INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE

ÎNCĂLZIRE PERIMETRALĂ LA CLĂDIRI INDUSTRIALE

Indicativ: I 29-77
Înlocuiesc: I 29-74

Cuprins

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentelor instrucţiuni se vor aplica la proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală cu
corpuri de încălzire din clădiri industriale de producţie.

1.2. Nu fac obiectul prezentelor instrucţiuni instalaţiile de încălzire pentru hale industriale:

- cu înălţimi mai mari de 12 m;

- cu degajări importante de căldură, de peste 23 W/m 3 ( ).

1.3. La proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală din clădiri industriale se vor respecta şi prevederile
cuprinse în:

"Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală" I. 13-1977

"Normele republicane de protecţia muncii"

[top]

2. CONDIŢII DE FOLOSIRE

2.1. În toate clădirile industriale încălzite, în încăperile în care se prestează muncă fizică uşoară şi în care
există locuri de muncă în zona perimetrală, în apropierea ferestrelor, se vor prevedea corpuri încălzitoare
amplasate de-a lungul zonelor vitrate, dacă nu se asigură nivelul de confort termic necesar.

2.2. Încălzirea perimetrală cu corpuri încălzitoare nu se va prevedea în următoarele situaţii:

- când locurile de muncă sunt situate la o distanţă de peste 3 m de suprafeţele vitrate;

- în cazul în care personalul lucrează acciental lângă suprafeţele vitrate.

2.3. În vederea asigurării unei soluţii de ansamblu (construcţii şi instalaţii) economice, precum şi a
confortului termic necesar1) elementele de construcţii care limitează clădirea industrială vor avea
rezistenţa termică optimizată pe baza "Normativului privind gradul de protecţie termică a clădirilor" P. 68-
76

Notă: 1) Confortul este definit ca totalitatea condiţiilor de mediu care concură la alcătuirea unei ambianţe în
care omul să se simtă bine în timpul activităţii. Confortul termic este determinat de următorii parametri
specifici: temperatura, umiditatea, viteza aerului şi temperatura suprafeţelor limitatoare, corelaţi cu nivelul
activităţii omului.),

[top]

3. CONDIŢII PENTRU REALIZAREA CONFORTULUI TERMIC

3.1. În încăperile industriale cu suprafeţe vitrate şi locuri de muncă fixe în apropierea acestora - în
condiţiile din cap. 2 - se va verifica prin calcul realizarea confortului termic în zona perimetrală.

Condiţiile pentru asigurarea confortului termic corespunzător muncii cu efort fizic uşor se asigură prin
valori corespunzătoare ale parametrilor microclimatului interior şi ale temperaturii suprafeţelor care
limitează încăperea.

În prezentele instrucţiuni, prin "confort termic" se înţelege crearea unui microclimat industrial stimulativ,
care să asigure condiţiile necesare de muncă specifice tehnologiei. Datorită variaţiei condiţiilor de
microclimat în diverse zone ale halei cât şi diferenţelor în felul de muncă prestată de diferiţi muncitori, sau
de acelaşi muncitor în timpul unui schimb de lucru, aceste condiţii se vor considera că au un caracter
mediu.

În tabelul nr. 1 se indică, cu titlu orientativ, corelarea dintre caracteristicile activităţii fizice pentru muncă
uşoară şi valoarea indicelui de confort termic.

Încadrarea proceselor tehnologice în categoria celor cu muncă fizică uşoară se va face conform indicaţiilor
din STAS 1907/2 şi N.R.P.M.

Tabel nr. 1

Caracteristicile activităţii fizice

Valoarea indicelui de
Căldura degajată de om confort termic B
Categoria de (Recomandare)
muncă
W Kcal/h

Uşoară sub 175 sub 150 -2,5 < B < -1,5

3.2. Pentru determinarea condiţiilor de confort termic se vor folosi relaţii care îmbină parametrii
determinanţi ai confortului termic cu specificul activităţii oamenilor, stabilite pe bază de cercetări.

În cele ce urmează se indică, cu caracter orientativ, relaţia Van Zuilen pentru stabilirea indicelui de confort
pe baza căruia se apreciază confortul termic:
(1)

în care:

B - indicele de confort termic;

ti - temperatura aerului interior, în oC;

tms - temperatura medie a suprafeţelor interioare ale elementelor care limitează încăperea, în oC;

x - conţinutul de umiditate din aerul interior, în g/kg aer uscat;

W - viteza aerului în zona de lucru, în m/s.

Ilustrarea grafică a interdependenţei factorilor determinaţi de relaţia (1) este dată în figura 1a şi figura 1b.

3.3. Parametrii microclimatului interior - temperatura (ti), conţinutul de umiditate al aerului (x) şi viteza (W)
se vor stabili în funcţie de procesul de producţie ţinând seama de prevederile din "Normele republicane de
protecţia muncii" şi STAS 1907/74.

3.4. Valoarea temperaturii medii a suprafeţelor încăperii (tms) pentru realizarea condiţiei de confort termic
dorite, se va determina - în cazul folosirii indicelui de confort Van Zuilen pe baza relaţiei (1).

3.5. Ridicarea temperaturii medii a suprafeţelor perimetrale vitrate până la valoarea necesară îndeplinirii
condiţiei din art. 3.4. se va realiza cu ajutorul instalaţiei de încălzire perimetrală cu corpuri încălzitoare.

Tipul, poziţia şi mărimea corpurilor încălzitoare, precum şi temperatura feţei exterioare a acestora, se vor
determina conform metodologiei din cap. 4.

3.6. Valoarea temperaturii medii a suprafeţelor înconjurătoare (tms), obţinută prin prevederea încălzirii
perimetrale se va verifica în punctele de lucru mai apropiate de suprafeţele vitrate, pentru partea corpului
omenesc orientată către acestea.

Determinarea temperaturii medii se va face, conform metodologiei din cap. 4, prin luarea în considerare a
unghiurilor spaţiale sub care se proiectează suprafeţele înconjurătoare pe suprafaţa corpului omenesc.

Alegerea tipului corpurilor de încălzire şi a capacităţii termice acoperite de acestea

3.7. Se recomandă utilizarea corpurilor de încălzire cu o temperatură superficială cât mai ridicată şi cu
suprafaţa de încălzire astfel dispusă încât să prezinte o suprafaţă radiantă cât mai mare spre interiorul
halei; în acelaşi timp, pentru favorizarea efectului convectiv care contribuie la ridicarea temperaturii
ferestrelor, se va evita amplasarea corpurilor încălzitoare sub glafuri, în nişe etc.

3.8. Se vor prevedea numai corpuri de încălzire simple, întrucât cele duble (pe două rânduri) nu aduc un
aport suplimentar din punct de vedere al efectului radiant; de asemenea, corpurile încălzitoare vor avea,
pe cât posibil, lungimi corespunzătoare ferestrelor, preferându-se tipurile mai scunde şi mai lungi.

3.9. Încălzire perimetrală cu corpuri încălzitoare - ce se va prevedea numai în zonele perimetrale în care
există locuri de muncă uşoară - va fi dimensionată la strictul necesar pentru realizarea condiţiilor de
confort termic în acest zone şi nu va depăşi necesarul de căldură al încăperii.
3.10. Determinarea capacităţii corpurilor de încălzire se va face pornind de la stabilirea mărimii suprafeţei
rediante necesare pentru realizarea temperaturii medii a suprafeţelor interioare, cerută pentru asigurarea
confortului termic.

[top]

4. METODOLOGIA DE VERIFICARE A CONFORTULUI TERMIC

4.1. Se verifică dacă procesul tehnologic din hală se încadrează în categoria de muncă uşoară, conform
indicaţiilor din STAS 1907/2-74 şi N.R.P.M.

4.2. Se stabilesc în funcţie de destinaţia încăperii, parametrii aerului interior: temperatura, umiditatea
relativă, viteza.

4.3. Se controlează ca protecţia termică şi gradul de vitrare al clădirii să fie corespunzătoare "Normativului
privind gradul de protecţie termică al clădirilor" P 68.

4.4. Se aleg - prin apreciere - tipul, mărimea şi poziţia de amplasare a corpurilor încălzitoare, ţinând
seama şi de indicaţiile din cap. 3.

4.5. Se stabilesc punctele din încăpere în care se va verifica confortul termic în funcţie de poziţia locurilor
de muncă fixe din vecinătatea suprafeţelor perimetrale.

Pentru verificarea confortului termic al locurilor de muncă fixe de pe o latură a halei calculul se face pentru
un punct mediu reprezentativ, luând în considerare influenţa suprafeţelor limitatoare pe o lungime de
minimum 10-15 m de ambele părţi ale punctului de control.

Se va evita ca punctul de control să fie amplasat în dreptul corpului de încălzire, la racordarea în paralel,
sau în dreptul primului corp înseriat, la racordarea în serie a corpurilor de încălzire.

4.6. Se determină temperaturile elementelor limitatoare ale încăperii după cum urmează:

- elementele de construcţie - conform anexei nr. 1

- suprafeţele vitrate - conform anexei nr. 2

- corpuri încălzitoare - conform anexei nr. 3

4.7. Se determină temperatura medie a suprafeţelor interioare a elementelor care limitează zona
perimetrală pentru punctele în care se verifică confortul termic, conform anexei nr. 4.

4.8. Se verifică indicele de confort termic (B), pentru punctele de control alese, cu ajutorul relaţiei (1) sau
fig. 1a si fig. 1b.

În cazul în care indicile de confort termic obţinut este mai mic decât cel minim admisibil (B < -2,5) se va
redimensiona încălzirea perimetrală, prin aproximaţii succesive, până ce parametrii acesteia asigură
confortul termic necesar.

4.9. Partea din pierderile de căldură ale încăperii care nu este acoperită prin încălzirea perimetrală
urmează a fi preluată de instalaţia de încălzire cu aer cald.
4.10. În anexa nr. 5 este dat un exemplu de calcul pentru dimensionarea suprafeţelor încălzitoare ale
instalaţiei de încălzire perimetrală necesară pentru realizarea confortului termic.

4.11. Pentru dimensionarea suprafeţei corpurilor de încălzire se recomandă, în scopul creşterii eficienţei
proiectării, să se aplice programul de calcul automat CONFORT elaborat de IPCT.

[top]

ANEXA 1

DETERMINAREA TEMPERATURII SUPRAFEŢELOR INTERIOARE ALE

ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE

1 - Temperatura suprafeţelor interioare ale elementelor de construcţie, exclusiv pardoseala, se calculează,

pentru fiecare element de construcţie în parte, cu relaţia:

(2)

în care:

tj - este temperatura suprafeţei interioare a elementului de construcţie, în oC.

ti - temperatura interioară de calcul, în oC.

te - temperatura exterioară de calcul, în oC.

i - coeficientul de schimb superficial de căldură la suprafaţa interioară a elementului de construcţie, în

W/m2 oC (Kcal/hm2 oC)

K - coeficientul de schimb global de căldură al elementului de construcţie, în W/m 2 oC (Kcal/hm2 oC)

m - coeficientul de maisivitate termică a elementului de construcţie.

2 - La pardoselile situate pe sol, temperatura acestora în zona marginală, pentru care se verifică confortul
termic, se va considera ca având valoarea medie

(3) tpd = t pd m - 4oC

în care:

t pd m - temperatura pardoselii în zona de mijloc a încăperii, conform relaţiei:

(4)

în care:
Ks - este coeficientul de transmisie a căldurii către sol, în W/m 2 oC (K cal/hm2 oC)

ts - temperatura solului în vecinătatea pânzei de apă freatică, considerată + 10 oC indiferent de

temperatura exterioară.

[top]

ANEXA 2a

Temperatura interioară a suprafeţelor vitrate

Diagrama - Temperatura suprafetei interioare a ferestrelor simple cu rame metalice

NOTĂ: Valorile pentru temperatura ferestrelor cu corp de încălzire determinate conform diagramei sunt
valabile pentru lc = lf. Pentru 0 < (lc / lf) < 1,0 temperatura ferestrei se stabileşte prin interpolare între
valorile corespunzătoare pentru fereastra cu şi fără corp de încălzire.

EXEMPLU:

Cunoscând ti = 16 oC şi te = -15 oC , deci ti – te = 31 oC rezultă pentru:

fereastră fără corp de încălzire

tf – te = 13,2oC, tf = 13,2 - 15 = -1,8oC

fereastră cu înălţimea de 2 m cu corp de încălzire

lc = lf; tf – te = 20,5oC; tf = 20,5 – 15 = 5,5oC

fereastră cu înălţimea de 2 m, cu corp de încălzire, lc / lf = 0,8

tf – te = 13,2 + 0,8·(20,5 – 13,2) = 19,0oC; tf = 19,0 – 15,0 = 4,0oC

[top]
 
ANEXA 2b
Temperatura interioară a suprafeţelor vitrate
Diagrama - Temperatura suprafetei interioare a ferestrelor duble cuplate cu rame metalice
NOTĂ: Valorile pentru temperatura ferestrelor cu corp de încălzire determinate conform diagramei sunt
valabile pentru lc = lf. Pentru 0 < (lc / lf) < 1,0 temperatura ferestrei se stabileşte prin interpolare între
valorile corespunzătoare pentru fereastra cu şi fără corp de încălzire.
EXEMPLU:
Cunoscând ti = 16 oC şi te = -15 oC , deci ti – te = 31 oC rezultă pentru:

fereastră fără corp de încălzire

tf – te = 21,8oC, tf = 21,8 - 15 = 6,8oC

fereastră cu înălţimea de 4 m cu corp de încălzire

lc = lf; tf – te = 24,6oC; tf = 24,6 – 15 = 9,6oC

fereastră cu înălţimea de 4 m, cu corp de încălzire, lc / lf = 0,6

tf – te = 21,8 + 0,6·(24,6 – 21,8) = 23,5oC; tf = 23,5 – 15 = 8,5oC

[top]
 
ANEXA 3
Temperatura suprafeţelor radiante ale corpurilor de încălzire
Diagrama - Temperatura suprafetelor radiante ale corpurilor de incalzire
EXEMPLU: 
Cunoscând tt = 150oC, ti = 70oC, ti = 18oC, se calculează şi rezultă pentru:

Convectoradiatoare SP

 tcî - ti = 37,8oC; tcî = 37,8 + 18 = 55,8oC

Convectoradiatoare panou

 tcî - ti = 50,6oC; tcî = 50,6 + 18 = 68,6oC

NOTĂ: Temperatura suprafeţei radiante obţinută din diagramă este corespunzătoare racordării sus-jos a
corpului de încălzire.
[top]
 
ANEXA 4
DETERMINAREA TEMPERATURII MEDII A SUPRAFEŢELOR LIMITATOARE ALE
UNEI ÎNCĂPERI
1 - Având stabilit locul de muncă pentru care se face verificarea confortului termic, se delimitează virtual
porţiunea de încăpere dintre locul de muncă şi peretele exterior al halei printr-un plan tangent în punctul
considerat - capul omului - orientat paralel cu suprafaţa rece cea mai apropiată (fig. nr. 2).
Temperatura medie a suprafeţelor limitatoare ale acestei porţiuni din încăpere şi a suprafeţelor corpurilor
de încălzire aferente (vezi pct. 2) exprimă influenţa pe care o exercită aceste suprafeţe, în schimbul de
căldură prin radiaţie cu corpul omenesc.
2 - Calculul temperaturii medii a suprafeţelor elementelor limitatoare, pentru porţiunea de hală delimitată
mai sus, raportată la punctul de control considerat, se face cu ajutorul relaţiei:

(5) 1)
Nota: 1) În membrul stâng al egalităţii nu mai apare factorul de corecţie al temperaturii tms, care are
valoarea s = 1 grd3
în care:
tms - este temperatura medie a suprafeţelor interioare ale elementelor limitatoare, în oC.
tj - temperaturile suprafeţelor interioare ale elementelor de construcţie, exclusiv suprafaţa vitrată, în oC
tf - temperaturile suprafeţelor vitrate, în oC
tcî - temperatura suprafeţei radiante a corpurilor de încălzire, în oC
j - factor de corecţie a temperaturii pentru suprafeţele elementelor de construcţie, în grd 3
f - factor de corecţie a temperaturii pentru suprafeţele vitrate, în grd 3
cî - factor de corecţie a temperaturii, pentru corpurile de încălzire, în grd 3
Sj, Sf, Scî - proiecţiile suprafeţelor elementelor limitatoare pe o emisferă cu centrul în punctul de referinţă
(capul omului) exprimate în procente de unghiuri solide şi care respectă relaţia:

(6)
2.1. Temperaturile suprafeţelor interioare ale elementelor se determină astfel:
- temperatura suprafeţei elementelor de construcţie (tj) exclusiv ferestrele, conform indicaţiilor din anexa
nr. 1;
- temperatura suprafeţelor vitrate (tf), conform indicaţiilor din anexa nr. 2;
- temperatura suprafeţei radiante a corpurilor de încălzire (tcî), conform indicaţiilor din anexa nr. 3.
2.2. Factorii de corecţie ai temperaturii  ţin seama de specificul transmisiei căldurii prin radiaţie
(cantitatea de căldură nu variază liniar cu temperatura). Valoarea lui  rezultă din relaţia:

(7)
în care:
tom = 32oC - temperatura capului omului
t = th, tcî, tms în oC
Valorile factorului de corecţie  pentru tom = 32 oC şi diverse valori ale temperaturii sunt indicate în
tabelul nr. 2.
Pentru toate suprafeţele elementelor limitatoare a căror temperatură interioară este cuprinsă între 5 şi 15
o
C se poate considera .
2.3. Determinarea valorii unghiurilor solide (Sj, Sf, Scî) se face după cum urmează:
2.3.1. Se determină cele două unghiuri plane, perpendiculare între ele, sub care se văd din punctul de
referinţă cele două dimensiuni ale suprafeţei considerate; de exemplu pentru suprafaţa ABKI, din fig. nr. 3,

unghiurile plane sunt , în planul III – şi , în planul II, iar pentru suprafaţa CDHG sunt

, în planl III şi , în planul I.

Determinarea mărimii celor două unghiuri plane considerate, se face utilizând diagrama Daniliuk din fig.
nr. 4; această diagramă este construită pe baza împărţirii unui semicerc în 100 de unghiuri plane
determinate de razele semicercului, ale căror arce au proiecţii egale pe diametrul semicercului, considerat
axă de referinţă. La citirea unui unghi plan, diagrama se aşează cu centrul în punctul de referinţă (punctul
O din fig. nr. 3) şi cu diametrul paralel cu latura suprafeţei pentru care se face determinarea (axele x-x, y-
y, z-z din fig. nr. 3).
Tabel nr. 2

t  t  t  t 
 
C grd 3 C grd 3
o
C grd 3
o
C grd3

-10 0,915 0 0,969 20 1,070 60 1,337

-6 0,937 5 0,994 30 1,125 70 1,368

-4 0,945 10 1,018 40 1,182 80 1,433

-2 0,954 15 1,045 50 1,240 90 1,502

2.3.2. Se efectuează produsul dintre valorile unghiurilor plane determinate anterior, rezultând astfel
unghiul solid corespunzător. Această operaţie se face pentru toate suprafeţele elementelor limitatoare,
cuprinse între planul de tangenţă în punctul de referinţă - capul omului - (planul EFHG din fig. nr. 3) şi
porţiunea din încăpere considerată.
2.3.3. Se stabileşte ponderea, în procente de unghiuri solide, sub care se proiectează fiecare din
suprafeţele limitatoare (din porţiunea de încăpere considerată), prin raportarea unghiului solid al suprafeţei
respective la numărul total de unghiuri solide aferent tuturor suprafeţelor limitatoare considerate (vezi
exemplul de calcul din anexa nr. 5).
[top]
 
ANEXA 5
EXEMPLU DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA SUPRAFEŢELOR
ÎNCĂLZITOARE ALE INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE PERIMETRALĂ NECESARE
PENTRU REALIZAREA CONFORTULUI TERMIC
Figura - PLAN HALA
1. Date primare.
1.1. Parametrii de microclimat (la te = -15oC)
ti = 16oC
 = 45%; x = 5,1 g/kg aer uscat
w = 0,3 m/s
1.2. Caracteristicile activităţii fizice: muncă fizică uşoară.
1.3. Caracteristicile constructive ale halei
1.3.1. Caracteristici dimensionale - conform plan hală şi secţiunii 1-1 şi 2-2
1.3.2. Caracteristici termotehnice ale elementelor de construcţie
PE 1 - perete exterior din plăci b.c.a. Craiova,  = 0,2 m;
m = 1,1; K = 0,87 W/m2 oC (0,75 Kcal/m2 hoC)
P - parapet din plăci b.c.a. Craiova  = 0,2 m;
m = 1,1; K = 0,87 W/m2 oC (0,75 Kcal/m2 hoC)
Pl - Acoperiş din tablă cutată cu termoizolaţie din polistiren,  polistiren = 0,048 m;
m = 1,2; K = 0,81 W/m2 oC (0,69 Kcal/m2 hoC)
Pd - pardoseală din beton,  = 0,2 m,
adâncimea pânzei de apă freatică h = 4 m; Ks = 0,28 W/m 2 oC (0,24 Kcal/m2 hoC)
F - fereastră simplă cu rame metalice
Ks = 5,8 W/m2 oC (5 Kcal/m2 hoC)
1.4. Poziţia locului de muncă pentru care se face verificarea confortului termic - punctul O la distanţa de
3,0 m de suprafaţa vitrată şi la înălţimea de 1,8 m de la pardoseală (corespunzătoare capului omului),
conform planului şi secţiunilor.
Pentru verificarea confortului termic se consideră o porţiune perimetrală din hală de câte 2 travei de 6 m
de o parte şi de alta a punctului de control.
1.5. Corpurile de încălzire folosite sunt de tip CRP 624/20, agent termic apă fierbinte 150/120 oC,
amplasate câte 2 pe travee de 6 m, conform planului.
S-a aplicat o schemă de alimentare în serie a sistemelor, cu corpurile de încălzire în treapta I. a, conform
proiect tip nr. 5209/I (parametrii de temperatură ai agentului termic: convectoradiatoare 150/120 oC, baterii
de aer cald 120/70oC).
2. Condiţiile necesare pentru asigurarea confortului termic în punctul O.
2.1. Indicele minim de conform termic care trebuie realizat B = - 2,5 (conform tabelului nr. 1).
2.2. Temperatura medie a elementelor limitatoare, minimă necesară, tms = 13,5 oC (calculată cu formula 1
sau din fig. 1a, fig. 1b).
3. Temperatura elementelor limitatoare
3.1. Pereţi.

Pentru t = 12,35oC rezultă , conform tabel nr. 2.

3.2. Planşeu.

;   
3.3. Pardoseală
tPd = tPd·m - 4 = 11,7oC;   
3.4. Fereastră simplă cu înălţimea de 1,8 m cu corp de încălzire.
Conform anexei 2a, pentru ti - te = 31oC şi lc / lf = 0,39 se determină valoarea diferenţei de temperatură tf
- tc prin interpolare între valorile corespunzătoare pentru fereastră cu corp de încălzire (20,5 oC) şi fără
corp de încălzire (13,2oC) în modul următor:
tf - te = 13,2 + 0,39(20,5 - 13,2) = 16oC
tf = 16 - 15 = 1oC;     = 0,97
3.5. Convectoradiator panou.
Conform anexei 3 pentru ti = 150oC, tr = 120oC, ti = 16oC, deci pentru
tm = 118,6oC rezultă tcî = ti = 71oC
Temperatura suprafeţei convectoradiatorului panou este:
tcî = 71 + 16 = 87oC;     = 1,48
4. Determinarea temperaturii medii a suprafeţelor interioare a elementelor limitatoare în punctul O.
4.1. Determinarea proiecţiei suprafeţelor limitatoare (în procente de unghiuri solide).
Metoda folosită (conform anexe 4) este ilustrată în planul halei şi în secţiunile 1-1 şi 2-2, rezultatele fiind
trecute în tabelul nr. 3.
Exemplu de determinare pentru ferestre:
Unghiurile plane corespunzătoare sunt 48,5 + 48,5 = 97 din plan, şi 11 + 16 = 27 din secţiunea 1-1;
unghiul solid este 97 x 27 = 2619; unghiul solid, în procente aferente ferestrelor este 2619 : 13427 x 100 =
19,50% (vezi tabel nr. 3).
Observaţie: S-a considerat că suprafaţa perimetrală se compune din suprafeţe de perete şi fereastră,
asimilându-se suprafeţele stâlpilor în acestea (bandă continuă de fereastră).
 
Tabelul nr. 3

Suprafeţele
Unghiuri plane
limitatoare
Procente
Unghiuri de
Secţiune solide unghiuri
solide
Denumire Simbol Plan
1-1 2-2

PE 97 26 - 2522 18,79

Perete
59,6 16 - 953,6 7,10
exterior
P
37,4 7 - 216,8 1,61

Planşeu PI - 27 95 2565 19,10

Pardoseală Pd - 43 98 4214 31,39

 Ferestre F 97 27 - 2619 19,50

CÎ 1 0,2

CÎ 2 0,5

CÎ 3 3

CÎ 4 15
Corpuri de Total
9 - 336,6 2,51
încălzire 37,4
CÎ 5 15

CÎ 6 3

CÎ 7 0,5

CÎ 8 0,2

13427 100%
 
4.2. Calculul temperaturii medii tms.

tms = 2,32 + 1,08 + 2,37 + 3,67 + 0,19 + 3,23 = 12,86

5. Compararea condiţiilor de confort termic necesare şi realizate în zona perimetrală:
Valori realizate:
tms = 12,86oC

Întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile minime necesare impuse la pct. 2 (tms = 13,5 oC, B = - 2,5) va trebui
să se redimensioneze, prin aproximaţii succesive, suprafaţa corpurilor de încălzire, mărindu-se corpurile
alese la pct. 1.5.
A rezultat, în urma calculelor, că prin montarea unor corpuri de încălzire tip CRP 624/26 se asigură
confortul termic necesar.
[top]