Borderou de calcul

1. Stabilirea parametrilor climatici de calcul si ai aerului interior pentru

incaperile studiate si vecine,
2. Bilantul termic de vara al incaperilor ventilate (aporturi de caldura din
exterior,degajari de caldura de la oameni si de la alte surse interioare.)
3. Bilantul termic de iarna al incaperilor ventilate (aporturi de caldura din
exterior,degajari de caldura de la oameni si de la alte surse interioare.)
4. Bilantul de umiditate al incaperilor ventilate,vara si iarna.
5. Calculul debitului de aer.Debit de aer specific.Numar orar de
schimburi.Calculul debitului minim de aer proaspat.
6. Reprezentarea proceselor de tratare complexa a aerului din diagram i-x,vara
si iarna.
7. Alegerea gurilor de introducere a aerului
8. Stabilirea si dimensionarea gurilor de evacuare a aerului.
9. Dimensionarea canalelor de introducere si evacuare a aerului.
10.Calculul pierderilor de sarcina pe reteaua de canale pentru introducerea (si
evacuarea) aerului,inclusive central de ventilare.

Memoriu tehnic
Lucrarea de fata se refera la proiectarea si dimensionarea unei instalatii de climatizare si
ventilare pentru un imobil cu destinatia SPATIU COMERCIALEdin ARAD. Proiectarea sistemului s-

a facut in concordanta cu prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea

instalatiilor de ventilare si climatizare I5-2010 Instructiuni tehnice de proiectare pentru
instalatii de ventilare sau incalzire acu aer cald prin jeturi de aer orizontale".Acest
normativ va fi de asemenea respectat la punerea in opera a prezentului proiect.
S-a luat in considerare un numar de 200 de oameni, in timp ce echipamentele au fost
considerate standard pentru destinatia cladirii.
In urma efectuarii calculelor, rezultatele s-au centralizat intr-un tabel.
Sarcina termica de vara reprezinta maximul sumei dintre aporturi si degajari, calculata
ora de ora. Pentru cladirea studiata, sarcina termica de vara este:
Qv=106.152 kW
Procesele de tratare au fost alese dupa cum urmeaza:
PENTRU SITUATIA DE IARNA s-a optat pentru o tratare complexa cu umidificare
adiabata.
PENTRU SITUATIA DE VARA s-a optat pentru o tratare complexa, fara controlul
umiditatii.
Gurile de aspiratie si introducere au fost alese de tip mixt, un astfel de echipament avand
sarcina simultana si de a introduce si de a aspira aer.
In urma calculului parametrilor aerului exterior si interior in situatiile de vara si de iarna s-a
realizat dimensionarea centralei de tratare a aerului,modlul ei fiind de tipul CIAT.Centrala este de tipul
suprapusa.
Tipul de umidificare ADIABATICA.

Tipul ales este FranceAir DAU 40 . Pierderile de sarcina au fost alese conform
nomogramelor. Domeniul de viteza ales pentru circulatia aerului prin conducte se incadreaza
intre 3 -6 m/s.

NOTE DE CALCUL

. STABILIREA PARAMETRILOR CLIMATICI DE CALCUL AI AERULUI

EXTERIOR SI AI AERULUI INTERIOR PENTRU INCAPERILE CLIMATIZATE

Aer exterior :

Vara
Temperatura exterioara de calcul pentru vara
t ev t em Az

=>

t em t ev Az 34,5 7 27,5

t ev

[C]

t em

- temperatura medie exterioara, corespunzatoare localitatii in care este amplasata

cladirea [C]
Az = 7 - amplitudinea oscilatiilor zilnice a temperaturii exterioare [C]
Temperatura orara:
te = tem +cAz

VARA

te

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24

Iarna
Temperatura de calcul a aerului exterior , se alege in functie de localitate si zona
climatica
ARAD se afla in zona climatica I => te= -12 [C]
xe = 1 [g/kg]

Aer interior
Vara
Temperatura aerului interior
ti= tev- (4-10) [C] = > ti = 34,5-9,5 = 24 [C]
Umiditatea relativa a aerului interior trebuie sa fie in intervalul (50-55%)
i 55%

Iarna
Temperatura aerului interior n situaia de iarn se alege pentru instalaiile de climatizare
tehnologice funcie de cerinele procesului tehnologic iar pentru cele de confort
ti = 20-22[C]
ti = 20 [C]
tei=
e=
he=
xe=

-12
80
9.52208
1

Aporturi de caldura prin elementele opace de anvelope.

Calculul se face doar vara pentru:
- pereti exterior
- terasa

QPE = SPE qPE [W]

qPE functie (tip perete, orientare, ora, diferenta de temperatura)
t = tev-ti = 36,7-27 = 9,7 => 10 [C]

0.02
0.3

[w/m,,
C)
0.37
0.27

0.05

0.044

1460

20

0.02

0.93

840

1800

D(m)
Interior
BCA
Polistir
en
Exterior

PERETE TIP 8
c(J/kg,
(kg/m3
,
C)
)
840
1000
840
700

R(m2,
,
C/W)

(or
e)

2.49

Calculul suprafetelor a peretilor exteriori aferenti camerelor climatizare

PERETI
N
S
E
V

L
22.2
22.2
47.65
47.65

h
4
4
4
4

Calculul aporturilor de caldura prin elementele vitrate

(ferestre exterioare, usi ,pereti cortina)
Suprafata ferestrei
SFE= B H [m2]
Fluxul de caldura transmis prin elementele vitrate
QFE = Qt+ QI [W]
Fluxul de cldur ptruns prin fereastr datorat diferenei de temperatura
Qt = UFE SFE (te-ti) [W]
Coeficient global de transfer de cldur al ferestrei
UFE = 1,8 [W/m2K] -> tab.6.10
Fluxul de cldur ptruns prin fereastr datorat intensitatii radiatiei solare
QI ct f m (cp Si I Dmax S FE I dmax )

[W]
ct = 1,15 - coeficient functie de tipul tamplariei(pereti cortina)
f = 0,3 - factor solar, (geam reflactant)
m - coeficient de acumulare a fluxului termic patruns prin fereastra datorita radiatiei
solare in elementele de constructie interioara
cp =0,9 - coef. pentru puritatea atmosferei => pt .altitudinea de 0 [m] la ora radiatiei
solare => tab.6.1
Si =

( B bu )( H hu )

bu cu1 1

- latimea benzii umbrite

hu cu 2 2 h1
cu1 cu 2

- supraf. insorita a ferestrei, doar cand avem soare pe fereastra [m2]

- inaltimea benzii umbrite

- coef. de umbrire ->tab.6.9

1 2

=0 [pereti cortina]

SFE - suprafata ferestrei [m2]

I Dmax 575
I dmax 147

la ora 16 - intensitatea radiatiei solare directe maxime

la ora 12 - intensitatea radiatiei solare difuze maxime

Aporturi de caldura de la incaperile

vecine neclimatizate (QIV)
Pentru peretii interiori :
Qiv=SPIUPI(Qiv-Qi) [W]
Qiv=Qml+Az+5 C
, 31 C
,
Qiv=17.2+7+5 , C
Qiv=29.2 31 C
,

U PI

1
2 pi

hi pi

1
0.73
2 0.3

8 0.27

[W/m2K]

Degajari de caldura de la sursele

interioare
1) Degajarea de caldura de la oameni
Qom N q om 200 130 26000

[W]

N=200- numarul de persoane

q om

- degajarea specifica de caldura a unei persoane in functie de activitate [W/pers.]

q om 130

2) Degajarea de caldura de iluminatul electric

Qil B Pinst 0,8 6102 4881.6

[W]

B- coeficient care tine seama de partea de energie electrica transformata in caldura

B = 0,8 pentru surse fluorescente
Pinst

- puterea instalata a surselor de iluminat [W]

Pinst S tavan qil 233 15 3495

qil 15

[W]

[W/m2]

3) Degajarea de caldura de la echipamentul electronic de birou

Qeb Pinst

-> tab.8.3

Laptop-uri 8 buc. = 8x90= 720 [W]

Servere 1 buc.=1000 [W]
Imprimante cu laser 3 buc.=3x250 =750 [W]
Copiator 1 buc. = 300 [W]
Calculator 1 buc=400 [W]

Calculul sarcinii de umiditate vara

Degajari de umiditate de la oameni
Gv N q om 200 0,0214 10 3 0.00428

[kg/s]
N=200- nr.de persoane
q om

ql
55

0,021437 10 3
hv 1000 2568 * 1000

ql

- degajarea de caldura latnta a omului

hv

- entalpia vaporilor de apa la temperatura corpului uman 37[C]

hv = 1,85 t +2500 = 1,85x37+2500 = 2568.45 [Kj/Kg]

Calculul debitului de aer. Debit de aer specific. Numar

orar de schimburi. Calculul debitului minim de aer
proaspat

Metodologia de determinare a debitului de aer este urmtoarea :

1. Se nscrie n diagrama i-x punctul de stare a aerului interior pentru var, I v, pe baza temperaturii i
umiditii relative adoptate pe considerente de confort sau tehnologice. Se citesc parametrii i i i xi care intervin n
calculul debitului de aer.

2. Se consider raza procesului v, pe baza raportului dintre bilanul termic, Q v i bilanul de

umiditate, Gv :
v=Qv/Gv
Valoarea v obinut se marcheaz pe scara marginal a diagramei i-x cu care se lucreaz sau se
construiete grafic.

3. Se duce prin punctul Iv o paralel la raza procesului, determinat anterior. Pentru a obine direcia
corect a razei procesului se unete punctul 0 0C cu valoarea razei nscris pe marginea diagramei.

4. Se stabilete temperatura aerului refulat, t c, plecndu-se de la valorile recomandate ale diferenei

de temperatur dintre aerul interior, t i i cel refulat, tc, t=ti-tc. Pentru sistemul de ventilare sus-sus cu refularea
aerului n sus, n afara zonei de lucru t=5100C.

5. Se intersecteaz paralela la v, dus prin Iv, cu dreapta de temperatur tc=ti-t. Punctul rezultat
care se noteaz cu Cv reprezint starea aerului climatizat cu care acesta este introdus n ncpere. Aerul introdus,
de stare Cv, preia din ncpere cldura i umiditatea n exces, evolund pe dreapta C vIv de la Cv spre Iv i este
evacuat din ncpere cu starea Iv. Se citesc grafic parametrii punctului Cv(hc,xc).

6. Se calculeaz debitul de aer necesar pentru evacuarea cldurii i umiditii n exces cu una din
relaiile :
D=Qv/(hi-hc)=Gv/(xi-xc)
Dei teoretic valorile rezultate din cele dou relaii ar trebui s fie identice, corespunztoare condiiei puse
de preluare simultan a cldurii i umiditii, debitul de aer, D, determinat cu prima relaie nu corespunde
totdeauna exact cu cel determinat cu cea de-a doua relaie din cauza erorii cu care se citesc valorile h i x.
Dac diferenele nu sunt prea mari, respectiv ordinul de mrime este acelai, se va adopta debitul
determinat pe baza diferenei de entalpii pentru care corespunde o eroare de citire mai mic. n caz contrar
se va verifica corectitudinea stabilirii punctului C v.
D= Qv/ (hi-hc) [kg/s]
v=Qv/Gv
v= 106.152 / 0,00428 = 24802 raza procesului

c
5
6
7
8
9
10

hc
21
20
19
18
17
16

D
47.3
46.89
45.87
45.35
44.59
43.82

15.8
14.9
13.1
12.3
11.3
10.4

Perioada de iarn recalcularea parametrilor

Cnd debitul de aer, D, se menine acelai i pentru perioada de iarn, urmeaz s se recalculeze
parametrii aerului refulat. Se cunosc : sarcina termic de nclzire, Q i, sarcina termic de umiditate, Gi i
debitul de aer, L. Scriind cele dou ecuaii de bilan termic i respectiv de umiditate :
Qi=D*(hi-hc)
Gi=D*(xi-xc)
Se obin parametrii aerului refulat iarna, Ci :
hc=hi-(Qi/D)
xc=xi-(Gi/D)
n realitate este suficient determinarea unui singur parametru, h c, xc, pentru c se cunoate i raza
procesului i. Ducnd prin Ii o paralel la i, la intersecia cu hc sau xc rezult punctul cutat Ci.

Qi=132.693 [kW]
qp=30
Qpierderi=166.632 [kW]
Gi=2.14 [gvap/s]
Gv=4.28[ gvap/s]
ii=20 , C
f=50
hi=38.5 [kJ/kg]
xi=7.4 [g/kg]
hci=50.26 [kJ/kg]
i=-62006
xci=7 [g/kg]
tci=-12 , C
f=80
xei=1 [g/kg]
hei=-9[ kJ/kg]
hM=32.5 [kJ/kg]
Dp=1.56 [kg/s]
D=12.3 [kg/s]
Dr=10.743 [kg/s]
XM=6.6 [g/kg]
Dp=2.64 [kg/s]
Dr=8.64 [kg/s]
XM=5.9 [g/kg]

PROCESE DE TRATARE COMPLEXE ALE AERULUI

Trasarea unui proces complex de tratare a aerului presupune:
- definirea punctelor de stare;
- trasarea n diagrama h-x a proceselor simple de tratare cu ajutorul punctelor cunoscute i a unor
puncte auxiliare determinate din natura proceselor simple;
- desenarea agregatului de tratare prin amplasarea logica a aparatelor termice
Proces de tratare iarna cu umidificare adiabatic
Pentru trasarea procesului de tratare se cunosc din etapele anterioare de calcul urmtoarele elemente:
starea aerului exterior Ei, prin parametrii te i x e;
-starea aerului interior Ii, prin parametrii ti i i;
sarcina termic i sarcina de umiditate de iarn Qi i Gi;
Etapele trasrii procesului de tratare sunt urmtoarele:
-se amplaseaz punctele cunoscute n diagrama h x;
se determin parametrii aerului climatizat pentru situaia de iarn cu relaiile;
Qi
Gi
hc=hi- L [kJ/kg]
xc=xi - L
[g/kg]
se determin raza procesului i i se traseaz aceast dreapt n diagrama h-x i apoi o
paralel la aceast dreapt prin punctul Ii;
se amplaseaz punctul C n diagrama h - x la intersecia lui xc cu hc i se verifica dac acesta
se afl pe dreapta paralel la i, dus prin punctul Ii ;
se determin parametrii aerului amestecat M, cu relaiile;

Lp he+ Lr hi
Lp xe+ Lr xi

[kJ/kg]
[g/kg]
Lp+ Lr
Lp Lr

i se amplaseaz punctul M n diagrama hx, la intersecia celor doi parametri verificndu-se ca

punctul s se afle pe dreapta care unete punctele Ii i Ei
- se determin punctul R la intersecia dreptei xc cu curba R = 90%;
- se determin punctul P la intersecia dreptei hR cu dreapta xM;
- se unesc punctele M, P, R, i C obinndu-se procesul de tratare care este realizat din
urmtoarele procese simple:
- Ii +Ei = M - proces de amestec;
- M P - proces de prenclzire;
- P R - proces de umidificare adiabatic;

- R C - proces de renclzire;
- C I - proces n ncpere;

Tratarea complexa a aerului vara fara controlul umiditatii

Xev=9.5 [g/kg]
hev=61 [kJ/kg]
xiv=56[g/kg]
hiv=56 [kJ/kg]
hM=56.633 [kJ/kg]
xM=11.247 [g/kg]
BR=8.5 , C
BR=(ar,tur+ar,retur )/2

Pct
((C)
x(g/kg)
h(kJ/kg)
(%)

Ev

Iv
36.7
9.5
61
23

C
26
11.5
56
55

M
18
11.2
47
87

C'
30
10.9
57.5
40

Iv'
18
8.7
40
67

26
8.9
48.7
42

Tratarea aerului iarna : umidificare adiabatica

Pct
((C)
x(g/kg)
h(kJ/kg)
(%)

-12
1

20
7.4

32
7

-9
80

38.5
50

50
23

M'
15.8
6.6
31.9
58

R
12.2
5.9

10.2
7

27.5
65

27.5
90

Umidificare adiabatic;teoretic, =0 (proces 1-2);practic : , =cp,apa,tapa,iar cp,apa=4.186

[kJ/kg].

Se realizeaza prin pulverizarea apei recirculate in curentul de aer cand temperatura apei
tapa=tu(temperatura umeda a aerului ce intra in camera de stropire)

Calculul gurilor de aer introdus

Dtot = 36572 [m3/h]
36572
Dtot
D

970[m 3 / h]
1anemostat nr.anemost
38

Inaltimea zonei de ocupare:hzo=1.8 m(pentru pozitia in picioare-magazin)

Calculul gurilor de aer evacuat

Debitul de aer evacuat.
Dev = 0,85*Dtot = 0,85*36572 = 31086.2 [m3/h]
31086.2
Dev
D

2000[m 3 / h]
1anemostat nr.anemost
15

Calculul conductelor de aer pentru

introducere/ refulare

Se realizeaza schema monofilara pentru stabilirea tronsoanelor

Dimensionarea se face dupa metoda vitezelor crescatoare de la gura de introducere
la ventilator.

rac

D
Gi
2
rac
4

D
A

cond
v

reala

- pentru conducte rectangular

D
ah

A si h sunt marimi standardizate din 25 in 25 [mm]

INTRODUCERE-COLOANA 1
Nr. Tronson

Debit
m^3/h

m^3/s

1000

0.28

1'
1a
1a'
2
3
4
4'
5
6
7

1000
1000
1000
2000
3000
5000
5000
9000
13000
17000

0.28
0.28
0.28
0.56
0.83
1.39
1.39
2.50
3.61
4.72

v(propusa)
m/s
2.8308563
3
2.8308563
3
3
3.5
3.5
4
4.5
5
5
5.5
6

Sp
m^2

a
m

0.05

0.09
0.08
0.16
0.21
0.31
0.28
0.50
0.66
0.79

axb
mxm

v reala
m/s

250

0.168
0.144
0.289
0.379
0.561
0.505
0.909
1.194
1.431

0.09625
0.0825
0.165
0.22
0.31625
0.28875
0.50875
0.66
0.825

2.89
3.37
3.37
3.79
4.39
4.81
4.91
5.47
5.72

ASPIRATI
E
Nr. Tronson
1
2
3
4
5
6
7
8
8'

COLOANA 2

Debit
m^3/h
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
16000

m^3/s
0.56
1.11
1.67
2.22
2.78
3.33
3.89
4.44
4.44

v(propusa)
m/s
5.66171267
5.67
5.68
5.7
5.72
5.75
5.8
5.9
6

Sp
m^2
0.05
0.20
0.29
0.39
0.49
0.58
0.67
0.75
0.74

a
m
0.356
0.534
0.709
0.883
1.054
1.219
1.370
1.347

a STAS
250
0.375
0.550
0.725
0.875
1.050
1.225
1.375
1.350

axb
mxm
175
0.20625
0.3025
0.39875
0.48125
0.5775
0.67375
0.75625
0.7425

v reala
m/s
5.30
5.39
5.51
5.57
5.77
5.77
5.77
5.88
5.99

Dimensionarea conductei de aer proaspat si de aer evacuat

vCAP=vCEV=

m/s

D=Dp+Drecirculat
D=

12.303

Dp=
1.560
Drecirculat
10.743
=
SCEV=SCAP=D/vCAP

m /s

b=

0.975

real
CAP,CEV

1.219

m2

tr 2- tr 3

L=

1.960

l=

1.25

tg30 =

0.577

x=

0.615

L=

1.960

l=

1.25

tg15o=

0.267

x=

1.330

m /s

m3/s
m2

2.734

vPAP=

4.5

m/s

SPAPlibera= SGEVlibera=Dtotal/vPAP
=

m3/s

SCEV=

m2

1.25

libera
CEV

2.734

a=

m2

SPAPlibera=

SCAP,CEV=

2.734

SCAP=

(4- 6)m/s

2.734

m2

2.734

confuzor pap
(3 - 5 )m/s
m2
tr 2- tr 3

difuzor GEV

Am ales priza de aer proaspat si

aer evacuat de la Lindab: H1
2000x1025
SPAPtotal=SPAPlibera/cSL

m2

SPAPtotal=

3.906

m2

cSL=

0.7

(0.5-0.8)

Calculul pierderilor de sarcina pe reteaua de canale pentru introducerea (si

evacuarea) aerului,inclusiv in centrala de ventilare

ASPIRATI
E
Nr.tronson
1
2
3
4
5
6
7
8
8'

l tr[m] dech
4.28
4.35
4.7
4.43
4.97
4.64
4.9
7.3
8.9

R[Pa/m]
0.515
0.654
0.724
0.755
0.807
0.841
0.852
0.771
1.856

1.1
1.1
0.8
0.9
1.1
0.8
2.8
2.9
2.9

0.3
0.37
0.15
0.3
0.33
0.33
0.7
0.7
0.7

Rltr[Pa]
4.7
4.8
3.8
4.0
5.5
3.7
13.7
21.2
25.8

Z[Pa] Rltr+z[Pa] (Rl+z)[Pa]

1.550
6.258
4.7
1.993
6.778
11.5
0.808
4.568
16.0
2.198
6.185
22.2
3.057
8.524
30.7
4.102
7.814
38.5
10.446
24.166
62.7
10.885
32.055
94.8
13.509
39.319
134.1

De = diametrul echivalent,a fost luat din nomograma pentru determinarea diametrului echivalent,pentru
canale dreptunghiulare.
R = pierderea de sarcina liniara unitara,a fost luata din nomograma pentru determinarea pierderii de
sarcina liniara unitara,fig 9.6.5 pag 229.
L = lungimea de pe plan
=coeficient de rezistenta locala .care a fost luat din anexa 9.1 fig.9.6.7 pag. 245
Z = pierderea de sarcina locala (v/2)*

ANEXE

PROIECT

INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

BARBU EMILIA
AN : IV ,GR.2

U.T.C.B
Facultatea de Inginerie a Instalatiilor