1Căldura cedată de un corp la răcire și acumulată la încălzire poartă numele de:

a. căldură specifică;
b. căldură latentă;
c. căldură sensibilă.
2Densitatea fluxului termic ce traversează un element de închidere depinde în principal de:

d. suprafaţa elementului de închidere;

e. rezistenţa la transfer termic a elementului;
f. etanşeitatea la aer a materialelor componente.
Densitatea fluxului termic ce traverseaza un element de inchidere depinde in general de
rezistenta la transferul termic al acestuia. Cand rezistenta la transferul termic este mai
mare , densitatea fluxului termic va fi mai mica si invers .
3 Rezistența termică a unui strat de aer staționar depinde de:
g. grosimea stratului;
h. direcția fluxului termic;
i. umiditatea aerului.
Cu cat grosimea stratului este mai mare, cu atat , cu atat rezistenta termica va fi mai mare.
Aerul umed conduce mai bine caldura decat aerul uscat, un strat de aer umed va avea o
rezistenta termica mai buna decat un strat de aer uscat.

4 Coeficienții liniari și punctuali de transfer termic (Ψ) și (χ):

a. diferă în funcție de zonele climatice;
b. au valori pozitive și negative;
c. sunt coeficienți de corecție ai rezistenței termice/transmitantei termice în funcție de prezența
punților termice.
Coeficientul linear de transfer termic masoara cantitatea de caldura care trece prin unitatea
de suprafata a unei constructii, in functe de diferenta de temperatura dintre interior si
exterior. Coeficientul punctual de transfer termic cantitatea de caldura care trece prin
unitatea de volum a unei constructii in functie de temperatura dintre interior si exterior.

5 Densitatea de flux termic ce traversează un perete exterior din beton celular autoclavizat cu
grosimea d=30 cm și conductivitatea termică λ = 0,23 W/mK ce separă două spații cu o diferență
de temperatură ΔT= 30 oC are valoarea:
a. 0,23 W/m2;
b. 23 W/m2;
c. 2,3 W/m2.
6 .Coeficientul de transfer termic la suprafața exterioară a unui element depinde de:

j. orientarea suprafeței;
k. mișcarea aerului;
l. culoarea suprafeței. (subiect cu 2
răspunsuri corecte)

Orientarea suprafetei poate afecta expunerea acesteia la soare si vant , care pot afecta transferul de
caldura .

7 Coeficientul de amortizare a oscilatiilor termice pentru un element de inchidere se măsoară în:

a. ore;
b. W/m2K;
c. nu are unitate de măsură
 8 La un element de construcție care face parte din anvelopa clădirii, rezistența termică specifică
corectată (R') este față de rezistența termică specifică unidirecțională (R):
a. mai mare;
b. mai mică;
c. egală.
In general rezistenta termica specifica corectata R’ este mai mica decat rezistenta termica
specifica unidirectionala, deoarece transferul termic in mai multe directii si a efectelor cum
ar fi convectia, conductia si radiatia pot reduce rezistenta termica totala a elemtului de
constructie.

9 Care din următoarele straturi de materiale, având grosimi (d) egale, are conductivitatea
terrmică (λ) cea mai mare, dacă distribuția de temperatură (θk) este cea reprezentată în figură:

a. A;
b. B;
c. C.

10 În cazul unui perete exterior din zidărie de cărămidă plină cu grosimea d=36,5 cm și λ=0,80
W/mK, tencuit cu mortar de ciment (λ=0,93 W/mK) la exterior în grosime de 2,5 cm și la interior
în grosime de 1,5 cm, valoarea rezistenței termice unidirecționale, în condițiile în care coeficienții
de transfer termic superficial sunt αi=8 W/m2K și αe=24 W/m2K, va fi de:
a. 0,342 m2K/W;
b. 0,897 m2K/W;
c. 0,666 m2K/W.

11 Condiţia de evitare a apariţiei condensului pe suprafaţa unui element de închidere se exprimă astfel:
a. Tsi ≥ Tr
b. Tsi = Tr
c. Tr < Tsi

12 Sursa tuturor fenomenelor termice care se produc la suprafaţa scoarţei terestre este:
a. mişcarea maselor de aer;
b. radiaţia solară;
c. relieful

Miscarea maselor de aer si relieful po avea impact asupra solului dar principala cauza sunt radiatiile solare
deoarece este caldura si lumina care vine de la soare si care este absorbita sau reflectata de diferite elemente
ale scoartei terestre.

13 Pentru evitarea condensului pe suprafaţa elementului de închidere se recomandă: (subiect cu 2

răspunsuri corecte)
a. reducerea debitului surselor de vapori;
b. reducerea ratei ventilării;
c. corectarea punţilor termice (creșterea nivelului de izolare termică în dreptul acestora).
Reducand debitul surselor de vapori se reduce cantitatea de umoiditate prezenta in aer ceea ce duce la o
temperatura a interiorului mai ridicata si astfel condensul va fi evitat. Corectarea poate ajuta la mentinerea
unei temperaturi constante in interiorul elementului de inchidere evitand fluctuatii de temperatura.

14 Prezenţa punţilor termice determină:

a. modificarea cuantumului fluxului termic, alurii suprafeţelor izoterme şi a liniilor de
flux termic, precum și a temperaturilor superficiale interioare;
b. numai modificarea temperaturii superficiale interioare;
c. numai modificarea umidității relative a aerului interior.
Puntile termice sunt zonele unde conductivitatea termica este mai mica decat in restul elementelor de
inchidere , acestea pot fi cauzate de materiale cu conductivitate termica scazuta.

15 Identificarea zonelor de discontinuitate termică la o clădire existentă poate fi realizată prin:

a. analiza documentaţiei existente la cartea construcţiei;
b. analiza anvelopei clădirii prin tehnica termografiei IR;
c. măsurări ale parametrilor microclimatici interiori şi exteriori
Analiza anvelopei este o metoda eficienta pentru identificarea zonelor de discontinuitate termica la o cladire
existenta.

16 Între două corpuri cu temperaturi diferite, care nu se află în contact, transferul de căldură are loc
prin:
a. convecție;
b. conducție;
c. radiaţie.
Convectia necesita un mediu de transfer , aerul sau un lichid care sa circule intre cele doua corpuri pt a
transporta caldura , iar conductia necesita un contact direct intre cele doua corpuri.

17 Transmitanța termică unidirecțională a unui element omogen ce separă medii cu temperaturi

diferite este dată de relația:
a. ;
b. ;
c. .

18 Cum poate fi mărită rezistența termică a unui element de închidere fără a modifica semnificativ
greutatea proprie a acestuia:
a. prin placarea cu un material termoizolant;
b. prin introducerea unui strat de aer staționar;
c. refacerea finisajelor.

19 Între suprafețele unui perete opac dintre două încăperi cu temperaturi diferite, se stabileşte un regim
termic staţionar dacă:
a. se menţine o temperatură constantă în timp pe una din feţe;
b. se menţin constante în timp temperaturile aerului interior în cele 2 încăperi adiacente;
c. nu există punţi termice materiale.

Regimul termic stationar se refera la o stituatie in care temperaturile , vitezele de aer si umiditatea raman
constante in timp in interiorul unei incaperi sau intre diferite incaperi.

20 Coeficienții lineari de transfer termic (Ψ) pot avea valori:

a. subunitare;
b. supraunitare;
c. ambele.
Valorile subunitare indica o izolatie termica buna, in timp ce valorile supraunitare indica o izolatie termica
slaba.

21 Rezistența la transfer termic conductiv a unui perete exterior din zidărie cu grosimea de 30 cm
și conductivitate termică 0,6 W/mK este aceeași cu:
a. a unui perete din beton cu grosime de 70 cm și conductivitate termică 1,75 W/mK;
b. a unui perete din beton celular autoclavizat de 28 cm grosime și conductivitate termică 0,28
W/mK;
c. a unui perete din lemn cu grosime 12 cm și conductivitate termică 0,24 W/mK.
0.3/0.6=0.5
0.12/0.28=0.5

22 Cum se exprimă sintetic condiția evitării fenomenului de condens pe suprafața unui element de
închidere:
a. elementul de închidere trebuie să fie permeabil la vapori de apă;
b. temperatura suprafeței să nu coboare până la valoarea temperaturii punctului de rouă;
c. temperatura aerului interior să fie strict mai mare decât temperatura exterioară.

Condensul apare atunci cand aerul de vapori continut de vaporii de apa se raceste si atinge temp punctului de
roua, pt a evita acest fenomen , este necesar ca temperatura suprafetelor de inchidere sa nu coboare sub
temperatura punctului de roua.

23 Rezistența termică specifică (R) a unui strat omogen de material, cu conductivitatea termică λ ,
depinde de:
a. poziția stratului în cadrul subansamblului;
b. direcția fluxului termic;
c. grosimea stratului de material pe normal direcția fluxului termic.
Pozitia stratului si directia fluxului termic pot influenta performanta termica globala a ansamblului, dar nu au
direct impact asupra rezistentei termice specifice a stratului de material.

24 La stationare indelungata intr-o incapere intre utilizator si pardoseala se stabileste un transfer prin
conductie caracterizat printr-un flux termic. Care este relatia dintre densitatea de flux termic la
contactul cu pardoseala caracterisic unei pardoseli din gresie, qg, si a unei pardoseli din mocheta,
qm
a. qg = q m

b. qg < qm

c. qg > q m

25 Un perete exterior este compus din două straturi cu grosimi egale: un strat din beton și un
strat din polistiren expandat.
Diagrama temperaturilor în perete atestă:
a. cădere mai mare a temperaturii în stratul de beton armat;
b. cădere mai mare a temperaturii în stratul de polistiren expandat;
c. căderi egale de temperatură în stratul de beton armat și în cel de polistiren expandat.
In general stratul de polistiren expandat are o conductivitate termica mai mica decat betonul , acest lucrru in
seamna ca el izoleaza termic mai bine.

26 Temperatura de calcul a aerului exterior pentru sezonul rece are valoarea corespunzătoare:
a. mediei minime lunare pe sezonul rece;
b. zonei climatice;
c. mediei minime pe sezonul de încălzire.
 27 La un element de construcţie care face parte din anvelopa clădirii, rezistenţa termică
specifică corectată este faţă de rezistenţa termică specifică unidirecţională:
a. mai mare;
b. mai mică;
c. egală.
28 Într-un element de închidere este posibilă apariţia unei suprafeţe de condens dacă:
a. diagrama presiunii de saturaţie are un singur punct comun cu cea a presiunilor parţiale;
b. diagrama presiunii de saturaţie nu are nici un punct comun cu cea a presiunilor parţiale;
c. diagrama presiunii de saturaţie are mai multe puncte comune cu cea a presiunilor parţiale.

29 Punţile termice de tip “punți termice constructive”, sunt realizate:

m. prin incluziuni locale - totale sau parţiale - din materiale având o conductivitate diferită;
n. ca urmare a unor forme geometrice specifice (colţuri, intersecţii pereţi-pereţi, intersecţii pereţi-
planşeu schimbări ale grosimilor, ş.a.);
c având ambele caracteristici de mai sus.
Puntile termice constructive sunt realizate prin incluziuni ale materialelor cu conductivitatea termica diferita si
prin forme geometrice specifice.

30 Câmpul de temperaturi pe suprafaţa interioară a unui element de închidere la o clădire existentă

poate fi stabilit prin:
(subiect cu 2 raspunsuri exacte)

A termografie IR;

d. simulări ale câmpului termic plan sau spaţial;

c măsurări de temperatură într-un număr finit de puncte ale suprafeţei.
Utilizarea termografiei ir , permite obtinerea a unei imagini termice a suprafetei si identificarea punctelor cu
pierderi termice. De asemenea campul de temperaturi poate fi stabilit prin masurarea temperaturii intr-un nr finit
de puncte de suprafata

31 Gradientul de temperatură se caracterizează prin:

a. are acelaşi sens cu fluxul termic;
b. este normal pe liniile (suprafeţele) izoterme;
c. este dirijat în sens contrar fluxului termic.

32 Prezența punților termice determina: (subiect cu 2 răspunsuri exacte)

a. modificarea alurii suprafețelor izoterme și a liniilor de flux termic;
b. modificarea temperaturilor superficiale interioare;
c. modificarea temperaturii mediului interior.
Puntile termice pot duce la modificarea temperaturilor superficiale interioare , ceea ce poate afecta confortul
termic si poate contibui la cresterea consumului de energie.

33 Printr-un perete opac dintre două încăperi cu temperaturi diferite, căldura se transmite prin:
a. convecție şi radiaţie
b. conducție;
c. toate trei fenomene.
Caldura se transmite prin conductie prin materialul peretelui , conectia poate aparea daca exista un flux de aer
in jurul peretelui care poate transporta caldura iar radiatia poate fi transmisa prin perete , prin radiatii
infrarosu.
 34 Rezistența la transfer termic a unui element de închidere compus din mai multe straturi din
materiale diferite depinde de
a. poziția reciprocă a straturilor în cadrul ansamblului;
b. conductivitatea termică a materialelor;
c diferența de temperatură dintre mediile separate prin intermediul elementulu

35 Temperatura punctului de rouă depinde de:

a. concentrația vaporilor de apă din aer;
b umiditatea relativă;
c temperatura suprafeței. (subiect cu 2 răspunsuri corecte)

36 Ce se înțelege prin flux termic (Φ):

a. cantitatea de căldură care trece printr-o suprafață în unitatea de timp;
b. cantitatea de căldură care străbate o suprafață unitară;
c. cantitatea de căldură care străbate o suprafață adiabatică.
Fluxul termic este un indicator al transferului de caldura prin conductivitate , convectie sau radiatie si poate fi
utilizat pentru a detrmina eficienta unui sistem termic sau pt a proiecta unul.

37 Transmitanța termică unidirecțională a unui element omogen ce separă medii cu temperaturi

diferite este dată de relația:
a. ;
b. ;
c. .

38 Care din următoarele straturi de materiale, având grosimi (d) egale, are conductivitatea
terrmică (λ) cea mai mare, dacă distribuția de temperatură (θk) este cea reprezentată în
figură:

a. A;
b. B;
c. C.

39 Un perete exterior este compus din două straturi cu grosimi egale: un strat din beton și un
strat din polistiren expandat.diagrama temperaturilor în perete atestă:
a. căderi egale de temperatură în stratul de beton armat și în cel de polistiren expandat;
b. cădere mai mare a temperaturii în stratul de polistiren expandat;
c. cădere mai mare a temperaturii în stratul de beton armat.

40 La o clădire cu pereți exteriori din zidărie de cărămidă eficientă cu R0 = 0,8 m2K/W se aplică
un strat suplimentar de izolație termică din polistiren expandat (λ = 0,04 W/mK) în scopul
obținerii unei valori R0 = 2,8 m2K/W. Grosimea necesară de polistiren expandat este:
a. 10 cm;
b. 7 cm;
c. 14 cm.
41 Conductivitatea termică a materialelor depinde de :
a. regimul termic de exploatare;
b. volumul porilor incluși;
c. etanşeitatea la aer.
Depinde daca e omogen sau nu regimul
 42 Evitarea condensului în structura unui element de închidere este posibilă prin:
a. creşterea rezistenţei termice a elementului:
b. dispunerea unei bariere de vapori pe suprafaţa exterioară;
c. folosirea structurilor ventilate. .
(subiect cu 2 răspunsuri corec
Cresterea rezistentei termice a elementului poate ajuta la reducerea pierdelor de caldura si la
mentinerea unei temperaturi mai ridicate. Dispunerea unei bariere de vapori pe suprafata
exterioara poate ajuta la prevenirea trecerii vaporilor de apa prin structura elementului, reducand
astfel posibilitatea de condensare

43 Umiditatea relativa a aerului exterior este:

A raportul dintre presiunea parțială a vaporilor de apă din aerul umed și presiunea de saturație a
vaporilor la aceeașitemperatură și presiune barometrică;

B raportul dintre masa apei evaporabile și masa materialului uscat;

C raportul dintre presiunea de saturație a vaporilor de apă și presiunea parțială a vaporilor de apă
din aerul umed.

44 Care este relația dintre densitățile de fluxuri termice care străbat straturile de materiale ce
formează peretele din figura de mai jos dacă distribuția de temperatură este cea reprezentată
cu linie frântă?

A B
a. qA>qB>qC
b. qA=qB=qC
c. qA<qB<qC C

45 O încăpere situată la parter disipează un flux termic semnificativ la nivelul pardoselii dacă este
situată: (2 răspunsuri corecte)
a. peste un subsol tehnic;
b. peste un subsol încălzit;
c. peste o placă pe sol neizolată.
In cele 2 situatii fluxul termic disipatr va fi mai mare.
Situarea incaperii peste un subsol tehnic sau peste o placa de sol neizolata poate permite transferul
de caldura prin pardoseala , cauzand pierderi de caldura semnificative.

46 Intensitatea mişcării maselor de aer influenţează direct:

a. temperatura aerului interior în clădiri;
b. valoarea coeficientului de transfer termic la suprafaţa exterioară;
c. potenţialul de ventilare naturală. (subiect cu 2
răspunsuri corecte)

47 Starea de confort termic intr-un spatiu incalzit este determinata si de doi din urmatorii factori:
a. temperatura suprafetelor delimitatoare
b. temperature aerului exterior
c. viteza de miscare a aerului

48 Coeficientul liniar de transfer termic -  - [W/(m . K)]:

a. aduce, în zonele de neomogenitate a elementelor de construcţie, o corecţie a
rezistenței/transmitantei termice;
b. efectuează corecţia temperaturilor superficiale;
 c. efectuează corecţia transmitanței termice punctuale.
Coeficientul linear de transfer termic nu efectueaza corectia temperaturilor superficiale sau transmitantei
termice punctuale

49 Conductivitatea termică a unui material umed:

a. este mai mică decât a materialului în stare uscată;
b. este mai mare decât a materialului uscat;
c. este aceeași cu a materialului uscat.
Conductivitatea termica a unui material se refera la capacitatea acestuia de a conduce caldura. In
general umiditatea poate afecta conductivitatea termica a unui material , acesta fiind mai mare in
cazul materialului umed comparativ cu cel uscat

Cedarea temperaturii se realizeaza mai usor printr-un mediu umed

50 Rezistența termică specifică a unui perete exterior alcătuit din straturi paralele din materiale diferite este
dată de relația:
a. ;

b. ;

c. .

51 Coeficientul de transfer termic la suprafața exterioară a unui element depinde de:

a. orientarea suprafeței;
b. culoarea suprafeței;
c. mișcarea aerului.
Orientarea suprafetei poate afecta expunerea acesteia la soare si vant , care pot afecta transferul de
caldura .

52 Punțile termice de tip "punți termice constructive", sunt determinate de:

a. incluziuni locale - totale sau parțiale - din materiale având o conductivitate termică diferită;
b. ca urmare a unor forme geometrice specifice (colțuri, intersecții pereți-pereți, intersecții
pereți-planșeu, schimbări ale grosimilor, ș.a.);
c. având ambele caracteristici de mai sus.
Punctele termice constructive sunt zone ale unei cladiri unde transferul termic este mai mare decat in restul
cladirii , acestea pot fi cauzate de ambele caracteristici de mai sus .

53 Difuzivitatea termica, a, reprezinta:

a. capacitatea unui material de absorbtie a caldurii
b. capacitatea unui material de a transmite cu o anumita viteza o modificare a temperaturii pe una
din fetele probei
c. viteza de transmitere a unei modificari in regimul termic
Difuzarea termica este o masura a capacitatii unui material de a transmite caldura prin conducere, aceasta se
refera la viteza cu care o modificare a temperaturii se propaga prin material.

54 Coeficienții lineari de transfer termic (Ψ) pot avea valori:

a. subunitare;
 b. supraunitare;
c. ambele.
Coeficientul poate fi folosit pe ambele directii si negativ si pozitiv. Valorile subunitare indica o izolatie termica
buna, in timp ce valorile supraunitare indica o izolatie termica slaba.

55 Pentru creșterea temperaturii pe suprafața interioară a elementelor de anvelopă peste

temperatura punctului de rouă, în vederea evitării apariției condensului superficial, se poate acționa
astfel:
a. se micșorează rezistența termică a elementului de construcție;
b. se crește umiditatea aerului interior care vine în contact cu elementul de construcție;
c. se mărește rezistența termică a elementului de construcție.
Pentru ca formarea lui sa aiba loc in trmosistem.

56 În cazul unui perete exterior din zidărie de cărămidă plină cu grosimea de 36,5 cm (λ = 0,80 W/(mK)),
tencuit cu mortar de ciment (λ = 0,93 W/(mK)) la exterior în grosime de 2,5 cm și la interior în grosime de
1,5 cm, valoarea rezistenței termice unidirecționale va fi de:
a. 0,666 m2K/W;
b. 0,239 m2K/W;
c. 0,879 m2K/W.

57 Apariţia mucegaiului pe suprafaţa interioară a unui element de închidere este posibilă:

a. la o umiditate relativă egală cu cea de apariţie a condensului superficial;
b. la o umiditate relativă mai mare decât cea de apariţie a condensului superficial;
c. la o umiditate relativă mai mică decât cea de apariţie a condensului superficial.
Apariţia mucegaiului pe suprafaţa interioară a unui element de închidere poate fi cauzata de
umiditatea relativa crescuta in interiorul cladirii.

Condensul apare la o umiditate mai mare decat mucegaiul

58 În interiorul unui element de închidere este posibilă apariţia unei zone de
condens atunci când:
a. diagrama presiunii de saturaţie are un singur punct comun cu cea a
presiunilor parţiale;
b. diagrama presiunii de saturaţie nu are nici un punct comun cu cea a presiunilor parţiale;
c. diagrama presiunii de saturaţie are mai multe puncte comune cu cea a presiunilor parţiale.

59 Materialele izolante termic se caracterizează în principal prin:

a. etanşeitate la aer;
b. rezistenţă la foc;
c. volum mare de pori.

60 O încăpere situată la ultimul nivel este delimitată de un perete exterior din zidărie de cărămide de
37,5 cm grosime, o fereastră cuplată din lemn şi un acoperiş tip terasă reabilitat termic. Densitatea maximă
de flux termic este aferentă:
a. acoperişului;
b. ferestrei;
c. peretelui opac.
Sticla are o rezistenta trmica redusa.

61 Insula de caldura la nivel urban se caracterizeaza prin:

a. diferente de albedo intre zona dens construita si extravilan
b. temparaturi mai scazute in spatiile dens construite fata de extravilan
 c. temperaturi mai ridicate in spatiul dens construit fata de extravilan
Insula de caldura urbana se caracterizeaza prin diferente de temperatura intre zonele dens construite si cele
extravilane

62 Indicatorul PMV are urmatoarea semnificatie:

a. numarul de ocupanti care se declara satisfacuti de calitatea mediului interior intr-un spatiu incalzit
b. numarul de ocupanti care se declara satisfacuti de calitatea mediului interior din punct de vedere
a confortului termic intr-un spatiu incalzit
c. numarul de ocupanti care se declara in satisfacuti de calitatea mediului interior intr-un spatiu
incalzit

63 Cu ce grosime de polistiren celular, poate fi înlocuit stratul de zidărie din beton celular
autoclavizat, la un perete cu alcatuirea de mai jos astfel încât rezistenţa termică totală în zona
de câmp, să rămână aceeaşi.

1 - tencuială mortar ciment, d= 2,5 cm, λ = 0,87 W/mK

2 - zidărie bca GBN 35, d=20 cm, λ =0,30 W/m K
3 - beton armat monolit, d= 15cm, λ =1,74 W/m K
4 - tencuială mortar var –ciment, d=1,5 cm, λ =0,93 W/mK
5 - polistiren celular λ = 0.04 W/m.K

a. 7,5 cm
b. b 2,6 cm
c. c.8,3 cm

64 Fata de variatia zilnica si anuala, pe adancimea terenului se stabileste:

a.o distributie uniforma de temperaturi cu valoarea medie zilnica sau anuala
d. o distributie uniforma de temperaturi cu valoarea temperaturii serului exterior
e. o distributie variabila de temperaturi, amortizata si defazata in timp.
65 Umiditatea relativă a aerului interior pentru care apare condens pe suprafaţa unei punţi termice cu
temperatura de + 12C lao temperatura aerului interior de + 20C este:
a. 67%
b. 45%
c. 59%