INTRODUCERE IN FIZICA CONSTRUCTIILOR

Sub2

1. Conform legii Weber-Fechner, perceptia senzatiei calorice urmeaza in raport cu cresterea

stimulului:
 O crestere liniara
 O crestere exponentiala
 O crestere logaritmica
2. Migratia caldurii printr-un fluid in miscare se poate realiza prin:
 Conductie
 Convectie
 Radiatie
3. Estimarea transferului termic prin conductie al unui element de constructie se face:
 Prin rezistenta la transfer termic
 Prin coeficientul de conductivitate termica
 Prin densitatea sarcinii termice
4. Estimarea confortului termic se poate face prin:
 Votul mediului previzibil
 Sondaje de opinie
 Analiza matematica logaritmica
5. Reprezinta conditie de confort termic:
 Rezistenta la transfer termic a inchiderilor
 Viteza curentilor de aer
 Temperature aerului exterior
6. Umiditatea relativa este:
 Cantitatea de vapori de apa din aer la un moment dat
 Raportul intre umiditatea efectiva si cea de saturatie ??(pe net- absoluta in loc de efecti)
 Relatia intre umiditatea de saturatie si temperatura
7. O punte termica reprezinta:
 O zona cu transfer termic marit
 O zona cu transfer termic redus
 O zona fara transfer termic
8. Este permisa aparitia puntilor termice strapunse?
 Nu
 Da
 Doar in anumite situatii
9. Pentru a reduce efectul de punte termica, amplasarea tamplariei intr-un perete cu strat
termoizolator este mai bine sa fie:
 La fata interioara a peretelui
 In dreptul termoizolatiei
 La fata exterioara a peretelui
10. O bariera de vapori amplasata pe fata interioara (calda) a termoizolatiei:
 Este corect amplasara, reduce transferal de vapori
 Este corect amplasara numai daca stratul termoizolant e impermeabil la vapori
 Nu este corect amplasata
11. Temperatura fetei interioare a unui element de constructie, pe timp de iarna, poate fi:
 Egala cu cea a aerului interior
 Mai mica decat cea a aerului interior
 Mai mare decat cea a aerului interior
12. Coeficientul global de izolare termica G:
 Ia in calcul pierderile totale de caldura ale constructiei
 Exprima izolarea termica de ansamblu a constructiei
 Cuantifica totalul transferului termic si de vapori pe suprafata constructiei
13. Numarul de schimburi de aer pe ora:
 Este preferabil sa fie mentinut cat mai aproape de 0 pentru a reduce pierderile de
caldura
 Nu poate fi redus sub 0.5 din motive de sanatate
 Poate fi redus la valori mai mici de 0.5 numai cu masuri special de etansare a ferestrelor
14. Regimul termic nestationar:
 Este un tip de transfer termic variabil
 Indica o situatie potential periculoasa pentru elementele anvelopei constructiei
 Este o ipoteza de calcul termotehnic
15. Pentru a imbunatatii substantial comportarea termica a unei ferestre:
 Se utilizeaza geam dublu termoizolant cu tratament low-e
 Se utilizeazageam dublu termoizolant umplut cu argon
 Se utilizeaza tamplarie cuplata cu garniture de etansare
16. Un perete omogen corect din punct de vedere al rezistentei termice poate fi realizat din:
 BCA 45 cm grosime
 Caramida eficienta 37.5 cm grosime
 Blocuri ceramice tip Porotherm 30 cm
17. Unghiul format din axa polilor Pamantului cu planul orbitei este de:
 66.5°
 90°
 Variabil, intre +/- 66.5°
18. Inaltimea acordului este:
 Unghiul facut de razele Soarelui fata de planul orizontului
 Unghiul facut de directia Pamant-Soare cu directia axei polilor
 Unghiul facut de razele Soarelui fata de vertical locului
19. Pentru o fatada orientata spre vest sunt mai eficiente:
 Parasolare orizontale
 Parasolare vertical
 Parasolare vertical si orizontale , in egala masura
20. Pentru camerele de hotel, normativele din Romania:
 Impun utilizarea sistemelor de protective solara
 Nu fac referire la utilizarea sistemelor de protective solara
 Recomanda utilizarea sistemelor de protective solara

21. Nivelul minim normat al iluminarii produse de bolta cereasca este:

 4000 lucsi
 10000 lucsi
 4000 lumenni
22. Pentru iluminarea naturala, radiatia solara directa
 Se ia in considerare in toate situatiile
 Nu se ia in considerare
 Conteaza numai in conditii de cer partial acoperit
23. In diagrama solara centrala, proiectiile de pe bolta cereasca se reprezinta:
 Avand ca punct de baza nadirul
 Prin reprezentare ortogonala
 pe un plan cilindric
24. Analemma ilustreaza:
 Inclinatia axei pamantului?????
 Pozitia soarelui pe bolta la solstitiu de iarna
 Ecuatia timpului
25. In tara noastra, cerinta de insorire minima a incaperilor de locuit la solstitiu de iarna este de:
 Doua ore
 O ora si jumatate
 Doua ore si jumatate
26. Factorul de lumina de zi se calculeaza in conditii:
 De cer acoperit
 De cer senin
 De cer partial acoperit
27. Unghiul format de axa polilor Pamantului cu planul orbitei este de :
 66.5°
 90°
 Variabil, intre +/- 66.5°
28. In conditiile geografice ale tarii noastre, Soarele poate atinge o inaltime maxima de:
 45°
 66.5°
 68.5°
29. Raportul lungimilor de unda minime si maxime a radiatiei luminoase este aproximativ de:
 1:2
 1:4
 1:10
30. Domeniul de frecvente audibile este:
 16…20000 Hz
 100…16000 Hz
 20… 12000 Hz
31. O octava reprezinta:
 Un sunet musical
 Un interval de dublare a frecventei sonore
 O variatie armonica a frecventei sunetului
32. Un sunet de 120 Hz este in categoria sunetelor:
 Joase
 Medii
 Inalte
33. Nivelul sonor reprezinta:
 Intensitatea sunetului intr-o incapere
 Logaritmul intensitatiii sunetului raportate la intensitatea Sonora de referinta
 Logaritmul puterii sonore
34. Materialele poroase absorb cel mai bine sunetele:
 Joase
 Medii
 Inalte
35. Vata mineral este :
 Un bun fonoabsorband
 Un bun fonoizolator
 Un material fara valente acustice
36. Insumarea unul sunet de 70 dB cu unul de 40 dB produce un sunet de:
 Aproximativ 70 dB
 110 dB
 73 dB
37. Perceptia intensitatii sunetului de catre om este:
 Liniara
 Logaritmica
 Exponentiala
38. Dublarea masei (sau grosimii) unui perete are un efect de:
 Crestere cu 1 dB a izolarii la zgomot aerian
 Crestere cu 6 dB a izolarii la zgomot aerian
 Crestere cu 10 dB a izolarii la zgomot aerian
39. Indicele de izolare acustica reprezinta
 Aprecierea izolarii la zgomot de impact
 Aprecierea izolarii la zgomot aerian in laborator
 Aprecierea izolarii prin absorbtie Sonora
40. Nivelul de zgomot de impact reprezinta:
 Nivelul sonor din spatiul unde se produce zgomotul de impact
 Nivelul sonor din spatiul aflat sub cel unde este produs zgomotul de impact
 Diferenta de nivel de zgomot de impact de o parte si de alta a planseului
41. Pentru cresterea izolarii la zgomot aerian a unei ferestre este utila:
 Tratarea anticondes a sticlei
 Umplerea cu argon a spatiului dintre geamuri
 Prevederea unor garnituri de etansare
42. Interventia la sursa pentru reducerea nivelului de zgomot de impact presupune:
 Ingrosarea sapei support a pardoselii
 Utilizarea unei pardoseli pe dala flotanta
 Utilizarea unei pardoseli moi
43. ? Pentru a determina nivelul necesar al nivelului de zgomot de impact Ln,w pentru un planseu:
 Se face diferenta intre nivelul de zgomot de impact perturbator si cel admisibil
 Se scade din nivelul admisibil valoarea recomandata
 Se consulta un tabel sau o diagrama
44. In cazul unui perete cu usa/fereastra, indicele de izolare la zgomot aerian al ansamblului:
 Este media aritmetica a inidicilor de izolare ai celor 2 componente
 Depinde in mai mare masura de indicele golului
 Depinde in mai mare masura de indicele plinului
45. In diagram solara centrala, proiectiile de pe bolta cereasca se reprezinta:
 Avand ca punct de baza nadirul
 Prin reprezentare ortogonala
 Pe un plan cilindric
46. In emisfera sudica:
 Soarele rasare din directia vest
 Pozitia soarelui la pranz indica nordul
 Pozitia soarelui este similara emisferei nordice
47. Iluminatul natural al spatiilor interioare:
 Influenteaza redarea culorilor
 Influenteaza regimul termic
 Influenteaza miscarea curentilor de aer
48. Sistemele de proiectie si control solar sunt necesare in caz de:
 Exces de lumina naturala
 Obturare a vizibilitatii
 Exces de radiatie solara
49. Pentru o fatada orientate spre sud sunt mai eficiente:
 Parasolare orizontale
 Parasolare vertical
 Parasolare inclinate
50. Inaltimea soarelui este:
 Unghiul facut de razele soarelui fata de planul orizontului
 Unghiul facut de directia Pamant-Soare cu directia axei polilor
 Unghiul facut de razele soarelui fata de verticala locului
51. In tara noastra, cerinta de insorire minima a incaperii de locuit la solstitiul de iarna este de:
 Doua ore
 O ora si jumatate
 Doua ore si jumatate
52. Perceptia senzatiei luminoase urmeaza in raport cu cresterea stimulului o crestere:
 Liniara
 Exponentiala
 Logaritmica
53. Ordinul de marire al lungimii de unda a sunetelor audibile se incadreaza intre:
 0.1m … 100m
 0.02m … 20m
 0.03m … 3m
54. Logaritmul zecimal al unui numar reprezinta:
 Puterea la care ridicat 10 pentru a obtine numarul
 Exponentul numarului in notatie stiintifica zecimala
 Partea zecimala a numarului
55. Un sunet de 4000Hz, poate fi incadrat in categoria sunetelor:
 Joase
 Medii
 Inalte
56. Rezonatorii absorb cel mai bine sunetele de frecvente:
 Joase
 Medii
 Inalte
57. In protectia Acustica reverberatia
 Este utila
 Trebuie micsorata
 Este indiferenta
58. O membrane vibranta din placaj pe sipci din lemn:
 Este o alcatuire ce pune in valoare masa fonoabsorbanta
 Este o alcatuire fonoabsorbanta preponderant pentru frecventele joase
 Este o alcatuire fonoabsorbanta preponderant pentru frecventele medii
59. Conbinarea unui sunet de 80 dB cu unul de 65 dB produce un sunet de:
 Aproximativ 80 dB
 145 dB
 83 dB
60. Pentru a se percepe o dublare subiectiva a sunetului, puterea acestuia trebuie crescuta de:
 2 ori
 3 ori
 10 ori
61. Dublarea masei superficiale a unui perete masiv are un efect de:
 Cresterea cu 3 dB a izolarii la zgomot aerian ????
 Cresterea cu 6 dB a izolarii la zgomot aerian
 Cresterea cu 9 dB a izolarii la zgomot aerian
62. Diferenta de nivel normalizata reprezinta:
 O estimare a izolarii la zgomot de impact
 O estimare a izolarii la zgomot aerian
 Valoarea nivelului sonor rezultat in urma absorbtiei normale in incapere
63. Un planseu de beton obisnuit realizeaza izolarea necesara la zgomot de impact:
 In majoritatea cazurilor
 Nicioadata
 In unele cazuri
64. O pardoseala dura asezata pe o dala flotanta:
 Realizeaza o imbunatatire a nivelului de zgomot de impact
 Nu are niciun efect din punct de vedere al izolarii
 Este utila doar pentru izolare la zgomot aerian
65. Reducerea nivelului de zgomot de impact prin desolidarizare preuspune:
 Utilizarea unei pardoseli pe dala flotanta
 Utilizarea unei pardoseli moi
 Utilizarea unui tavan suspendat etans
66. Indicii de izolare determinati in laborator fata de cei determinati in situ
 Sunt intotdeauna mai mici
 Sunt mai mari
 Sunt egali
67. Radiatia termala:
 Emisa de orice corp cu temp de 0 K
 O radiatie electromagnetica
 O masura a nivelului de insorire
68. Migratia caldurii in interiorul unui corp solid se poate realiza prin:
 Conductie
 Convective
 Radiatie
69. Relatia intre umiditatea de saturatie si temperatura
 Liniara(proportional)
 Exponentiala
 Logaritmica
70. Confortul termic reprezinta
 Realizarea inconstienta a termoreglarii
 Realizarea constienta a termoreglarii
 Echilibrarea schimburilor termice cu mediului
71. Care din urmatoarele reprezinta conditie de confort termic:
 Temperatura aerului din incaperi
 Rezistenta la transfer termic a inchiderilor
 Temperature aerului exterior
72. Umiditatea absoluta este
 Raportul dintre umiditatea de saturatie si temperatura
 Masa vaporilor de apa din aer raportata la presiunea atmosferica
 Cantitatea de vapori de apa din aer la un moment dat
73. O alcatuire corecta dpdv al transferului de vapori:
 Are stratul termoizolant la exterior
 Este fara strat termoizolant
 Are stratul termoizolant la interior
74. La calculele higrotermice preliminare, efectul puntilor termice:
 Nu e necesar sa fie luat in considerare
 Se ia in calcul doar prin reducerea globala a rezistentelor termice
 Se ia in calcul prin formule si determinari complexe
75. Pentru a reduce efectul de punte termica amplasarea tamplariei intr-un perete omogen este mai
bine sa fie:
 La fata interioara a peretelui
 La jumatatea grosimii peretelui
 La fata exterioara
76. Este permisa producerea condensului pe suprafata posterioara a elem de constructive?
 Da , daca se face o ventilare interioara constanta
 Da, daca nu se produce acumulare progresiva
 Nu, in nicio situatie
77. Regimul tehnic stationar:
 O ipoteza de calcul termotehnic
 O perioada din an cu temperature constanta
 Lipsa temporara a transferului termic
78. O bariera de vapori amplasata pe fata exterioara(rece) a termoizolatiei:
 Corect amplasata, reduce transferal de vapori
 Poate crea problem daca nu este bine realizata
 Nu este corect amplasata
79. Temperatura fetei interioare a unui element de constructie este necesara pentru:
 Estimarea confortului interior
 Estimarea consumului de energie
 Estimarea riscului de aparitie a radiatiilor termice prea reci sau prea calde
80. Valoarea numarului de schimburi de aer pe ora
 Este limitata la 0.5 din motive igienice
 Este bine sa fie cat mai aproape de 0pentru a reduce pierderi de caldura
 Poate fi redusa sub 0.5 doar cu masuri speciale de etansare a ferestrelor
81. Elementul de calcul cel mai important pentru regimul tehnic nestationar este:
 Rezistenta la transfer termic
 Stabilitatea termica
 Indicele inertiei termice
82. Un perete omogen corect din punct de vedere al rezistentei termice poate fi realizat din:
 Caramida eficienta 37.5 cm grosime
 Beton armat 25cm + BCA 15cm exterior
 Blocuri ceramice tip Porotherm 38cm
83. Diagrama solara este:
 Reprezentarea traseului soarelui pe bolta cereasca
 Reprezentarea boltii ceresti vazute dintr-un ….
 O proiectie a pozitiilor determinante ale soarelui pe durata unui an
84. Azimutul solar este:
 Unghiul facut de razele soarelui fata de planul orizontal
 Unghiul facut de razele soarelui in plan orizontal fata de directia sud
 Unghiul facut de directia Pamant-Soare cu directia axei polilor
85. Nomograma de iluminare naturala:
 este o reprezentare comparabila cu masca de umbra
 este un graphic al iluminarii date de bolta cereasca
 este o reprezentare a iluminarii naturale in interiorul unei incaperi
86. Lumenul este unitatea de masura a:
 Intensitatii luminoase
 Fluxului luminous
 Iluminarii
87. Punctul de roua reprezinta:
 Momentul cand se produce prima picatura de condens
 Temperature la care umiditatea actuala devide de saturatie
 Presiunea partiala a vaporilor la saturatie
88. Transferul de caldura intre doua corpuri solide ce nu se afla in contact se poate realiza prin:
 Conductie
 Convective
 Radiatie
89. Teritoriul Romaniei este impartit pe perioada de iarna in:
 3 zone climatice de calcul
 4 zone climatice de calcul
 5 zone climatice de cacul
90. Determinarea migratiei vaporilor prin elementele de constructie se face pe baza:
 Coeficientului de conductivitate
 Rezistentei la permeabilitate la vapori
 Factorului de evaporare specific
91. Reprezinta conditie de confort termic:
 Temperatura superficiala a peretilor
 Rezistenta la transfer termic a inchiderilor
 Temperature aerului exterior
92. Umiditatea de saturatie este:
 Cantitatea maxima de vapori de apa care se poate afla in aer la un moment dat
 Cantitatea de vapori de apa care se afla in aer la temperature maxima
 Temperature la care umiditatea este maxima
93. Pericolul principal al unei punti termice este
 Riscul de condens superficial
 Temperature radiant redusa
 Suprasolicitarea instalatiei de incalzire
94. Pentru a limita temperaturile scazute la interior, amplasarea tamplariei intr-un perete omogen
este mai bine sa fie:
 Exact la jumatatea grosimii peretelui
 Cat mai aproape de fata interioara a peretelui
 La fata exterioara a peretelui
95. Este permisa producerea condensului in interiorul elementelor de constructive?
 Da, daca se face o ventilare a straturilor a alcatuirilor
 Nu, in nico situatie
 Da, daca nu se produce acumulare de la un an la altul
96. O bariera de vapori se amplaseaza corect:
 Pe fata calda a termoizolatiei
 Pe fata rece a termoizolatiei
 Cat mai spre exteriorul alcaturii peretelui/placii
97. Temperatura fetei interioare a unui element de constructie, pet imp de vara, poate fi:
 Mai mica decat cea a aerului interior????
 Egala cu cea a aerului interior
 Mai mare cu cea a aerului interior
98. Scopul determinarii coeficientului global G:
 Mentinerea acestuia sub cea normata
 Estimarea capacitatii de izolare termica a constructiei
 Reducerea transferului de vapori
99. Pentru o cladire de locuit obisnuita este necesar calculul la stabilitate termica?
 In general, da
 Nu
 Doar in anumite situatii deosebite
100. Indicele PPD se refera la :
 Estimarea zgomotului de impact
 Estimarea nivelului de iluminare
 Estimarea confortului termic
101. In emisfera Nordica unghiul maxim de inaltime a Soarelui este atins la:
 Echinoctiu de primavera
 Solstitiu de vara
 Echinoctiu de toamna
102. Masca de umbra reprezinta
 Portiunile umbrite ale constructiei vazute dintr-un punct
 Portiunile libere si obturate ale boltii ceresti vazute dintr-un punct
 Traseul soarelui pe bolta cereasca in raport cu un anumit punct al constructiei
103. In Ploiesti, Soarele poate atinge o inaltime maxima de:
 45
 66.5
 68.5
104. Domeniul radiatiei electromagnetice din spectrul vizibil(radiatia luminoasa) este cuprins
 380-760 nm
 150-480 nm
 0.6-1.5 um
105. Candela este unitatea de masura a:
 Intensitatii luminoase
 Fluxului luminous
 Iluminarii
106. In Romania, nivelul normat (minim) al iluminarii exterioare este considerat:
 4000 lx
 5000 lx
 7500 lx
107. Indicele de atenuare Acustica reprezinta:
 Aprecierea izolarii la zgomot de impact
 Aprecierea izolarii la zgomot aerian
 Aprecierea absorbitiei la zgomot aerian in situ
108. Pentru cresterea izolarii la zgomot aerian a unei ferestre, este utila:
 Tratarea sticlei antireflexie
 Umplerea cu argon a spatiului dintre geamuri
 Prevederea unor garniture de etansare
109. Principalul mod prin care un element de constructive masiv izoleaza la zgomot aerian
 Prin masa
 prin vibratii de ansamblu
 prin porozitatea specifica mica
110. Reducerea nivelului de zgomot de impact prin interpunere presupune:
 Ingrosarea sapei support a pardoselii
 Utilizarea unei pardoseli cu dala flotanta
 Utilizarea unei pardoseli moi
111. Diferenta intre indicia de izolare determinati in laborator si in situ provine de la:
 Precizia aparatelor de masura, mai mare in laborator
 Grija si atentia laborantilor, care nu pot fi applicate similar pe santier
 Caile colaterale de transmisie a sunetului
112. Viteza sunetului in aer
 Creste cu cresterea temp????
 Scade cu cresterea temp
 Nu depinde de temp
113. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvente:
 Joase
 Medii
 Inalte
114. Pentru absorbtia sunetului porozitatea unui material:
 Este utila
 Este contraindicate
 Este indiferenta
115. Polistirenul expandat este:
 Un bun fonoabsorbant
 Un bun fonoizolator
 Un material fara valente acustice ???
116. Perceptia subiectiva a tariei sunetelor
 Depinde de frecventa
117. Luxul este unitatea de masura a:
 Intensitatii luminoase
 Fluxul luminous
 Iluminarii
118. La echinoctii, pozitia soarelui pe bolta atince zenitul:
 La ecuator
 La tropice
 La latitudini mai mari de 66.5 grade
119. Luminanta se refera la:
 Stralucirea unei suprafete
 Capacitatea de absorbtie a luminii de catre o suprafata
 Indicele de reflective a luminii
120. Pentru iluminaea naturala, radiaia solara directa:
 Se ia in cosiderare in toate situatiile
 Nu se ia in considerare
 Se ia in consideare numai in conditii de cer partial acoperit
121. Radiatia termala este:
 Emisa de orice corp cu temp de 0k
 O radiatie electromagnetica
 O masura a nivelului de insorire