XVI si XVII
Manierismul apare exact inaintea barbariei de Trista amintire care a fost devastarea Romei.
Italia-focarul de unde Renasterea se raspandeste in Europa
In arhitectura manierismului se manifesta prin reluarea formelor Renasterii clasice intr-o noua maniera.
Este momentul in care apare indoiala artistilor in capacitatile lor de a-si depasi predecesorii si in acelasi timp
dorinta de a sparge tiparele devenite rigide.
Manierismul reprezinta epoca de tranzitie intre Apogeul Renasterii si urmatoarele etape ale dezvoltarii
arhitecturii si artelor :Barocul si Clasicismul.
Arhitectii perioadei au reusit sa obtina o arhitectura rafinata care exprima incercarea disperata dar prezentata
sub un aspect elegant si senin de a crea noul prin interpretarea Renasterii Clasiciste si a antichitatii .
Libertatea marcata a compozitiei arhitecturale , succesiunea generoasa a spatiilor , preocuparea
pentru legarea spatiului construit cu cel exterior , amenajarea gradinilor in acest scop , reprezinta
calitatile Manierismului.

Michelangelo Buonarotti
(1475-1564)
Pictor
Sculptor
Poet
Dedica arhitecturii o mare parte
din prestigioasa sa activitate
Isi incepe cariera ca sculptor
Abordeaza arhitectura in spiritual
celor 3 directii ale vremii.
Lucreaza in stilul Renasterii la
Apogeu ,dar isi manifesta
preferintele pentru Manierism si

Capela funerara a familiei Medici la

San Lorenzo, Florenza (1520)

Michelangelo Buonarotti (1475-1564)

Compozitie indrazneata , capela
funerara din basilica San Lorenzo
este prima opera de arhitectura a lui
Michelangelor. In decoratia interioara
in care sculptura este incorporate
ansamblului architectural , formele
sunt ale Renasterii la Apogeu cu
tendinte manieriste .
Michelangelor respecta traditia
florentina prin folosirea marmurei de
doua tipuri , obtinand imaginea
bicroma caracteristica si sublinierea
elementelor arhitecturale majore.

Biblioteca Laurentiana (1524) Florenta

ichelangelo Buonarotti (1475-1564)

Constructia de mare rafinament este realizata in forme manieriste , care

schimba canoanele tipice Renasterii.
Este compusa dintr-un vestibule si sala de lectura. In vestibulul de acces , ingust
si inalt , senzatia de constrangere este acuzata de verticalitatea compozitiei
arhitecturale.
Caracterul manierist este dat de tratarea voit stranie-neconforma cu normele
clasice a elementelor de arhitectura.
Sala de lectura , relative joasa si lunga mai senina ca aspect , se diferentiaza de
vestibulul cu inaltime accentuata. Se simte intentia artistului de a dirija miscarea
prin spatiul astfel creat , de subliniere prin contrast a celor doua incaperi.
Senzatia de surpriza denota o indepartare de armonie.

Catedrala San Pietro, Roma

Michelangelo
Buonarotti (1475-1564)
(1546-1564)
In conceptia planului Michelangelo pastreaza ideea lui Bramante , de constructive central
cruce greaca inscrisa- avand insa compozitia pe volumul dominant al cupolei sprijinte pe
pilastrii imensi. Cupola cu nervure de forma avantat amintind pe cea a lui Brunelleschi de
la Florenta , se ridica peste un tambur inalt, ritmat de duble coloane cu rol de contraforti
Opera arhitecturala de cea mai mare insemnatate in activitatea lui Michelangelo , catedrala
Sf Petru marcheaza depasirea fazei Renasterii , imaginand in acelasi timp Manierismul si
Barocul. Cupola de la Sf Petru , va constitui un model pentru monumentele arhitecturale
europene sau americane.

Inceputurile lucrarii la Piata Capitoliului (1539)

Michelangelo Buonarotti (1475-1564)

Piata trapezoidala cu latura lunga spre fatada
principal a fost conceputa de Michelangelo si
terminata in secolul al XVII-lea.
Compozitia creaza un spatiu urban reprezentativ ,
cu preocupari pentru simetrie si grandoare.
Compunerea spatiului si plastic fatadelor , decorate
cu ordin colossal , anunta formele viitoare ale
arhitecturii baroce.
Piata este asezata pe venerabila colina Capitolina ,
care domina forul antic roman.Cu un pavement
rafinat conceput si in care , pentru prima oara in
Renastere apare ovalul ca motiv principal.
Accesul principal se face printr-o lunga scara
monumentala.

Manierismul dupa Michelangelo

Baltassare Peruzzi (1481-1536)
Palatul Massimo alle Collone (1532)-Roma
Compozitia ampla rezolva o dificila problema de incadrare intr-o strada curbaa.
Canoanele clasice sunt ignorate.
Constructia exprima o eleganta rafinata , care marcheaza faza manierista a arhitecturii.
Porticul de intrare cu colonada Toscana anunta prin profunzimea sa ,legatura vestibulelor
si curtilor exterioare cu spatiul exterior , dar pare a nu avea nici o legatura cu tratarea
plastic a fatadei de la etaje (profunzimea porticului intunecat este in contrast cu fatada al
carui relief este extreme de plat.
Forma ancadramentelor ferestrelor de la etaj de contur aproape patrat- este
caracteristica Manierismului.

Giorgio Vasari(1511-1574)
Palatul Uffizi(1560)
Monumentul are o deosebita insemnatate , pentru ca ilustreaza importante
caractere ale arhitecturii manieriste.
Constructia- de dimensiuni mari- destinata cancelariei municipalitatii , se
dezvolta in jurul unei curti lungi devenita azi strada.
Spatiul curtii este legat spre Piata Signoriei la un capat si spre strada din
celelalt capat prin logii suprapuse , care constituie un ecran transparent ce
unifica spatiul urban cu cel al curtii.

Giulio Romano(1499-1546)
Palazzo del Te` (1525-1535)
Amplul palat princiar se dezvolta in jurul unei
mari incinte dreptunghiulare. Imbinarea libera in
plastic fatadelor , a formelor gratioase cu unele
robuste , rustice , varietatea elementelor
arhitecturale , incadreaza acest monument in faza
manierista a Renasterii.

Bartolomeo Ammanati(1511-1592)
Palatul Pitti-Florenta gradinile Boboli
Fatadele dinspre curte , executate de Bartolomeo
Ammanati intr-o arhitectura robusta , cu ordine
suprapuse , sunt deschise catre gradinile Boboli.
Aceasta parte a palatului florentin reia prin tratarea in
rustica a paramentului , imaginea celui din fatada
dinspre strada, construita in Renasterea Timpurie.
Din punc de vedere al caracterelor stilistice , se
inscribe in perioada Manierista a Renasterii.

Andrea Palladio
(1508-1580)

Arhitect de mare talent , cu puternica personalitate

Ocupa un loc de exceptie in perioada Tarzie a
renasterii
Celebritatea de care se bucura se datoreaza atat
constructiilor realizate cat si operelor sale teoretice.
Cele Patru carti de arhitectura , in care Palladio isi
explica proiectele si isi enunta teoria , au avut o mare
raspandire, au influentat creatia arhitecturala de
viitor , au constituit baza pentru noi tratate de
arhitectura
In cartile sale Paladio imbina echilibrat problemele
practicii constructive cu principiile teoretice.
Este unul din cei mai mari si influenti arhitecti italieni
Arhitectura sa , va influenta creatia renascentista si
clasicista in Europa si America , generand curentul
cunoscut sub numele de paladianism.

Palazzo della
Ragione(1549)
Andrea
Palladio (1508-1580)
Palladio este insarcinat de municipalitatea
Vicenzei sa incadreze cu o fatada in stil
Renascentist.
Marea sala gotica a constructiei existente
Palazzo della Ragione
Geniul marelui artist se manifesta aici prin
introducerea a ceea ce va ramane cunoscut
in istorie ca motivul palladian
Armonioasa suita de arcade sprijinind pe
duble colonete libere pana la nivelul
impostei , fiecare travee fiind incadrata de
coloane angajate.
Arhitectura lui Palladio senina si eleganta
cu certe rapeluri in arta lui Bramante dar
profund marcata de inventivitatea sa
creatoare , se va raspandi uluitor de repede
in intreaga lume , fenomen desigur

Loggia del Capitano , Vicenza (1571)

Andrea Palladio (1508-1580)

Compozitia este tipic paladiana si
foloseste ordinal colossal. Ca si la
celelalte monumente proiectate sau
construite de el , Palladio introduce
principiile academice bazate pe
interpretarea artei clasice romane.

Palazzo Valmarana,
Vicenza
(1566)
ndrea Palladio (1508-1580)
Acesta este un tip de palat paladian a
carui fatada este ritmata de ordinal
colossal.

Palatul Chiericati:

Andrea Palladio (1508-1580)

La acest palat , Palladio adopta pentru
fatada formula ordinelor suprapuse, cu
antablament drept
Inovatie proprie a lui Palladio inspirata de
conceptia manierista si traditia venetiana
este deschiderea aproape totala a fatadei ,
care pastreaza o zona plina numai in
centrul etajului.

Andrea Palladio
Constructia de vile:
Resedintele secundare pe domeniile rurale au constituit o activitate
importanta in Italia Renasterii.
Palladio realizeaza constructii , care prin calitatile lor au deposit in faima
multe alte cladiri cu program de arhitectura reprezentativ.
Si in realizarea vilelor Palladio isi pune problem legate de amplasarea in sit ,
de armonizarea constructiei cu mediul inconjurator. Vilele Palladiene sunt
asezate pe inaltimi isolate, intr-un teren denivelat pe care se desfasoara in
terase constructiile anexe.
Arhitectul pare a modela volume construite dupa configuratia terenului si
reuseste o perfecta incadrare in peisaj.
Palladio concepe 3 tipuri compozitionale si functionale pe care critica si
istoria de arhitectura le-a clasificat drept: -vile palat
-vile castel
-vile templu

Vilele Palat:
Au in principal functiunea de resedinta secundara
Sunt amplasate in vecinatatea orasului unde este palatul cu
resedinta principal a proprietarului
Plastica lor de fatada si volumetria se aproprie de ce a palatelor
urbane
ex: Vilele Pisani , Vila Moenigo

Vile Castel:
Programul de locuire pe domeniul agricol se imbina cu cel functional de activitati
gospodaresti
Spatiul de locuit este scos in evidenta , iar cel utlitar se compune complex cu acesta.
Abordarea manierista este accentuata.
Legatura dintre locuinta si gradina sau ferma este organic realizata prin porticele care asigura
o trecere placuta si functionala intre casa si cladirile anexe , intre constructii si peisaj.
Ex: Vila Trissimo ,vila Barbaro

Vilele Templu:
Arhitectul pune accent pe monumentalitate.
Sunt considerate a exprima viziunea clasica a lui Palladio.
Concepute si ele ca resedinte pe domeniul agricol , sunt relative isolate de
anexele gospodaresti care creaza curti separate , deschise spre peisaj.
In cazult celebrei vile Rotonda , constructia perfect simetrica de plan patrat
acoperit , cu cupola peste hall-ul central, incojurat de incaperile de locuit este
sugerata deschiderea spatiului interior spre exterior , prin cele 4 portice cu
fronton de fatade.
Si celelalte vile templu acuza simetria si tratarea cu portice cu fronton a
fatadelor , fapt care le justifica denumirea.
In plastic de fatada arhitectul adopta elemente manieriste prin interpretarea
originala a formelor clasice.
Ex : Rotonda, Foscari , Emo din Fanzolo, Jodi della Lonedo di Lugo Vicentino

Vila Trissimo, Meledo (1570)

ndrea Palladio (1508-1580)

Casa de tara proiectata de Palladio , care adopta pentru
locuinta acelasi partiu riguros ca si a Vila Rotonda.
Artistul pare fascinate de contrastul dintre masa
compacta a cladirii si cadrul architectural al colonadei
exterioare , aproape impalpabil , ce creeaza legatura
dintre natura incojuratoare , anexele gospodaresti si
constructie.
Si aceasta inovatie palladiana va constitui un model
atat pentru arhitectura italiana , cat si pentru cea din
restul lumii.

Vila Rotonda(1567)

Andrea Palladio (1508-1580)

Una dintre cele mai appreciate si adesea luata drept
model , dintre constructiile palladiene , Vila Rotonda
ilustreaza perfect tipul de vila templu.
Constructie perfect simetrica pe plan patrat ,
acoperita cu o cupola peste hall-ul central
(inconjurat de incaperile de locuit) este sugerata
deschiderea spatiului interior spre peisaj prin cele
patru portice cu fronton de pe fatade.

San Giorgio Maggiore(1566)

Il Redentore , Venezia (1576)
Andrea Palladio (1508-1580)
Ambele constructii de facture manierista sunt caracterizate prin modul de legare a spatiilor
interioare
Astfel absidele corurilor se deschid prin colonnade catre spatii ale caror dimensiuni sunt greu de
definit din interior.

Bar
oc

Francesco
Borromini(1599-1667)
Biserica San Carlo alle
Quatro Fontane , Roma
(1638)
In ciuda dimensiunilor foarte mici este unul
dintre cele mai renumite ale Barocului.
Planul oval , in care unduiesc forme curbe si
contracurbe este de fapt reluarea in spirit baroc
a motivului Renasterii- de cruce greaca
acoperita cu cupola.
Biserica este rezultatul combinarii a cinci figure
geometrice.
Borromini reuseste sa compuna o fatada care
participa la miscarea generala a constructiei.
Intrunind toate atributele caracteristice
Barocului , fatada bisericii San Carlo este unul
dintre cele mai stralucite exemple ale perioadei.

Francesco Borromini(15991667)
Biserica San Ivo della
Sapienza(1642) Roma

Constructia este o savanta compozitie pe plan central ,

rezultat din intersectia a doua triunghiuri echilaterale ,
combinate cu cercuri secante care genereaza capelele
si planurile contracurbe.
Fatada prezinta un factor de neprevazut prin imbinarea
curbei concave a corpului bisericii cu cea unduita a
tamburului bisericii.
Compozitia rafinata este specifica stilului Baroc al lui
Borromini.

Gianlorenzo Bernini(1598-1680)
Sant`Andrea al Quirinale ,
Roma(1658)
Dispozitia planului oval orientat
transversal fata de intrare , dinamica
fatadei , realizata intr-un relief puternic ,
confera monumentului un vadit character
baroc.

Pietro da Cartana(1556-1669)
Santa Maria della Pace, Roma(1656)
Fatada monumentului este executata in faza de apogeu a
Barocului. Miscarea dinamica este accentuata de porticul
semicircular convex de la parter , caruia I se opune curba
concave din partea superioara.
Acumularea de pilastrii si coloane pe aceasta fatada ,
relative ingusta ii confera un authentic character baroc.

Gianlorenzo Bernini(1598-1680)
Carlo Maderna(1556-1629)
Francesco Borromini (1599-1667)
Palazzo Barberini, Roma(1628-1638)
La palatul Barberini , Bernini executa fatada si
vestibulul scarii.
Partiul planului datorat lui Maderna aduce noi
elemente de principiu , dezvoltand in acelasi timp
teme ale palatelor si vilelor din Italia de Nord.
Corpul larg deschis catre exterior , exprima noile
conceptii ale Barocului.
Ampla dezvoltare a scarii central de plan oval in
doua rampe este caracteristica aceleasi conceptii .
Fatada tratata printr-o suita de ordine suprapuse
realizeaza o accentuata relatie exterior-interior si
prezinta catre strada elemente care pana atunci
erau specifice curtilor interioare romane.
Fatada senina cu un relief accentuat tine de faza
clasica a barocului.
Tratarea in perspectiva falsa a arcadelor de la
ultimul etaj in scopul maririi senzatiei de adancime
este un artificiu des intalnit in arhitectura baroca.

Guarino Guarini (1624-1683)

Palatul Carignano-Torino
Arhitect de mare telent , Guarini preia
mult din traditia lombarda , pe care o
imbina cu geniul sau creator ce se
manifesta in spiritual barocului.
Palatul de la Torino este reprezentativ
pentru acest stil , prin decoratia
abundenta , formele dinamice si jocul
de curbe si contracurbe.
Se observa tendinta vadita de explozie
a spatiului interior catre exterior , cu
Sali mari representative , intre care
domina holul oval incurajat de scara
monumentala dispusa pe traseu
eliptic.

Guarino Guarini(1624-1683)
San Lorenzo , Torino( 1666)
In compozitia acestei biserici , Guarino
Guarini imbina cu incomparabila
virtuazitate spatiile convexe si
concave.
Domul , inspirit dupa cel al marii
moschei din Cordoba, dezvolta motivul
stelei cu opt colturi.
Corpul bisericii, compus din forme
ovale instrainate , delimiteaza un
spatiu dynamic specific barocului.
Opera lui Guarini a exercitat o
importanta influenta asupra
arhitecturii baroce din Spania si Europa
de Nord.

Gianlorenzo Bernini(1598-1680)
Piazza San Pietro , Roma(1656)
Grandiosul ansamblu dezvolta in plan o
forma de cleste si este materializat de
o nesfarsita colonada.
Compozitia pare a invita la accesul in
catedrala.
Forma eliptica a spatiului de intrare in
piata este tipic baroca.
Colonada dorica este tratata in
arhitectura clasica si aminteste de
porticele vilelor.

Carlo Rainaldi(1611-1691)
Bisericile gemene din Piazza del Papolo , 1662
Acest ansamblu urban roman este
reprezentativ pentru tendintele de
evolutie a orasului in perioada
baroca.
Cele doua biserici identice ca
expresie plastic strajuiesc stridentul
de strazi care pornesc din piata spre
centrul Romei.

Francesco De Sanatis(1693-1740)
Piazza di Spagna, Roma(1723-1726)
Celebra piata
caracerizata prin
rezolvarea dinamica a
spatiului urban ,
reflecta noile conceptii
de sistematizare a
Romei in perioada
Baroca.

Nicola Salvi (1723-1726)

Fontana di Trevi , Roma (1723-1762)
Constituie un ansamblu urban Baroc
in care arhitectura , jocul fantanilor si
sculptura sunt imbinate intr-o armonie
dinamica de mare calitate artistica.