FIZICA CONSTRUCȚIILOR

AN IV, 2022-2023

SUBIECTE EXAMEN

Condiţii de promovare:
- Predarea lucrării şi obţinerea unui calificativ de promovare..
- Obţinerea unui calificativ de minim 5 la evaluarea finală (test grilă).
Calificativul final (Nf )se obţine ca sumă între nota la test grilă (Ng) înmulţită cu 2 + nota obţinuta la lucrări (L), totul
împărţit la 3.
Nf= (2Ng +L)/3

1. Căldura cedată de un corp la răcire și acumulată la încălzire poartă numele de:

a. căldură specifică;
b. căldură latentă;
c. căldură sensibilă.

2. Densitatea fluxului termic ce traversează un element de închidere depinde în principal de:

a. suprafaţa elementului de închidere;
b. rezistenţa la transfer termic a elementului;
c. etanşeitatea la aer a materialelor componente.

3. Rezistența termică a unui strat de aer staționar depinde de:

a. grosimea stratului;
b. direcția fluxului termic;
c. umiditatea aerului. (subiect cu 2 răspunsuri corecte)

4. Coeficienții liniari și punctuali de transfer termic (Ψ) și (χ):

a. diferă în funcție de zonele climatice;
b. au valori pozitive și negative;
c. sunt coeficienți de corecție ai rezistenței termice/transmitantei termice în funcție de prezența punților termice.

5. Densitatea de flux termic ce traversează un perete exterior din beton celular autoclavizat cu grosimea d=30 cm și
conductivitatea termică λ = 0,23 W/mK ce separă două spații cu o diferență de temperatură ΔT= 30 oC are valoarea:
a. 0,23 W/m2;
b. 23 W/m2;
c. 2,3 W/m2.

6. Coeficientul de transfer termic la suprafața exterioară a unui element depinde de:

a. orientarea suprafeței;
b. mișcarea aerului;
c. culoarea suprafeței. (subiect cu 2 răspunsuri corecte)

7. Coeficientul de amortizare a oscilatiilor termice pentru un element de inchidere se măsoară în:

a. ore;
b. W/m2K;
c. nu are unitate de măsură
8. La un element de construcție care face parte din anvelopa clădirii, rezistența termică specifică corectată (R') este față de
rezistența termică specifică unidirecțională (R):
a. mai mare;
b. mai mică;
c. egală.

9. Care din următoarele straturi de materiale, având grosimi (d) egale, are conductivitatea terrmică (λ) cea mai mare, dacă
distribuția de temperatură (θk) este cea reprezentată în figură:

a. A;
b. B;
c. C.

10. În cazul unui perete exterior din zidărie de cărămidă plină cu grosimea d=36,5 cm și λ=0,80 W/mK, tencuit cu mortar de
ciment (λ=0,93 W/mK) la exterior în grosime de 2,5 cm și la interior în grosime de 1,5 cm, valoarea rezistenței termice
unidirecționale, în condițiile în care coeficienții de transfer termic superficial sunt αi=8 W/m2K și αe=24 W/m2K, va fi de:
a. 0,342 m2K/W;
b. 0,897 m2K/W;
c. 0,666 m2K/W.

11. Condiţia de evitare a apariţiei condensului pe suprafaţa unui element de închidere se exprimă astfel:
a. Tsi ≥ Tr
b. Tsi = Tr
c. Tr < Tsi

12. Sursa tuturor fenomenelor termice care se produc la suprafaţa scoarţei terestre este:
a. mişcarea maselor de aer;
b. radiaţia solară;
c. relieful

13. Pentru evitarea condensului pe suprafaţa elementului de închidere se recomandă: (subiect cu 2 răspunsuri corecte)
a. reducerea debitului surselor de vapori;
b. reducerea ratei ventilării;
c. corectarea punţilor termice (creșterea nivelului de izolare termică în dreptul acestora).

14. Prezenţa punţilor termice determină:

a. modificarea cuantumului fluxului termic, alurii suprafeţelor izoterme şi a liniilor de flux termic, precum și
a temperaturilor superficiale interioare;
b. numai modificarea temperaturii superficiale interioare;
c. numai modificarea umidității relative a aerului interior.
15. Identificarea zonelor de discontinuitate termică la o clădire existentă poate fi realizată prin:
a. analiza documentaţiei existente la cartea construcţiei;
b. analiza anvelopei clădirii prin tehnica termografiei IR;
c. măsurări ale parametrilor microclimatici interiori şi exteriori

16. Între două corpuri cu temperaturi diferite, care nu se află în contact, transferul de căldură are loc prin:
a. convecție;
b. conducție;
c. radiaţie.
 17. Transmitanța termică unidirecțională a unui element omogen ce separă medii cu temperaturi diferite este dată de
relația:
a. ;
b. ;
c. .

18. Cum poate fi mărită rezistența termică a unui element de închidere fără a modifica semnificativ greutatea proprie a
acestuia:
a. prin placarea cu un material termoizolant;
b. prin introducerea unui strat de aer staționar;
c. refacerea finisajelor.

19. Între suprafețele unui perete opac dintre două încăperi cu temperaturi diferite, se stabileşte un regim termic staţionar dacă:
a. se menţine o temperatură constantă în timp pe una din feţe;
b. se menţin constante în timp temperaturile aerului interior în cele 2 încăperi adiacente;
c. nu există punţi termice materiale.

20. Coeficienții lineari de transfer termic (Ψ) pot avea valori:

a. subunitare;
b. supraunitare;
c. ambele.

21. Rezistența la transfer termic conductiv a unui perete exterior din zidărie cu grosimea de 30 cm și conductivitate termică 0,6
W/mK este aceeași cu:
a. a unui perete din beton cu grosime de 70 cm și conductivitate termică 1,75 W/mK;
b. a unui perete din beton celular autoclavizat de 28 cm grosime și conductivitate termică 0,28 W/mK;
c. a unui perete din lemn cu grosime 12 cm și conductivitate termică 0,24 W/mK.

22. Cum se exprimă sintetic condiția evitării fenomenului de condens pe suprafața unui element de închidere:
a. elementul de închidere trebuie să fie permeabil la vapori de apă;
b. temperatura suprafeței să nu coboare până la valoarea temperaturii punctului de rouă;
c. temperatura aerului interior să fie strict mai mare decât temperatura exterioară.

23. Rezistența termică specifică (R) a unui strat omogen de material, cu conductivitatea termică λ , depinde de:
a. poziția stratului în cadrul subansamblului;
b. direcția fluxului termic;
c. grosimea stratului de material pe normal direcția fluxului termic.

24. La stationare indelungata intr-o incapere intre utilizator si pardoseala se stabileste un transfer prin conductie caracterizat
printr-un flux termic. Care este relatia dintre densitatea de flux termic la contactul cu pardoseala caracterisic unei pardoseli
din gresie, qg, si a unei pardoseli din mocheta, q m
a. qg = q m
b. qg < qm
c. qg > q m
25. Un perete exterior este compus din două straturi cu grosimi egale: un strat din beton și un strat din polistiren expandat.
Diagrama temperaturilor în perete atestă:
a. cădere mai mare a temperaturii în stratul de beton armat;
b. cădere mai mare a temperaturii în stratul de polistiren expandat;
c. căderi egale de temperatură în stratul de beton armat și în cel de polistiren expandat.

26. Temperatura de calcul a aerului exterior pentru sezonul rece are valoarea corespunzătoare:
a. mediei minime lunare pe sezonul rece;
b. zonei climatice;
c. mediei minime pe sezonul de încălzire.

27. La un element de construcţie care face parte din anvelopa clădirii, rezistenţa termică specifică corectată este faţă de
rezistenţa termică specifică unidirecţională:
a. mai mare;
b. mai mică;
c. egală.

28. Într-un element de închidere este posibilă apariţia unei suprafeţe de condens dacă:
a. diagrama presiunii de saturaţie are un singur punct comun cu cea a presiunilor parţiale;
b. diagrama presiunii de saturaţie nu are nici un punct comun cu cea a presiunilor parţiale;
c. diagrama presiunii de saturaţie are mai multe puncte comune cu cea a presiunilor parţiale.

29. Punţile termice de tip “punți termice constructive”, sunt realizate:

a. prin incluziuni locale - totale sau parţiale - din materiale având o conductivitate diferită;
b. ca urmare a unor forme geometrice specifice (colţuri, intersecţii pereţi-pereţi, intersecţii pereţi-planşeu schimbări ale
grosimilor, ş.a.);
c. având ambele caracteristici de mai sus.

30. Câmpul de temperaturi pe suprafaţa interioară a unui element de închidere la o clădire existentă poate fi stabilit prin:
(subiect cu 2 raspunsuri exacte)

a. termografie IR;
b. simulări ale câmpului termic plan sau spaţial;
c. măsurări de temperatură într-un număr finit de puncte ale suprafeţei.

31. Gradientul de temperatură se caracterizează prin:

a. are acelaşi sens cu fluxul termic;
b. este normal pe liniile (suprafeţele) izoterme;
c. este dirijat în sens contrar fluxului termic.

32. Prezența punților termice determina: (subiect cu 2 răspunsuri exacte)

a. modificarea alurii suprafețelor izoterme și a liniilor de flux termic;
b. modificarea temperaturilor superficiale interioare;
c. modificarea temperaturii mediului interior.

33. Printr-un perete opac dintre două încăperi cu temperaturi diferite, căldura se transmite prin:
a. convecție şi radiaţie
b. conducție;
c. toate trei fenomene.

34. Rezistența la transfer termic a unui element de închidere compus din mai multe straturi din materiale diferite depinde de:
 a. poziția reciprocă a straturilor în cadrul ansamblului;
b. conductivitatea termică a materialelor;
c. diferența de temperatură dintre mediile separate prin intermediul elementului.

35. Temperatura punctului de rouă depinde de:

a. concentrația vaporilor de apă din aer;
b. umiditatea relativă;
c. temperatura suprafeței. (subiect cu 2 răspunsuri corecte)

36. Ce se înțelege prin flux termic (Φ):

a. cantitatea de căldură care trece printr-o suprafață în unitatea de timp;
b. cantitatea de căldură care străbate o suprafață unitară;
c. cantitatea de căldură care străbate o suprafață adiabatică.

37. Transmitanța termică unidirecțională a unui element omogen ce separă medii cu temperaturi diferite este dată de relația:
a. ;
b. ;
c. .

38. Care din următoarele straturi de materiale, având grosimi (d) egale, are conductivitatea terrmică (λ) cea mai mare, dacă
distribuția de temperatură (θk) este cea reprezentată în figură:

a. A;
b. B;
c. C.

39. Un perete exterior este compus din două straturi cu grosimi egale: un strat din beton și un strat din polistiren expandat.
diagrama temperaturilor în perete atestă:
a. căderi egale de temperatură în stratul de beton armat și în cel de polistiren expandat;
b. cădere mai mare a temperaturii în stratul de polistiren expandat;
c. cădere mai mare a temperaturii în stratul de beton armat.

40. La o clădire cu pereți exteriori din zidărie de cărămidă eficientă cu R 0 = 0,8 m2K/W se aplică un strat suplimentar de
izolație termică din polistiren expandat (λ = 0,04 W/mK) în scopul obținerii unei valori R 0 = 2,8 m2K/W. Grosimea
necesară de polistiren expandat este:
a. 10 cm;
b. 7 cm;
c. 14 cm.

41. Conductivitatea termică a materialelor depinde de :

a. regimul termic de exploatare;
b. volumul porilor incluși;
c. etanşeitatea la aer.

42. Evitarea condensului în structura unui element de închidere este posibilă prin:
a. creşterea rezistenţei termice a elementului:
b. dispunerea unei bariere de vapori pe suprafaţa exterioară;
c. folosirea structurilor ventilate. (subiect cu 2 răspunsuri corecte)

43. Umiditatea relativa a aerului exterior este:

 a. raportul dintre presiunea parțială a vaporilor de apă din aerul umed și presiunea de saturație a vaporilor la aceeași
temperatură și presiune barometrică;
b. raportul dintre masa apei evaporabile și masa materialului uscat;
c. raportul dintre presiunea de saturație a vaporilor de apă și presiunea parțială a vaporilor de apă din aerul umed.

44. Care este relația dintre densitățile de fluxuri termice care străbat straturile de materiale ce formează peretele din figura de
mai jos dacă distribuția de temperatură este cea reprezentată cu linie frântă?

A B
a. qA>qB>qC
b. qA=qB=qC
c. qA<qB<qC
C

45. O încăpere situată la parter disipează un flux termic semnificativ la nivelul pardoselii dacă este situată: (2 răspunsuri
corecte)
a. peste un subsol tehnic;
b. peste un subsol încălzit;
c. peste o placă pe sol neizolată.

46. Intensitatea mişcării maselor de aer influenţează direct:

a. temperatura aerului interior în clădiri;
b. valoarea coeficientului de transfer termic la suprafaţa exterioară;
c. potenţialul de ventilare naturală. (subiect cu 2 răspunsuri corecte)

47. Starea de confort termic intr-un spatiu incalzit este determinata si de doi din urmatorii factori:
a. temperatura suprafetelor delimitatoare
b. temperature aerului exterior
c. viteza de miscare a aerului

48. Coeficientul liniar de transfer termic -  - [W/(m . K)]:

a. aduce, în zonele de neomogenitate a elementelor de construcţie, o corecţie a rezistenței/transmitantei termice;
b. efectuează corecţia temperaturilor superficiale;
c. efectuează corecţia transmitanței termice punctuale.

49. Conductivitatea termică a unui material umed:

a. este mai mică decât a materialului în stare uscată;
b. este mai mare decât a materialului uscat;
c. este aceeași cu a materialului uscat.

50. Rezistența termică specifică a unui perete exterior alcătuit din straturi paralele din materiale diferite este dată de relația:

a. ;

b. ;

c. .

51. Coeficientul de transfer termic la suprafața exterioară a unui element depinde de:
a. orientarea suprafeței;
b. culoarea suprafeței;
c. mișcarea aerului.
 52. Punțile termice de tip "punți termice constructive", sunt determinate de:
a. incluziuni locale - totale sau parțiale - din materiale având o conductivitate termică diferită;
b. ca urmare a unor forme geometrice specifice (colțuri, intersecții pereți-pereți, intersecții pereți-planșeu, schimbări
ale grosimilor, ș.a.);
c. având ambele caracteristici de mai sus.

53. Difuzivitatea termica, a, reprezinta:

a. capacitatea unui material de absorbtie a caldurii
b. capacitatea unui material de a transmite cu o anumita viteza o modificare a temperaturii pe una din fetele probei
c. viteza de transmitere a unei modificari in regimul termic

54. Coeficienții lineari de transfer termic (Ψ) pot avea valori:

a. subunitare;
b. supraunitare;
c. ambele.
55. Pentru creșterea temperaturii pe suprafața interioară a elementelor de anvelopă peste temperatura punctului de rouă, în
vederea evitării apariției condensului superficial, se poate acționa astfel:
a. se micșorează rezistența termică a elementului de construcție;
b. se crește umiditatea aerului interior care vine în contact cu elementul de construcție;
c. se mărește rezistența termică a elementului de construcție.

56. În cazul unui perete exterior din zidărie de cărămidă plină cu grosimea de 36,5 cm (λ = 0,80 W/(mK)), tencuit cu mortar de
ciment (λ = 0,93 W/(mK)) la exterior în grosime de 2,5 cm și la interior în grosime de 1,5 cm, valoarea rezistenței termice
unidirecționale va fi de:
a. 0,666 m2K/W;
b. 0,239 m2K/W;
c. 0,879 m2K/W.

57. Apariţia mucegaiului pe suprafaţa interioară a unui element de închidere este posibilă:
a. la o umiditate relativă egală cu cea de apariţie a condensului superficial;
b. la o umiditate relativă mai mare decât cea de apariţie a condensului superficial;
c. la o umiditate relativă mai mică decât cea de apariţie a condensului superficial.

58. În interiorul unui element de închidere este posibilă apariţia unei zone de condens atunci când:
a. diagrama presiunii de saturaţie are un singur punct comun cu cea a presiunilor
parţiale;
b. diagrama presiunii de saturaţie nu are nici un punct comun cu cea a presiunilor parţiale;
c. diagrama presiunii de saturaţie are mai multe puncte comune cu cea a presiunilor parţiale.

59. Materialele izolante termic se caracterizează în principal prin:

a. etanşeitate la aer;
b. rezistenţă la foc;
c. volum mare de pori.

60. O încăpere situată la ultimul nivel este delimitată de un perete exterior din zidărie de cărămide de 37,5 cm grosime, o
fereastră cuplată din lemn şi un acoperiş tip terasă reabilitat termic. Densitatea maximă de flux termic este aferentă:
a. acoperişului;
b. ferestrei;
c. peretelui opac.
61. Insula de caldura la nivel urban se caracterizeaza prin:
a. diferente de albedo intre zona dens construita si extravilan
b. temparaturi mai scazute in spatiile dens construite fata de extravilan
c. temperaturi mai ridicate in spatiul dens construit fata de extravilan
62. Indicatorul PMV are urmatoarea semnificatie:
a. numarul de ocupanti care se declara satisfacuti de calitatea mediului interior intr-un spatiu incalzit
b. numarul de ocupanti care se declara satisfacuti de calitatea mediului interior din punct de vedere a confortului termic
intr-un spatiu incalzit
c. numarul de ocupanti care se declara in satisfacuti de calitatea mediului interior intr-un spatiu incalzit
63. Cu ce grosime de polistiren celular, poate fi înlocuit stratul de zidărie din beton celular autoclavizat, la un perete cu
alcatuirea de mai jos astfel încât rezistenţa termică totală în zona de câmp, să rămână aceeaşi.

1 - tencuială mortar ciment, d= 2,5 cm, λ = 0,87 W/mK

2 - zidărie bca GBN 35, d=20 cm, λ =0,30 W/m K
3 - beton armat monolit, d= 15cm, λ =1,74 W/m K
4 - tencuială mortar var –ciment, d=1,5 cm, λ =0,93 W/mK
5 - polistiren celular λ = 0.04 W/m.K
a. 7,5 cm
b 2,6 cm
c.8,3 cm
64. Fata de variatia zilnica si anuala, pe adancimea terenului se stabileste:
a.o distributie uniforma de temperaturi cu valoarea medie zilnica sau anuala
b. o distributie uniforma de temperaturi cu valoarea temperaturii serului exterior
c. o distributie variabila de temperaturi, amortizata si defazata in timp.
65. Umiditatea relativă a aerului interior pentru care apare condens pe suprafaţa unei punţi termice cu temperatura de + 12C la
o temperatura aerului interior de + 20C este:
a. 67%
b. 45%
c. 59%