INSRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE

RECUPERARE A CĂLDURII CU FLUID INTERMEDIAR ÎN HALE

INDUSTRIALE

Indicativ I 38-81

Cuprins

1. DOMENIU DE APLICARE ŞI CONDIŢII DE UTILIZARE

1.1. Sistemele de recuperare a căldurii cu fluid intermediar, aer-aer, vor fi utilizate în următoarele cazuri:

- pentru preîncălzirea aerului proaspăt introdus în încăperi, utilizând căldura conţinută de aerul evacuat
prin ventilare mecanică (sistem tip de la instalaţie la instalaţie);

- pentru preîncălzirea aerului proaspăt introdus în spaţii sau utilaje tehnologice (de exemplu tunele de
uscare, etc.) utilizând căldura conţinută de aerul evacuat (sistem de la tehnologie la tehnologie);

- pentru preîncălzirea aerului proaspăt introdus în încăperi, utilizând căldura conţinută de aerul evacuat de
utilaje sau instalaţii tehnologice (de exemplu tunele de răcire, etc.) (sistem tip de la tehnologie la
instalaţie).

1.2. Sistemele de recuperarea căldură cu fluid intermediar pot fi utilizate la transferarea căldurii recuperate
de la instalaţiile de ventilare a încăperilor de categoria A, B sau C pericol de incendiu, la instalaţii de
ventilare a încăperilor de categoria D şi E pericol de incendiu, sau invers, cu respectarea prevederilor art.
7.14. din normativul I 5-79.

1.3. Sistemele de recuperarea căldurii cu fluid intermediar vor fi utilizate în instalaţii centralizate de
vehicularea aerului numai în cazurile în care nu este posibilă echiparea instalaţiilor cu recuperatoare
rotative. Sistemele cu fluid intermediar sunt indicate în special pentru instalaţii descentralizate de
vehicularea aerului evacuat şi proaspăt.

1.4. Aerul care parcurge bateriile sistemului de recuperare nu va conţine praf în concetraţie mai mare de
15 mg/m3. Particulele de praf nu vor avea proprietăţi adezive, nu vor depăşi dimensiunile de 100 şi nu
vor avea formă de fibre.

1.5. Aerul viciat care parcurge bateriile sistemului de recuperare nu va conţine substanţe agresive pentru
materialul bateriilor.

1.6. Cu privire la temperaturile aerului care parcurge bateriile, singura limitare se referă la rezistenţa
materialelor folosite la confecţionarea acestora.

[top]

2. ALCĂTUIREA SISTEMULUI SCHEME DE MONTAJ

2.1. Sistemele de recuperare a căldurii cu fluid intermediar vor fi alcătuite din următoarele elemente:
- baterii montate în curenţii de aer evacuat şi proaspăt, tip BRA cu 8 rânduri de ţevi şi pasul aripioarelor de
2 mm, produse de I.A.A. Alexandria, conform NII 124-73;

- circuit de fluid intermediar conţinând o pompă de circulaţie de construcţie din familia LCC, produsă de
Întreprinderea I.U.P.S. – Botoşani, ţevi de legătură, armături şi vas de expansiune cu instrumente de
indicare a nivelului de fluid;

- termometre montate pe circuitele de aer şi de fluid intermediar, la intrarea şi la ieşirea agenţilor din
baterii.

2.2. Circuitul de fluid intermediar va fi umplut cu o soluţie de lichid antigel (STAS 8671-70) şi apă distilată,
conform art. 3.7.

2.3. Circuitul de fluid intermediar va fi dotat cu mijloace de golire, umplere şi aerisire. Se vor prevedea
măsuri speciale pentru asigurarea unei etanşeităţi deosebite, în vederea evitării pierderilor de lichid. Ţevile
de legătură dintre bateriile sistemului de recuperare vor fi izolate termic în scopul limitării pierderilor de
căldură, precum şi pentru evitarea formării condensului.

2.4. Schemele de montaj ale sistemelor de recuperare a căldurii cu fluid vor fi cele indicate în fig. 1 şi fig.
2.

2.5. Legarea bateriilor la circuitul de fluid intermediar va fi realizată la toate schemele de montaj, astfel
încât circulaţia aerului şi a fluidului intermediar să fie în contracurent.

2.6. Schemele de montaj din fig. 1 se vor adopta în cazul a două instalaţii centrale pentru introducerea şi
evacuarea aerului.

Alegerea schemei de montaj se va face în conformitate cu indicaţiile date în tabelul 1.

Tabelul 1

ALEGEREA SCHEMEI DE MONTAJ

Recuperarea Instalaţia de Instalaţia de

Schema
căldurii este evacuare introducerea
recomandată:
necesară: funcţionează: funcţionează:

Întreaga perioadă Întreaga perioadă Întreaga perioadă I a sau I b

a anului a anului a anului

Numai în perioada Întreaga perioadă Întreaga perioadă Ic

de încălzire a anului a anului

Numai în perioada Întreaga perioadă Numai în perioada Id

de încălzire a anului de încălzire
 Numai în perioada Numai în perioada Întreaga perioadă I d sau Ie
de încălzire de încălzire a anului

2.7. Schemele I a şi I b sunt tipice pentru sistemele de recuperare a căldurii de la tehnologie la tehnologie,
precum şi pentru sistemele de climatizare cu recuperare a frigului în perioada caldă a anului sau a căldurii
în perioada rece a anului.

Schema I b ţine seama de condiţia prescrisă la art. 2.5 în cazul în care bateriile sunt parcurse în acelaşi
sens de curenţii de aer evacuat şi proaspăt.

2.8. Schema I c este tipică pentru sistemul de recuperare de la instalaţie la instalaţie, în cazurile în care
instalaţiile de evacuare şi de introducere funcţionează simultan întreaga perioadă a anului. De asemenea
această schemă se poate aplica, la aceleaşi condiţii de funcţionare ale ventilatoarelor, pentru sistemele de
recuperare a căldurii de la tehnologie la instalaţie.

2.9. Schema I d este tipică pentru sistemele de recuperări de la instalaţie la instalaţie sau de la tehnologie
la instalaţie, în cazurile în care instalaţia de evacuare funcţionează pe întreaga perioadă a anului iar
instalaţia de introducere este oprită în sezonul cald (evacuare mecanică şi compensare naturală în
perioada caldă a anului).

2.10. Schema I e este tipică pentru sistemele de recuperare de la instalaţie la instalaţie, în cazurile în care
instalaţia de introducere funcţionează pe întreaga perioadă a anului, iar instalaţia de evacuare este oprită
în sezonul cald (introducere mecanică şi evacuare naturală în perioada caldă a anului).

2.11. Schemele de montaj din fig. 2 se vor adopta în cazul instalaţiilor descentralizate.

Fiecare din schemele 2...5 se vor putea realiza în variantele a...e (v. fig. 1).

Alegerea variantelor la fiecare din aceste scheme se va face în conformitate cu indicaţiile date în tab. 1 şi
la art. 2.5; 2.7 ...2.10.

[top]

3. DIMENSIONAREA SISTEMELOR DE RECUPERARE A CĂLDURII CU FUID

INTERMEDIAR

3.1. Dimensionarea bateriilor din circuitele de aer evacuat şi aer proaspăt se va face pentru următoarele
condiţii de funcţionare:

- debit total masic de aer evacuat egal cu debit total masic de aer proaspăt.Q mAE = QmAP = Qma ;

- viteza masică a aerului la trecerea prin baterii  = 3 ... 5 kg/m2.s;

- diferenţa admisă dintre valoarea  în bateria de aer proaspăt şi valoarea  în bateria de aer evacuat,
maximum 10: în cazul sistemelor cu mai multe baterii având mărimi diferite în circuitele de aer evacuat şi
aer proaspăt, diferenţă maximă de 10 se referă la valorile  extreme;
- debitul de fluid în bateria de aer proaspăt egal cu debitul de fluid în bateria de aer evacuat;

- viteza fluidului intermediar în ţevile bateriilor.

w = 0,8...1,2 m/s.

3.2. Dimensiunile bateriilor H x L şi numărul de circuite N, vor fi alese din gama de fabricaţie a I.A.A.
Alexandria, conform tab. 2.

Tabelul 2

SUPRAFAŢA BRUTĂ DE TRECERE A AERULUI PRIN BATERIILE SISTEMULUI DE RECUPERARE A

(m2)

N 8 12 16 20 22

H (mm) 300 460 610 760 840

L (mm)

300 0,080 - - - -

450 0,129 0,194 - - -

600 0,173 0,259 0,341 - -

750 0,216 0,324 0,427 0,540 -

900 0,259 0,389 0,512 0,647 0,712

1050 0,303 0,454 0,598 0,654 0,832

1200 0,346 0,519 0,684 0,861 0,952

1350 0,389 0,584 0,770 0,968 1,072

1500 0,432 0,648 0,856 1,075 1,192

 1650 0,475 0,714 0,941 1,182 1,312

1800 0,518 0,779 1,027 1,289 1,432

1950 0,561 0,844 1,113 1,396 1,552

2100 0,604 0,909 1,199 1,503 1,672

2250 0,647 0,974 1,285 1,610 1,792

2400 0,690 1,035 1,371 1,717 1,912

Notă: Datele din tabel sunt extrase din Catalogul de norme interne pentru aparataje şi accesorii TAA
Alexandria – 1979.

3.3. Calculul pentru alegerea bateriilor din gama de tipodimensiuni se efectuează prin încercări,
adoptându-se valoarea iniţială  = 4 kg/m2 s. Dintre mărimile de baterie care pot fi alese ţinându-se
seama de spaţiul disponibil se va alege varianta la care corespunde valoarea  minimă.

3.4. Debitul volumic de fluid intermediar se determină cu relaţia:

QVf = 3600 . f . N . w (m3/h) (1)

în care f = 1,765 . 10-4 m2 este secţiunea ţevii utilizate la construcţia bateriilor.

Pe baza acestei relaţii s-a trasat nomograma din fig. 3.

3.5. Alegerea pompei de circulaţie se va face din catalogul Aversa pentru o valoare de debit imediat
superioară.

3.6. Circuitul de fluid intermediar va fi prevăzut cu mijloace de reglare pentru a se asigura funcţionarea la
debitul reieşit din calcul.

3.7. Proporţiile de lichid antigel şi apă distilată care intră în compoziţia fluidului intermediar se vor
determina din graficul din fig. 4 în funcţie de temperatura minimă absolută înregistrată în zona respectivă.

3.8. Eficienţa de recuperare a unui sistem cu fluid intermediar,  , se determină cu nomograma din fig. 5,
în funcţie de viteza masică de trecere a aerului prin bateriile sistemului,  .

3.9. Temperatura de ieşire a aerului proaspăt din sistemul de recuperare a căldurii, t 2 (v. fig. 1 a), se
determină cu relaţia:
t2 = t1 + (t3  ti) ( C) (2)

în care:

t1 este temperatura de intrare a aerului proaspăt în sistemul de recuperare, în  C;

t2 – temperatura de intrare a aerului evacuat în sistemul de recuperare, în  C.

3.10. Temperatura de ieşire a aerului evacuat din sistemul de recuperare, t 4, (v. fig. 1 a), se determină cu
relaţia:

t4 = t3 (t3  t1) ( C) (3)

3.11. Debitul de căldură recuperată de sistem se calculează cu relaţia:

 = cp . Qma (t2  t1) (kcal/h) (4)

în care:

cp căldura specifică a aerului, cp = 0,24 kcal/kg,  C;

Qma debitul masic de aer proaspăt, egal cu debitul masic de aer evacuat, vehiculat prin sistem în kg/h.

3.12. Temperatura fluidului intermediar la ieşirea din bateria de aer proaspăt, sau la intrarea în bateria de
aer evacuat, ( 1) ca şi temperatura fluidului de ieşire din bateria de aer evacuat sau la intrarea în bateria
de aer proaspăt,  2, se calculează cu relaţia:

( C) (5)

( C)

în care:

 med temperatura medie a fluidului intermediar, în  C

( C) (6)

( C) (7)

în care:

f densitatea fluidului intermediar, f = 1070 kg/m3 pentru fluid intermediar în concentraţie 50% lichid
antigel;
cpf căldura specifică a fluidului intermediar; cpf = 0,8 kcal/kg,  C pentru fluid intermediar în concentraţie
50% lichid antigel.

3.13. Pierderea de sarcină la trecerea aerului printr-o baterie a sistemului de recuperare cu fluid se
determină în funcţie de viteza masică din nomograma din fig. 6.

3.14. Pierderea de sarcină la trecerea fluidului intermediar prin ţevile, coturile şi colectoarele bateriilor
sistemului de recuperare se determină din tabele 3 şi 4 în funcţie de dimensiunile bateriilor HXL şi de
viteza reală w, prin însumarea valorilor.

Tabelul 3

PIERDERILE DE SARCINĂ LA TRECEREA FLUIDULUI INTERMEDIAR PRIN ŢEVILE ŞI COTURILE

UNEI BATERII DE TIP BRA CU R = 8 RÂNDURI (mH2O)

Viteza apei în ţevile bateriei w (m/s)

L(m)
0,8 0,9 1,0 1,1 1,2

0,30 0,248 0,312 0,392 0,476 0,560

0,45 0,312 0,392 0,480 0,588 0,696

0,60 0,365 0,456 0,560 0,680 0,800

0,75 0,416 0,520 0,648 0,804 0,960

0,90 0,464 0,592 0,720 0,880 1,040

1,05 0,520 0,656 0,800 0,980 1,160

1,20 0,576 0,720 0,880 1,080 1,280

1,35 0,624 0,800 0,984 1,212 1,440

1,50 0,680 0,880 1,064 1,292 1,520

 1,65 0,736 0,960 1,160 1,420 1,680

1,80 0,800 1,000 1,222 1,491 1,760

1,95 0,880 1,064 1,320 1,620 1,920

2,10 0,880 1,120 1,440 1,720 2,000

2,25 0,960 1,200 1,520 1,840 2,160

2,40 1,000 1,280 1,600 1,920 2,240

Notă: Datele din tabel sunt extrase din Catalogul de norme interne pentru aparataje şi accesorii IAA
Alexandria – 1979

Tabelul 4

PIERDERILE DE SARCINĂ LA TRECEREA FLUIDULUI INTERMEDIAR ÎN COLECTOARELE UNEI

BATERII DE TIP BRA CU R = 8 RÂNDURI (mH2O)

Viteza apei în ţevile bateriei W (m/s)

Diametrul
(mm) H
colector (G)
0,8 0,9 1,0 1,1 1,2

300 0,60 0,767 0,94 1,14 1,35 1 1/4’’

460 0,96 1,21 1,49 1,82 2,15 1 1/2’’

610 0,60 0,87 1,08 1,31 1,55 2’’

760 0,42 0,53 0,655 0,79 0,92 2 1/2’’

840 0,51 0,64 0,79 0,96 1,14 2 1/2’’

Notă: Datele din tabel sunt extrase din catalogul de norme interne pentru aparataje şi accesorii IAA
Alexandria – 1979.

[top]

4. CALCULUL ECONOMIEI DE COMBUSTIBIL

4.1. Pentru calculul economiei de combustibil realizată prin echiparea unei instalaţii de ventilare cu un
sistem de recuperare a căldurii cu fluid intermediar, se vor folosi următoarele mărimi şi relaţii:

- Căldura echivalentă lucrului mecanic suplimentar efectuat anual de ventilatoarele de aer proaspăt şi de
aer evacuat la vehicularea aerului prin sistemul de recuperare.

(kcal/an) (8)

în care:

Qma debitul masic de aer vehiculat prin sistemul de recuperare, în kg/h;

 pa suma pierderilor de sarcină la trecerea aerului proaspăt şi a aerului evacuat prin sistemul de
recuperare, în mm H2O;

v randamentul ventilatorului de aer proaspăt, respectiv cel al ventilatorului de aer evacuat, în general v
= 0,6;

a densitatea aerului în kg/m3;

n numărul de ore de funcţionare al sistemului de recuperare într-un an;

cs consum specific de combustibil convenţional pentru 1 kwh livrat, c s = 0,336 kgcc/kwh;

P puterea calorică a combustibilului convenţional. P = 7000 kcal/kg.

Prin introducerea datelor cunoscute rezultă formula simplificată:

v = 8,896 . 10-3 Qma . n . pa (kcal/an) (8’)

- Căldura echivalentă lucrului mecanic efectuat anual de pompa de circulaţie a fluidului din sistemul de
recuperare:

(kcal/an) (9)

în care:

Qvf – debitul volumic de fluid intermediar, în m3/h;

 pf suma pierderilor de sarcină în circuitul fluidului intermediar, în m H2O;

p randamentul pompei de circulaţie a fluidului intermediar, în general p = 0,6.

Prin introducerea datelor cunoscute rezultă formula

p = 10,675 . Qvf . n . pf (kcal/an) (9’)

Căldura maximă disponibilă pentru recuperare într-un an

max = Qma . cp . (tE  tp) n   (kcal/an) (10)

în care:

tE - este temperatura medie a aerului evacuat, în perioada de funcţionare a sistemului, în  C;

tp – temperatura medie a aerului proaspăt, în perioada de funcţionare a sistemului, în  C;

- Eficienţa netă de recuperare a căldurii;

(%) (11)

în care  este eficienţa de recuperarea sistemului, în %.

4.2. Economia anuală de combustibil convenţional se va determina cu relaţia:

(tcc/an) (12)

4.3. Economia anuală specifică de combustibil convenţional se va determina cu relaţia:

(tcc/an m2) (13)

în care A este suprafaţa brută de trecere a aerului prin bateriile sistemului de recuperare, conform
tabelului 2.

Mărimea, e, poate fi determinată şi din fig. 5, înmulţind valoarea e, citită în nomograma cu factorul ,
în care n este numărul de ore anual de funcţionare al sistemului de recuperare. Mărimea  tm reprezintă
diferenţa dintre valorile medii a temperaturii interioară şi exterioară.

[top]

5. PRESCRIPŢII PRIVIND DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR AFERENTE

SISTEMELOR DE RECUPERARE A CĂLDURII CU FLUID INTERMEDIAR

51. Bateria de reîncălzire din circuitul de aer proaspăt, amplasată după sistemul de recuperare, va fi
dimensionată pentru puterea termică totală a instalaţiei de încălzire cu aer cald, în scopul de a furniza
căldura necesară la pornirea instalaţiei până la atingerea temperaturii interioară normate din încăperea
servită.
Bateria de reîncălzire va fi dotată cu mijloace de reglaj pentru reducerea debitului de agent încălzitor în
perioadele de funcţionare a sistemului de recuperare.

5.2. Volumul de fluid intermediar necesar pentru întregul sistem de recuperare se determină cu relaţia:

V1 = Vb + Vr (m3) (15)

în care:

Vb volumul de lichid din bateriile sistemului de recuperare.

Vr volumul de lichid din reţeaua de conducte în condiţiile asigurării umplerii instalaţiei până la nivelul
corespunzător din vasul de expansiune.

Volumul de lichid din bateriile sistemului se va determina pe baza relaţiei:

Vb = n . f . ( Lap Nap + Lac Nac) (m3) (16)

în care:

n numărul de rânduri, n = 8;

f secţiunea ţevii bateriilor de recuperare; f = 1,765 . 10-4 m2

Lap lungimea bateriilor de recuperare din circuitul de aer proaspăt, în m;

Nap numărul total de circuite al bateriilor din circuitul de aer proaspăt;

Lac lungimea bateriilor de recuperare din circuitul de aer cald, în m;

Nac numărul de circuite al bateriilor din circuitul de aer cald.

5.3. Masa necesară de antigel pentru asigurarea protecţiei bateriilor şi reţelei de fluid intermediar contra
îngheţului este

Va = 1070 r V1 (kg) (17)

în care:

r factor de proporţionalitate, conform art. 3.7. şi fig. 4.

5.4. Determinarea volumului util al vasului de expansiune se va face pe baza relaţiei:

Vu = Vl (m3) (18)

în care:

 coeficientul de dilatare volumică,  = 0,03

5.5. Reţeaua de conducte se va dimensiona pe baza metodei de calcul folosită în cazul vehiculării de apă
caldă (95/75 C), ţinându-se seama de ecartul de temperatură al fluidului, calculat conform art. 3.12.

5.6. La sistemele realizate conform schemelor 1 d şi 1 e (fig. 1) se vor aplica măsuri de evitare a
supraîncălzirii motoarelor electrice care acţionează ventilatoarele, în perioadele de utilizare a by-pass-
urilor.

Exemplul 1

Se proiectează un sistem de recuperare a căldurii cu fluid intermediar pentru reducerea necesarului de

căldură la o instalaţie de ventilare şi încălzire cu aer cald a unei hale industriale.

Instalaţia de ventilare este compusă din două instalaţii centrale pentru introducerea şi evacuarea aerului,
care funcţionează întreaga perioadă a anului.

Date necesare proiectării:

- debitul masic de aer proaspăt introdus, egal cu debitul masic de aer evacuat

Qma = 25000 kg/h

- temperatura aerului proaspăt la intrare în sistemul de recuperare:

t1 = 15 C

- temperatura aerului evacuat la intrare în sistemul de recuperare:

t3 = +16 C

Conform indicaţiilor de la art. 3.1. se alege:

 = 4 kg/m2 s – viteza masică a aerului la intrarea în bateriile sistemului;

w = 0,8 m/s – viteza fluidului intermediar în ţevile bateriilor sistemului.

Se calculează suprafaţa brută de trecere a aerului prin baterii:

m2

Se alege din tabelul 2, o baterie care are secţiunea de trecere a aerului la o valoare apropiată. Variantele
posibile sunt indicate în tabelul următor. Pe baza, dimensiunilor H x L ale bateriilor alese şi a numărului de
circuite N, au fost calculate:

- valorile reale ale vitezei masice  ;

- debitul minim de fluid intermediar (corespunzător vitezei w = 0,8 şi numărul de circuit N) conform
nomogramei din fig. 3;

- eficienţa de recuperare  (din fig. 5, corespunzătoare vitezei  );

- pierderea de sarcină la trecerea aerului prin fiecare baterie (din fig. 6 corespunzătoare vitezei v );

- pierderea de sarcină la trecerea fluidului, prin baterie (din tabelele 3 şi 4, pe baza vitezei w).

Var. HxL
N
A  Qvf   pa  pf
nr. (mm) (m2) 3
(kg/m2.s) (m /h) % (mmH2O) (mH2O)

1 760 x 2400 20 1,717 4,04 10,2 44,50 20,0 1,42

2 840x2100 22 1,672 4,15 11,2 44,25 20,8 1,39

3 840x2250 22 1,792 3,88 11,2 44,73 18,7 1,47

4 840x2400 22 1,912 3,63 11,2 45,27 16,8 1,51

Din analiza comparativă a datelor înscrise în tabel rezultă că oricare din variantele propuse de baterii pot
intra în alcătuirea sistemului de recuperare a căldurii.

Se alege de exemplu, conform art. 3.3, varianta 4, Sistemul de recuperare este alcătuit din două baterii tip
BRA 480 x 2400 mm, debitul de fluid fiind Qvf = 11,2 m3/h.

În acest caz se calculează:

- temperatura de ieşire a aerului proaspăt din sistemul de recuperare:

t2 = t1 + (t3  t1) = 15 + 0,4527 [16 (15)] =  0,966 oC

- temperatura de ieşire a aerului evacuat din sistemul de recuperare:

t4 = t3  (t3  t1) = 16 0,4527[16 (15)] = 1,966 oC

- debitul de căldură recuperată:

 = cp Qma (t2 t1) = 0,24 . 25000 [(0,966)  (15)] = 84204 kcal/h

- temperatura medie a fluidului intermediar:

o
C

- diferenţa de temperatură pe circuitul de fluid intermediar:

- temperatura  1, a fluidului intermediar.

 o
C

NOTĂ: S-a considerat că fluidul intermediar este alcătuit din 50% lichid antigel, soluţie care are densitatea
1070 kg/m3 şi căldura specifică cca. 0,8 kcal/kg C.

C
o

- temperatura  2 a fluidului intermediar

o
C

Pentru alegerea ventilatoarelor de aer proaspăt şi de aer evacuat se ia în considerare pierderea de

sarcină la trecerea aerului prin bateriile sistemului de recuperare (  pa = 16,8 mm H2O).

De asemenea pentru dimensionarea pompei de circulaţie a sistemului de recuperare se ia în considerare

debitul de fluid, 11,2 m3/h şi pierderea de sarcină prin bateriile sistemului 2 x 1,51 m H 2O); precum şi
pierderea de sarcină pe traseul dintre cele 2 baterii, care se admite, spre exemplu 2 m H 2O.

Pentru calculul economiei de combustibil realizabile se admit:

Qma = 25.000 kg/h – debitul masic de aer proaspăt respectiv de aer evacuat vehiculat prin sistem;

n = 2000 ore – numărul de ore de funcţionare al sistemului, într-un an;

tE = 16 C – temperatura medie a aerului evacuat în perioada de funcţionare a sistemului;

tp = 0,5 C – temperatura medie a aerului proaspăt exterior în perioada de funcţionare a sistemului;

 = 45,27 – eficienţa de recuperare a sistemului;

pa= 2 x 16,8  = 33,6 mm H2O – suma pierderilor de sarcină la trecerea aerului prin sistemul de
recuperare;

Qvf = 11,2 m3/h – debitul volumic de fluid intermediar vehiculat prin sistem;

pf = 2 x 1,51 + 2 = 5 m H2O – suma pierderilor de sarcină la vehicularea fluidului intermediar prin
sistemul de recuperare.

Folosind relaţiile (8)...(12) se calculează:

- căldura echivalentă lucrului mecanic suplimentar efectuat anual de ventilatoarele instalaţiei.

v = 8,896 x 10-3 Qma . n  pa = 8,96 . 10-3 25000 . 2000 . 33,6 = 14,945 x 106 kcal/an

- căldura echivalentă lucrului mecanic efectuat anual de pompa de circulaţie a sistemului de recuperare.
p = 10,657 x Qvf . n  pf = 10,675 . 11,2 . 2000 . 5 = 1,169 x 106 kcal/an

- căldura maximă disponibilă pentru recuperare, într-un an:

max = Qma cp (tE  tp) n = 25000 . 0,24 . (16  0,5) 2000 = Qmax= 186 . 106kcal/an

- eficienţa netă de recuperare a căldurii:

- economia de combustibil realizabilă de sistemul de recuperare:

tcc/an

Exemplul 2

Toate datele de proiectare sunt aceleaşi ca în exemplul 1.

Datorită unor condiţii de spaţiu bateria de aer evacuat nu poate avea lungimea mai mare de 1500 mm.

Din exemplul anterior a rezultat o suprafaţă necesară de trecere a aerului, pentru fiecare din baterii:

A = 1,736 m3 pentru  = 4 kg/m2 s.

Pentru bateria de aer evacuat, din tabelul 2 rezultă că la lungimea L = 1500 mm corespund suprafeţe de
trecere a aerului mai mici decât cea necesară. Ca atare se stabileşte soluţia ca această baterie să fie
alcătuită din două unităţi suprapuse, legate în paralel pe circuitele de aer şi fluid cu lungimea comună L =
1500 mm şi având suprafaţa de trecere cumulată A = 1,736 m 2.

Rezultă posibile mai multe variante, indicate în tabelul de mai jos. Pentru fiecare din aceste variante s-au
calculat:

- numărul cumulat de circuite de fluid intermediar, N;

- suprafaţa cumulată de trecere a aerului, A;

- debitul de fluid intermediar, Qvf; corespunzător unei viteze de circulaţie w = 0,8 m/s.

Var. HxL N A (m2)  (kg/m2s) Qvf (m3/h)

nr.

1 300x1500 8+ 0,432 + 4,28 15,2

840x1500 2 1,192
______ ________
 30 1,624

2 660x1500 12 + 0,648 + 4,01 16,3

760x1500 20 1,075
________ _________
32 1,732

3 2x 2x0,856 4,06 16,3

610x1500 32 = 1,712

4 460x1500 12 + 0,648 + 3,77 17,3

840x1500 22 1,192
________ ________
34 1,840

Alegerea variantei pentru bateria de aer evacuat trebuie făcută considerând simultan şi variantele posibile
pentru bateria de aer proaspăt, astfel încât condiţiile impuse la art. 3.1. să fie respectate pentru întregul
sistem.

În acest scop, pentru fiecare din debitele de fluid înscrise în tabelul de mai sus, se determină din
nomograma din fig. 3, numărul de circuite ale bateriei de aer proaspăt, astfel că viteza fluidului în ţevile
acestei baterii să fie cuprinsă în limitele admise de 0,8 – 1,2 m/s.

Se stabileşte astfel numărul de circuite N = 22 pentru bateria de aer proaspăt. Rezultă că pot fi alese
pentru bateria de aer evacuat, variantele 1-3. Se alege varianta 2 ca având valoarea v minimă.

Pentru bateria de aer proaspăt, se alege din tabelul 2 mărimea 840 x 2250 mm, corespunzând la N = 22
şi având A = 1,792 m2, valoarea cea mai apropiată de suprafaţa de trecere totală a bateriilor alese pentru
circuitul de aer evacuat.

Rezultă, în concluzie, că sistemul de recuperare va fi alcătuit din bateriile înscrise în tabelul următor,
pentru care au fost calculate mărimile caracteristice de funcţionare:

A  w Qvf  paer pf

HxL N
m2 kg/m2s m/s m3/h % mmH2O mH2O

Aer 460x1500
Evacuat 760x1500 32 1,732 4,01 0,80 16,3 44,55 19,5 1,74

Aer
proasp. 840x2250 22 1,792 3,88 1,17 16,3 44,73 18,7 3,15

Diferenţa maximă dintre vitezele masice este sub 10%.

Pentru eficienţa de recuperare a sistemului de recuperare, se adoptă valoarea  = 44,5%
corespunzătoare pentru valoarea  cea mai mare.

În continuare calculul decurge în mod similar ca la exemplul nr. 1.

Exemplul 3

Se proiectează un sistem de recuperare a căldurii cu fluid intermediar la o instalaţie de ventilare

descentralizată alcătuită astfel:

- o instalaţie centrală pentru introducerea aerului proaspăt cu debitul

Qma = 60000 kg/h

- pentru instalaţii pentru evacuarea aerului viciat, din care trei cu debitul de 12000 kg/h şi o instalaţie de
24000 kg/h debitul total de aer evacuat fiind de 60000 kg/h.

De asemenea se consideră că:

t1 = 15 oC

t3 = 16 C

Se alege  = 4 kg/m2 s

w = 0,8 m/s

Suprafaţa necesară de trecere a aerului prin bateria de aer proaspăt, egală cu suprafaţa calculată de
trecere a aerului evacuat prin cele 4 baterii este:

m2

De asemenea, conform art. 3.1., debitul de fluid intermediar al bateriei de aer proaspăt trebuie să fie egal
cu suma debitelor de fluid al bateriilor de aer evacuat cu respectarea condiţiilor de viteză w = 0,8...1,2
m/s. Ca atare se calculează pentru fiecare baterie de aer evacuat, debitul de fluid corespunzător vitezei
maxime w = 0,8 m/s suma lor fiind debitul de fluid care trece prin bateria de aer proaspăt cu o viteză
maximă admisă w = 1,2 m/s.

Alegerea bateriilor de aer evacuat

Aceste baterii se aleg din tabelul 2 corespunzător suprafeţelor necesare de trecere a aerului, calculate în
raport cu debitul masic de aer care parcurge fiecare baterie şi pentru o valoare v = 4 kg/m2.s.

Astfel rezultă:

a) m2
b) m2

Mărimile alese de baterii de aer evacuat sunt înscrise în tabelele următoare. Pentru fiecare s-a calculat
viteza masică şi s-a determinat debitul de fluid corespunzător vitezei minime w = 0,8 m/s.

Astfel în cazul a), cu debit 12000 kg/h.

Nr. buc. HxL N A  Qvf total

Var. nr.
(mm) ( ) (m2) (kg/m2s) (m3/h)

1 3x460x1950 3x12=36 3x0,844=2,535 3,95 3x6,1=18,3

2 3x610x1500 3x16=48 2x0,856=2,568 3,89 3x8,1=24,3

3 3x760x1200 3x20=60 3x0,861=2,583 3,87 3x10,2=30,6

4 3x840x1050 3x22=66 3x0,832=2,496 4,06 3x11,2=33,6

În cazul b) cu debit 24.000 kg/h

HxL N A  Qvf
Var. nr.
(mm) ( ) (m2) (kg/m2s) (m2/h)

1 760x2250 20 1,61 4,14 10,2

2 840x2400 22 1,672 3,99 11,2

Din totalul variantelor care se încadrează în condiţiile de spaţiu se adoptă aceea pentru care  are
valoarea minimă.

Se aleg pentru instalaţiile de aer evacuat:

3 x 760 x 1200 mm cu v = 3,87 kg/m2s

1 x 840 x 2400 mm cu v = 3,99 kg/m2s

pentru care debitul de fluid total este:

Qvf = 3 x 10,2 + 1 x 11,2 = 41,8 m3/h.

La aceste baterii, diferenţa dintre vitezele masice este sub 10%.

Alegerea bateriei de aer proaspăt

Această baterie se alege ţinând seama că suprafaţa de trecere a aerului este A = 4,17 m 2 şi că debitul de
fluid este Qvf = 41,8 m3/h.

Atât din tabelul 2, cât şi din nomograma din fig. 3, rezultă că pentru a avea suprafaţa de trecere a aerului
de 4,17 m2, cât şi o viteză wmax = 1,2 m/s este necesar ca bateria de aer proaspăt să fie alcătuită din mai
multe unităţi în paralel atât pe linia de aer cât şi pe linia de fluid.

Pentru a determina numărul minim de unităţi şi mărimea lor se procedează astfel:

- Se calculează numărul minim necesar de circuite cu fluid, cu relaţia (1) pentru Q vf = 41,8 m3/h şi viteza
maximă admisă w = 1,2 m/s.

Din tabelul 2 rezultă că se pot alege:

- 4 baterii cu câte 16 circuite pentru care

Ntotal = 4 x 16 = 64 > 55

- 2 baterii cu câte 20 circuite pentru care

Ntotal = 3 x 20 = 60 > 55

Nr. buc. x H x L N A  Qvf w

Var
mm  m2 kg/m2s m3/h m/s

1 4x610x1800 4x16 4x1,029 = 4,108 4,06 41,8 1,027

2 3x760x1950 3x20 3x1,396=4,188 3,98 41,8 1,096

Din totalul variantelor care respectă condiţiile locale de montaj se adoptă (conform art. 3.3) varianta 2
pentru că are valoare v minimă.

Viteza masică în bateriile de aer proaspăt are o abatere sub 10% faţă de viteza masică cea mai mică din
bateriile de aer evacuat.

În continuare, calculul continuă ca în exemplul 1.

[top]