Curs V&E 2 2017

SISTEME DE VENTILARE
SISTEME DE CLIMATIZARE
CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT mai 2017

Ventilare & Climatizare - prof. dr. ing Iolanda Colda - iolcolda@yahoo.fr
Procesele de ventilare si climatizare se realizeaza folosind sisteme de ventilare si
sisteme de climatizare.
Alegerea sistemului depinde de:

 cantitatea si toxicitatea poluantilor,
 distributia spatiala a surselor de poluare (inclusiv gradul de ocupare)
 necesitatea de a crea o directie de deplasare a aerului in zona (cladire)
 arhitectura spatiului ventilat/climatizat
Sistemele de ventilare se clasifica dupa diferite criterii:

 sursa de energie care asigură deplasarea aerului → ventilare: naturală, mecanică,
hibridă ;
 tratarea aerului : fara tratare, cu tratare simpla, cu tratare complexa:
 dimensiunea spaţiului ventilat: ventilare: locala, generala, combinata, prin
deplasare, personalizata
 presiunea creata in spatiul ventilat: ventilare in depresiune, in suprapresiune,
echilibrata (balansed)
Sistemele de climatizare se clasifica dupa agentul termic utilizat in

 sisteme aer-apa
 sisteme numai aer
 sisteme aer – agent frigorific (cu detenta directa)
CLASIFICAREA SISTEMELOR DE VENTILARE
criteriu - sursa de energie pentru circulaţia aerului aerului
3. VENTILARE MECANICA
1. VENTILARE NATURALA 2. VENTILARE
• a) monoflux (cu un circuit de
•a) organizata HIBRIDA
introducere sau de extractie )
• (neorganizata) aleatoare • b) dublu flux (cu doua circuite)
VENTILATOR pt presiune insuficienta
2
1a)

CU UN CIRCUIT (MONOFLUX)
DE EXTRACTIE (EVACUARE)
evacuare
3a)

Priza aer proaspat PAP
3a) SISTEM DE VENTILARE

CU UN CIRCUIT
(MONOFLUX)
DE EXTRACTIE
(EVACUARE)
3b)
CU DOUA CIRCUITE
(DUBLU FLUX)
DE INTRODUCERE SI DE
EXTRACTIE
CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

2 circuite cu recuperare
3b)
CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI

BAZELE FIZICE ALE VENTILARII
NATURALE
VENTILAREA CLADIRILOR DE LOCUIT
CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

BAZELE FIZICE ALE VENTILARII NATURALE
Factorii naturali:
- diferenta de temperatura dintre interior si exterior
- actiunea vantului asupra cladirii
Diferenta de temperatura intre interior si exterior → presiune termica
IPOTEZE: ti > te → i < e

la h1:
presiunea la interior
te h1 pi1 = po - i g h1
presiunea la exterior
pe1 = po - e g h1
Δp1 = pi1 – pe1 = - gh1(i - e) > 0
plan neutru p0 (variatie liniara; SUS → suprapresiune la interior)
la h2:
presiunea la interior
h2
ti>te pi2 = po + i g h2
presiunea la exterior
pe2 = po + e g h2
Δp2 = pi2 – pe2 = gh2(i - e) < 0
(JOS → depresiune la interior)
Ac

Efectul de tiraj (termic)
La h:
pi = p0 – ghρi
pe = p0 – ghρe
Δp = pi – pe = g h (ρe - ρi)
h
Calcul curent, inlocuind ρ:
Din legea gazelor perfecte:
ti>te
ρ = p/RT
ρi<ρe p0 P – presiunea barometrica = 101325
te
Pa
T – temperatura absoluta [K]
Ex 1: h=1m, ti = 200C, te= -100C, R – constanta aerului = 287 J/(kg K)
Δpt = 0,0342 * 101325* 1 (1/263 – 1/293)
= 1,34 [Pa] Δpt = 0,0342 p h (1/Te – 1/Ti)
Ex 2: h=1m, ti = 200C, te= 100C,
Δpt = 0,0342 * 101325* 1 (1/283 – 1/293)
= 0,416 [Pa]

Actiunea vântului asupra ventilarii naturale
Creaza suprapresiune sau depresiune in functie de:

- pozitia suprafetei in raport cu directia vantului
- forma si pozitia cladirii in ansamblul urban
- pozitia topografica a ansamblului
Presiunea generata : Δ pv
Δpv = Cp ρ vv2/2
Cp – coeficient de presiune ??
vv – viteza vantului ??
ρ – densitatea aerului

VARIATIA VITEZEI VANTULUI CU INALTIMEA, IN STRATUL LIMITA ATMOSFERIC
De obicei hr = 10m
k = 0,15 -0,2 rural; = 0,2 – 0,4 urban

a)
b)
c)
Influenta formei cladirii

asupra siajului (umbrei aerodinamice)
a) latimea variabila (in directia vantului)
b) lungime si latime variabile
c) acoperis diferit

Variatia coeficientului
de presiune Cp
pe diferite
suprafete ale anvelopei

2

EFECTUL DE TIRAJ TERMIC AL ATRIUMULUI

VENTILAREA CLADIRILOR DE LOCUIT

NORMATIV I5/2010 – LOCUINTE
8.1.1. Ventilarea organizată a locuinţelor trebuie să fie generală şi permanentă cel

puţin în timpul perioadei în care temperatura exterioră nu permite deschiderea frecventă a
ferestrelor.
8.1.2. Circulaţia aerului trebuie să se realizeze prin introducerea aerului în încăperile
principale (cameră de zi, dormitoare, birou) şi extragerea (evacuarea) în încăperile de serviciu
(bucătărie, băi, grupuri sanitare).
8.1.3. Sistemul de ventilare trebuie să cuprindă minim: prize de aer (orificii de

introducere) în toate încăperile principale, realizate prin orificii în faţade, guri de extragere a
aerului din încăperile de serviciu, cel puţin în bucătării, săli de baie sau de duş şi în grupuri
sanitare şi conducte verticale cu tiraj natural sau cu dispozitive mecanice.
8.1.4. In instalaţiile colective de ventilare, dacă o încăpere de serviciu este prevazută

cu o gură de evacuare mecanică a aerului, toate celelalte încăperi de serviciu trebuie să fie
prevăzute de asemenea cu câte o gură de evacuare. In instalaţii mai complexe se pot prevedea
şi alte aparate şi dispozitive.
8.1.5. Aerul trebuie să poată circula liber, din încăperile principale către încăperile
de serviciu (prin spaţiile de sub uşi sau prin grile).

NORMATIV I5/2010 – LOCUINTE
8.1.9. Fiecare încăpere principală trebuie să aibă minim un dispozitiv de introducere a aerului,
care să respecte debitele prevazute
8.1.10. Dispozitivele individuale de reglaj pot permite reducerea debitelor cu condiţa ca
debitul total extras şi debitul redus din bucătărie să fie cel puţin egale cu valorile minime
8.1.11. Pentru casele individuale izolate, unite sau înşiruite, construcţia si echipamentele
trebuie să satisfacă dispoziţiile următoare minime:
a) bucătăria are o gură de extracţie realizată cu o conductă verticală cu tiraj natural sau
printr-un dispozitiv mecanic ;
b) încăperile de serviciu sunt prevăzute cu :
- fie o gură de extracţie realizată cu un conductă verticală cu extracţie
mecanică sau prin tiraj natural
- fie o deschidere exterioară obturabilă ;
c) fiecare încăpere principală posedă o priză de aer realizată printr-un orificiu în faţadă, o
conductă cu tiraj natural sau un dispozitiv mecanic, dimensionate astfel încât, împreună cu
debitul prin permeabilitatea faţadei să asigure un debit total corespunzător numărului de
încăperi, echivalent celui din tabel.
8.1.12. In cazul instalării echipamentelor cu combustie în locuinţă, sistemul de ventilare
trebuie să poată asigura debitele de aer necesare pentru buna lor funcţionare (aerul de
ardere necesar) .

SISTEME DE VENTILARE UTILIZATE PENTRU CLADIRILE DE LOCUIT
Sisteme de ventilare mecanică recomandate pentru clădiri

(locuinţe) individuale sau vile
1. Sisteme de ventilare mecanică simplu flux (cu un circuit) :

• ventilare mecanică higroreglabilă
• ventilare mecanică autoreglabilă
2. Sisteme de ventilare mecanică dublu flux (cu două circuite):

• ventilare mecanică cu recuperare de tip static
• ventilare mecanică cu recuperare de tip termodinamic.
3. NOU! VENTILARE NATURALA

Sisteme de ventilare pentru cladiri de locuit colective (blocuri)
1. Sisteme de ventilare naturală :

• ventilare naturală simplă
• ventilare naturală cu aspiraţie asistată prin inducţie sau cu
ventilator de aspiraţie (ventilare hibrida)
2. Sisteme de ventilare mecanică cu un circuit (simplu flux) :

• ventilare mecanică higroreglabilă
• ventilare mecanică autoreglabilă
• ventilare mecanică de tip Spiral Gaz 3CE (cu reţea separată de
canale pentru evacuarea gazelor de ardere de la centralele
murale de apartament).
3. Sisteme de ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux).

CIRCULATIA CORECTA AERULUI INTR-O
LOCUINTA –– intrare aer in camere curate, evacuare
in camere poluate

Ventilare mecanica cu un circuit de evacuare, higro sau auto reglabila

SISTEM CU UN CIRCUIT MECANIC DE EVACUARE

•Activarea tirajului natural prin
inducţie Extractor stato – mecanic
• de aer (ventilare hibrida)

PRINCIPLES HYBRID VENTILATION
Edited by Per Heiselberg
IEA Energy Conservation in Buildings and Community Systems Programme
Annex 35: Hybrid Ventilation in New and Retrofitted Office Buildings
Ventilarea hibrida este o combinatie dintre ventilarea naturala si ventilarea mecanica

Pentru o solutie tehnica corecta, trebuie ca sistemul sa fie conceput astfel:
 Pierderile de sarcina in conducte (caderile de presiune) sa fie mici
 Caderile de presiune in filtre, schimbatoare de caldura sa fie mici
 Ventilatoarele sa fie performante (randament mare, nivel de zgomot redus),
cu debit variabil
 Automatizarea sa fie corespunzatoare
 Sa se foloseasca turnuri de vant, turnuri solare sau atrium-uri
pentru evacuarea aerului
 Sa se utilizeze sisteme de conducte ingropate (put canadian), plenumuri, galerii,
pentru preincalzirea aerului

Ventilare hibrida

DUNKERQUE
Le Grand Large
www.ville-dunkerque.fr

GRAND LARGE DUNKERQUE

Sistem de ventilare mecanica
cu 2 cicuite
AER EVACUAT AER PROASPAT
SCHIMBATOR DE CALDURA

Elemente componente ale sistemelor de
ventilare pentru clădiri de locuit
• - grile higroreglabile pentru introducerea aerului exterior,

• - grile autoreglabile pentru introducerea aerului exterior,
• - guri de evacuare higroreglabile,
• - guri de evacuare autoreglabile,
• - ventilatoare de acoperiş,
• - dispozitive de evacuare statice, mecanice sau stato-mecanice,
• - deflectoare,
• - centrale de ventilare cu recuperatoare cu plăci,
• - grupuri de aspiraţie cu recuperare « termodinamică » a căldurii.

De
bit
de
aer
(m3
/h)
Umiditate relativă
(%)
Gură de introducere higroreglabilă: model E.H. produs de AERECO

: Gură de aspiraţie
higroreglabilă: model
G.H. produs de
AERECO
: Aspectul şi poziţia de montaj

pe peretele bucătăriei a unei
guri de aspiraţie
higroreglabile de tip BAP,
produsă de ALDES
8.5.5. La ventilarea mecanică dublu flux, introducerea şi extracţia aerului se realizează
de regulă astfel încât să se poată recupera căldura din aerul evacuat. In acest caz:
- aerul introdus va fi filtrat şi tratat; procesul minim va consta în încălzirea acestuia în
situaţia de iarnă, la o temperatură de refulare egală cu temperatura interioară de calcul.
- recuperarea căldurii se realizează folosind recuperatoare cu plăci, cu tuburi termice
sau rotative.
- acolo unde nu pot fi amplasate agregate cu recuperatoare de căldură, instalaţia de
ventilare mecanică poate fi realizată fără conducte de extracţie. Extracţia aerului în acest caz se
va realiza prin suprapresiune către coridoare, de unde va fi evacuat către exterior cu ajutorul
ventilatoarelor.
8.5.6. Se recomandă ca instalaţia de ventilare mecanică să fie realizată astfel încât ea

ca să poată fi folosită şi pentru evacuare fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu.
8.5.7. Conductele de aer folosite în spaţiile comune se execută din materiale

incombustibile şi vor respecta condiţiile impuse în §6.2. Pentru distribuţia aerului în interiorul
sălilor ocupate de elevi se poate utiliza sistemul de ventilare prin amestec sau prin deplasare, cu
guri de aer specifice fiecărui sistem de ventilare ales. Pot fi utilizate de asemenea conductele de
aer textile cu distribuţie uniformă a aerului.
6. Prevederi privind alegerea echipamentelor de tratare a aerului

- clădiri de învăţământ
43
8.5.8. Gurile de aer se dimensionează astfel încât viteza aerului în zona ocupată să nu
depăşească limitele indicate în tabelul 4.5.
8.5.9. La ventilarea mecanică simplu flux, se recomandă ca:

- introducerea aerului proaspăt să se facă natural prin guri higroreglabile amplasate în
tâmplăria ferestrelor din sălile ocupate de elevi şi/sau în pereţii acestora;
- extragerea aerului să se face prin suprapresiune către coridoare, de unde aerul să fie
evacuat către exterior cu ajutorul ventilatoarelor.
8.5.10. Ventilarea prin deschiderea ferestrelor se va folosi doar la clădirile existente,

dacă acestea nu pot fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică.
8.5.11. In situaţiile de la § 8.5.9 şi 8.5.10, puterea termică a instalaţiei de încălzire

trebuie să asigure şi încălzirea debitului de aer introdus în fiecare încăpere în parte.
8.5.12. Pentru ventilarea prin deschiderea ferestrelor se vor redacta măsuri care să
contribuie la formarea utilizatorilor, pentru asigurarea unei eficienţe satisfăcătoare, ca de exemplu
ventilarea în pauzele dintre ore, dintre ciclurile de învăţământ etc.
6. Prevederi privind alegerea echipamentelor de tratare a aerului

- clădiri de învăţământ
44
criteriu - dimensiunea spaţiului ventilat
1.VENTILARE LOCALA 2.VENTILARE GENERALA 3.VENTILARE COMBINATA
4.VENTILARE PRIN 5.VENTILARE

aer viciat DEPLASARE PERSONALIZATA aer viciat
extras
extras
V V
aer viciat
extras
aer
proaspặt
aer
aer
proaspặt aer viciat
proaspặt
extras

VENTILARE PRIN DEPLASARE
VENTILARE PERSONALIZATA
Sistem de ventilare personalizată

studii privind pozitia dispozitivelor de
introducere a aerului
Sistem de ventilare personalizată

cuplat cu tetiera de la scaun

criteriu - tratarea aerului
CU TRATARE
FARA TRATARE • simpla
numai ventilare • complexa : → climatizare, conditionare
GEv
V
CENTRALA GI
TRATARE AER apă/abur INCAPERE
PAP F BI BR VENTILATA SI GEx
CLIMATIZATA
V
GI
GEx
apa
calda
de la si
spre
grup INSTALAŢIE DE VENTILARE/CLIMATIZARE CU
frigorific TRATARE COMPLEXA A AERULUI : PAP-priza aer
cazan
proaspat, F-filtru BI, BR – baterie de incalzire, racire GI,
Gex, Gev- guri de introducere, de extragere, de
evacuare
AER - APA NUMAI AER
sisteme cu presiune
joasă sau înaltă
cu sau fără aer
primar (proaspăt) sisteme cu debit de aer
constant sau variabil
cu 2, 3 sau 4
cu 1 conductă de aer de cu 2 conducte de
conducte de apă
introducere (cald sau rece) introducere : cald+rece
caldă sau/şi rece
- fără tratare zonală

cu reglare pe - cu baterii de încalzire zonale - cu 1 ventilator de
partea de apă - cu baterii de încalzire şi răcire refulare
sau de aer zonale - cu 2 ventilatoare de
- cu ventilatoare zonale refulare
cu ejectoare
cu ventilo - (inclusiv grinzi de
convectoare răcire)
CLASIFICAREA SISTEMELOR DE CLIMATIZARE
49
GEE
aer evacuat
aer recirculat
GI
CENTRALA
TRATARE AER
apă/abur
PAP
INCAPERE
CLIMATIZATA
PLANUL ZONEI UTILE
aer proaspat GA (G Ex)

D vent aer amestecat
D clim
apa
calda
CENTRALA
de la si Instalaţie de climatizare numai aer
FRIGORIFICA
spre PAP – priză de aer proaspăt
cazan GEE – gură de evacuare în exterior 7
GR – gură de refulare
GA – gură de aspiraţie (extractie)

GE
E
2 8
V
5,6
C
CENTRALA INCAPERE 9
TRATARE apă/abur
PAP CLIMATIZAT
AER A
8 G
A
3 1 V
G C
INCAPERE
CLIMATIZAT
apa A G
calda A
de la si grup
9
spre frigorific
cazan Fig.3 – Model experimental pentru instalaţia de
climatizare cu ventiloconvectoare
VC - ventiloconvector

criteriu - presiunea interioară din încapere
IN SUPRAPRESIUNE IN DEPRESIUNE ECHILIBRATA (BALANCED)

VENTILAREA (CLIMATIZAREA) PRIN DEPLASARE
VENTILARE PRIN DEPLASARE: MISCAREA VERTICALA
A AERULUI PRODUSA DE CONVECTIA TERMICA

Câmp de viteză a aerului în plan sagital Câmp de temperatură în plan sagital - cap
•Studii teoretice și experimentale referitoare la influența turbulenței aerului din încăperile climatizate asupra confortului termic
Teza de doctorat Cristiana Popescu (Croitoru) UTCB 2011

VENTILARE PRIN DEPLASARE

Referinte pentru grile de ventilatie prin deplasare
(LINDAB)

VENTILARE PRIN DEPLASARE – DISPOZITIVE INTRODUCERE AER

VENTILAREA PERSONALIZATA
VENTILARE PRIN DEPLASARE – STUDII PE MANECHINE TERMICE

VENTILARE PERSONALIZATA
Sistem de ventilare personalizată - terminale de introducere aer cu

intensitate turbulenta mică și mare

Vizualizarea cu fum a traiectoriei jetului de aer prin dispozitivul de introducere
a) până să ajungă la ocupant b) vizualizarea panașului termic deasupra
ocupantului
Teza doctorat 2013 :STUDIUL VENTILĂRII PERSONALIZATE ȘI STUDIUL
MISCĂRII AERULUI ÎN SISTEMELE DE VENTILARE PERSONALIZATĂ
dr. ing. CRUCEANU S.R IUNIA-ANTONIA

Normativ P118/1; aprilie 2014
CAPITOLUL 8 - EVACUAREA FUMULUI ŞI GAZELOR FIERBINŢI ÎN CAZ DE INCENDIU
Art. 629 Sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi se prevăd la:

a) degajamente protejate;
b) demisoluri cu suprafaţa mai mare de 300 m2 fără lumină şi ventilaţie naturală;
c) tuneluri de evacuare;
d) galerii şi canale închise, prin care se transportă materialele combustibile sau conţin
materiale ori elemente combustibile
e) camere de pubele;
f) încăperi de depozitare cu sarcina termică mai mare de 420 MJ/mp şi aria mai mare sau
egală de 36 m2 din construcţiile civile;
g) încăperi tampon acolo unde reglementarea dispune;
h) case de scări închise, fără lumină şi ventilaţie naturală;
i) circulaţiile comune orizontale cu lungimi mai mari de 30 m, fără lumină şi ventilare
naturală;
Desfumare
a) circulaţii comune orizontale, fără lumină şi ventilaţie naturală, indiferent de lungime, case
de scară şi încăperi tampon din clădirile înalte şi foarte înalte ;
b) circulaţii comune orizontale, fără lumină şi ventilaţie naturală, indiferent de lungime,
destinate evacuării utilizatorilor sălilor aglomerate;
c) săli aglomerate;
d) spaţii comerciale subterane închise cu aria mai mare de 300 m2 inclusiv căile de evacuare
închise aferente acestora;
e) clădiri sau încăperi subterane închise cu aria mai mare de 300 m2 inclusiv căile de
evacuare închise aferente acestora.
f) spaţii comerciale Com 1 şi Com 2;
g) scene cu suprafaţă mai mare de 150 m2 şi buzunare cu înălţimea mai mare de 10 m;
h) spaţii de producţie şi/sau depozitare cu risc mijlociu, mare sau foarte mare de incendiu şi
aria mai mare sau egală de 36 m2;
i) parcaje închise pentru autoturisme;
j) atriumuri acoperite.
Desfumare
Art. 631. (1) Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu se poate realiza prin
tiraj natural - organizat sau mecanic.
(2) Sistemele de evacuare a fumului ale nivelurile supraterane ale clădirii trebuie să fie
independente de cele ale nivelurilor subterane.
Art. 632. Instalaţia de ventilare a clădirii poate fi utilizată şi pentru evacuarea fumului şi
gazelor fierbinţi în caz de incendiu, numai dacă îndeplineşte condiţiile specifice ambelor
funcţiuni.
Art. 633. (1) Proiectarea sistemelor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi şi/sau
limitarea propagării fumului, după caz, se face în conformitate cu prevederile normativului
şi/sau pe baza standardelor SR CEN/TR 12101-5: Sisteme de control al fumului şi gazelor
fierbinţi. Partea 5: Ghid de recomandări funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de
ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, SR EN 12101-6 şi amendamentului
SR EN 12101-6/AC - Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi Partea 6:
Specificaţii pentru sisteme cu presiune diferenţială – Kituri.
(2) Proiectarea sistemelor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi şi/sau limitarea
propagării fumului, după caz, din clădirile înalte şi foarte înalte se realizează în conformitate
cu prevederile standardelor SR CEN/TR 12101-5: Sisteme de control al fumului şi gazelor
fierbinţi. Partea 5: Ghid de recomandări funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de
ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, SR EN 12101-6 şi amendamentului
SR EN 12101-6/AC: - Sisteme pentru controlul fumului şi gazelor fierbinţi Partea 6:
Specificaţii pentru sisteme cu presiune diferenţială – Kituri, adoptându-se sistemul de
presurizare clasa B prevăzut în SR EN 12101-6.
Art. 631. (1) Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu se poate realiza prin
tiraj natural - organizat sau mecanic.
(2) Sistemele de evacuare a fumului ale nivelurile supraterane ale clădirii trebuie să fie
independente de cele ale nivelurilor subterane.
Art. 632. Instalaţia de ventilare a clădirii poate fi utilizată şi pentru evacuarea fumului şi
gazelor fierbinţi în caz de incendiu, numai dacă îndeplineşte condiţiile specifice ambelor
funcţiuni.
Art. 636. (1) Desfumarea se realizează prin guri de evacuare a fumului şi guri de admisie
a aerului proaspăt, care au oricare din dimensiunile libere de minim 0,20 m.
(2) Gurile de evacuare a fumului, se amplasează în treimea superioară a pereţilor
spaţiilor sau în acoperiş, având partea de jos la minimum 1,80 m faţă de pardoseală şi pot
comunica cu exteriorul direct sau prin canale de evacuare a fumului.
(3) Gurile de admisie a aerului se dispun la partea inferioară a spaţiilor, având partea
lor superioară la maxim 1 m faţă de pardoseală şi pot comunica cu exteriorul direct sau
prin canale de admisie a aerului.
Desfumare
din I5: Condiţii speciale pentru conductele de ventilare ce sunt utilizate si pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi in caz de incendiu
6.2.38. In cazul în care conductele de ventilare sunt folosite si pentru evacuarea fumului
şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu, acestea trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- conductele de introducere a aerului şi de evacuare a fumului în caz de incendiu,
trebuie să fie realizate din materiale clasa de reacţie la foc minim A2-s2, d0 şi etanşe la
foc E 15-o-i, ve sau ho. La trecerea acestor conducte (tubulaturi) prin alte ompartimente
ale clădirii sau prin alte destinaţii, acestea trebuie să fie rezistente la foc EI 60 ve sau
ho.
- secţiunea lor va fi egală cu cea a gurilor la care sunt racordate ;
- raportul dintre laturile secţiunii conductelor nu va fi mai mare de 2.
6.2.39. Intrarea în funcţiune a sistemului de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi în caz
de incendiu dintr-un compartiment de incendiu al clădirii, va întrerupe automat ventilarea
mecanică normală a clădirii. Fac excepţie situaţiile în care cele dacă instalaţii au
elementele componente comune, în acest sens realizându-se întreruperea
ventilatoarelor utilizate doar pentru ventilare – climatizare.
6.2.40. Trecerea conductelor de introducere a aerului şi de evacuare a fumului şi
gazelor fierbinţi prin alte spaţii sau compartimente ale clădirii este admisă în condiţiile
asigurării rezistenţei la foc a conductelor, minim EI 60.
Clapete antifoc şi de desfumare
6.2.74. Clapetele antifoc se prevăd pentru a împiedica propagarea focului prin conducte de aer
şi se montează în condiţiile prevăzute în Normativul de securitate la incendiu a construcţiilor şi
ale prezentului normativ.
6.2.75. Clapetele antifoc pot fi acţionate acţionate de elemente fuzibile, electromagneţi sau
motoare electrice.
6.2.76. Pentru clădirile care au instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor integrate
trebuie utilizate clapetele antifoc acţionate de electromagneţi sau motoare electrice. Poziţia
clapetei antifoc va fi indicată pe corpul acesteia. Acţionarea acestora se va face automat de la
încăperile destinate echipamentelor de control şi semnalizare (centrală de semnalizare) sau
manual, în conformitate cu scenariul de securitate la incendiu.
6.2.77. La clădirile cu instalaţii de stingere şi semnalizare supravegheate de la un dispecerat,
clapetele antifoc trebuie să dispună de posibilitatea de transmitere a poziţiei lor la centrala de
semnalizare şi stingere a incendiilor.
6.2.78. Clapetele antifoc acţionate cu element fuzibil se montează în tubulatură astfel încât
elementul fuzibil să fie spălat de curentul de aer în condiţiile şi cu viteza peste valoarea
minimă stabilită la omologarea clapetelor. În acest scop, lungimile de conductă rectilinie în
amonte şi în aval de clapetă, precum şi forma pieselor de racord dintre corpul clapetei şi
tubulatură se stabilesc astfel încât perturbaţiile în curgerea aerului să nu influenţeze modul de
spălare cu aer a elementului fuzibil.
72
6.2.79. Datele tehnice privind elementele fuzibile sau materialul pentru elementele fuzibile,
folosite la clapetele antifoc trebuie să fie incluse în documentele emise de producător privind
temperatura de topire.
6.2.79. Datele tehnice privind elementele fuzibile sau materialul pentru elementele fuzibile,
folosite la clapetele antifoc trebuie să fie incluse în documentele emise de producător privind
temperatura de topire.
6.2.80. Temperatura de topire a fuzibilului clapetei antifoc trebuie să fie mai mare cu 20 –
300C faţă de temperatura de regim din interiorul conductei de aer respective.
6.2.81. Clapetele antifoc montate în instalaţii care vehiculează aer încărcat cu particule vor fi
prevăzute cu mijloace pentru curăţarea periodică a elementului fuzibil sau a dispozitivului de
acţionare de impurităţile depuse.
6.2.82. Clapetele antifoc se vor monta pe cât posibil, după peretele rezistent la foc, în sensul
de curgere al aerului, astfel ca electromagneţii sau motoarele electrice de acţionare a
acestora să fie pe partea protejată de foc a clapetei.
6.2.83. Pentru realizarea instalaţiilor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi se vor utiliza
clapete de desfumare, voleţi de desfumare şi clapete, în conformitate cu Normativul de
securitate la incendiu a construcţiilor şi ale prezentului normativ.
6.2.84. În cadrul unei clădiri, acestea vor avea acelaşi tip de acţionare ca şi clapetele antifoc,
pentru a putea fi integrate în sistemul de semnalizare a incendiilor.
73
6.2.85. Dispozitivele de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi se montează în poziţia normal închi
cazul voleţilor şi în poziţia normal deschis, în cazul clapetelor. Amplasarea acestora se face
considerand una din situaţiile: met1,2,3, în conformitate cu scenariul de securitate la incendiu.
Acţionarea se face în acelaşi mod ca şi al clapetele antifoc.
Dacă clădirea este alcătuită din mai multe compartimente de incendiu iar alarmarea se realizează
diferenţiat pentru asigurarea cu prioritate a utilizatorilor din compartimentul în care a fost detecta
incendiul, detectoarele de fum acţionează clapetele antifoc sau de fum de pe conductele de
introducere sau de extracţie, necesare pentru realizarea separării compartimentului de celelalte
spaţii ale clădirii. Detectoarele de fum trebuie amplasate în interiorul conductelor. Amplasarea
acestora trebuie făcută astfel încât să asigure că fumul nu va trece prin elementele rezistente la fo
prin sistemul de ventilare/climatizare.
6.2.86. Montajul clapetelor antifoc şi de desfumare se face astfel încât mişcarea acestora să nu fie
împiedicată de conducta de ventilare la care se racordează.
6.2.87. După montarea clapetei antifoc şi de desfumare, înainte de darea în exploatare a instalaţie
se va controla modul de lucru al organelor de închidere automată, prin simularea condiţiilor care
provoacă închiderea. Este recomandabil ca aceste simulări să poată fi efectuate periodic prin
centrala de semnalizare a incendiilor.
74
8.6. Piscine
8.6.1. Parametrii aerului interior pentru piscinele interioare sunt :

a) pentru piscine obişnuite:
- temperatura apei din bazinul piscinei t apă = 26°C;
- temperatura aerului interior ti = 28°C;
- umiditatea relativă i = 60%;
b) pentru situaţia în care beneficiarul doreşte o temperatură mai ridicată:
- temperatura aerului interior va fi: ti = 32 °C;
- umiditatea relativă maximă i = 45%
c) în cazul piscinelor medicale :
- temperatura interioară ti = 28°C;
- umiditatea relativă maximă i = 50%.
8.6.2. Piscinele acoperite se dotează cu instalaţii de climatizare şi/sau de dezumidificare,

capabile să menţină parametrii interiori în limitele dorite. Se evită pe cât posibil dezumidificarea
piscinelor folosind instalaţii de aer cald cu aer proaspat.
8.6.3. Sistemele de dezumidificare ale piscinelor mici vor fi independente, mobile sau fixe şi vor
avea instalaţii frigorifice încorporate.
7. Soluţii de ventilare/climatizare pentru diferite categorii de

clădiri : - piscine 75
8.6.4. Pentru piscinele mari, agregatele de tratare vor utiliza maşini frigorifice încorporate care vor
fi folosite simultan pentru dezumidificare şi reîncălzirea aerului tratat.
Agregatelor vor folosi aer proaspăt şi vor avea recuperatoare de căldură pentru utilizarea eficientă
a anergiei.
Pentru încălzirea apei din piscină se vor folosi recuperatoarele de căldură din cadrul agregatelor de
tratare, instalaţii independente sau panouri solare.
8.6.5. Debitul de aer pentru dezumidificare se calculează pentru condiţii medii de iarnă.
8.6.6. Distribuţia aerului la piscine se realizează de regulă de tip jos-sus.

Introducerea aerului se face prin partea de jos a încăperii şi dacă este posibil pe sub ferestre pentru
a combate curenţii reci din dreptul ferestrelor.
Extracţia aerului se face la partea superioară a încăperii şi atunci când e posibil se va face şi o
extracţie din apropierea bazinului pentru a elimina mirosurile neplăcute.
Fac excepţie dezumidificatoarele fixe sau mobile, de dimensiuni mici, la care aerul este aspirat pe
jos şi refulat pe sus.
8.6.7. Conductele de aer se execută din materiale rezistente la umiditate (tablă zincată, tablă
acoperită, tablă inox, PVC, poliuretan placat cu aluminiu, etc). Conductele de extracţie trebuie
izolate termic pentru a se evita condensarea vaporilor de apă în conductă.
Conductele de introducere se amplaseză în apropierea bazinului astfel încât gurile de refulare fie
în zona de lucru, cât mai aproape de suprafaţa apei din bazin.

clădiri : - piscine 76
8.3 Hoteluri
8.3.1. Alegerea sistemul de ventilare/climatizare pentru clădiririle hoteliere se face în
funcţie de categoria hotelului şi de nivelul de confort ce trebuie asigurat.
8.3.2. Pentru hotelurile de 1 şi 2 stele se asigură ventilarea spaţiilor de cazare şi anexe

cu unul din următoarele sisteme:
- ventilare mecanică cu un singur circuit (simplu flux), cu guri de aer higroreglabile sau debit
constant şi evacuare mecanică, fără tratarea aerului introdus;
- ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux), cu încălzirea aerului introdus. În cazul ventilării
dublu flux este indicată utilizarea sistemelor cu recuperare a căldurii; în acest caz sistemul
de recuperare nu trebuie să permită transferul de poluanţi din aerul extras în aerul proaspăt.
8.3.3. Organizarea ventilării controlate a spaţiilor de cazare se face după principiul

general: introducere de aer proaspăt în camera de hotel şi extracţia aerului viciat prin sala de baie
şi evacuarea sa în exterior. Ventilarea spaţiilor de primire (recepţie) se face în suprapresiune
în raport cu încăperile alăturate.
8.3.4. Pentru hotelurile de 3 sau mai multe stele se asigură climatizarea spaţiilor de
cazare precum şi a spaţiilor de primire (recepţie) şi a circulaţiilor, a spaţiilor pentru comerţ şi servicii
precum şi a spaţiilor pentru sport şi divertisment.
Pot fi exceptate hotelurile de 3 stele care sunt amplasate în zone montane şi au sistem de încălzire
pentru iarna. În acest caz, ventilarea se va realiza cu unul din sistemele prezentate la § 8.3.2.

clădiri : - hoteluri 77
8.3.5. Climatizarea spaţiilor din hotel se realizează cu unul din următoarele sisteme de
climatizare:
- climatizare „numai aer” cu debit de aer variabil;
- climatizare „aer - agent frigorific” de tip Multi-Split sau VRV;
- climatizare „aer-apă”, cu ventiloconvectoare sau pompe de căldură pe bucla de apă.
Sistemele de climatizare folosite vor respecta condiţiile de realizare impuse în § 4.2.
8.3.6. Unităţile interioare în cazul sistemului „aer - agent frigorific” şi unităţile terminale din
cazul sistemului „aer – apă” pot fi aparente sau montate în tavanul fals. În acest caz se
recomandă ca racordarea acestora la gurile de introducere şi aspiraţie să se facă cu
plenumuri şi conducte de aer.
8.3.7. Amplasarea unităţilor de tavan se va face pe cât posibil în afara spaţiilor climatizate
iar în cazul camerelor de cazare în holurile acestora. Se vor prevedea spaţii de acces pentru
înspecţie şi întreţinere.
8.3.8. În cazul sistemelor „aer - agent frigorific” şi „aer-apă” se prevede o instalaţie de

ventilare. Introducerea aerului de ventilare se va face funcţie de sistemul de climatizare
adoptat.

-La sistemele de climatizare „aer - agent frigorific” cu unităţi interioare tip Multi-Split
sau VRV necanalizabile şi la sistemul „aer – apă” cu unităţi terminale aparente,
introducerea aerului de ventilare se face în încăperile climatizare.
- La sistemele de climatizare „aer - agent frigorific” cu unităţi VRV canalizabile sau la

sistemul „aer-apă” cu aparate terminale canalizabile, introducerea aerului de
ventilare se face în apropierea plenumului de aspiraţia al acestora sau direct în
plenum.
8.3.9. Pentru toate categoriile de hoteluri şi pentru toate spaţiile, debitul de aer de
ventilare ce trebuie introdus se determină conform § 5.4.3.
8.3.10. Extragerea aerului de ventilare se face prin camerele de baie, spaţii anexe,
precum vestiare sau grupuri sanitare comune şi se va realiza cu instalaţii cu ventilator
unic sau cu ventilatoare locale cu clapetă antiretur.

8.7. Restaurante
8.7.1. Pentru ventilarea/climatizarea restaurantelor se vor folosi instalaţii independente pentru

sala de mese şi bucătărie.
8.7.2. Climatizarea sălilor de mese se va realiza cu:
- sisteme de climatizare „numai aer” cu debit de aer constant sau variabil;
- sisteme de climatizare „aer-apă”;
- sisteme de climatizare cu „aer- agent frigorific”.
8.7.3. Sala de mese se ventilează/climatizează în regim de suprapresiune faţă de bucătărie şi
spaţiile sanitare dar în depresiune faţă de holul de intrare. Regimul de suprapresiune va fi corelat
cu cel al încăperilor anexe învecinate astfel încât pe ansamblul restaurantului, debitele de aer să
fie echilibrate.
Dacă sala de mese este compartimentată cu spaţii pentru fumători şi nefumători, spaţiul
pentru nefumători trebuie să fie în suprapresiune faţă de cel pentru fumători.
8.7.4. În cazul utilizării sistemului de climatizare „numai aer” se recomandă sistemul de distribuţie
prin deplasare sau prin amestec de tip „jos-sus”. Dacă aceste sisteme de distribuţie nu se pot
utiliza, se va utiliza sistemul de distribuţie prin amestec de tip „sus-jos-sus” sau „sus-sus”.
8.7.5. La toate sistemele, dispozitivele de introducere şi de extragere a aerului vor fi astfel alese
şi amplasate încât să nu existe scurt circuitarea aerului introdus.
8.7.6. Dacă debitul de aer necesar preluării căldurii şi umidităţii este mai mare decât debitul de
aer proaspăt, debitul de aer suplimentar nu va fi recirculat.

clădiri : - restaurante 80
8.7.7. În cazul utilizării sistemelor de climatizare „aer-apă” sau cu „agent frigorific”,
pentru introducerea aerului proaspăt (de ventilare) necesar, se prevede un sistem
de tip „numai aer” care va respecta cerinţele impuse la § 8.2.11. ... 8.2.14.
8.7.8. Agregatele de tratare a aerului pentru climatizare vor avea ventilatoare cu

două turaţii pentru situaţiile de încărcare termică redusă.
8.7.9. Ventilarea grupurilor sanitare se va face prin extracţie (aspiraţie).
8.7.10. Ventilatoarele de extracţie vor fi amplasate pe acoperiş sau în camere

tehnice de la ultimul nivel. Ele vor respecta condiţiile de nivel de zgomot impus
pentru clădirea climatizată şi pentru clădirile învecinate.
8.7.11. Se recomandă ca instalaţiile folosite pentru ventilarea sau climatizare să fie

astfel proiectate încât să poată fi folosite şi pentru evacuarea fumului şi gazelor
fierbinţi în caz de incendiu.

8.7.15. (1) Ventilarea bucătăriile mari se va realiza cu ajutorul hotelor amplasate
deasupra utilajelor de preparare a hranei. Se recomandă utilizarea hotelor cu inducţie
pentru a reduce consumul de energie.
(2) Hotele şi alte dispozitive de captare trebuie să fie realizate din materiale din clasa
A1 de reacţie la foc şi trebuie să asigure rezistenţa la foc cel puţin EI 60 h0 i↔o sau EI
60 ve i↔o, funcţie de modul de montare, vertical sau orizontal.
(3) Ventilatoarele de evacuare trebuie să fie rezistente la foc F300 60.
(4) Racordurile dintre ventilatoarele de evacuare şi conducte trebuie să fie din clasa
de reacţie la foc A2-s1,d0.
8.7.16. În cazul în care nu pot fi folosite acest tip de hote, se va folosi pentru
compensare, aer încălzit în situaţiile când temperatura este aerului exterior este mai
mică decât a aerului interior. La bucătăriile mari se recomandă utilizarea instalaţiile de
introducere cu răcire pe timpul verii.
8.7.17. Aerul evacuat de la bucătării trebuie întotdeauna trecut printr-o primă treaptă
cu filtru special pentru grăsimi, care să poată fi înlocuit şi curăţat cu uşurinţă. Extracţia
aerului va ţine cont de prescripţiile impuse la § 6.2.30....6.2.32.
8.7.18. Conductele de aer vor respecta condiţiile de etanşeitate impuse la § 6.2.86….
8.7.19. Se recomandă recuperarea căldurii din aerul evacuat cu recuperatoare cu
tuburi termice sau cu fluid intermediar. Nu este admisă folosirea recuperatoarelor
rotative din cauza riscului de transfer de poluanţi.

8.4.5. Sistemele de climatizare folosite vor respecta condiţiile impuse în
capitolul 5.
8.4.6. Sistemele de climatizare numai aer pot fi folosite şi pentru evacuarea

fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu, dacă se respectă condiţiile impuse
pentru instalaţiile de desfumare.
8.4.7. Se vor lua măsuri ca sistemele de climatizare folosite să nu

interacţioneze sau să perturbe funcţionarea instalaţiilor de evacuare a fumului şi a
gazelor fierbinţi ale centrului comercial.
8.4.8. Toate spaţiile comerciale vor avea aport de aer proaspăt, pentru
ventilare. Acesta poate fi tratat cu o instalaţie centralizată sau local. Debitul minim de
aer proaspăt va fi stabilit pe baza unui indice de suprafaţă sau pe baza unui număr de
vizitatori estimat, cu ajutorul debitului specific.
8.4.9. In scopul economiei de energie, se recomandă ca debitul de aer

proaspăt să fie variabil, aservit concentraţiei de CO2 din aerul evacuat.

clădiri : - centre comerciale 83
8.4. Centre comerciale
8.4.1. Centrele comerciale vor fi climatizate în toate spaţiile de vânzare şi
de acces al publicului. Anexele acestora vor fi ventilate natural sau mecanic conform
specificului propriu.
8.4.2. Climatizarea acestor spaţii se poate face cu un singur tip de sistem

de climatizare sau prin combinarea mai multor tipuri de sisteme.
8.4.3. Este recomandată climatizarea spaţiilor de vânzare cu sisteme de

climatizare monozonă de tipul „numai aer”. Tratarea aerului vehiculat se poate
realiza cu agregate de tip ROOF TOP sau cu ajutorul unor agregate amplasate în
încăperi speciale sau chiar în spaţiul deservit.
Acelaşi sistem de climatizare folosit în spaţiile mari se va folosi şi în spaţiile de
acces ale publicului.
8.4.4. Climatizare spaţiilor comerciale mici se va realiza cu sisteme

descentralizate de tip VRV, multisplit, pompe de căldură pe bucla de apă. Pentru
aerul proaspăt necesar se prevede o instalaţie de ventilare. Introducerea aerului de
ventilare se face funcţie de sistemul de climatizare adoptat.

clădiri : - centre comerciale 84
9.2 Recuperarea şi stocarea căldurii şi utilizarea surselor regenerabile
9.2.1. In scopul realizării unor instalaţii de ventilare/climatizare cu consum
redus de energie trebuie utilizată recuperarea de căldură din sistem. Recuperarea
căldurii din aerul extras din încăperi se realizează prin recirculare, prin transfer, prin
schimbatoare recuperative sau regenerative, sau prin procese termodinamice (pompe
de căldură, schimbătoare cu tuburi termice etc.).
9.2.2. Se recomandă de asemenea să se analizeze şi să se aplice orice soluţie
economică de recuperare a căldurii din surse de căldură din afara sistemului de
ventilare/climatizare (soare, sol, aer exterior, căldură reziduală din procesele industriale
etc).
9.2.3. Recircularea aerului este permisă în funcţie de calitatea aerului extras.
Astfel :
•Aerul extras din categoria ETA 1 poate fi recirculat sau transferat,
•Aerul extras de categoria ETA 2 nu poate fi recirculat dar poate fi transferat în toalete,
garaje şi alte spaţii similare,
•Aerul extras de categoriile ETA 3 şi ETA 4 nu poate fi recirculat sau transferat.
8. Măsuri pentru creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor de

ventilare/climatizare.
85
9.2.4. La recuperarea căldurii din aerul extras trebuie respectate următoarele
prevederi :
Pentru sistemele de recuperare a căldurii aer-aer sunt importante următoarele
aspecte:
• Tipul şi încercările de etanşeitate a instalaţiilor de recuperare a căldurii se fac
conform standardului EN 308.
• Când aerul extras este de categoria ETA 2, este necesară funcţionarea în
suprapresiune a părţii alimentate cu aer proaspăt a recuperatorului de căldură.
• Atunci când se aplică recuperarea căldurii de tip aer-aer pentru aer extras din
categoria ETA 3, este necesară funcţionarea în suprapresiune a întregului
traseu de alimentare cu aer proaspăt în raport cu aerul extras. Aceasta trebuie
asigurată în toate condiţiile de funcţionare ale instalaţiei.
• Când aerul din care se recuperează căldura provine din aer extras de diferite
categorii, aerul acesta nu trebuie să conţină mai mult de 5% aer din categoria
ETA3, dacă unitatea de recuperare a căldurii este de un tip ce permite transferul
mirosurilor, umidităţii sau a altor impurităţi, (de exemplu recuperator rotativ). O
atenţie sporită trebuie acordată etanşeităţii interne a schimbătorului de
căldură din recuperator.

86
• Pentru aer extras de categoria ETA4 trebuie să se utilizeze instalaţii de recuperare
care utilizează un fluid intermediar.
9.2.5. La sistemele de climatizare cu puteri frigorifice peste 300 kW, este necesar să
se realizeze un studiul de fezabilitate care să cuprindă soluţii pentru stocarea
frigului/căldurii în sistem, cu scopul reducerii vârfului de sarcină şi diminuarea puterii
instalate a instalaţiei frigorifice. Acest studiu va face parte din documentaţia tehnică a
proiectului.
9.2.6. La sistemele de climatizare cu puteri frigorifice peste 100 kW, este necesar să
se realizeze un studiul de fezabilitate care trebuie să cuprindă soluţii de utilizare a
surselor regenerabile de energie. Se pot lua în considerare în funcţie de
particularităţile proiectului, de spaţiul disponibil şi de opţiunile investitorului, soluţii
care utilizează energia geotermică, energia geotermală, energia solară. Scopul
urmărit este reducerea consumului de energie primară.

87
(4) Spaţiile care au uşi sau elemente de protecţie a golurilor direct în exteriorul clădirii, se
consideră că au asigurată admisia de aer necesară evacuării fumului, dacă sunt echipate cu
acţionări automate şi manuale de deschidere în caz de incendiu care să permită deschiderea
acestora simultană cu cea dispozitivelor de evacuare a fumului, şi dacă sunt asigurate condiţiile
de debit ori suprafaţă necesare evacuării fumului. După acţionare uşile sau elementele de
protecţie a golurilor din pereţii exteriori prin care se asigură admisia aerului trebuie să rămână
blocate în poziţie deschisă.
(5) Deschiderea dispozitivelor de evacuare a fumului se poate face local sau centralizat.
Art. 639. La clădirile etajate, evacuarea fumului în caz de incendiu se asigură separat pentru
fiecare nivel al clădirii. În cazul în care conductele de evacuare a fumului traversează alte niveluri
ale clădirii vor avea pereţi rezistenţi la foc minimum EI 120 (ve - ho) multi.
Art. 640. În construcţiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea fumului în caz de incendiu se

poate asigura şi prin ochiuri mobile ale acestora, care îndeplinesc condiţiile specifice
dispozitivelor de evacuare a fumului.
Desfumare
SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI ŞI GAZELOR FIERBINŢI PRIN
TIRAJ NATURAL-ORGANIZAT
Art. 641. (1) Desfumarea prin tiraj natural se realizează prin evacuarea fumului şi aportul
de aer proaspăt, direct sau prin tubulatură cu exteriorul.
(2) Pentru sistemul de evacuare natural - organizată a fumului aria aerodinamică liberă
a gurilor de admisie a aerului trebuie să fie egală cu aria aerodinamică liberă a
dispozitivelor de evacuare.
(3) Evacuarea naturală a fumului se poate face prin unul din următoarele sisteme :
1. prin ferestre de desfumare în faţadă;
2. prin trape de evacuare a fumului;
3. prin guri de evacuarea fumului;
(4) Introducerea de aer proaspăt se poate face prin unul din următoarele sisteme:
- prin ferestre în faţadă;
- prin uşile spaţiului desfumat, care dau spre exterior;
- prin guri de introducere aer;
(5) Oricare din deschiderile menţionate la alin. (3) şi alin. (4) trebuie să aibă oricare din
dimensiunile libere de minim 0,20 m.
Desfumare
Art.645. (1) Aria aerodinamică liberă a gurilor de evacuare se determină cu relaţia:
A  a  b  cv
in care: a – lungimea liberă a dispozitivului; b – înălţimea/lăţimea liberă a dispozitivului; cv –
coeficientul de curgere.
(2) În lipsa unor încercări standardizate, coeficientul de curgere se alege conform tabelului 45.
Unghiul deschiderii
Tipul deschiderii Coeficient de curgere
(grad)(1)
Deschidere liberă (gol,
- 0.65
gură, etc.)
Grile/jaluzele de protecţie a
gurilor de evacuare a 90° 0.5
fumului
Unghiul de deschidere al
dispozitivelor/ochiurilor  90° 0.65
mobile
0.5
 60°
0.35(2)
Unghiul de deschidere al
0.4
dispozitivelor/ochiurilor  45°
0.3(2)
mobile
0.3
 30°
0.15(2)
(1)
unghiul de deschidere faţă de axa verticală, cu o toleranţă de  5 0 .
(2)
când se deschide spre interior
Desfumare
SISTEME MECANICE DE EVACUARE A FUMULUI ŞI GAZELOR FIERBINŢI
Art. 647. (1) Pentru sistemul de evacuare mecanică a fumului în caz de incendiu debitul de
aer introdus, trebuie să reprezinte 75% din debitul de fum evacuat (cu o toleranţă de plus sau
minus 10%).
(2) Viteza aerului la gurile de introducere nu va depăşi 5 m/s.
Art. 648 Desfumarea mecanică a circulaţiilor comune orizontale închise din clădiri, va
respecta următoarele reguli:
a) gurile de introducere a aerului şi de evacuare a fumului se dispun alternat, la distanţe
orizontale măsurate în axele circulaţiilor respective, de cel mult 15 m în linie dreaptă
şi 10 m în linie frântă;
b) gurile de introducere sau de evacuare trebuie să fie situate la mai mult de 5 m de
orice uşă a încăperilor accesibile utilizatorilor;
c) porţiunile de circulaţie comună orizontală cuprinse între o gură de introducere a
aerului şi o gură de evacuare a fumului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere
de cel puţin 0,5 m3/s pentru fiecare flux de evacuare asigurat.
Desfumare
Art. 649. (1) Ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu trebuie să fie
rezistente la foc clasa F400 120.
(2) La clădirile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor cu apă,
ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de incendiu pot fi clasa F200 120.
(3) Racordul dintre ventilatorul de evacuare a fumului şi tubulatura/conducta de
evacuare a fumului se realizează din produse A1 sau A2-s1,d0.
Art. 650 Ventilatoarele de introducere a aerului şi de evacuare a fumului în caz de incendiu

se alimentează din sursa de bază şi de rezervă.
Art. 651. Evacuarea mecanică a fumului din spaţii construite şi necompartimentate, indicate
în normativ, cu aria liberă mai mare sau egală de 36 mp, va respecta următoarele condiţii:
a) dispunerea ecranelor realizate din materiale clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1,d0,
rezistente la foc E 30 sau DH 30, sub plafon, se face astfel încât acestea să formeze
rezervoare de fum cu suprafaţa de maximum 1600 m2;
b) înălţimea ecranului trebuie să fie de minim 0,50 m;
c) pentru o suprafaţă de cel mult 400 m2 se prevede o gură care să asigure un debit de
extracţie de minim: 15 000 m3/h pentru risc mic de incendiu, 20 000 m3/h pentru risc
mijlociu de incendiu, 25 000 m3/h pentru risc mare de incendiu şi 30 000 m3/h pentru
risc foarte mare de incendiu.
Desfumare

Curs V&E 2 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs V&E 2 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEME DE VENTILARE

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT mai 2017

Alegerea sistemului depinde de:

Sistemele de ventilare se clasifica dupa diferite criterii:

Sistemele de climatizare se clasifica dupa agentul termic utilizat in

criteriu - sursa de energie pentru circulaţia aerului aerului

VENTILATOR pt presiune insuficienta

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT mai 2017

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT mai 2017

3a) SISTEM DE VENTILARE

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

IPOTEZE: ti > te → i < e

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

Creaza suprapresiune sau depresiune in functie de:

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

Influenta formei cladirii

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

8.1.1. Ventilarea organizată a locuinţelor trebuie să fie generală şi permanentă cel

8.1.3. Sistemul de ventilare trebuie să cuprindă minim: prize de aer (orificii de

8.1.4. In instalaţiile colective de ventilare, dacă o încăpere de serviciu este prevazută

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

Sisteme de ventilare mecanică recomandate pentru clădiri

1. Sisteme de ventilare mecanică simplu flux (cu un circuit) :

2. Sisteme de ventilare mecanică dublu flux (cu două circuite):

3. NOU! VENTILARE NATURALA

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

1. Sisteme de ventilare naturală :

2. Sisteme de ventilare mecanică cu un circuit (simplu flux) :

3. Sisteme de ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux).

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI - IT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI

Ventilarea hibrida este o combinatie dintre ventilarea naturala si ventilarea mecanica

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

AER EVACUAT AER PROASPAT

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI

• - grile higroreglabile pentru introducerea aerului exterior,

CURS PREGĂTIRE VERIFICATORI ȘI EXPERȚI TEHNICI -

Gură de introducere higroreglabilă: model E.H. produs de AERECO

: Aspectul şi poziţia de montaj

8.5.6. Se recomandă ca instalaţia de ventilare mecanică să fie realizată astfel încât ea

8.5.7. Conductele de aer folosite în spaţiile comune se execută din materiale

6. Prevederi privind alegerea echipamentelor de tratare a aerului

8.5.9. La ventilarea mecanică simplu flux, se recomandă ca:

8.5.10. Ventilarea prin deschiderea ferestrelor se va folosi doar la clădirile existente,

8.5.11. In situaţiile de la § 8.5.9 şi 8.5.10, puterea termică a instalaţiei de încălzire

6. Prevederi privind alegerea echipamentelor de tratare a aerului

1.VENTILARE LOCALA 2.VENTILARE GENERALA 3.VENTILARE COMBINATA

4.VENTILARE PRIN 5.VENTILARE