EFA

1. Protorenasterea
a) Peninsula Iberica
Baptisteriul din Florenta
Ancadramentul ferestrelor sunt imaginea
emblematicab a megaronului
Exprima arhitectura imepriului antic
b) Peninsula Italica- evul mediu
Arhitectura Romania seaman cu cea gotica si invers
Exista o frica pentru exces si ornament
Inpiratia din arhitectura antica latina
Echilibrul este realizat din elemente echivalente fara exces
Renasterea evului mediu se produce de mai multe ori => o
sedimentare ce va forma renasterea propriu-zisa
2. REnastrea timpurie- Peninsula Italica
Filipo Brunelleschi- artist
Castiga concursul pentru constructia cupolei catedralei
Santa Maria del Fiore- catedrala gotica
Constructie de.este viabila din nervuri purtate tip
schelet
Exista doua invelitori
o Interioara- inchide anvelopanta si descarca direct pe
elementele portante
Ospeda la degli Innocenti- Orfelinat
Situate in piata Santissima Annunziate
o Spatiu patrat( forama preferata a Renasterii)
o Dintr-un cocept etrusc, trama stradala fiind regulate,
rectangular
Imagine uniotara echilibrata realizata prin portice
Este sub tutela bisericii
Structura in register suprapuse prin intermediul unui profil
orizontal principal-> este expresia sistemului trilitic
Mai exista al doilea profil orizontal ce exprima o indecizie a
arhitecturii, atrage atentia asupra ordinii ferestreloir
Elevatia parterului
o Portic cu colonament egal
o Au arce semicircular
Elevatia etajului
o Ferestrele sunt amplasateb pe mijlocul fiecarui
portic=> ordine si ritm

In plan orizontal existan o curte inetrioara patrata simtrica

cu axul central

Legaturi intre arhitectura antichitatii latine si renasterea timpurie

Peste elementele vertical sunt asezate doua elemnte

orizontale
Partea superioara a carei sei(element orizontal) are o
decoratie ce nu reda static pe care ar trebuii sa o
reprezinte
Palazzo Pitti
Amplasat pe un spatiu mare fara restrictii
Dimensiunile, proportiile si etajul micsorat sde datoreaza
pozitionarii
Register separate prin profile intermediare, orizontale
Dispunerea precisa a golurilor, unele sub altele
Ferestre cu arce semicircular pt etajele 1 si 2
Aspect de resedinta fortificata prin BASAJ/BOSAJ care: la
parter da senzatia de zid de aparare si prin golurile mici si
ridicate la o inaltime mai mare
Santa Maria Novella
Fosta basilica gotica
Diferenta dintre nava central si cele la2terale se face ca o
trecere printr-o voluta( elemnt instabil)
Lombardia-tratat de arhitectura ce face referire la oras
Condusa de Milano
Caracteristic regional de influenta franceza
Predilectie pentru accentual vertical datorita catedralei din
central orasului
Primul oras care nu mai tinde spre ideal
Orasul Sfarz
o Trama regulate rectangular sau centrata
o Mijlocul este dedicate pietelor sau cladirilor
importante, lucru realizat pentru transmiterea unui
mesaj
3. Renasterea de apogee
a. Donado Bromante
Santa Maria delle Gracie- Milano
Basilica cu 5 nave
Ax longitudinal de compozitie
Donado remodeleaza partea de est

La intersectia navei central cu cea semicircular apare

cupola
Donado stapaneste foarte bine ideile renasterii
Pleaca spre Roma dupa razboi
Tempietto
Comemorarea unui loc( rol comemorativ)
Se presupune ca acolo a existat crucea Sf Petru
Spatiu de tip central
Format din trei component
o Cupola, semisfera
o Cilindru mare, portic
o Cilindru mic, interior
Ax vertical de compozitie
Aproape nu are decoratii doar nisele de la ferestre ce
reprezinta grosimea peretilor
Complet lipsita de reminiscienta medievala
Renasterea de apogee detine toate informatiile Antichitatii clasice
b. Antonio da Sangalla
Palazzo Fornese
Limitele se evidentiaza prin bosaj
Raportul dintre inaltime si lungime este echilibrat
Profilelle orizontale amplasate la captele de nivel
La etajul 1 este o alternanta de frontoane, truing semicerc
triunghi semicerc
Ax de simetrie fixat
o Acces cu bosaj
o Balcon
o Multiple ancadramente
o Emblem
Toata informatia din interior este confirmata de fatada
Curtea interioara
o Patrata
o Profile orizontale pe 3 nivele
o La parter si et 1, coloane adosate
o Etajul 2 pilostrii angajati, aplatizati
Monumentalitatea renasterii de apogeu

Nu se bazeaza pe exagerare
Intelegi cladirea usor, nu apare nici o surpriza
Introvertire, rupere de mediul inconjurator

Ofera totul pe tava

c. Michelangelo Buonarroti
Biblioteca Laurentiana

Vestibule
o coloane adosate
o mod architectural fragil ( coloane colosale, sprijina pe
2 console)
o ordonatia colosala defineste privirea in ansamblu =>
inaltime libera 14,6 m => calcanele sunt in nise, ele
purtand doar greutatea cornisei
o ferestrele sunt pe peretele de vest, separate de
coloane si cu frontoane triunghiulare sau circulare
o dezvoltare pe vertical
o usa principala=> scara baroca
o langa fester existe pilostri angajati
d. Baldassarre Peruzzi
Palazzo Massino alle Colonne Roma
Limitele nu se definesc
Un singur profil orizontal care nu sugereaza p+3
Axul de simetrie nu este palpabil
Se naste dorinta de a vedea interiorul
Porticul de la parter are rolul de a deschide
Piata interioara nu este dispusa pe ax
Fatada principala
o Goluri asezate vertical si orizontal
o Elevatie foarte plata fara bosaj
4. Renasterea tarzie
Andreea Paladio- Villa la rotunda
Vila de tip templu
Cladire izoilata pe laturi
Eliminarea granitelor diontre arh laica sic ea religioasa
Acoperire urba specifica arh religioase
Toate elevatiile sunt identice cu un set de trepte urmate de
un portic cu cu colonament
5. Barocul
a. Francesco Borromini
San Carlo alle Quadro Fondane
Elevatia formata din curbe si contracurbe=> dramatism
Fatada pare o masca ondulata, aplicata volumului simplu

Perspective din punctual de acces este intr-o concavitate

unde sunt amplasate niste ferestre ce confera senzatia ca
apartin atat exterirului cat si interiorului
In partea convexa este intrarea
In interior datorita coloanelor adosate se confirma faptul ca
peetii au rol portant
Miscarea ondulatorie se desfasoara pe vertical si se extinde
chiar catre acoperire
Cupola alcatuita din nervuri
PAlatul Barberini-Roma
Concavitate desemnata de volumetria cladirii, prin cele trei
planuri
Porticul pe tot parterul aripii central si o strapunge complet
pe directia n-s, v-e
Nu are curte interioara dar exista o curte de onoare
orientate spre strada
Scara se afla pe axul central la capat de perspective
Casa scarii are forma ovala
Urbanismul baroc
Piata catedralei San pietro- Roma
Doua parti
o Tropozoidala, axul dispus pe cel al catedralei
o Una ovala, perpendicular pe ax
Obeliscul din mijloc opreste pendularea dintre focare
Perspective inversa-> forma trapezoidala cu baza mare
dispusa pe fatada catedralei, induce perceptia unui traseu
scrut
6. Arhitectura in Franta, sec XVI-XVIII
Castelul regal din Blois
Trasaturi medievale
Fortificat
Aripa Francisc I( renasterea timpurie)
o Ordonarea swuprapusa a registelor
o Pilostri angajate
o Sarpanta inalta
o Apar lucarnele-> lumineaza si ventileaza spatiile
sarpantei
o Se evidentiaza cosurile de fum
Palatul Louvre
Resedinta regala

Dimnuarea dantelei de la partea superioara

Exista o lucarna mai dimensionata pentru a renunta la cele
mici
Structure in register si travee
Elevatia are profunzime( Renasterea de apogeu) redata
prin niste nise orizontale de sculpturi prin amplasarea unor
statui
Arcade sapate la nivelul pardoseli pentrua diferi fata de
Italia

7. Rococo
Stil architectural pentru interior
Aparut in urma decesului lui Ludovi al XIV lea
Ludovic a eliminate intimitatea si a creat grupuri publice pentru a
controla multimea
Dupa moartea, viata intima i-a amploare=> infiintarea
arhitecturii prin construirea la o scara mai mica a
volumelor( scara mama)
A fost general in franta
Se caracterizeaza prin bogatia si varietatea detaliilor si a
ornamentelor, exagerarea caracteristicilor barocului pana la
opulent
Ex: partea Nordica a palatului Chaterina( rusia)