CURS 5

5. Parametrii climatici de calcul

5.1. Parametrii de calcul ai aerului exterior

Factorii climatici (metereologici) - temperatura şi umiditatea aerului exterior, radiaţia solară,
viteza vântului, durata de strălucire, presiunea barometrică, gradul de nebulozitate- au o influenţă
complexă asupra oamenilor, clădirilor şi instalaţiilor de ventilare şi climatizare. Ca factori climatici, prin
acţiunea lor de scurtă durată, ei cer ca instalaţia să aibă o inerţie redusă şi funcţionarea elastică capabilă
să modifice într-un scurt timp parametrii aerului refulat corespunzător modificării parametrilor aerului
exterior pentru menţinerea confortului, iar ca parametrii climatici influenţează sarcina termică şi schema
tehnologică a agregatului de tratare a aerului.
Durata în care o instalaţie de climatizare poate asigura confortul termic se reflectă în metodologia
de proiectare prin gradul de asigurare necesar al încăperii pentru care se face calculul. Prin grad de
asigurare se înţelege numărul maxim de zile (exprimat în procente) în care temperatura aerului exterior
nu depăşeşte valoarea indicată şi se adoptă în funcţie de categoria clădirii (încăperii) ventilate sau
climatizate. Este dat în SR 6648 în funcţie de destinaţia clădirii şi are valori între 50% (hale industriale)
şi 100% (spitale, încăperi cu cerinţe deosebite în ceea ce priveşte asigurarea confortului).
În cazul climatizării se stabileşte de la început starea aerului interior din condiţii de confort sau
tehnologice prin ti şi i vizibil influenţate de parametrii aerului exterior şi se stabileşte o stare a aerului
refulat AC necesară pentru menţinerea lui ti şi i.

a) Situaţia de vară
Temperatura aerului exterior tev
Pentru dimensionarea instalaţiei de ventilare şi climatizare este necesară definirea unei temperaturi
medii, tem, a unei variaţii diurne de calcul a aerului exterior, te, pentru întocmirea bilanţurilor termice şi
a unei temperaturi exterioare de calcul tev pentru reprezentarea punctului de stare. Această posibilitate a
fost oferită prin prelucrarea şi interpretarea statistică a înregistrărilor meteorologice pentru localităţi din
ţară pe o perioadă de cel puţin 10 ani.
În cazul instalaţiilor de climatizare, temperatura exterioară de calcul este:
tev = tem + c·Az
în care : tem - temperatura medie zilnică în funcţie de localitate şi grad de asigurare necesar
conform anexei 1 din SR 6648;
c - coeficient de corecţie al amplitudinii şi are valoarea c = 1 în situaţia cea mai
defavorabilă pentru care se face calculul (ora 15);

1
 Az - amplitudinea oscilaţiilor amplitudinii de temperatură în funcţie de localitate
conform SR 6648.
Pentru instalaţii de ventilare mecanică: te = tml+Az , în care tml - temperatura medie lunară în
funcţie de localitate.
Umiditatea absolută (conţinutul de umiditate) a aerului exterior xev
Este necesară de definit pentru că împreună cu temperatura aerului exterior de calcul, defineşte
starea aerului exterior (tev, xe) şi se poate astfel reprezenta în diagrama I-x a aerului umed. Valorile de
calcul sunt date în anexa 1 din SR 6648 în funcţie de localitate şi de gradul de asigurare necesar.
Radiaţia solară
Reprezintă factorul determinant în privinţa mărimii aporturilor de căldură prin pereţi şi prin
ferestre QPE şi QFE. Cunoaşterea modului de variaţie şi stabilirea corectă a valorilor de calcul asigură o
dimensionare raţională a instalaţiei.
Viteza vântului
Viteza vântului nu afectează sarcina termică a încăperilor de ventilare şi climatizare prin faptul că
zilele puternic însorite, defavorabile pentru ventilare sunt caracterizate prin calm atmosferic.

b) Situaţia de iarnă
Temperatura aerului exterior tei
Este necesară pentru întocmirea bilanţurilor termice şi pentru reprezentarea stării aerului în
diagrama I - x. Aceasta se va considera în conformitate cu SR 1907.
Umiditatea absolută (conţinutul de umiditate) a aerului exterior xei
Este necesară reprezentării stării aerului exterior în I - x şi se va considera pentru toate localităţile
din ţară în funcţie de temperatura exterioară de calcul.

tei [ °C] -12 -15 -18 -21

xei [g/kg] 1 0,8 0,6 0,4

Radiaţia solară
Influenţează mărimea sarcinii termice numai în măsura în care STAS 1907 ţine seama de aceasta
(adaosurile de orientare).
Viteza vântului
Spre deosebire de situaţia de vară , iarna, viteza vântului poate influenţa starea de confort prin
mărimea debitului de aer rece infiltrat. De aceea se recomandă, pentru înlăturarea acestui efect, ca
funcţionarea instalaţiilor de ventilare să se facă în suprapresiune acolo unde se poate. De asemenea trebuie
cunoscută direcţia dominantă a vântului pentru stabilirea poziţiei relative a prizei de aer proaspăt faţă de
gura de evacuare a aerului viciat.

2
 5.2. Parametrii de calcul ai aerului interior
Parametrii climatici interiori condiţionează direct confortul termic al unei incinte sau condiţiile
tehnologice pentru elaborarea unor produse sau chiar a calităţii acestora în cazul climatizării tehnologice
şi constituie în acelaşi timp ipoteze de bază în dimensionarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.
Parametrii ce se iau în considerare la instalaţiile de ventilare şi climatizare sunt:
• temperatura interioară de calcul, ti (temperatura aerului interior);
• umiditatea relativă a aerului interior, φi;
• viteza de mişcare a aerului interior, vi ;
• temperatura medie de radiaţie a elementelor delimitatoare.
Aceşti parametri au valori diferite pentru cele două perioade climatice distincte ale anului, perioada
caldă – vara şi perioada rece – iarna.

a) Situaţia de vară
Temperatura interioară de calcul tiv
Se defineşte ca temperatura aerului măsurată în centrul încăperii la înălţimea de 1,5 m de
pardoseală, cu un termometru protejat împotriva radiaţiei directe şi intervine la reprezentarea punctului
de stare, ca valoare de calcul pentru întocmirea bilanţului de căldură şi la stabilirea temperaturii aerului
refulat pentru încăperi climatizate.
La încăperile rezidenţiale, social - culturale şi administrative destinate pentru asigurarea
confortului, temperatura interioară de calcul, tiv, se determină cu relaţia:
tiv = 10 + 0,5·tev [°C] (5.9)
în care: tev - temperatura de calcul a aerului exterior vara.
La încăperi de producţie, în care tehnologia reclamă anumite condiţii de microclimă, se adoptă
temperatura interioară indicată pentru realizarea procesului tehnologic. În cazul în care procesul
tehnologic se poate desfăşura în cadrul unor intervale mai mari de temperatură se va adopta ca valoare de
calcul temperatura cea mai apropiată de condiţiile de confort termic.
Observaţie: Dacă temperatura interioară trebuie menţinută strict între anumite limite, care nu
concordă cu condiţiile pentru realizarea confortului termic, se pot lua măsuri suplimentare pentru
asigurarea condiţiilor de muncă celor ce supraveghează procesul de producţie, fie în sensul realizării în
spaţii delimitate a condiţiilor de confort, fie în sensul micşorării timpului de lucru.
Umiditatea relativă a aerului interior φiv
Serveşte împreună cu temperatura la reprezentarea punctului de stare al aerului interior şi are o
influenţă deosebită asupra confortului, calităţii produselor şi asupra unor procese tehnologice.
Valorile de calcul pentru instalaţiile de climatizare sunt cuprinse în intervalul - φiv = 45…60%.
Din punct de vedere al confortului interior valoarea maximă a umidităţii relative este limitată însă
în funcţie de temperatura aerului interior, pentru a se evita senzaţia de zăpuşeală.
3
 tiv 20 21 22 23 24 25 26 0C
φiv 75 71 68 65 62 60 57 %

Viteza de mişcare a aerului interior, vi

Viteza de mişcare a aerului interior acceptă valori care în corelaţie cu temperatura aerului interior
şi starea de efort fizic elimină senzaţia de curent, constituind ipoteza principală pentru stabilirea vitezei în
dispozitivele de introducere a aerului, deci implicit a determinării suprafeţelor lor.
Temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor delimitatoare, tmr
Este dependentă de izolarea termică a elementelor ce delimitează încăperea spre exterior şi mai
ales de gradul de vitrare.
Valori apropiate de temperatura aerului interior, ceea ce presupune o izolare termică foarte bună
şi un grad de vitrare redus, conduc la micşorarea aporturilor de căldură din exterior ceea ce are drept
consecinţă reducerea debitului de aer necesar pentru ventilare şi implicit reducerea cheltuielilor de
investiţie şi în mod deosebit a celor pentru exploatare.

b) Situaţia de iarnă
Temperatura interioară de calcul, tii
Pentru perioada friguroasă a anului valorile de calcul pentru instalaţiile de climatizare nu sunt
normate până în prezent, la alegerea lor fiind indicat să se ţină seama de următoarele observaţii:
• Valorile indicate pentru clădirile social-culturale în SR 1907 corespund condiţiilor de
confort pentru încăperi încălzite.
• Temperatura aerului interior la climatizare este necesar a fi limitată inferior la +20°C,
datorită următoarelor cauze:
✓ lipsa totală a elementelor de încălzire (este ştiut că normele actuale nu permit
prevederea pentru acelaşi obiectiv a două sisteme de încălzire) face ca temperatura
medie de radiaţie să fie mai mică decât în cazul încăperilor încălzite.
✓ limitarea inferioară a temperaturii aerului refulat (tr ≥ 15°C) ar conduce în unele
situaţii (ex. încăperi aglomerate) la soluţia ca debitul de aer necesar să fie mai mare
iarna;
✓ sub aspect economic nu apar costuri suplimentare, deoarece temperatura adoptată
se asigură numai în condiţiile folosirii incintei, corespunzător destinaţiei sale, în
restul timpului se asigură o temperatură de gardă de +5…10°C, pentru a nu scădea
prea mult temperatura superficială pe feţele interioare ale elementelor de
construcţie.

4
 Umiditatea relativă a aerului interior, φii
Se alege corespunzător condiţiilor de confort sau în funcţie de cerinţele procesului tehnologic
similar cu situaţia de vară, cu menţiunea că valori de calcul mai mici ale acesteia conduc la reducerea
consumului de energie termică necesar pentru perioada rece a anului.
Viteza de mişcare a aerului interior, vi
Rămâne de obicei aceeaşi ca în situaţiile de vară, instalaţiile funcţionând cu debit constant.
În cazul instalaţiilor cu debit de aer variabil, în perioada de iarnă viteza de mişcare a aerului interior
scade, ceea ce are efecte favorabile asupra confortului termic realizat.
Temperatura medie de radiaţie a elementelor delimitatoare, tmr
Structura elementelor de delimitare a incintei, mai ales spre exterior, trebuie astfel aleasă încât
valoarea temperaturii medii de radiaţie să se încadreze în limitele de confort (corelată cu tii).
Sunt de remarcat însă două aspecte care ar putea provoca senzaţii neplăcute din punct de vedere
fiziologic:
• senzaţia numită “radiaţia rece” provocată de suprafeţe mari vitrate, mai ales când locurile de
muncă sau şedere se află în imediata apropiere a acestora;
• senzaţia de inconfort provocată de pardoseli reci, ce poate fi amplificată de natura materialului
pardoselii, de durata de şedere şi de circulaţia intensă a aerului la nivelul acesteia.
Efectele neplăcute pot fi combătute fie prin mijloace constructive – ecranarea ferestrelor la interior
şi termoizolarea mai bună a pardoselilor – sau de către inginerul de instalaţii, care trebuie prin amplasarea
corpurilor de încălzire sau a dispozitivelor de introducere a aerului să mijlocească ridicarea temperaturii
superficiale pe suprafaţa interioară a elementelor de delimitare spre exterior mai reci şi să adopte sisteme
de introducere şi evacuare a aerului care să evite curenţii de aer la nivelul pardoselii.
De asemeni, pentru încăperile cu elemente de închidere spre exterior se recomandă prevederea
unei instalaţii cu corpuri statice care să asigure la nefuncţionarea instalaţiei de ventilare o temperatură de
gardă (cca. +5…10°C), care evită scăderea temperaturii superficiale pe faţa interioară a acestor elemente.
La încăperi cu grad mare de vitrare se poate adopta şi soluţia refulării unor jeturi de aer sub forma unor
perdele în dreptul suprafeţelor vitrate.