NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE

DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE UTILIZÂND CONDUCTE,
FITINGURI ŞI ARMĂTURI DIN POLIETILENĂ DE MEDIE DENSITATE ŞI
POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE

Indicativ: I 6 / PE - 2000
Înlocuieşte I 6 PE-97
Cuprins
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Obiectul prezentului normativ este proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor
naturale combustibile STAS 3317, cu conducte din polietilenă montate îngropat, aflate în aval de staţia de
predare, cu presiunea egală sau mai mică de 4 bari.
Limita tehnică în aval a staţiei de predare se consideră la ieşirea din robinetul de legătură spre sistemul de
distribuţie.
1.2. Domeniul de aplicare al normativului îl constituie:
- sistemele de distribuţie a gazelor naturale pentru clădiri civile şi industriale (de producţie şi depozitare),
din localităţi urbane şi rurale şi din afara lor;
1.3. Prevederile prezentului normativ se aplică la:
- lucrări noi din sistemul de distribuţie a gazelor naturale, proiectate sau executate după intrarea în vigoare
a normativului;
- modificările, modernizările, reabilitările şi înlocuirile de conducte în sistemele de distribuţie a gazelor
naturale din clădiri civile şi industriale existente.
1.4. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- sistemele de distribuţie cu presiuni mai mari de 4 bari;
- conductele de transport şi staţiile de predare a gazelor naturale;
- conductele şi instalaţiile tehnologice din schelele petroliere şi gaziere;
- instalaţiile de utilizare a gazelor petroliere lichefiate;
- instalaţiile de utilizare în aer liber sau în interiorul clădirilor;
- instalaţiile pentru alte gaze decât cele prezentate la punctul 1.1.
1.5. Se interzice:
- montarea aparentă a conductelor din polietilenă;
- montarea conductelor din polietilenă în soluri saturate în produse petroliere;
- vehicularea prin conducte din PE a gazelor naturale asociate.
1.6. Proiectarea şi execuţia construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemului de distribuţie a gazelor
naturale se realizează astfel încât acesta să corespundă cel puţin cerinţelor de calitate, prevăzute de
Legea nr. 10/1995:
a – rezistenţă şi stabilitate;
b – siguranţă în exploatare;
c – siguranţă la foc;
d – igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
e – economie de energie;
f – protecţie împotriva zgomotului.
[top]
 
2. APROBAREA UTILIZĂRII GAZELOR NATURALE, PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAŢII DE GAZE NATURALE
2.1. Pentru aprobarea utilizării gazelor naturale, proiectarea, avizarea şi executarea lucrărilor de instalaţii
de gaze naturale, inclusiv autorizarea instalatorilor, în afara articolelor de mai sus, se respectă şi
prevederile din normativul I 6.
Competenţele instalatorilor autorizaţi pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de gaze naturale
În funcţie de destinaţia lucrărilor, competenţele instalatorilor autorizaţi sunt:
2.2. Gradul I-PE. Proiectarea, executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemului de distribuţie
a gazelor naturale din conducte de polietilenă.
2.3. Gradul II-PE. Executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemului de distribuţie a gazelor
naturale din conducte de polietilenă.
2.4. Condiţii de studii şi practică în proiectare sau execuţie de instalaţii de gaze naturale, ce trebuie
dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare:
Gradul I-PE – Ingineri din domeniile instalaţii, petrol şi gaze, specialitatea gaze sau de alte specialităţi,
care deţin autorizaţie Gradul I-oţel şi îndeplinesc condiţiile din normativul I 6-oţel.
Examinarea constă în verificarea cunoştinţelor privind proiectarea, executarea şi exploatarea conductelor
din polietilenă pentru sisteme de distribuţie a gazelor naturale.
Gradul II-PE – ingineri, subingineri, tehnicieni şi maiştri din domeniile instalaţii, petrol şi gaze, mecanic,
care deţin autorizaţie Gradul II-oţel, conform normativului I 6.
Examinarea constă în verificarea cunoştinţelor privind executarea şi exploatarea conductelor din
polietilenă pentru sisteme de distribuţie a gazelor naturale.
2.5. Cunoştinţele teoretice şi practice privind legislaţia şi reglementările tehnice în domeniul aprobării,
utilizării, avizării proiectelor, executării lucrărilor şi exploatării sistemului de distribuţie a gazelor naturale,
necesare pentru promovarea examenului de autorizare pentru ambele grade sunt:
- Reglementările legislative privind distribuţia şi utilizarea gazelor naturale;
- Normele tehnice de proiectare, execuţie şi tehnologia de montaj;
- Normele tehnice de exploatare;
- Normele tehnice de protecţie, securitatea muncii şi P.S.I.
[top]
 
3. SISTEME DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE
3.1. Treptele de presiune admise în sistemul de distribuţie a gazelor naturale executat cu conducte,
fitinguri şi armături din PE sunt:
- presiune medie, între 4,00 şi 2,00 bari
- presiune redusă, între 2,00 şi 0,05 bari
- presiune joasă, sub 0,05 bari
Schema de principiu a unui sistem de distribuţie a gazelor naturale executate din conducte din PE este
prezentată în figura 1.
3.2. Prezentul capitol se completează cu prevederile din normativul I 6.
[top]
 
4. MATERIALE ŞI ARMĂTURI DIN POLIETILENĂ UTILIZATE LA SISTEMELE DE
DISTRIBUŢIE
4.1. Pentru materiale şi armături din polietilenă privind:
- ţevi din PE;
- fitinguri din PE;
- armături din PE;
- dispozitive pentru preluarea dilatărilor,
în afara articolelor de mai jos, se respectă şi prevederile din normativul I 6.
Toate materialele, dispozitivele, tehnologiile şi procedeele noi utilizate la realizarea sistemelor de
distribuţie să fie agrementate tehnic.
Ţevi din PE
4.2. Realizarea sistemului de distribuţie cu conductele subterane se face numai cu ţevi cu SDR 11 de
tipurile următoare:
- ţevi din PE 80;
- ţevi din PE 100.
Îmbinarea prin sudură cap la cap a ţevilor din PE 80 cu ţevi din PE 100 sau cu fitinguri din PE 100 este
permisă numai în condiţiile specifice de sudură, prezentate de producătorul de materie primă şi
agrementate în România pe baza certificatelor eliberate de institute autorizate.
4.3. Tuburile de protecţie servesc pentru dirijarea eventualelor scăpări de gaze sau pentru protecţie
mecanică şi se confecţionează din:
a – tuburi din beton sau ţeavă din oţel, pentru montare:
- în carosabil, pentru drumuri europene sau naţionale, la solicitarea deţinătorilor;
- lângă canale de termoficare;
- la traversarea liniilor de tramvai sau cale ferată.
b - ţevi din materiale plastice (PVC, PE etc.), pentru montare:
- în trotuare;
- în carosabil;
- în zona instalaţiilor electrice, telefonice şi de apă-canal.
Fitinguri din PE
4.4. Pentru îmbinarea ţevilor din PE se utilizează fitinguri din PE cu SDR 11 (în cazul electrofitingurilor se
pot utiliza şi fitinguri cu SDR<11). Materia primă va fi de tipul PE 80 sau PE 100 pentru ţevi din PE 80 şi
PE 100 pentru ţevi din PE 100.
4.5. La realizarea de conducte din PE sunt folosite următoarele categorii de îmbinări cu fitinguri:
a - îmbinare prin sudură cap la cap;

cu coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre de 75 mm şi mai mari;

cu coturi, teuri, reducţii etc., confecţionate din bucăţi de ţeavă sudate cap la cap, pentru diametre mai
mari de 250 mm;

b - îmbinare prin electrofuziune;

cu mufe, coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie, pentru diametre cuprinse între 32
mm şi 110 mm. În cazuri speciale se poate utiliza şi la diametre mai mari, cu acordul furnizorului;

cu mufe, coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie, pentru diametre mai mari de
110 mm, numai în cazul reparării reţelelor.

c - îmbinare prin polifuziune:

mufe, coturi, teuri, reducţii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru sudura tip polifuziune la
diametre cuprinse între 75 mm şi 110 mm;

d - îmbinare cu fitinguri mecanice cu etanşare pe peretele exterior al ţevii: mufe, coturi, teuri, reducţii,
dopuri etc., pentru diametre cuprinse între 32 mm şi 63 mm;
e - îmbinare între PE şi metal, cu fitinguri de tranziţie:

cu adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai mari;

racord de trecere PE – metal, pentru diametre până la 250 mm;

racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;

racord mixt PE – metal din 3 bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc.

Capete de branşament
4.6. Capetele de branşament sunt de două tipuri:
- fără anod de protecţie (la care trecerea PE/oţel se realizează deasupra solului, în partea verticală a
capătului de branşament), pentru diametrele de 32 ÷ 63 mm;
- cu anod de protecţie (la trecerea PE/oţel se realizează sub pământ, în partea orizontală a capătului de
branşament), pentru diametre de 75 mm şi mai mari.
4.7. Racordarea capetelor de branşament la branşamentul propriu-zis se realizează cu mufe cu
electrofuziune.
Capetele de branşament au un marcaj care indică adâncimea până la care pot fi îngropate.
Distanţa minimă între suprafaţa solului şi fitingul de trecere (sau filetul ţevii din oţel) va fi de 100 mm
(figura 2).
Cerinţe privind materialele utilizate la realizarea capetelor de branşament
4.8. Capătul de branşament fără anod de protecţie este realizat din:
a. ţeavă de transport din PE;
b. ţeavă de protecţie din oţel (caracasa);
c. fiting de trecere din PE/oţel.
a. Ţeava de transport din PE are un diametru nominal Dn 32 ÷ 63 mm şi se montează central în ţeava de
protecţie. Capătul ţevii de transport iese din ţeava de protecţie pe o lungime de minim 30 mm.
b. Ţeava de protecţie din oţel este îndoită la 900 (la comandă specială pot fi şi deschideri unghiulare mai
mari de 900), cu o rază de curbură egală cu cea a ţevii de transport. La cele două capete sunt prevăzute
sisteme de etanşare între ţeava de transport şi ţeava de protecţie. La exterior, ţeava de protecţie este
protejată contra coroziunii prin acoperire cu vopsea pe bază de răşini epoxidice, polietilenă sau alte
materiale care pot asigura o protecţie îndelungată (50 ani).
c. Fitingul de trecere de la PE la oţel este metalic şi asigură etanşeitatea cu ţeava de transport pe o durată
de utilizare de 50 ani (figura 3).
4.9. Capătul de branşament cu anod de protecţie este realizat din:
a. ţeavă de transport din PE;
b. sistem de trecere PE/oţel;
c. ţeavă din oţel;
d. anod de sacrificiu.
a. Ţeava de transport din PE are diametre nominale de 75 mm şi mai mari, o lungime minimă de 300 mm
şi se montează numai pe porţiunea orizontală a capătului de branşament.
b. Sistemul de trecere de la PE la oţel se realizează direct pe ţeava de oţel şi este astfel conceput încât să
asigure etanşarea PE/oţel pe o durată de utilizare de 50 ani.
c. Ţeava din oţel are diametre corespunzătoare ţevii de transport din PE. Este îndoită la 90 0 (la comandă
specială pot fi şi deschideri unghiulare mai mari de 900) şi are o lungime astfel încât capătul filetat să iasă
deasupra pământului. Ţeava din oţel este protejată contra coroziunii pe toată suprafaţa (mai puţin partea
filetată) prin acoperire cu vopsea pe bază de răşini epoxidice, polietilenă sau alte materiale care pot
asigura o protecţie îndelungată (50 ani).
d. Anodul de sacrificiu se montează pentru protecţia ţevii din oţel montate sub pământ (figura 4).
Cerinţe pentru manipulare şi ambalare
4.10. Capetele de branşament se manipulează cu atenţie pentru a nu fi deteriorate ţevile de transport sau
straturile de protecţie ale ţevilor din oţel. Capetele de branşament se livrează în legături cu un număr
variabil de bucăţi (7-10). Cele de diametre mai mari se pot livra şi separat.
Se livrează pe paleţi din lemn (europaleţi), în rame de lemn bine construite sau echivalente şi sunt bine
sprijinite (ancorate) de acestea cu benzi (ambalaje) de strângere.
Armături
4.11. Tipul de armătură se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează,
conform tabelului de mai jos.
În reţelele de distribuţie şi de repartiţie se utilizează numai robinete de oţel, cu sertar, cu tijă
neascendentă. Montarea robinetelor din oţel se realizează în cămine de vizitare, în cazuri speciale
utilizându-se prelungitoare cu tijă pentru acţionarea de la suprafaţă. Conductele din PE care intră în
interiorul căminului vor fi protejate cu tub de oţel.
 

Treapta de presiune
Tipuri de armături
joasă redusă medie

Robinet cu cep x - -
 Robinet cu sertar drept x - -

Robinet cu sertar pană x x x

Robinet cu sferă x x x

Robinet cu clapă fluture x x x

4.12. În cazul în care se utilizează armături realizate complet din PE, acestea trebuie să fie fabricate, în
funcţie de tipul de material utilizat la realizarea reţelei, din PE 80 sau PE 100 pentru ţevi din PE 80 sau din
PE 100 pentru ţevi din PE 100.
Armăturile din PE se montează îngropat, cu acces de la suprafaţă prin intermediul prelungitoarelor cu tijă.
Dispozitive pentru preluarea dilatărilor
4.13. Preluarea dilatărilor este admisă cu:
- compensatoare de dilatare STAS 8832 sau similare;
- compensatoare naturale rezultate din configuraţia reţelei de conducte.
4.14. Calculul variaţiei de lungime pentru conductele din PE se efectuează cu formula:
L  L T
în care:
L – variaţia de lungime;
 – coeficient de dilatare convenţională pentru ţevi din PE
(  2x10-4K-1)
L – lungimea de conductă luată în consideraţie;
T – variaţia de temperatură luată în consideraţie.
Determinarea variaţiei de lungime pe baza relaţiei indicate mai sus este transpusă în monograma de
calcul (figura 5).
[top]
 
5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DIN POLIETILENĂ APARŢINÂND
SISTEMELOR DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE
Debite de calcul
5.1. Debitele de calcul se stabilesc în limita debitelor aprobate de organele în drept şi a factorilor de
simultaneitate specifici, avându-se în vedere următoarele:
a – pentru reţeaua de repartiţie şi pentru ramurile principale ale reţelei de distribuţie se prevăd debitele
pentru o etapă de perspective de până la 50 de ani, ţinând seama de:

dezvoltarea în viitor a zonelor ce se vor alimenta, pe baza planurilor de urbanism;

eventuala modificare a densităţii consumatorilor;

schimbările de amplasamente ale unor consumatori importanţi;

b – pentru ramurile secundare ale reţelei de distribuţie se prevede debitul instalat al aparatelor de utilizare
existente şi al acelora ce pot fi instalate în viitorii 10 ani ţinând seama de:

realizarea de noi construcţii în zonă;

 schimbarea destinaţiei unor construcţii;

c – pentru branşamentele agenţilor economici, societăţilor şi instituţiilor social-culturale se prevede debitul

instalat existent şi debitul ce poate fi instalat în următorii 5 ani, în instalaţiile de utiliziare, ţinând seama de:

schimbarea tehnologiilor sau proceselor de utilizare;

creşterea eficienţei sau randamentului aparatelor de utilizare;

d – pentru branşamentele consumatorilor casnici se prevede debitul total simultan al tuturor aparatelor din
instalaţiile de utilizare. Coeficientul de simultaneitate este 1.
5.2. Debitul nominal al aparatelor de utilizare este cel indicat de fabrica producătoare. Date asupra
debitelor nominale ale aparatelor de utilizare, omologate sau cu agrement tehnic, sunt prezentate în
ghidul de proiectare “Instalaţii de gaze naturale – mapa proiectantului (IPCT)” şi în literatura tehnică de
specialitate.
Căderile de presiune
5.3. Căderea de presiune pe conductă, folosită la dimensionarea acesteia, se stabileşte cu relaţia:
P  P1-P2
în care:
P1 este presiunea minimă disponibilă la intrarea în conductă, în bar abs. În cazul în care conducta este
prevăzută în amonte cu regulator pentru reglarea-reducerea presiunii, valoarea P 1 este presiunea gazului
din regulator minus abaterea maximă prevăzută în standardul sau cartea tehnică de fabricaţie a
aparatului.
P2 este presiunea minimă necesară la ieşirea din conductă, în bar abs. În cazul în care conducta este
prevăzută în aval cu regulator pentru reglarea-reducerea presiunii, valoarea P 2 este presiunea gazului
necesară pentru funcţionarea regulatorului, prevăzută în standardul sau cartea tehnică de fabricaţie a
aparatului, plus o majorare de 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili.
În figura 6 şi figura 7 se exemplifică modul de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea
conductelor.
În cazul asigurării presiunii maxime la ieşirea din regulator, căderea de presiune P P1-P2 trebuie să aibă
valori care să nu conducă la depăşirea vitezei maxime admise în conductă.
5.4. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilă P 1 se precizează de unitatea de
distribuţie a gazelor, la cererea beneficiarului sau a proiectantului.
În localităţile aflate la extremitatea sistemului de distribuţie, la dimensionarea conductelor şi
branşamentelor se va ţine cont de presiunea minimă din reţeaua de distribuţie în perioada rece a anului.
5.5. Pentru reţele şi instalaţii care alimentează direct aparate de utilizare la presiune joasă, fără
intermediul unui regulator de presiune, căderea de presiune va fi egală cu fluctuaţia maximă de presiune
admisibilă la aparatele de utilizare, prevăzută în standardul sau cartea tehnică de fabricaţie a aparatului
(de regulă 20-25% din presiunea nominală a aparatului).
5.6. În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasă, existente, alimentând aparate de
utilizare cu presiunea nominală de 20 mbari, căderea totală de presiune pentru dimensionarea reţelei de
distribuţie şi instalaţiei de utilizare va fi de 10 mbari (~100 mm H 2O), cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau
postul de reglare să se menţină presiunea de 30 mbari (~300 mm H 2O).
Pentru reţeaua de distribuţie, inclusiv branşamentul, se va considera căderea de presiune de 5 mbari (~50
mm H2O), restul de 5 mbari (~300 mm H2O) fiind destinaţi conductelor instalaţiei de utilizare, inclusiv
contorul (figura 8).
Determinarea diametrelor conductelor
5.7. Diametrele conductelor se determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz, la presiunea
nominală de utilizare pentru toţi consumatorii.
5.8. Căderile de presiune stabilite conform art. 5.3. până la 5.6. acoperă toate pierderile de sarcină, liniare
şi locale, şi se va avea în vedere ca, prin dimensionare, să fie consumate cât mai complet, pe fiecare din
ramurile reţelei.
5.9. Debitul de calcul al conductelor de presiune medie sau presiune redusă se stabileşte cu relaţia:
în care:
QCS este debitul de calcul în condiţiile standard (la P 1,013 bar abs. şi T 288,15K) în m3 s/h;
P1 este presiunea absolută la începutul tronsonului considerat, în bar abs.;
P2 este presiunea absolută la sfârşitul tronsonului considerat, în bar abs.;
D este diametrul interior al conductei, în cm;
T este temperatura gazelor, în K;
L este lungimea tronsonului respectiv, în km;
 0,554 este densitatea relativă a gazelor faţă de densitatea aerului;
 este coeficientul de pierdere liniară de sarcină (adimensional), ce se determină în funcţie de Re şi k/D.
k  0,007cm, este rugozitatea absolută echivalentă a conductelor din PE;

Re este numărul lui Reynolds, calculat cu relaţia:

Valoarea coeficientul  este:

- pentru Re < 2300    

- pentru 2300 < Re < 23 D/k      

- pentru 23 D/k < Re < 560 D/k     

- pentru Re > 560 D/k              

5.10. Debitul de calcul al conductelor de joasă presiune se determină cu relaţia

m3s/h
în care:
L este lungimea de calcul a conductei, în m;
P este căderea de presiune disponibilă pe tronsonul considerat, în mbari.
Celelalte notaţii au aceleiaşi semnificaţii, unităţi de măsură şi mod de calcul ca în art. 5.9.
Lungimea de calcul cuprinde lungimea fizică a tronsonului considerat, la care se adaugă lungimile
echivalente ale rezistenţelor locale.
5.11. Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, pe baza relaţiilor indicate
de articolele 5.9 şi 5.10. Tronsoanele cu debit variabil ale conductelor principale se vor dimensiona la
debit constant, conform schemei de mai jos, Această schemă de calcul se va folosi doar în cazul
branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.

În realitate      Modul de calcul

Qi Qe  Qi -  qi  Q i 
Qe  Qe

   
      

qi   Qi   

Qe = Qi - (q1 + q2 + ... qn)

în care qi = q1 + q2 +...+ qn
5.12. În cazul reţelelor de presiune joasă sau redusă, dimensionarea şi verificarea diametrelor se poate
face folosind nomogramele din figura 9, figura 10, figura 11, figura 12. Modul de utilizare şi exemple de
aplicare sunt prezentate în anexa 13.
5.13. În cazul reţelelor de presiune joasă, dimensionarea şi verificarea diametrelor se face folosind tabelul
1. Exemple de utilizare sunt prezentate în anexa 13.
5.14. Diametrele admise pentru conducte subterane:
- branşamente, minim 32 mm;
- conducte de distribuţie, de regulă, minim 50 mm.
5.15. Viteza maximă (calculată în secţiunea aval) admisă a gazelor naturale în conducte din PE, montate
subteran este de 60 m/s. Verificarea îndeplinirii acestei condiţii, precum şi calculul vitezei reale la o
presiune dată se face folosind nomograma din fig. 12.
[top]
 
6. REŢELE DE DISTRIBUŢIE DIN CONDUCTE DIN POLIETILENĂ PENTRU GAZE
NATURALE
6.1. Pentru reţele de distribuţie din conducte din polietilenă pentru gaze naturale privind:
- alegerea traseelor, condiţii pentru amplasarea şi echiparea conductelor;
- răsuflători, tuburi de protecţie, ecrane de etanşare;
- condiţii de montaj a conductelor din PE;
- intersecţii cu alte instalaţii şi construcţii a conductelor din PE;
- branşamente şi racorduri ale conductelor din PE,
în afara articolelor de mai jos, se respectă şi prevederile normativului I 6.
6.2. Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropate direct în pământ, adâncimea
minimă de montaj fiind de 0,9 m de la generatoarea superioară. În cazul în care adâncimea de montaj a
conductelor din PE nu poate fi respectată, este necesar să se prevadă tuburi de protecţie pentru conducte
(oţel, PVC, PE etc.).
6.3. Fac excepţie de la art. 6.2. porţiunile de tronsoane de conductă care nu pot fi îngropate. În aceste
porţiuni se pot monta supraterane de conducte din PE protejate cu tuburi din oţel. Aceste tronsoane sunt
marcate cu plăcuţe indicatoare montate pe repere fixe.
6.4. Intersecţia tronsonului conductelor de gaze naturale cu tronsonul altor instalaţii subterane se face:
- perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate;
- la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii.
În cazuri excepţionale se admit traversări sub alt unghi, dar nu mai mic de 60 0.
Pentru distanţe mai mici de 200 mm, la traversarea celorlalte instalaţii se prevăd tuburi de protecţie (oţel,
PVC, PE etc.).
6.5. Tuburile de protecţie depăşesc în ambele părţi limitele instalaţiei sau construcţiei traversate cu cel
puţin 0,5 m în cazul canalizaţiilor telefonice, canalelor de ape uzate, galeriilor edilitare, precum şi în cazul
conductelor care transportă fluide sub presiune, cabluri electrice şi altele de acest gen. Tubul de protecţie
este prevăzut la capete, la partea superioară, cu găuri şi cu răsuflători pentru evacuarea eventualelor
scăpări de gaze naturale, iar capetele vor fi etanşe pe ţeava din PE.
6.6. Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi de destinaţia
conductei protejate:
- pentru conducte de distribuţie di tub  de cond + 100 mm;
- pentru branşamente di tub  de cond + 50 mm.
Grosimea pereţilor şi materialului din care se confecţionează tubul de protecţie se stabileşte în funcţie de
sarcinile la care este solicitat tubul.
6.7. Traversarea căilor ferate, liniilor de tramvai, autostrăzilor şi cursurilor de apă se face subteran sau
aerian, în funcţie de condiţiile locale. În cazul traversării aeriene, aceasta se poate face conform articolului
6.3.
6.8. Se va evita montarea conductelor din PE în vecinătatea unor conducte care să aibă pe suprafaţă
temperaturi mai mari de 30oC sau care transportă uleiuri minerale, benzine sau alte materiale inflamabile.
Dacă nu se pot elimina aceste vecinătăţi, distanţa minimă admisă pe orizontală între pereţii exteriori ai
celor două conducte este de 0,8 m.
6.9. În cazul în care conductele din PE sunt paralele cu liniile de tramvai urbane este necesară
prevederea unei distanţe minime orizontale de 0,5 m între peretele exterior al conductei şi cea mai
apropiată linie de tramvai.
6.10. În cazul în care conductele din PE subtraversează linii de tramvai urbane, ele se îngroapă la o
adâncime minimă de 1 m şi vor fi introduse într-un tub de protecţie.
6.11. Traversările de râuri se fac de regulă folosind construcţiile existente (poduri, estacade etc.), utilizând
conducte din oţel. Dacă acestea lipsesc se utilizează varianta subtraversării cu conductă din polietilenă la
o adâncime stabilită de proiectant în funcţie de situaţia din teren, dar nu mai mică de 1,5 m de la fundul
albiei.
6.12. În cazul în care conductele din PE se montează în paralel cu alte conducte, instalaţii, construcţii sau
obstacole subterane, se respectă distanţele minime din tabelul următor:

Distanţa minimă în m de la
conducta de gaze de:
Nr.
Instalaţia, construcţia sau obstacolul
crt.
p.j. p.r. p.m.

Canale pentru reţele termice, canale

1. pentru instalaţii telefonice. 0,5 0,5 1,0

Conducte de canalizare
2. 1,0 1,0 1,5

Conducte de apă, cabluri de forţă,

3. cabluri telefonice montate direct în sol 0,5 0,5 1,0
sau căminele acestor instalaţii

Cămine pentru reţele termice,

4. telefonice şi canalizare, staţii sau 0,5 0,5 1,0
cămine subterane în construcţii
independente

Linii de tramvai până la şina cea mai

5. apropiată 0,5 0,5 0,5

Copaci
6. 0,5 0,5 0,5

Stâlpi
7. 0,5 0,5 0,5

Linii de cale ferată, exclusiv cele din

8. staţii, triaje şi incinte industriale

- în rambleu 1,5* 1,5* 1,5*

  - în debleu, la nivelul trenului

3,0** 3,0** 3,0**
Notă: Distanţele, exprimate în m, se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale
conductelor sau construcţiilor.
*) De la piciorul talazului
**) Din axul liniei de cale ferată
Se va solicita şi acordul SNCFR
6.13. În cazul în care conductele din PE se montează în paralel cu diferite tipuri de clădiri, vor avea
distanţele minime de montaj faţă de acestea (pentru siguranţă) prevăzute în tabelul următor (în funcţie de
categoria montajului – A, B, C).

Presiunea de lucru Tipuri de montaj

bar A B C

24 3m 2m 1m

2  0,05 1,5 m 1m 0,8 m

 0,05 0,8 m 0,8 m 0,5 m

Diferenţierile pentru categoriile de montaj sunt explicate mai jos.

Montaj de tip A – montaj în teren cu acoperire artificială impermeabilă (asfalt, ciment etc.) deasupra unui
strat de teren, având o permeabilitate superioară stratului de acoperire.
Montaj de tip B – montaj în teren cu acoperire artificială permeabilă (pavaj etc.) deasupra unui strat cu
permeabilitate inferioară sau echivalentă stratului de acoperire.
Montaj de tip C – montaj în tuburi de protecţie prevăzut cu răsuflători pentru evacuarea eventualelor
scăpări de gaze, caz în care răsuflătorile se vor construi din ţevi cu diametrul interior de minim 30 mm şi
se vor monta la distanţe de maximum 150 m.
6.14. Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundaţiilor clădirilor, pe
trasee paralele cu acestea, indiferent de tipul de montaj, până la distanţa de 2 m de la clădire.
6.15. Este interzisă montarea reţelelor de gaze, indiferent de tipul de montaj:

sub linii de tramvai şi de cale ferată în lungul acestora;

sub construcţii de orice categorie;

în canale de orice fel având, direct, comunicaţii cu clădiri;

în terenuri destinate construcţiilor;

tunele şi galerii;

terenuri supuse unor acţiuni dinamice (erodări, tasări etc.).

6.16. Prezenţa conductelor subterane se marchează pe construcţii, stâlpi sau alte repere fixe din
vecinătate, prin inscripţii sau plăcuţe indicatoare de către executant. Distanţa dintre inscripţii nu va fi mai
mică de 30 m.
6.17. Trecerea de la conducta din PE la conducta din metal se realizează printr-un racord de trecere
PE/metal. Aceste racorduri trebuie să fie fabricate industrial în condiţii de performanţă, controlul calităţii
executându-se după normele ISO/9000 şi/sau alte reglementări specifice şi să aibă agremente tehnice
aprobate de organele legale din România.
6.18. Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie se face prin dispozitivele speciale din
polietilenă – teuri tip şa autoperformante, sudate pe acestea.
6.19. Legătura branşamentelor cu postul de reglare sau instalaţii de utilizare se face prin intermediul unui
dispozitiv special, denumit capăt de branşament (raiser), care realizează trecerea de la polietilenă la
metal, având acelaşi diametru cu ţeava din polietilenă a branşamentului.
Legătura cu staţiile de reglare pentru diametre de 75 mm şi mai mari se realizează cu racord de trecere
PE/metal.
6.20 Pe reţeaua de presiune redusă, la capătul de branşament, se montează un robinet de trecere, în
poziţie verticală, unul sau mai multe regulatoare de presiune sau, după caz, staţia de reglare-măsurare.
6.21. La capătul branşamentului din reţeaua de presiune joasă se montează un robinet de trecere, în
poziţie verticală.
6.22. În partea finală a branşamentului conductei din PE se utilizează:

pentru branşamente până la 63 mm inclusive, capete de branşament fără anod de protecţie;

pentru branşamente cu diametre de 75 mm şi mai mari, capete de branşament cu anod de protecţie,

cu izolaţie tip foarte întărită sau echivalentă şi anod de sacrificiu.

6.23. Răsuflătorile se montează în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţele
de distribuţie, respectiv pe instalaţiile exterioare subterane, astfel:

la distanţe cuprinse între 150 şi 300 m;

la capetele tuburilor de protecţie;

la ramificaţii de conducte sau alte situaţii deosebite;

la ieşirea capetelor de branşament din pământ.

6.24. Distanţa între generatoarea superioară a tubului de protecţie pe care se montează răsuflătoarea şi
faţa inferioară a calotei răsuflătorii este de 150 mm (figura 13).
6.25. Confecţionarea răsuflătorilor se face din ţeavă din oţel cu diametru interior de 50 mm.
Răsuflătorile la care se montează capac GN se prevăd obligatoriu cu opritor pentru evitarea degradării
conductei cu dispozitivul de curăţire a răsuflătorilor (figura 13).
6.26. Pe traseele fără construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe, pentru marcarea traseului se
montează borne inscripţionate din ţeavă sau beton, la distanţe de 100 m între ele.
6.27. Cutiile de vizitare ale firului trasator se vor monta la distanţe de 300 m, în zonele fără construcţii.
[top]
 
7. EXECUTAREA SISTEMELOR DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN
CONDUCTELE DE POLIETILENĂ
7.1. La executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale se utilizează numai materiale,
echipamente, dispozitive şi procedee care au agremente tehnice potrivit legislaţiei şi care au certificate de
calitate, verificate în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate din standardele prevăzute în
proiectele avizate de furnizor.
Nu se utilizează materiale, echipamente şi dispozitive care prezintă defecte.
7.2. Toate armăturile se probează la o presiune cel puţin egală cu 1,5 ori presiunea de regim la care vor fi
încercate împreună cu instalaţia în care se vor utiliza.
Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea materialelor
7.3. Manipularea şi transportul conductelor şi fitingurilor din PE se face cu grijă, pentru a le feri de lovituri
sau de zgârieturi.
La încărcare, descărcare şi diverse alte manipulări în depozite sau pe şantiere, conductele şi fitingurile din
PE nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu vor fi depozitate alte materiale.
7.4. Conductele livrate în tronsoane drepte se aşează pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe
drepte şi netede, sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive care să nu depăşească 1,5 m în
înălţime. Conductele livrate în colaci se aşează pentru transport de preferinţă pe orizontală.
7.5. Conductele se sprijină lateral, pentru a nu se răsturna unele peste altele în timpul transportului. Nu se
efectuează transporturi cu alte materiale aşezate deasupra conductelor şi fitingurilor din PE.
7.6. Transportul conductelor şi fitingurilor din PE pe timpul verii trebuie astfel efectuate încât să se evite
acţiunea directă a radiaţiilor solare asupra acestora.
7.7. Conductele şi fitingurile din PE se depozitează în magazii închise, bine aerisite sau în locuri acoperite
şi ferite de acţiunea directă a soarelui sau a intemperiilor.
7.8. Locul de depozitare va fi curat şi uscat, amplasat la cel puţin 2 m distanţă de orice sursă de căldură.
7.9. Conductele livrate în tronsoane drepte se aranjează în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni,
stivuindu-se pe înălţimi de maximum 1,5 m. Ele se sprijină continuu pe toată lungimea, pe suprafeţe
drepte şi netede. Conductele livrate în colaci se depozitează în rastele orizontale pe sortimente şi
dimensiuni, stivuindu-se pe înălţimi de maximum 2 m. La baza inferioară se va utiliza o platformă de lemn
(paletă) pentru asigurarea uniformizării aşezării colacului. Este obligatorie verificarea existenţei capacelor
de protecţie ale ţevilor de depozitare. Ţevile livrate în colaci şi pe mosoare vor fi presurizate.
7.10. Fitingurile se aranjează în rafturi, de asemenea pe sortimente şi dimensiuni.
7.11. Dispozitivele de sudură şi accesoriile necesare pentru montarea ţevilor pe şantier se depozitează în
rafturi pe sortimente şi dimensiuni.
Şanţuri pentru conducte subterane
7.12. Adâncimea minimă de montaj pentru conductele din PE (calculată de la generatoarea superioară a
ţevii) este de 0,9 m.
La capătul pantei conductei de branşament, adâncimea minimă de montaj poate să fie de 0,6 m.
7.13. În cazuri speciale se pot utiliza şi adâncimi de montaj mai mici decât cele precizate, cu condiţia
montării conductei din polietilenă protejată în tuburi de protecţie din oţel sau beton sau plăci de protecţie
din beton.
7.14. Lăţimea şanţului, la partea inferioară, trebuie să fie cu minim 0,2 m superioară diametrului nominal al
conductei care se montează.
Fundul şanţului se netezeşte bine şi se curăţă de pietre.
Fundul şanţului se acoperă cu un strat de 10 - 15 cm de nisip de granulaţie 0,3  0,8 mm.
Săparea şanţului se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
7.15. Lucrările de îmbinare ale conductelor se efectuează, de regulă, în afara şanţului. Se recomandă ca
îmbinarea să se efectueze în tronsoane de 100-150 m. Imediat după trecerea timpului pentru răcirea
sudurilor tronsonului se introduce şerpuit în şanţ şi se acoperă cu nisip (se utilizează nisip până se
realizează un strat de minim 10 cm deasupra conductei).
7.16. După stratul de nisip, acoperirea conductei se efectuează în straturi subţiri, cu pământ mărunţit, prin
compactare după fiecare strat.
Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectuează într-o perioadă mai
răcoroasă, pe zone de 20-30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil în urcare.
Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de
protecţie a conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de
compactare maximă.
7.17. În dreptul răsuflătorilor, conducta, care a fost acoperită pe toată lungimea cu un strat de nisip gros
de 10-15 cm, se pune un strat de piatră de râu cu granulaţia de 5-8 mm, gros de 5 cm, peste care se
aşează calota răsuflătorii.
 Temperaturi de prelucrare pe şantier
7.18. Temperatura optimă de prelucrare a materialelor din PE, atât în ateliere de prefabricate, cât şi pe
şantier, este cuprinsă în domeniul de  15o …  30oC.
7.19. Nu este recomandabilă prelucrarea mecanică a conductelor la temperaturi sub 5 oC. De aceea,
materialele depozitate la temperaturi sub 0oC se ţin timp de 24 ore la temperatura atelierului sau încăperii
de lucru, mai înainte de a fi supuse prelucrărilor.
Nu se efectuează montaje de conducte la temperaturi ambiente sub 5 oC.
În cazuri excepţionale se lucrează numai sub cort încălzit.
În timpul montajului se evită expunerea conductelor din PE un timp îndelungat la acţiunea directă a
razelor solare.
7.20. Efectuarea îmbinărilor sudate (polifuziune, electrofuziune sau sudură cap la cap) poate fi realizată
pe şantier în locuri uscate, fără praf, curenţi de aer cu temperaturi cuprinse între 5  40oC. În cazul în care
aceste condiţii nu există, se utilizează corturi mobile în interiorul cărora se realizează condiţiile impuse
pentru efectuarea în bune condiţiuni a îmbinărilor sudate. Aceste corturi sunt considerate provizorii (în caz
de intervenţie) şi se desfac când sunt îndeplinite condiţiile prevazute în ar. 7.19.
Verificarea materialelor
7.21. Înainte de prelucrare, conductele şi fitingurile din PE vor fi verificate vizual şi dimensionate astfel:
a) La examinarea cu ochiul liber, conductele trebuie să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de
aceeaşi nuanţă; suprafeţele exterioară şi interioară trebuie să fie netede, fără fisuri, zgârieturi, arsuri sau
cojeli şi să fie inscripţionate cu marcajul producătorului.
Suprafeţele fitingurilor trebuie să fie netede, fără denivelări, arsuri, zgârieturi, incluziuni, cojeli etc.
b) La verificarea dimensiunilor (cu şublere cu precizia de 0,05 mm), abaterile la diametrele nominale şi la
grosimile de pereţi pentru conducte şi fitinguri trebuie să fie în limitele valorilor înscrise în tabelul din
Anexa 10.
Diametrul exterior mediu (Dem) se determină prin medierea valorilor a 4 diametre măsurate la unghiuri de
45o unul de celălalt.
Grosimea minimă a peretelui se determină prin măsurarea grosimii peretelui pe întreaga circumferinţă a
ţevii.
Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în lucru.
Prelucrarea materialelor din PE şi personalul tehnic utilizat
7.22. Prelucrarea materialelor din PE se face conform prevederilor cuprinse în Anexa 12.
7.23. Prelucrarea şi montarea conductelor şi fitingurilor din PE în reţelele de distribuţie a gazelor naturale
se efectuează numai de personal tehnic de specialitate, instruit în domeniul utilizării materialelor plastice,
autorizate în conformitate cu prevederile prezentului normativ.
Îmbinarea conductelor
7.24. Îmbinarea conductelor din PE se realizează prin sudură (fuziune) sau cu fitinguri mecanice (etanşe
prin presare pe pereţii ţevilor).
7.25. Îmbinările prin sudură se execută de sudori autorizaţi, pe baza prevederilor din instrucţiunile
prevăzute de acest normativ.
7.26. Îmbinarea prin sudură a conductelor şi fitingurilor din PE se realizează prin mai multe metode
(prezentate în detaliu în Anexa 12);

polifuziune (conductă sudată în fitinguri sau racorduri de branşament pe peretele lateral al ţevilor cu
ajutorul unui element încălzitor), în general pentru diametre de 75 şi 110 mm;

sudură cap la cap (conductă sudată cu altă conductă sau cu fitinguri pe secţiunea transversală cu
ajutorul unui element încălzitor) pentru conducte şi fitinguri cu diametre de cel puţin 75 mm;

electrofuziune (conductă sudată în electrofitinguri cu ajutorul unei rezistenţe electrice înglobate în

fiting), pentru diametre peste 32 mm (pentru care există electrofitinguri).

7.27. Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din PE se realizează cu aparate de sudură care au fost agrementate
în România de către institute autorizate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice în conformitate cu
cărţile tehnice ale fiecăruia. Reviziile tehnice se vor face de către unităţile de servicii ale producătorului.
7.28. Îmbinarea cu fitinguri mecanice se realizează prin strângerea şi presarea fitingurilor metalice (sau
PE) pe pereţii ţevilor din PE (până la diametrul de 63 mm), numai pentru capetele de branşament fără
anod de protecţie.
Îmbinarea conductelor din PE cu conducte din metal
7.29. Trecerea de la conducte din PE la conducte din metal se efectuează cu ajutorul fitingurilor uzinate
prezentate în Anexa 11. Se pot utiliza fitinguri din PE cu racord filetat, fitinguri de tip olandez (2 părţi
metalice şi 1 parte PE), fitinguri adaptor de flanşă şi flanşe (pentru diametre mari sau racorduri de vane).
7.30. Îmbinările între conductele din PE şi conductele din metal se realizează cu fitinguri de tranziţie.
Acestea pot fi fixe (sudate atât pe conducta din PE, cât şi pe conducta din metal) sau demontabile (cu
filete şi flanşe în cămin de vizitare) pentru diametre mari.
7.31. Trecerea de la PE la metal se face:

cu fitinguri de tranziţie;

în porţiunea orizontală îngropată;

în cămine de vizitare.

Schimburi de direcţie, ramificaţii, reducţii

7.32. Pentru realizarea de schimbări de direcţii, ramificaţii şi reducţii se pot utiliza:

fitinguri uzinate:

injectate (coturi, curbe, teuri, reducţii etc.);

din segmente de conductă prin sudură cap la cap (coturi, teuri, cruci);

curbarea la rece a conductelor din PE (după raza de curbură permisă de material în funcţie de
diametrul nominal şi grosimea peretelui).

Montarea conductelor
7.33. La punerea în lucru, conductele se curăţă la interior şi exterior şi se protejează în timpul montajului
împotriva pătrunderii de corpuri străine. Capetele tronsoanelor se astupă cu capace. Conductele se
montează şerpuit pe orizontală în şanţ.
7.34. În timpul montării conductelor se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor
subterane aparţinând altor deţinători.
7.35. Sudurile la poziţie se execută de preferinţă în perioadele răcoroase ale zilei.
7.36. În interiorul tuburilor de protecţie”

cu lungimi peste 6 m, se admit numai suduri inevitabile;

cu lungimi sub 6 m, nu se admit nici un fel de suduri.

7.37. Conductele din PE sunt însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru izolat de secţiunea 1,5
mm2, montat de-a lungul conductei şi prin care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cărora se
poate determina cu precizie amplasarea conductei şi integritatea acesteia (figura 14).
7.38. Deasupra conductei, pe toată lungimea traseului, la o înălţime de 25 cm de generatoarea superioară
a acesteia este obligatorie montarea unei benzi sau grile de avertizare din PE de culoare galbenă cu o
lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată „Gaz metan”.
Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor
7.39. Executantul verifică, în timpul realizării lucrărilor, respectarea prevederilor proiectului şi ale
prezentului normativ. Fiecare porţiune de instalaţie care se poate proba independent constituie faza
determinantă (tronsoane de până la 500 m sau lucrări efectuate într-o zi de lucru) şi se supun verificării.
7.40. Pentru următoarele operaţiuni, rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de
lucrări ascunse, care se întocmeşte în conformitate cu Anexa 7:

realizarea sudurilor;

respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii;

 traversarea traseelor altor instalaţii;

adâncimea de pozare a conductelor.

7.41. Realizarea sudurilor se verifică de către persoane şi laboratoare autorizate grad I de către MLPAT şi
MIC – ISCIR CENTRAL conform HG 766/1997 şi ORDIN 31/N/1995 MLPAT.
Verificarea se realizează prin metode distructive şi prin metode nedistructive.
7.42. Metodele nedistructive de verificare a sudurilor conductelor şi fitingurilor din PE utilizate pentru
transportul gazului metan se utilizează pe şantier. Prin utilizarea lor se obţin date calitative privind sudurile
efectuate de sudori calificaţi.
Metodele nedistructive sunt diferite în funcţie de tipul de îmbinare sudată.
7.43. Metoda nedistructivă cea mai simplă şi cea mai des utilizată este compararea cu suduri martor din
fiecare tip în parte.
La sudura tip polifuziune se verifică forma, continuitatea şi mărimea bavurii care apare la îmbinarea între
conductă şi fiting. Totodată, se compară dimensiunile bavurilor de la îmbinările alăturate. Se admit
diferenţe de până la 10% între două îmbinări alăturate.
La sudura cu electrofitinguri se verifică dimensiunile celor doi martori existenţi la capetele fiecărui
electrofiting. Aceşti martori trebuie să fie împinşi în exterior la cota maximă prevăzută pentru fiecare
tipodimensiune. În cazul în care unul din cei doi martori (sau amândoi) nu a fost împins la cota maximă
prevăzută, rezultă că îmbinarea nu a fost bine executată din diferite motive (conductele nu au fost ţinute
coaxial, conductele au avut diametrele nominale sub valoarea standardizată, programare greşită a
dispozitivelor de sudură etc.). În acest caz, îmbinarea se va îndepărta prin tăiere şi se va reface cu un alt
electrofiting.
La sudura cap la cap se verifică, vizual şi cu ajutorul aparatelor de măsură, dimensiunile cordoanelor de
sudură. Acestea trebuie să fie uniforme pe întreaga circumferinţă, să nu prezinte exfolieri faţă de ţeavă.
Diametrul conductei trebuie să fie mai mic decât diametrul minim dintre cele două cordoane de sudură.
Lăţimea celor două bavuri care compun cordonul de sudură trebuie să fie egală, admiţându-se diferenţe
de maximum 10% între cele două cordoane (figura 15).
Toate aceste verificări nedistructive duc la aprecieri relative privind modul de realizare a sudurilor de
sudori calificaţi, fără a confirma calitatea acestora.
7.44. Este obligatorie verificarea nedistructivă a 25% din îmbinările efectuate prin sudură cu sisteme care
să realizeze fotografii relevante ale îmbinărilor sudate.
Se pot utiliza metode pe bază de materiale fisionabile Selenium – 75 (S e – 75) sau pe bază de
ultrasunete.
Verificările nedistructive ale sudurilor vor fi efectuate de laboratoare specializate de grad I autorizate de
către MLPAT şi MIC, cu echipamente şi procedee agrementate tehnic de către organismele abilitate în
România.
Verificările nedistructive vor fi efectuate pe tronsoane de până la 500 m în 3 etape. În prima etapă se
verifică 25% din suduri. În cazul în care una dintre sudurile verificate este defectă, se trece la cea de a
doua etapă în care se repetă verificarea pe alte 25% din sudurile tronsonului respectiv. Dacă şi în acest
caz una dintre sudurile verificare este defectă, se trece la etapa finală în care se verifică şi restul de suduri
ale tronsonului.
În tabelul următor este prezentat numărul minim de suduri care trebuie verificate în funcţie de numărul
total de suduri al tronsonului.
 

Nr. total de suduri pe

1 2 3 4 5 6-10 11-22 Peste 23
tronson

Nr. de suduri Etapa 1 1 2 3 4 5 5 5 25%

 Etapa 2 - - - - - restul 5 25%
verificate
Etapa 3 - - - - - - restul 50%

7.45. Metodele nedistructive se utilizează în îmbinarea de conducte şi fitinguri PE pentru gaz şi se

efectuează în cadrul unor instituţii şi laboratoare autorizate de MLPAT şi MIC.
Metodele distructive sunt următoarele:

verificarea la presiune interioară de durată;

verificarea la tracţiune;

verificarea la îndoire;

verificarea la răsucire.

Prin efectuarea lor se obţin date cantitative privind calitatea sudurii şi comportarea acesteia în timp.
7.46. Furnizorul controlează, în timpul execuţiei, calitatea lucrărilor pentru reţelele de distribuţie, sub
aspectele pe care le consideră necesare, având dreptul de a cere constructorului efectuarea sudurilor prin
oricare din metodele prezentate.
7.47. Îmbinările sudate găsite cu defecte se refac prin tăierea lor şi sudarea prin una din metodele
prezentate.
Repararea conductelor deteriorate în timpul execuţiei
7.48. Este interzisă repararea unei piese sau porţiuni deteriorate în timpul execuţiei unei reţele de
distribuţie executată cu conducte şi fitinguri din PE prin sudarea locului defect.
7.49. Se înlătură, prin tăiere, porţiunea defectă (conductă, fiting, racord de branşament) şi se înlocuieşte
cu o piesă similară. Îmbinarea noii piese la reţeaua existentă se face, în funcţie de diametrul conductei şi
de poziţia porţiunii (piesei) defecte, cu electrofitinguri sau sudură cap la cap şi adaptor de flanşă.
[top]
 
8. CONDIŢII TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA REZISTENŢEI ŞI ETANŞEITĂŢII
INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE DIN PE
8.1. La condiţiile tehnice pentru încercarea rezistenţei şi etanşeităţii instalaţiilor de gaze naturale din PE,
în afara articolelor de mai jos, se respectă şi prevederile din normativul I 6.
8.2. Înainte de punerea în funcţiune, conductele sistemelor de distribuţie, branşamentele se supun la
încercări de:

rezistenţă;

etanşeitate.

Încercările preliminare pentru conductele subterane se fac înainte de coborârea acestora în şanţ.
8.3. Probarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a branşamentelor se efectuează după răcirea la
nivelul temperaturii exterioare a ultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.
8.4. Probarea reţelelor se efectuează în două etape:

proba preliminară, pe tronsoane de până la 500 m, în care se utilizează o presiune de încercare egală cu
de 1,5 ori presiunea de lucru pentru conducte. Proba va fi considerată corespunzătoare dacă presiunea
se menţine constantă timp de minim 4 ore;
 proba de recepţie, care se execută pe reţele terminate şi se efectuează la o presiune de încercare de
1,5 ori presiunea de lucru pentru conducte. Proba se va considera corespunzătoare dacă
presiunea se menţine constantă timp de 24 de ore.

Toleranţele admise sunt cele corespunzătoare clasei de precizie a aparatului de măsură utilizat.
Verificarea se face cu aer.
8.5. Îmbinările (sudurile) defecte se îndepărtează prin tăierea porţiunii respective şi se vor reface conform
prevederilor capitolului 7. După refacerea defecţiunilor, se reia proba de presiune pe tronsonul respectiv.
8.6. Proba de presiune se efectuează pe fiecare tronson înainte de acoperirea conductei. Pe timpul probei
de presiune, coturile, branşamentele, vanele sunt ancorate provizoriu.
8.7. Evacuarea aerului, după terminarea încercărilor, se face la extremităţile instalaţiei, opuse celei de
umplere.
8.8. Pentru înlocuiri sau modificări de conducte în reţele şi instalaţii existente se fac aceleaşi încercări ca
în cazul reţelelor şi instalaţiilor noi.
8.9. Verificările continuităţii firului trasor.
[top]
 
9. RECEPŢIA TEHNICĂ ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR DE GAZE
NATURALE DIN PE
9.1. Pentru recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de gaze naturale din PE privind:

documentele necesare pentru efectuarea recepţiei tehnice;

punerea în funcţiune a instalaţiilor,

în afara articolelor de mai jos, se respectă şi prevederile din normativul I 6.

9.2. Pentru conductele de distribuţie în care se includ şi branşamentele, la efectuarea recepţiei se
prezintă:

documentaţia completă cu toate modificările aduse pe parcursul execuţiei lucrărilor;

poziţia cotată a armăturilor, schimbărilor de direcţie, răsuflătorilor, sudurilor de poziţie, căminelor,

adâncimea de pozare a conductei etc.;

certificatul de calitate al ţevilor şi fitingurilor;

certificate de conformitate ale ţevilor şi fitingurilor;

factura de procurare a materialelor (ţevi, armături, fitinguri);

protocolul sudurilor;

procesul-verbal de lucrări ascunse;

situaţia de plată a lucrărilor;

autorizaţia de construire;

procesul-verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de Administraţia Domeniului Public.

Documentaţia va fi încheiată şi în conformitate cu precizările din Anexele 1  7.

9.3. Pentru lucrările de gaze (conducte şi branşamente), înainte de punerea în funcţiune se predă
furnizorului cartea construcţiei care va conţine documentele prevăzute în Anexa 3 pentru conducte şi în
Anexa 4 pentru branşamente.
9.4. Recepţia tehnică se face prin:

verificarea documentelor de recepţie;

verificarea calităţii lucrărilor şi a concordanţei acestora cu proiectul avizat;

efectuarea încercărilor de presiune (rezistenţă şi etanşeitate) în prezenţa delegatului furnizorului;

încercări în prezenţa delegatului inspecţiei de stat în construcţii după caz pe faze determinate.

Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a oricărei lucrări de instalaţii de gaze naturale se fac de furnizor,
prin specialişti delegaţi la cererea instalatorului autorizat care a executat, a îndrumat şi supravegheat
lucrările.
Operaţiile tehnice necesare pentru recepţie şi punere în funcţiune a noilor instalaţii pentru conducte de
distribuţie şi branşamente se fac de executant, prin instalatorul autorizat, în prezenţa delegatului
furnizorului.
Efectuarea recepţiei tehnice şi a punerii în funcţiune se confirmă pe bază de documente încheiate
conform anexelor 1, 2, după caz.
9.5. Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie se face refularea aerului:

prin capătul opus punctului de racordare al conductele de distribuţie în funcţiune;

prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la branşamentele cu posturile de reglare.

9.6. Punerea în funcţiune se face pe baza procesului-verbal de recepţie tehnică.

[top]
 
10. PROTECŢIA, SIGURANŢA, IGIENA MUNCII
10.1. Pentru protecţia, siguranţa şi igiena muncii se respectă şi prevederile din normativul I 6.
10.2. Prelucrarea materialelor din PE se va executa numai în ateliere bine aerisite, pentru eliminarea
noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.
10.3. În timpul lucrului, muncitorii vor utiliza echipament de protecţie pentru a evita contactul cu substanţe
de curăţire a conductelor şi fitingurilor utilizate înainte de efectuarea sudurii.
10.4. Principalele măsuri obligatorii la executarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale:
- transportul materialelor pe şantier se face numai cu mijloace de transport adecvate acestui lucru;
- încărcarea şi descărcarea materialelor se face cu macaraua, planuri înclinate sau manual, după caz,
fiind interzisă descărcarea prin cădere sau rostogolire;
- nu este permisă staţionarea muncitorilor sub conducte sau în faţa planurilor înclinate pe care se
descarcă conductele;
- de la începerea săpăturilor şi până la terminarea completă a lucrărilor se utilizează semnalizatoare de zi
şi de noapte, iar unde este cazul circulaţia este dirijată de o persoană instruită în acest scop şi prin
indicatoare specifice.
[top]
 
11. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
11.1. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se respectă prevederile normativului I 6.
 Tabelul 1
Tabel pentru calculul conductelor de gaze de joasa presiune, din polietilena
(Q, m3 s/h; T = 288 K;  = 0,554)
 Dm
90
H 20 25 32 40 50 63 75 110 125 140 160 (mm)

1,40 1,90 2,60 3,26 4,08 5,14 6,12 7,36 9,00 10,22 11,44 13,08 Di
mbar/m mmH2O/m
(cm)

0,04 012 0,40 0,97 2,3 4,2 6,5 10,9 19,0 27,0 36,8 53,0
0,001 0,01

0,07 0,23 0,78 1,9 3,3 6,1 9,9 16,4 28,5 40,3 54,9 79,0
0,002 0,02

0,10 0,34 1,2 2,7 4,2 7,7 12,5 20,8 36,0 51,0 69,3 99,7
0,003 0,03

0,14 0,45 1,5 2,7 4,8 9,1 14,8 24,5 42,5 60,1 81,7 117
0,004 0,04

0,17 0,56 1,9 3,8 5,5 10,4 16,8 27,9 48,3 68,3 92,8 133
0,005 0,05

0,20 0,66 2,2 3,4 6,1 11,6 18,7 31,0 53,7 75,8 103 148
0,006 0,06

0,23 0,77 2,5 3,6 6,7 12,7 20,5 33,9 58,6 82,8 112 161
0,007 0,07

0,27 0,88 2,2 3,9 7,3 13,7 22,1 36,6 63,3 89,3 121 174
0,008 0,08

0,30 0,98 2,8 4,2 7,8 14,7 23,7 39,2 67,7 95,5 130 186
0,009 0,09

0,33 1,1 3,0 4,5 8,3 15,6 25,2 41,6 71,9 101 138 198
0,01 0,1

0,65 1,6 3,6 6,7 12,4 23,3 37,5 61,9 107 150 195 279
0,02 0,2

0,96 2,0 4,5 8,5 15,7 29,4 47,3 77,9 128 180 244 349
0,03 0,3

1,2 2,3 5,4 10,0 18,5 34,7 55,4 87,3 150 211 285 407
0,04 0,4

1,2 2,6 6,1 11,4 21,0 39,2 60,0 98,6 167 238 321 459
0,05 0,5
 1,5 2,9 6,8 12,7 23 41,5 66,4 109 187 262 355 507
0,006 0,6

1,8 3,1 7,5 13,8 24,3 45,1 72,2 119 203 285 385 550
0,07 0,7

1,5 3,4 8,1 15,0 26,0 48,6 77,7 127 218 306 414 591
0,08 0,8

1,6 3,6 8,6 15,9 27,8 51,8 82,8 136 233 326 441 629
0,09 0,9

1,7 3,9 9,2 16,0 29,4 54,9 87,7 144 246 345 466 666
0,10 1,0

1,9 4,3 10,1 17,7 32,5 60,6 96,8 159 271 381 514 733
0,12 1,2

2,0 4,7 10,5 19,3 35,4 65,9 105 172 295 413 558 796
0,14 1,4

2,2 5,1 11,3 20,8 38,1 70,8 113 185 316 444 599 854
0,16 1,6

2,4 5,4 12,0 22,2 40,6 75,5 120 197 337 472 637 909
0,18 1,8

2,5 5,4 12,7 23,5 43,0 79,9 127 209 356 499 673 960
0,20 2,0

2,7 5,7 13,4 24,7 45,3 84,1 134 219 375 525 708 1010
0,22 2,2

2,8 6,0 14,1 25,9 47,4 88,1 141 230 392 550 741 1057
0,24 2,4

2,9 6,3 14,7 27,1 49,5 92,0 147 240 409 574 773 1102
0,26 2,6

2,9 6,5 15,3 28,2 51,6 95,7 153 249 426 596 804 1146
0,28 2,8

3,0 6,8 15,9 29,3 53,5 99,3 158 259 441 618 834 1188
0,30 3,0

 
Tabel pentru calculul conductelor de gaze de joasa presiune, din polietilena
(Q, m3 s/h; T = 288 K;  = 0,554)
 Dm
H 180 200 225 250 280 315 355 400 450 500 560 630
(mm)

mmH2O/m 14,72 16,36 18,40 20,44 22,90 25,76 29,04 32,72 36,80 40,90 45,80 51,54 Di
mbar/m
(cm)

 
73,2 97,6 134 179 243 334 462 637 873 1160 1571 2155
0,001 0,01

109 145 199 265 360 494 682 940 1288 1709 2313 3171
0,002 0,02

137 183 251 333 453 621 857 1180 1616 2143 2899 3861
0,003 0,03

162 215 295 392 532 730 1007 1386 1897 2441 3291 4502
0,004 0,04

184 244 335 445 603 827 1141 1570 2076 2749 3713 5079
0,005 0,05

204 271 371 493 668 916 1223 1677 2292 3035 4098 5603
0,006 0,06

222 295 405 537 729 967 1327 1823 2492 3298 4453 6087
0,007 0,07

239 318 437 579 759 1037 1427 1960 2678 3545 4784 6539
0,008 0,08

256 340 466 598 808 1105 1521 2089 2854 3777 596 6965
0,009 0,09

272 361 495 632 855 1171 1610 2211 3020 3997 5393 7369
0,01 0,1

383 508 695 920 1245 1702 2339 3208 4378 5788 7803 10653
0,02 0,2

478 633 866 1145 1548 2115 2904 3982 5431 7176 9669 13194
0,03 0,3

558 739 1010 1335 1805 2465 3384 4637 6322 8352 11250 15346
0,04 0,4

629 833 1138 1504 2032 2774 3808 5217 7111 9391 12646 17247
0,05 0,5
 694 918 1254 1657 2239 3055 4192 5742 7825 10333 13912 18968
0,006 0,6

753 997 1361 1798 2429 3314 4547 6227 8484 11200 1577 20554
0,07 0,7

809 1070 1461 1930 2606 3556 4877 6678 9097 12008 16163 22031
0,08 0,8

861 1139 1555 2054 2773 3783 5188 7102 9674 12768 17184 23420
0,09 0,9

911 1205 1644 2171 2931 3998 5482 7504 10220 13488 18150 24735
0,10 1,0

1003 1327 1810 2390 3225 4398 6030 8252 11237 14827 19950 27182
0,12 1,2

1088 1439 1963 2591 3496 4767 6534 8941 12173 16061 21606 29435
0,14 1,4

1167 1544 2105 2779 3749 5111 7004 9583 13046 17209 23148 31533
0,16 1,6

1242 1642 2239 2955 3986 5434 7446 10187 13865 18289 24598 33504
0,18 1,8

1313 1735 2366 3122 4211 5740 7865 10758 14641 19311 25970 35370
0,20 2,0

1380 1824 2487 3281 4425 6031 8263 11301 15380 20283 27276 37145
0,22 2,2

1444 1909 2602 3433 4630 6309 8643 11821 16085 21212 28524 38842
0,24 2,4

1506 1990 2713 3579 4826 6576 9008 12319 16772 22104 29721 40470
0,26 2,6

1566 2069 2820 3719 5015 6833 9360 12799 17414 22962 30873 42037
0,28 2,8

1623 2145 2923 3855 5198 7081 9699 13262 18043 23791 31985 43549
0,30 3,0
[top]
 
12. ANEXE
Anexa 1
SNGN ROMGAZ SA Mediaş
FILIALA DISTRIGAZ SUD SA BUCUREŞTI
SUCURSALA: _______________________
 
PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ NR __________________
(conducte de distribuţie din PE)
 
Astăzi, ....................... luna ...................., anul ...................., s-a întrunit la cererea constructorului
comisia de recepţie tehnică a conductelor de distribuţie gaze naturale din PE situate
în ................................................... 
cuprinsă între ...................................... şi ....................................................... am constatat următoarele;
- Conducta este ............... m ţeavă cu diam ............. SDR .......................
construită din .................. m ţeavă cu diam ............. SDR .......................

.................. m ţeavă cu diam ................ SDR .......................

provenienţa .............................................
..........

 - Date privind mater. tubular

certificat de calitate ............................................
certificat de conformitate ....................................
- Îmbinările s-au făcut prin procedeul: ...........................................
tipul aparatului .....................................
- Pe traseu s-au montat ........................... buc., răsuflători de câmp şi ............................ buc. răsuflători cu
capac
- Armături de închidere ..................................................................................
........................................................................................................................
Incercari efectuate
- de rezistenţă la .................................... kgf/cm cu ............................. timp de ............................ ore
- de etanşeitate la .................................. kgf/cm cu ............................. timp de ............................ ore
- de închidere a armăturilor la............................ kgf/cm cu spumă de apă şi săpun.
Sudurile au fost vizualizate în proporţie de 100%.
Având în vedere că la construcţia conductei au fost respectate în întregime toate prevederile normativului
I6 – PE/99, conductele se declară admis recepţionate şi pot fi puse în funcţiune.
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în ....................... exemplare.
 
Componenţa comisiei: Numele şi Prenumele Semnătura
1. Inspector de calitate
DISTRIGAZ SUD ............................................................................................
2. Instalator autorizat al constructorului ..........................................................
3. Operator sudor ............................................................................................
4. Responsabil de calitate al constructorului ...................................................
5. Beneficiar ....................................................................................................
[top]
Anexa 2
SNGN ROMGAZ SA Mediaş
FILIALA DISTRIGAZ SUD SA BUCUREŞTI
SUCURSALA: _______________________
 
PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ NR __________________
(conducte de distribuţie din PE)
 
Astăzi, ....................... luna ...................., anul ...................., s-a întrunit la cererea constructorului
comisia de recepţie tehnică a branşamentului de distribuţie gaze naturale din PE situate în imobilul
din strada ..................................................nr....................... am constatat următoarele;
- Branşamentul ............... m ţeavă cu diam ............. SDR .......................
este construit din ............ m ţeavă cu diam ................ SDR .....................
PE provenienţa .......................................................
- Date privind mater. tubular
certificat de calitate ...........................................
certificat de conformitate ....................................
- Îmbinările s-au făcut prin procedeul: ...........................................
tipul aparatului .....................................
Încercări efectuate
- de rezistenţă la ............................................. kgf/cm cu ............................. timp de ............................ ore
- de etanşeitate la ........................................... kgf/cm cu ............................. timp de ............................ ore
- de închidere a armăturilor la............................ kgf/cm cu spumă de apă şi săpun.
- Branşamentul este prevăzut cu
- armături de închidere ………………………………
- regulator de presiune …………………………........
- reiser tip ……..……………………………………….
- mufe electrofuzibile tip …..………………………….
 
La terminarea lucrării montorul este obligat a sigila robinetul de branşament în poziţia “ÎNCHIS”.
Delegatul beneficiarului a luat la cunoştinţă că este interzis a umbla la sigiliu şi la robinetul
branşamentului, acest fapt fiind de natură a da naştere la accidente şi se obligă a ţine închise toate
robinetele instalaţiei interioare până la punerea ei în funcţiune de către delegaţii DISTRIGAZ SUD S.A.
Având în vedere că la construcţia branşamentului au fost respectate în întregime toate prevederile
normativului I6 – PE/00, branşamentul se declară recepţionat.
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în ....................... exemplare.
 
Componenţa comisiei: Numele şi Prenumele Semnătura
1. Inspector de calitate
DISTRIGAZ SUD ............................................................................................
2. Instalator autorizat al constructorului ..........................................................
3. Operator sudor ............................................................................................
4. Responsabil de calitate al constructorului ...................................................
5. Beneficiar ....................................................................................................
[top]
Anexa 3
CONŢINUTUL DOCUMENTAŢIEI CARTEA CONSTRUCŢIEI CONDUCTĂ
DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE PE
1. Borderou – opis cu piesele cuprinse în cartea tehnică
2. Documentaţia tehnico-economică
3. Autorizaţie de construire
4. Factura de procurare a materialului tubular
5. Certificat de calitate a materialului tubular
6. Certificat de conformitate emis de către furnizor că materialul specificat în factură face parte din lotul
menţionat în certificatul de calitate
7. Agrement tehnic al firmei producătoare sau furnizoare
8. Factura de procurare a fitingurilor
9. Certificat de calitate a fitingurilor
10. Certificat de conformitate pentru fitinguri de la firma furnizoare
11. Agrement tehnic al firmei producătoare sau furnizoare
12. Tipul aparatelor de sudură utilizate
13. Agrement tehnic al aparatelor de sudură utilizate
14. Protocolul sudurilor efectuate
15. Buletinul de calitate al sudurilor verificate prin metoda nedistructivă prevăzută la pct. 7.44 din
Normativul I 6 – PE/2000
16. Schema de montaj a conductei cu specificarea sudurilor
17. Proces-verbal de lucrări ascunse
18. Adresa de înaintare pentru legătura în gaz a conductei a executantului către furnizor
19. Proces-verbal de recepţie a reparaţiei drumului – semnat de Administraţia Domeniului Public
20. Proces-verbal de recepţie ethnică (conducta din PE) – formular nou
21. Situaţia de plată a lucrărilor
[top]
Anexa 4
CONŢINUTUL DOCUMENTAŢIEI CARTE CONSTRUCŢIE BRANŞAMENT GAZE
NATURALE PE
1. Borderou – opis cu piesele cuprinse în cartea tehnică
2. Documentaţia tehnico-economică ce a stat la baza execuţiei
3. Autorizaţie de construire
4. Factura de procurare a materialului tubular
5. Certificat de calitate a materialului tubular
6. Certificat de conformitate emis de către furnizor că materialul specificat în factură face parte din lotul
menţionat în certificatul de calitate
7. Agrement tehnic al firmei producătoare sau furnizoare
8. Factura de procurare a fitingurilor (teu, reiser, mufe electrofuzibile)
9. Certificat de calitate pentru teu, mufe, reiser
10. Agrement tehnic şi certificat de conformitate date de furnizor pentru teu şi mufe electrofuzibile
11. Agrement tehnic sau proces-verbal de omologare a reiserului
12. Tipul aparatelor de sudură utilizate
13. Agrement tehnic al aparatelor de sudură utilizate
14. Protocolul sudurilor efectuate
15. Schema de montaj cu detalii de execuţie
16. Proces-verbal de lucrări ascunse
17. Proces-verbal de recepţie a reparaţiei drumului – semnat de Administraţia Domeniului Public
18. Adresa de înaintare pentru perforare branşament a executantului către furnizor
20. Proces-verbal de recepţie tehnică (branşament din PE) – formular nou
21. Situaţia de plată a lucrărilor
[top]
Anexa 5
FURNIZOR
Localitatea
FIŞA TEHNICĂ A CONDUCTEI DIN PE DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE
Strada ………………………………., de la nr. …….. la nr. ……..
CONDUCTA:
- diametru: …………………….
- lungime ………………………
- material: …………………….
STAS: ………………………..
- recepţionată cu PVRT nr. ………, ziua … luna …., anul ….
- pusă în funcţiune la data de: ziua … luna …........, anul ....
ANEXE:
1. Tuburi de protecţie:
- diametru: …………………….
- material: …………………….
- locul de montare: ………………………..
2. Răsuflători:
- cu capac GN, bucăţi ……………………
- fără capac GN, bucăţi ………………….
3. Robinete cu sertar:
- diametru ……………………….
- bucăţi ………………………….
4. Sudurile au fost executate: …………………………………………..
5. Cămine de vane
- bucăţi …………………………
6. Lucrarea a fost executată de societatea: …………………………
prin instalatorul autorizat ………………………………………………
Întocmit,                                                                           Verificat,
 
LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ MONTAREA CONDUCTEI:

Data executării
Nr. Executantul
Descrierea lucrării
crt.
ziua luna anul
.............................................................................................. ........................
.............................................. ............
.............................................................................................. ........................
.............................................. ............
.............................................................................................. ........................
.............................................. ............
.............................................................................................. ........................
.............................................. ............
[top]
 
Anexa 6
FURNIZOR
Localitatea
 FIŞA TEHNICĂ A BRANŞAMENTELOR DIN PE
Strada ……………………………….. nr. ……… bloc ..…… scara ……. sector …………..
CONDUCTA:
- diametru: ………………………………….
- lungime: …………………………………..
- material: …………………………………..
STAS: ……………………………………
- recepţionat cu PVRT nr. …………….., ziua …., luna …..………..., anul …………………
- pusă în funcţiune la data de: ziua .., luna ….........,anul ………
ANEXE:
1. Tuburi de protecţie:
- diametru: …………………………………
- material: ………………………………….
- locul de montare: ………………………..
Răsuflători:
- cu capac GN, bucăţi ………………………
- fără capac GN, bucăţi …………………….
Robinete:
- diametru: …………………………………….
- bucăţi: ……………………………………….
Sudurile au fost executate: …………………………………………….
Regulatoare
- debit mic Q ……………………… bucăţi …………………………
- industriala  ……………………. bucăţi ………………………….
Lucrarea a fost executată de societatea: ………………………………
instalatorul autorizat ……………………………………………………...
Întocmit,                                                                                                                                         Verificat,
 
LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ MONTAREA BRANŞAMENTULUI
 Data executării
Nr. Executantul
Descrierea lucrării
crt.
ziua luna anul
.............................................................................................. ........................
.............................................. ............
.............................................................................................. ........................
.............................................. ............
.............................................................................................. ........................
.............................................. ............
.............................................................................................. ........................
.............................................. ............
[top]
Anexa 7
PROCES-VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE
(pentru conducte şi branşamente din PE)
Încheiat astăzi, ziua …………….., luna …………………., anul ……….
Subsemnaţii:
- Instalatorul autorizat gr. I ……………………………………………
- Sudor autorizat ………………………………………………………
la montarea conductei/branşamentului de gaze naturale de presiune ………………..,
la imobilul din localitatea …………………………….., str. …………………………….., nr. ………..
Prin prezentul proces-verbal, precizăm următoarele:
- conducta/branşamentul are diametrul …………………….. şi lungimea ……………………..
- ţeava utilizată la executarea conductei/branşamentului este cea prevăzută în certificatul de calitate nr.
……………/……………,
din data …………………………. şi certificatul de conformitate nr. ………………….. / ………………….,
din data ………………. anexate la cartea construcţiei:
- toate sudurile au fost executate folosind materiale şi procedee standardizate şi au fost realizate prin
……………
- tuburile de protecţie au fost montate conform documentaţiei şi normelor tehnice în vigoare;
- ţeava, armăturile şi fitingurile utilizate sunt confecţionate din materiale indicate în Normativul de gaze
naturale în vigoare I6 – PE/2000;
- conducta a fost aşezată pe fundul şanţului pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, adâncimea de
pozare fiind …………;
- umplerea şanţului s-a făcut cu nisip şi pământ mărunţit, compactat în straturi succesive conform
prevederilor din normativul I6 – PE/2000, inclusiv aşezarea benzii (grilei) de avertizare şi a firului trasor;
- la traversarea altor canalizaţii subterane s-au respectat distanţele admise şi prevăzute în normativul de
gaze I6 – PE/2000.
Instalator autorizat:
Sudor autorizat:
[top]
 
Anexa 8
OBLIGAŢIILE INSTALATORILOR AUTORIZAŢI
Obligaţiile instalatorilor autorizaţi sunt cele prevăzute în normativul I 6.
[top]
Anexa 9
OBLIGAŢIILE FURNIZORULUI DE GAZE NATURALE
Obligaţiile furnizorului de gaze naturale sunt cele prevăzute în normativul I 6.
[top]
Anexa 10
FORME ŞI PROPRIETĂŢI FIZICO-MECANICE PRINCIPALE ALE ELEMENTELOR DE
INSTALAŢII UZINATE DIN PE
Ţevi din PE
Presiunea maximă admisibilă pentru ţevile din PEmd cu SDR 11 este de 4 bar.

SDR 11

Dn(mm) Toleranţă la ovalitate (mm) Abaterea Grosimea Abaterea

admisibilă la de perete admisibilă la
Ţevi roluite Ţevi drepte Dem (mm) e (mm) e (mm)

+0,3 +0,6
20 1,2 1,2 3,0
0 0

+2,6 +0,6
25 1,5 1,2 3,0
0 0

+0,3 +0,6
32 2,0 1,3 3,0
0 0

+0,4 +0,6
40 2,4 1,4 3,7
0 0

+0,5 +0,7
50 3,0 1,4 4,6
0 0

+0,6 +0,8
63 3,8 1,5 5,8
0 0

+0,7 +0,9
75 4,0 1,6 6,9
0 0

+0,9 +1,1
90 4,5 1,8 8,2
0 0

+1 +1,3
110 5,5 2,2 10,0
0 0

+1,2 +1,4
125 - 2,5 11,4
0 0

+1,3 +1,5
140 - 2,8 12,8
0 0

+1,5 +1,7
160 - 3,2 14,6
0 0
 +1,7 +1,9
180 - 3,6 16,4
0 0

+1,8 +2,1
200 - 4,0 18,2
0 0

+2,1 +2,3
225 - 4,5 20,5
0 0

+2,3 +2,5
250 - 5,0 22,8
0 0

+2,6 +2,8
280 - 9,8 25,5
0 0

+2,9 +3,1
315 - 11,1 28,7
0 0

+3,2 +3,5
355 - 12,5 32,3
0 0

+3,6 +3,9
400 - 14,0 36,4
0 0

+3,8 +4,4
450 - 15,6 41,0
0 0

+4,0 +4,8
500 - 17,5 45,5
0 0

+4,3 +5,4
560 - 19,6 51,0
0 0

+4,6 +6
630 - 22,1 57,3
0 0
[top]
Anexa 11
Fitinguri din PE
a. Fitinguri pentru polifuziune:
- tipurile: mufă, cot, teu, reducţie, olandez, adaptor pentru flanşă;
- diametre: 75 – 110 mm;
b. Fitinguri pentru electrofuziune:
- tipurile: mufă, cot, teu, reducţie, racord pentru branşament;
- dimensiuni nominale: peste 32 mm;
c. Fitinguri pentru sudura cap la cap (realizate prin injecţie sau prin sudură din elemente de conductă):
- tipurile: cot, teu, reducţie, adaptor pentru flanşă;
- diametre nominale: 75 – 630 mm;
d. Fitinguri mecanice (din metal sau din PE):
- tipurile: mufă, reducţie, cot, teu, adaptor pentru flanşă;
- diametre nominale: 32 –63 mm;
e. Fitinguri de tranziţie PE/metal:
- tipurile: mufă, reducţie, cot, teu, adaptor pentru flanşă;
- diametre nominale: 32 – 630 mm
[top]
Anexa 12
PRELUCRAREA MATERIALELOR DIN PE
1. PRELUCRĂRI MECANICE
1.1. La efectuarea operaţiilor de prelucrare mecanică a materialelor din PE se va ţine seama de
plasticitatea materialului şi de coeficientul redus de transmitere a căldurii, ceea ce poate provoca
încălzirea nedorită a sculelor prelucrătoare şi împiedică lucrul prin înmuirea materialului.
1.2. Suprafaţa prelucrată nu trebuie să prezinte bavuri sau fisuri
2. TĂIEREA
2.1.Se recomandă utilizarea următoarelor scule:
- cleşti pentru ţevi până la diametrul de 63 mm;
- ghilotine pentru tăiat ţevi cu diametre mari;
- ferăstraie manuale sau electromecanice;
- ferăstraie obişnuite cu coadă de vulpe sau cu coardă.
2.2. În condiţii de atelier de prelucrare se pot folosi ferăstraie mecanice circulare cu următoarele
caracteristici:
- pasul dinţilor 2 – 4 mm;
- viteza de tăiere 2000 – 25000 m/min;
- dinţi de degajare.
2.3. Tăierea trebuie să se efectueze în mod continuu prin efort uniform.
3. ÎNDREPTAREA SUPRAFEŢELOR TĂIATE
3.1. După tăiere, capetele conductelor trebuie finisate pentru a putea fi îmbinate. Finisarea se face, în
funcţie de diametrul conductelor şi de sistemul de îmbinare care urmează a fi utilizat, cu:

pile, dispozitive triunghiulare (sabere) sau dispozitive de sanfrenare (pentru sudura cu electrofitinguri);

dispozitive de sanfrenare (pentru sudura prin polifuziune);

freze şi dispozitive de prindere a conductelor (pentru sudura cap la cap).

3.2. Pilirea, sanfrenarea sau frezarea capetelor conductelor se face fără măsuri speciale de răcire a
conductei.
4. GĂURIREA
4.1. Conductele din PE nu se găuresc (perforează) decât în punctele în care se vor executa
branşamentele sau la ramificaţii.
4.2. La branşamente, conductele din PE se vor găuri (perfora) după efectuarea sudurii racordului de
branşament şi a branşamentului propriu-zis.
4.3. Găurirea (perforarea) conductei la racordarea branşamentului se face prin înfiletarea frezei existente
la racordul de branşament până la tăierea completă a peretelui conductei şi defiletarea frezei până la
partea superioară a racordului de branşament. Bucata din conducta de PE decupată de freză este reţinută
în interiorul acesteia datorită formei în care a fost produsă freza.
4.4. După efectuarea găurii (perforării) racordul de branşament se etanşează prin înfiletarea capacului
exterior prebăzut cu garnitură.
5. PRELUCRĂRI PRIN DEFORMĂRI ALE CONDUCTELOR
5.1. Este interzisă prelucrarea prin deformare la cald a conductelor sau a fitingurilor din PE.
5.2. Se pot realiza curbe din conducte fără prelucrarea la cald ţinând cont de razele minime de curbură pe
care le pot avea conductele.
Pentru ţeavă SDR 11: raza de curbură minimă 20 Dn.
6. ÎMBINAREA ŢEVILOR ŞI FITINGURILOR DIN PE
6.1. Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din PE se realizează prin mai multe procedee:
a. cu element încălzitor:

polifuziune;

sudură cap la cap;

b. electrofuziune;
c. cu fitinguri mecancie.
a. Îmbinarea prin polifuziune
Se realizează între conducte şi fitinguri din PE având diametrele de 75 până la 110 mm. Pentru realizarea
îmbinării se utilizează conducte obişnuite şi fitinguri şi dispozitive de sudură speciale pentru acest tip de
îmbinare.
Îmbinarea se face în următoarele etape:
- se fixează ţeava şi fitingul în dispozitivul de sudură;
- suprafeţele conductelor şi fitingurilor care se îmbină se curăţă în prealabil cu o cârpă din bumbac
îmbibată cu un lichid decapant (clorură de metilen, alcool isopropilic, alcool etilic peste 99%);
- se introduce conducta şi fitingul în elementul încălzitor;
- elementele încălzitoare ale dispozitivelor de sudură încălzesc suprafaţa interioară a fitingului şi suprafaţa
exterioară a conductei;
- după încălzire, se îndepărtează piesele din elementul de încălzire şi se introduc unul în altul (conducta în
fiting);
- se menţin în poziţia de după îmbinare până la răcirea îmbinării la temperatura mediului ambiant. În acest
moment îmbinarea prin polifuziune este realizată.
În figura următoare sunt prezentate dispozitivele de sudură şi etapele de realizare ale acestui tip de
sudură.

 
Îmbinarea prin sudură cap la cap
Se realizează între conducte sau între conducte şi fitinguri pentru sudură cap la cap cu diametre de cel
puţin 75 mm.
Sudura se realizează pe secţiunea transversală a conductei şi fitingului prin intermediul unui aparat având
în componenţa sa un dispozitiv de fixare a conductei şi a fitingului, un dispozitiv (freza) de îndepărtare a
suprafeţelor, un dispozitiv hidraulic de presare cu posibilităţi de reglare şi un element plat de încălzire a
suprafeţelor conductei şi fitingului.
Îmbinarea se realizează în următoarele etape:
- se introduce conducta şi fitingul (sau conductele) în dispozitivul de fixare;
- se îndreaptă secţiunile transversale cu ajutorul frezei;
- se apropie cele două suprafeţe îndreptate şi se verifică suprapunerea acestora;
- se îndepărtează suprafeţele şi se curăţă secţiunile transversale cu o pânză de bumbac sau şerveţele de
hârtie îmbibate cu un lichid decapant (clorură de metilen, alcool isopropilic, alcool etilic peste 99%);
- se introduce elementul încălzitor şi se apropie de acesta secţiunile care trebuie încălzite;
- după terminarea ciclului de încălzire, se depărtează conducta şi fitingul sau cele două conducte de
elementul încălzitor şi se îndepărtează acest element;
- după îndepărtarea elementului încălzitor, se apropie şi se presează capetele încălzite ale celor două
părţi;
- se păstrează în contact la o anumită presiune până când îmbinarea se răceşte la temperatura mediului
ambiant şi se scoate conducta şi fitingul (sau cele două conducte) din dispozitivul de fixare.
În continuare sunt prezentate diagramele de executare a sudurii cap la cap, pentru ţevile din PE 80 şi PE
100. Valorile diferitelor presiuni, temperatura de încălzire şi duratele de timp necesare, utilizate la
efectuarea sudurilor cap la cap sunt prezentate de către producătorii de utilaje de sudură şi de ţevi şi
fitinguri din PE şi sunt specifice fiecărui utilaj în parte.
În figura următoare este prezentat, pentru exemplificare, un model de aparat de sudură.
 

 
 
  
 b. Îmbinarea prin electrofuziune
Se realizează între conducte obişnuite şi electrofitinguri din PE având diametrele de peste 32 mm
(diametre pentru care există electrofitinguri).
Pentru efectuarea îmbinării se utilizează un aparat de sudură special care introduce, automat sau manual,
la bornele electrofitingului o tensiune şi un amperaj pe perioada necesară obţinerii sudurii ţinând cont de
tipodimensiunile conductei şi electrofitingului.
Îmbinarea se efectuează în următoarele etape:
- se taie conductele la dimensiunile necesare şi se îndreaptă capetele;
- se răzuieşte suprafaţa exterioară a conductelor, în zona de sudură cu electrofitingul, pe o adâncime de
0,1 mm, cu ajutorul unui dispozitiv special;
- după răzuire, suprafeţele conductelor se curăţă cu o pânză de bumbac îmbibată cu un lichid decapant
(clorură de metilen, alcool isopropilic, alcool etilic peste 99%);
- se curăţă partea interioară a electrofitingului cu acelaşi lichid decapant;
- se introduc conductele în electrofiting şi se montează în dispozitivul de fixare;
- se racordează la aparatul de sudură, se introduc datele necesare pentru tipodimensiunile care se
sudează (manual sau automat) şi se porneşte aparatul;
- după efectuarea ciclului de sudură de către aparat, se aşteaptă ca îmbinarea sudată să se răcească la
nivelul temperaturii mediului ambiant şi se scot conductele îmbinate din dispozitivul de fixare.
Temperaturile şi timpii de sudură sunt daţi de producător.
În fitingurile următoare sunt prezentate aparatul de sudură şi modul de realizare a acestui tip de sudură.

c. Îmbinarea cu fitinguri mecanice

Îmbinarea dintre o conductă din PE şi o conductă sau fiting printr-o înfiletare, racord de compresie, flanşe
sau de alte tipuri este o îmbinare mecanică. Ansamblul astfel realizat trebuie să asigure o rezistenţă la
presiune şi etanşeitate pe o durată îndelungată (50 ani).
Se realizează între conducte şi fitinguri având diametrele cuprinse între 32 şi 63 mm.
Fitingurile mecanice se produc într-o gamă variată de modele şi pot fi de două tipuri:

demontabile;

nedemontabile – fitinguri rapide.

Fitingurile demontabile sunt formate din:

inel interior (prevăzut cu o conicitate care evazează ţeava; se introduce în interiorul conductei);

niplu cu filet;

inel exterior (secţionat şi prevăzut cu o conicitate care presează pe peretele exterior al ţevii; se
introduce pe exteriorulconductei);

garnituri de etanşare;

piuliţa de strângere.

După introducerea conductei între cele două inele şi strângerea piuliţei, se realizează etanşarea între
fitingul de metal şi conducta din PE. Aceste fitinguri pot fi utilizate pentru trecerea de la PE la metal.
Fitingurile nedemontabile sunt formate din:
corp;

inel interior;

garnituri de etanşare.

Îmbinarea între fitingul interior şi ţeavă se realizează prin simpla introducere a ţevii în fiting, capătul
fitingului fiind sanfrenat şi curăţat anterior introducerii.
[top]
Anexa 13
  

Exemplu de calcul
1. Presiune medie
1.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q  2500 m3s/h având lungimea de L  3 km, la intrare P1  4 bara, la ieşire P2  3,5 bara.
Din nomograma 11, pentru P1  4 bara, P2  3,5 bara  P12 – P22  3,8,
Deci = 1,25

Din nomograma 9, cu Q  2500 şi  1,25  ca diametre posibile Dn 160 sau Dn 180.

În cazul Dn 160, din nomograma 9   1, 7 deci P12 – P22  3 x 1,7  5,1

Din nomograma 11, pentru P12 – P22  5,1 şi P1  4 bara, P2  3,1 bara.
Din nomograma 9, cu Q  2500 m3s/h Dn  160 mm şi P  3,1 bara  Vmax  26 m/s
În mod similar, pentru diametrul Dn 180 mm, va rezulta P 2  3,8 bara şi o viteză maximă de 16 m/s.
Cum pentru ambele diametre se verifică condiţia ca viteza maximă să fie mai mică de 60 m/s, alegerea
diametrului efectiv al tronsonului se va face în funcţie de configuraţia întregii reţele.
1.2. Să se determine debitul maxim ce poate fi transportat de o conductă Dn 280 mm, cu lungimea de 0,5
km, în condiţiile unei presiuni amonte de P1  4,6 bara, şi presiuni aval P2  3,2 bara.

Din nomograma 11, pentru P1  4,6 bara, P2  3,2 bara P12 – P22  11, deci  22

Din nomograma 9, pentru Dn 280 şi  22 Q  32000 m3 s/h.

Din nomograma 12, pentru Q  32000 m3 s/h Dn  280 şi P  3,2  Vmax  85 m/s
Cum pentru acest debit se depăşeşte viteza maximă, debitul maxim posibil de transportat va fi condiţionat
de viteza maximă admisibilă (60 m/s). Aceasta poate fi atinsă fie micşorând presiunea amonte, fie mărind
presiunea aval. Presupunând că presiunea aval poate fi mărită (de exemplu prin introducerea unei
rezistenţe locale) la 3,5 bara, parcurgând aceleaşi etape de mai sus, va rezulta P 12 – P22  18, respective
un debit de 28000 m3s/h. Acestui debit, pentru Dn 280 mm şi P  3,5 bara îi corespunde o viteză de 45
m/s.
În concluzie, debitul maxim ce poate fi transportat în condiţiile menţionate este de 28000 m 3s/h, cu
precizarea că, prin introducerea unei rezistenţe hidraulice suplimentare presiunea aval trebuie crescută la
3,5 bara.
 2. Presiune redusă
2.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q  2500 m3s/h având lungimea de L  3 km, la intrare P1  2,5 bara, la ieşire P2  2 bara.

Din nomograma 9, cu Q  2500 şi  0,75  ca diametre posibile Dn 200 mm sau Dn 25 mm.

În cazul Dn 200, din nomograma 9   0,85 deci P12 – P22  3 x 0,85  2,55
Din nomograma 10, pentru P1 – P2  2,55 şi P1  2,5 bara P2  1,7 bara.
2 2

Din nomograma 12, cu Q  2500 m3s/h Dn  200 mm şi P  1,7 bara Vmax  20 m/s
În mod similar, pentru diametrul Dn 225 mm, va rezulta P 2  2,2 bara şi o viteză maximă de 15 m/s.
Cum ambele diametre se verifică, cu condiţia ca viteza maximă să fie mai mică de 60 m/s, alegerea
diametrului efectiv al tronsonului se va face în funcţie de configuraţia întregii reţele.
2.2. Să se determine debitul maxim ce poate fi transportat de o conductă Dn 280 mm, cu lungimea de 0,5
km, în condiţiile unei presiuni amonte de P1  2,8 bara şi presiuni aval P2  2,6 bara.
Din nomograma 10, pentru P1  2,8 bara, P2  2,4 bara P12 – P22  1,1.

Deci  2,2

Din nomograma 9, pentru Dn 280 şi  2,2  Q  10000 m3s/h

Din nomograma 12, pentru Q  10000 m3s/h Dn  280 şi P  1,4  Vmax  53 m/s
Cum pentru acest debit nu se depăşeşte viteza maximă, debitul maxim posibil de transport va fi de 10000
m3s/h.
1. Presiune joasă
1.1. Să se dimensioneze o conductă de gaze din PE pentru debitul
Q  300 m3s/h având lungimea totală (reală + echivalentă) de L  400 m şi un disponibil de 20 mm H2O.
Rezultă o pierdere unitară de 20/400  0,05 H2O/m.
Din tabelul 1, pentru disponibilul de 0,05 H2O/m şi debitul de calcul de 300 m3s/h, rezultă un diametru Dn
225 mm, care realizează la acest debit o pierdere de sarcină de 0,04 mm H 2O/m.
Deci pierderea totală pentru acest diametru este de 0,04 x 400 mm H 2O/m.
[top]
 
Anexa 14
TERMINOLOGIE
1. AVIZ TEHNIC DE RACORDARE – aviz scris care se dă unui consumator de către furnizorul de gaze
naturale, asupra posibilităţilor şi condiţiilor de alimentare cu gaze naturale din sistemul de distribuţie a
gazelor naturale.
2. BRANŞAMENT – conducta de legătură, prin care circulă gaze naturale nemăsurate din sistemul de
distribuţie până la ieşirea din robinetul de branşament, staţia sau postul de reglare.
3. CONDUCTA DE TRANSPORT – conducta prin care gazele naturale sunt transportate de la sursă până
la staţiile de predare.
4. DEBIT NOMINAL (m3 N/h) – cantitatea de gaze naturale în volum nominal (273,15 K şi 1,01325 bar
abs.), care trece, într-o oră, printr-un aparat (contor, regulator, aparat de utilizare, arzător etc.), la
presiunea nominală de funcţionare.
5. EROAREA DE MĂSURARE – eroarea limită admisibilă avizată metrologic.
6. FACTOR DE ÎNCĂRCARE – raportul dintre încărcarea efectivă şi încărcarea nominală sau debitul
nominal.
7. FURNIZOR – unitate specializată care are în obiectul de activitate furnizarea de gaze naturale către
consumatori.
8. INSTALATOR AUTORIZAT – persoană fizică cu pregătire şi experienţă în specialitate, care posedă
autorizaţie emisă de furnizorul de gaze naturale cu competenţe în limitele gradului obţinut.
9. ÎNCĂRCARE NOMINALĂ – cantitatea de gaz, în volum normal, care trece într-o oră prin conducta
considerată, în condiţii nominale de funcţionare.
10. POST DE REGLARE – ansamblu de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o cabină sau firidă,
sau direct pe agregatele tehnologice, prin care se face reducerea şi reglarea presiunii gazelor naturale.
11. POST DE REGLARE – MĂSURARE – ansamblu de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o
cabină sau firidă, sau direct pe agregatele tehnologice, prin care se face reducerea – reglarea presiunii,
precum şi măsurarea debitelor de gaze consummate.
Postul de reglare – măsurare face reglarea presiunii gazelor într-o singură treaptă.
12. PRESIUNE DE MINIMĂ AVARIE – presiunea minimă necesară pentru menţinerea în funcţiune a
agregatelor şi instalaţiilor care condiţionează securitatea acestora şi a personalului.
13. PRESIUNE MINIMĂ TEHNOLOGICĂ – presiunea minimă necesară în regim de limitare la
consummator, pentru menţinerea în funcţiune, în condiţii de siguranţă, numai a agregatelor şi instalaţiilor
impuse tehnologic, pentru a evita pierderi de producţie nerecuperabile.
14. REFULATOR – dispozitiv alcătuit, în principal, din două robinete montate la un ştuţ vertical sudat pe
conductă, care deserveşte la evacuarea în atmosferă a gazelor dintr-o instalaţie.
15. REGIM DE ALIMENTARE SAU RESTRICŢIE – situaţie în care este necesară reducerea între
anumite limite a debitului şi a presiunii gazelor naturale la unii consumatori, pentru menţinerea în
funcţiune, la parametrii corespunzători, a sistemului naţional de transport şi distribuţie.
16. REGIM DE AVARIE – regim tehnologic caracterizat prin parametrii de funcţionare ai sistemului sau
subsistemelor de transport şi distribuţie, cu valori scăzute sub limita necesară asigurării debitului solicitat.
17. REŢEA DE DISTRIBUŢIE – ansamblul de conducte şi accesorii în aval de staţiile de reglare de
sector, până la robinetele de branşament ale consumatorilor alimentaţi cu gaze la presiune joasă,
respective până la ieşirea din posturile sau staţiile de reglare de la capetele branşamentelor.
18. REŢEA DE REPARTIŢIE – reţeaua, alimentată din staţiile de predare, destinată să alimenteze staţiile
de reglare de sector (zonă), respective staţiile reglare – măsurare ale consumatorilor importanţi.
19. ROBINET DE BRANŞAMENT – robinet montat la capătul oval al branşamentului de la care se poate
opri în întregime alimentarea cu gaze naturale a unui consummator.
20. SDR – raportul între diametrul nominal al ţevii şi grosimea de perete a aceleiaşi ţevi (de exemplu,
pentru Dn 110 şi grosimea de perete 10 mm, rezultă SDR 11, iar pentru Dn 110 şi grosimea de perete 6,3
mm, rezultă SDR 17).
21. SISTEM DE DISTRIBUŢIE – ansamblul compus din conducte, aparate, instalaţii de măsurare şi
accesorii, situat între staţiile de predare şi robinetele de branşament ale consumatorilor racordaţi la
reţeaua de presiune joasă, respective până la ieşirea din staţiile de reglare – măsurare, sau posturile de
reglare de la capetele branşamentelor.
Într-un sistem de distribuţie pot intra una sau mai multe reţele de repartiţie, staţii de reglare de sector şi de
zonă, una sau mai multe reţele de zonă de distribuţie, branşamente, staţii sau posturi de reglare la
consumatori.
22. SITUAŢIE DE AVARIE ÎN SISTEMUL NAŢIONAL DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE – situaţia în
care, datorită avarierii unor instalaţii sau agregate din sectorul de extracţie şi transport gaze naturale,
reducerii importului de gaze naturale sau a unor situaţii dificiel generate de temperaturi deosebit de
scăzute, nu se mai pot menţine principalii parametrii ai sistemului naţional de transport sau părţi din
acesta, respective în sistemul de distribuţie.
23. STARE NORMALĂ – stare termodinamică definită prin condiţiile:
T  273,15 K şi P  1,01325 bar abs. (aprox. 760 mm Hg).
24. STARE DE REFERINŢĂ (STANDARD) – starea termodinamică definită prin condiţiile: T  288,15 k şi
P  1,01325 bar abs.
25. TEU DE BRANŞAMENT – piesa de legătură între conducta de distribuţie şi conducta de branşament.
26. TREAPTA (REGIM) DE PRESIUNE – intervalul între limita maximă şi minimă a presiunii admise în
reţele şi instalaţii.
27. TUB DE PROTECŢIE – tub care canalizează spre puncte stabilite eventualele pierderi de gaze sau
protejează conductele împotriva unor acţiuni mecanice sau electrice, care pot conduce la degradarea
conductei:
- la trecerea prin elementele de construcţie;
- la traversarea sau trecerea pe lângă alte reţele sau construcţii subterane.
[top]
 
Anexa 15
BIBLIOGRAFIE
1. I 6/2000 – Normativ pentru proiectare şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale utilizând
conducte, fitinguri şi armături din oţel.
2. I.I.P. – Recomandări de montaj pentru ţevi utilizate la transportul gazelor naturale.
3. EN – proiect – 1994 – Sisteme de distribuţie a gazelor naturale utilizând ţevi şi fitinguri din PE.
4. Monitorul Oficial – Italia – Norme de siguranţă antiincendiu pentru transportul, acumularea şi utilizarea
gazelor naturale cu densitate inferioară lui 0,8.
5. I.I.S. – Sudura ţevilor din polietilenă
6. ISO SR 4437 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE) îngropate pentru distribuţia combustibililor gazoşi.
Serie metrică. Condiţii tehnice.
7. ISO 4437 – Reţele de ţevi de polietilenă (PE) îngropate pentru distribuţia combustibililor gazoşi. Serie
metrică. Condiţii tehnice.
[top]