Sunteți pe pagina 1din 17

SALI CU

DESTINATIE
ACUSTICA

1
ACUSTICA NATURALA

Studiu acustic simplificat


săli de audiție mici / medii

Acest tip de săli este cel mai curent întâlnit în practica de proiectare.
In plus, este și relativ puțin probabil că vor fi alocate fondurile
necesare apelării la un consultant de specialitate (acustician)

2
Studiu acustic simplificat

1. Funcțiune / program

Clădiri publice cu spații de audiție:


- învățământ
- birouri (săli ședințe, conferințe)
- hoteluri (conferințe, săli polivalente)

Cele mai obișnuite tipuri de funcțiuni pentru care poate apărea


necesitatea studierii unei săli de audiții de dimensiuni mici sau medii

3
Studiu acustic simplificat

Tipuri de spații
- cu mobilier fix (scaune / fotolii)
- polivalente cu mobilier fix (sonorizare,
eventual reverberație variabilă)
- polivalente în volum fix (mobilare variată,
sonorizare)
- cu geometrie variabilă (compartimentări
mobile, extindere spații alăturate
4

O ierarhizare de la simplu la complex a funcțiunii și organizării sălilor


cu destinație acustică de dimensiuni mici și medii, fără a avea pretenția
de a fi exhaustivă

4
Studiu acustic simplificat

Funcțiuni
- conferințe (cu scaune simple,
scaune + pupitre, mese de lucru)
- ședințe cu prezidiu
- mese rotunde / expoziții / concursuri
- audiții muzicale

Predominant dedicate vorbirii


5

Tipurile comune de funcțiuni întâlnite.


In marea majoritate a cazurilor funcțiunea predominantă presupune
audiția vocii (conferințe, discuții, prezentări).

5
Studiu acustic simplificat

Protecția acustică
Necesar a fi avută în vedere încă de la
primele schițe de partiu, prin:
- amplasament
- evitare pereți exteriori spre surse de zgomot
- spații tampon
- îndepărtarea spațiilor tehnice

6
Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

a. forma în plan: practic oricare, cu evitarea


formelor prea regulate
b. determinarea volumului – recomandabil
4,5 – 5,5 m3 / spectator
c. în secțiune: preferabil panta conform
curbei de vizibilitate
7

7
Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

d. înălțime mică cel puțin în zona scenei /


podiumului (pentru reflexii rapide din tavan
și – eventual – micșorare volum)
e. evitarea ecoului (lungimi sau înălțimi mari)
prin difuzie sau absorbție

8
Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

f. evitarea ecoului de fluturare (fără


suprafețe paralele: pereți sau tavan-
pardoseală, în zona sursei sonore)
g. evitare focalizări (curburi concave în plan
sau în secțiune cu raza apropiată de
dimensiunile sălii)
9

9
Studiu acustic simplificat

3. Definitivare geometrie (pr. tehnic)

a. In plan
- pereții din zona din jurul sursei – cu
deschidere spre sală
- în mijlocul și în spatele sălii pereți sau
panouri “convergente”

10

Deschiderea spre sală a pereților din zona sursei (scenă, podium) are
dublu rol: sunt evitate suprafețele paralele și deci riscul apariției
ecoului de fluturare, iar reflexia razelor sonore este dirijată mai direct
către zona ocupată de public.

10
Studiu acustic simplificat

3. Definitivare geometrie (pr. tehnic)

b. Tavanul
- cea mai utilă zonă este în prima treime a sălii:
o “copertină” convexă poate să furnizeze
reflexii pentru întreaga zona ocupată de public
- eventual panouri suspendate când înălțimea
sălii este mare
11

11
Studiu acustic simplificat

4. Verificare protecție la zgomot

a. insonorizarea spațiilor, circulațiilor adiacente


(fonoabsorbție)
b. izolare zgomot aerian, pereți și planșee
către spațiile alăturate și în special circulații și
foaiere

12

Insonorizarea prin aplicarea tratamentelor fonoabsorbante în spații


care nu au propriu-zis destinația acustică (coridoare, foaiere etc.), în
special pentru cele de mari dimensiuni, nu poate reduce nivelul de
zgomot sub cel al sursei, dar asigură menținerea acestui nivel în
apropiere de cel produs direct de sursă, fără a fi amplificat prin efectul
reverberației.
In aceeași măsură, zgomotul transmis dintr-un spațiu alăturat
zgomotos (printr-un element de compartimentare cu izolare fonică
insuficientă, sau la producerea unui zgomot de nivel mai ridicat decât
cel estimat/normat ca uzual pentru spațiul respectiv) poate fi
amplificat în spațiul adiacent sălii dacă durata de reverberație este
mare. Un spațiu de mari dimensiuni reverberant este zgomotos și
neplăcut din punct de vedere auditiv,

12
Studiu acustic simplificat

4. Verificare protecție la zgomot

c. uși de intrare izolante (preferabil cu sas)


d. instalația de ventilare – climatizare
(viteza aerului redusă, control zgomot din
centrală)

13

Ușile trebuie tratate cu mare atenție. In orice caz, ușile nu au indici de


izolare comparabili cu cei ai pereților în care sunt montate. In afara
faptului că ușile cu adevărat izolante sunt scumpe, există și riscul unor
scăpări la execuție, astfel încât să nu fie realizată protecția acustică
scontată. Este recomandată utilizarea sasurilor de acces pentru spațiile
sensibile la zgomot.
Instalația de ventilare – condiționare a aerului este principala sursă de
zgomot interior în spațiile cu destinație acustică. Deseori, prin
omiterea controlului asupra acestui aspect de către arhitect, sunt
compromise măsuri luate cu eforturi și costuri semnificative. Inginerii
instalatori proiectanți trebuie să primească teme clare în privința
cerințelor de protecția la zgomot pentru spațiile sensibile, iar
proiectele și specificațiile întocmite de aceștia trebuie verificate de
arhitect.

13
Studiu acustic simplificat

5. Studiul duratei de reverberație

a. în funcție de volum și de funcțiunea sălii,


alegerea duratei optime de reverberație (T),
care trebuie realizată la toate frecvențele
b. se calculează toate suprafețele perimetrale,
numărul și tipul de scaune (auditori), într-o
primă propunere de 100% sau 75% ocupare
14

14
Studiu acustic simplificat

5. Studiul duratei de reverberație

c. pentru optimizarea duratei de reverberație


se poate recurge la tabelul xls de calcul cu
baza de date aferentă, simplificată prin
păstrarea a trei frecvențe din 6
d. optimizare: se modifică (adaugă/scad) tipuri
sau suprafețe de finisaje fonoabsorbante
15

15
Studiu acustic simplificat

6. Poziționare finisaje – tratamente


fonoabsorbante
In paralel cu studiul de arhitectură interioară:
a. în zona sursei (scena / podium) suprafețe
cât mai reflectante
b. în spatele salii (în special peretele de fund
al sălii), eventual și la partea superioară a
pereților și laterală a tavanului, suprafețele
fonoabsorbante
16

16
Studiu acustic simplificat

7. POLIVALENȚĂ – Acustică
naturală și/sau sonorizare

- reverberație variabilă prin panouri mobile,


modificări în finisaje (perdele)
- în combinație cu sonorizare se alege
reverberația cea mai mică și se recurge la
sisteme electroacustice

17

17