PROIECT

Pentru examenul de certificare a competentelor

profesionale – nivelul IV

Indrumator proiect :
Prof.Ing.Macarie Doinita

Candidat :

2015

1
 TEMA PROIECTULUI

INSTALATIA DE RACIRE LA AUTOMOBILE:

DIAGNOSTICARE, REPARARE, INTRETINERE

2
 CUPRINS

CAPITOLUL.1 GENERALITATI.

1.1   ROL, CONDITII IMPUSE, INSTALATIEI DE RACIRE.

1.2   LICHID DE RACIRE.

1.2.1    APA CA LICHID DE RACIRE.

1.2.2       LICHIDE DE RACIRE CU PUNCT DE SOLIDIFICARE COBORAT.

CAPITOLUL.2 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INSTALATIEI CU LICHID.

2.1 INSTALATIA DE RACIRE DESCHISA.

2.2 INSTALATIA DE RACIRE INCHISA.

2.3 INSTALATIA DE RACIRE A MOTORULUI SAVIEM 797-05.

2.4 INSTALAREA DE RACIRE A MOTORULUI DACIA 1330.

2.5 PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE CU LICHID.

2.5.1 RADIATORUL.

2.5.2 VENTILATORUL.

2.5.3 POMPA DE LICHID.

2.5.4 TERMOSTATUL.

CAPITOLUL.3 INTRETINEREA INSTALATIEI.

3.1 VERIFICAREA ETANSIETATI INSTALATIEI DE RACIRE.

3.2 CONTROLUL SI REGLAREA CURELEI VENTILATORULUI.

3.3 VERIFICAREA TERMOSTATULUI.

3.4 CURATIREA DE DEPUNERI DE PIATRA.

3
 CAPITOLUL.4 DEFECTE,CAUZE,MOD DE MNIFESTARE.

4.1 DEFECTELE RADIATORULUI.

4.2 DEFECTELE TERMOSTATULUI.

4.3 DEFECDELE POMPEI DE APA.

4.4 DEFECTELE VENTILATORULUI.

4.5 DEFECTE ALE ROACOARELOR DE CAUCIUC SI SLABIREA

COLIERELOR DE FICSARE

CAPITOLUL.5 TEHNOLOGIA DE REPARARE.

5.1 REPARAREA RADIATORULUI.

5.2 REPARAREA POMPEI DE LICHID.

5.3 REPARAREA VENTILATORULUI.

CAPITOLUL.6 NORME DE PRODECTIA MUNCI SI PREVENIREA SI STINGEREA

INCENDIILOR

Incovoirea axului pompei de apa se verifica cu ajutorul unui comparator cu

cadran, axul fiind asezat pe nisre prisme. Sageata maxima admisa aste de 0,05
mm. Axul incovoiat se repara prin indreptare la rece.
Uzarea in diametru a axului se verifica prin masurarea cu un calibru-
potcoava. Axul uzat se reconditioneaza prin rectificarea rodunda. Daca diametru
axului scade sub o anumita valoare, axul se rectifica cu 0,05 pe diametru, se
cromeaza si se rectifica cu cota nominala.

4
 ARGUMENT

Acest proiect prezinta repararea instalatiei de racire cu toate defectele si

modul de manifestare cat si mijloace si operatiuni de repaparare.
In capitolul 1 sunt prezentate generalitati cu privire la sistemul de racire, la
temperatura de inghet si fierbere ale lichidelor folosite.
Capitolul 2 prezinta constructia si functionarea instalatiei cu lichid cuprinzand
instalatia de racire deschisa, instalatia de racire inchisa, instalatia de racire a
motorului SAVIEM 797 - 05, instalatia de racire a motorului DACIA 1330 si partile
componente ale instalatiei de racire cu lichid.
In capitolul 3 este prezentata intretinerea instalatiei facand referire la verificarea
etansietati instalatiei de racire, controlul si reglarea curelei ventilatorului, verificarea
termostatului si curatirea depunilor de piatra.
Capitolul 4 prezinta defecte, cauze, mod de manifestare, ale instalatiei de racire
axanduse pe defectele radiatorului, defectele termostatuli, defectele pompei de apa,
defectele ventilatorului si defecte ale racuardelor de cauciuc si slabire a colierelor
de strangere.
In capitolul 5 este prezentata tehnologia de reparare a instalatiei de racire sau a
unor componente cum ar fi : repararea radiatorului, reparatrea pompei de apa si
repararea ventilatorului.

Capitolul 6 prezinta norme generale de protectia munci si prevenirea si

stingerea incendiilor care sunt absolute necesare in orice intreprindere sau atelier
de intretinere si reparatii.
Proiectul mai cuprinde anexe ale capitulelor; acestea se afla la sfarsitul proiectului si
sunt puse in ordinea in care sunt prezentate in proiect.

5
 CAP. 1 GENERALITATI

1.1 Rol, conditii impuse instaletiei de racire.

...... Instalatia de racire are rolul de a mentine in motor o temperatura optima,

numita temperatura de regim termic normal, prin preloarea calduri netransformate in
lucru mecanic de la organele motorului si cedarea ei in mediul exterior.
Necesitatea sistemului de racire este determinata de faptul ca piesele
motorului, care vin in contact cu gazele de ardere, se incalzesc foarte puternic.
In timpul procesului de ardere a amestecului carburant,temperatura in cilindri
motorului ajunge la 1700-2000 grade C, si, cu toate ca prin evacuarea gazelor arse
se slimina o parte din caldura , temperature acestora ramane destul de ridicata 700-
900 grade C. O temperatura prea ridicata duce la:

 -inrautatirea ungerii prin evaporarea si chiar arderea peliculei de ulei de pe

piesele in frecare, fiind posibila griparea pistonului in cilindru si a supapelor in
ghidurile lor;
 -micsorarea coeficientului de ungere prin cresterea volumului specific
amestecului carburant, o data cu cresterea temperaturii;
 -aparitia la m.a.s. a fenomenului de detonatie, care provoaca defectarea si
chear avarierea motorului;
 -inrautatirea proprietatilor mecanice ale materialelor din care sunt executate
piesele;
 -dilatarea neuniforma a pieselor si modificarea jocurilor de montaj, facand
posibila griparea motorului;
 Racirea motorului nu se poate fece pana la temperature mediului
inconjurator, datorita faptului ca temperaturile prea joase duc la inrautatirea
parametrilor functionali ai motorului, deoarece:
 -se inrautatesc conditiile de formare a amestecului carburant prin evacuarea
incompleta a combustibulului;
 -se inrautatesc conditiile ungeri prin condendensarea vaporilor de combustibil
pe pereti cilindrului fenomen care duce pe de o parte la spalarea peliculei de
ulei de pe oglinda cilindrului, iar pe de alta parte, la diluarea uleiului,
scazandui astfel calitatile lubrfiante;
 -se maresc pierderile de caldura fapt ce duce la scaderea puteri si a maririi
consumului specific de combustibil;
 -se mareste uzura generala a motorului automobilului, deoarece la
temperaturi joase pelicula de ulei isi pierde consistenta. Avand in vedere cele
aratate, instalatia de racire trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
 -sa nu permita supraincalzirea sau supraracirea motorului la toete regimurile
de functionare;
 -sa necesite putere scazuta pentru antrenarea angregatelor sale;
 -compactitate cat mai mare, caracterizata prin raportul intre suprafata de
racire si volumul de gabarit ocupat;

6
  -siguranta si durabilitate cat mai mare in exploatare;
 -simplitate si comoditate in executarea regalajelor si lucrarilor de intretinere;
 -stabilitate cat mai mare a parametrilor functionali ai sistemului in decursul
unui ciclu de exploatare;
 -simplitatea constructiei, a tehnologiei de executie si montaj; materiale cat
mai ieftine si masa cat mai mica.
Racirea motorului terbuie limitata intre anumite valori de temperatura, care asigura
functionarea motorului in conditii optime. Se considera ca temperatura motorului
este normala atunci cand temperatura apei de racire are 85-90*C la iesirea din
motor, indiferent de sarcina si de temperatura aerului inconjurator.

Instalatia de racire se clasifica astfel:

-dupa natura lichidului de racire : cu racire cu aer.
-dupa viteza de deplasare a fluidului de racire : cu racire naturala si cu racire
fortata.

1.2 Lichide de racire.

Mentinerea temperaturii motoarelor intre limitele stabilite de proectant si

mentinera fluidului de racire in limitele de temperatura canstante constitue conditii
indispensabile pentru exploatarea corecta a motoarelor.
Pentru lichide de racire a motoarelor cu ardere interna se impun anumite conditii,
cele mai importante fiind:
-sa aiba temperatura de fierbere cat mai mare, astfel incat sa se vaporizeze greu,
ceea ce duce la micsorarea pierderilor prin evaporare si la evitarea formari dopurilor
de vapori in instalatia de racire;
-sa aba temperatura de solidificare cat mai scazuta;
-vascozitate sa se mentina in asa fel, incat indifferent de temperatura la care
functioneaza motorul lichidul ca poata fi pompat liber;
-sa nu spumeze in timpul circulatiei, prin sistemul de racire;
-sa aiba proprietati termice cat mai bune pentru a putea efectua un schimb de
caldura rapid si efficient;
-sa nu fie corosive fata de instalatia de racire;
-sa aiba punct de inflabilitate cat mai ridicat pentru ase evita pericolul de
incendiu;sa nu fie periculoase la manipulare.

1.2.1 Apa ca lichid de racire.

Apa este lichidul cel mai des folosit pentru racirea motoarelor cu ardere
interna, ea avand calitati ce depasesc cu mult pe cele ale altor lichide de racire,
exceptie facand doar faptul ca temperatura sa de solidificare este de numai 0* C.
Ingetand apa isi mareste volumul producand fisurarea blocului motor si a chiulasei
si scoatere din functiune a motorului. Exploatarea pe timp de iarna evine incomoda,
fiind necesarea evacuarea apei din instalatia de racire la o stationare mai
indelungara.

7
Un alt nejuns il conctitue faptul ca utilizarea apei obisnuite, netratate duce la
separarea sarurilor continute si la depunera lor sub forma de crust ape peretii
sistemului de racire; aceasta crusta face ca rolul de agent termic al apei sa se
dimidueze, transferal de caldura sa acada iar motorul nefiind suficient racit sa
functioneze necorespunzator si chiar sa se avarieze.
Din punct de vedere al continutului de saruri apa se caracterizeaza prin duritate
care este de doua feluri:
-duritate temporara-care este conferita apei de catre cantitatea de carbonat de
calciu Ca2 si de magneziu Mg2 continuta.
Prin fierbere, duritatea temporara dispare bicarbonate de calciu si magneziu se
descompunandu-se in bioxid de carbon, care se elimina, si carbonatii, care precipita
si se depun sub forma de crusta. De aceea, se recomanda ca apa din sistemul de
racire sa fie schimbara foarte rar, sau sa se folosesaca apa firta in prealabil sau apa
distilata;
-duridatea permanenta, conferita apei e catre sarurile care nu pecipita in timpul
fieberii, cum ar fii: sulfatu de calciu CaSO4, clorura de calciu CaCl2,sulfatu de
magneziu MgSO4 si clorura de magneziu MgCl2.
Aceste saruri se depun, cu timpul, in sistemul de racire, formand o crusta deosebit
de dura si cu un coeficient foarte mic de cnductibilitate termica.
Din aceste motive, se recomanda ca utilizarea apei ca lichid de racire ca se faca in
urmatorele ordine de preferintelor:
-apa de ploaie - cu duritatea aproape zero;
-apa de rau sau lac - cu duritate medie;
-apa de izvor, put sau din mare, care trebuie, in prealabil, tratata,in vederea
dedurizarii.

1.2.2.Lichide de racire cu punct de solidificare coborat.

Exploatarea motoarelor pet imp de iarna, cand temperature mediului ambient

scade sub 0 grade, impune inlocuirea apei din instalatia de racire cu lichide ce au o
temperatura de solidificare coborata, de obicei amestecuri de doi sau mai multi
componenti : etilenglicol cu apa, alcol etilic cu apa, alcooli menaotomici cu apa sau
glicerina, etc.
Etilenglicolul este un alcool glicolic foarte des utilizat ca lichid de racire pentru timp
rece. De obicei, se utilizeaza in amestec cu apa, temperature de inghet a acestor
amestecuri find foarte coborata.Fata de alte substante utilizate ca agent dermic la
temperature joase, etilenglicolul se impune printr-o serie de propietati, cele mai
importante fiind: corozivitate mai mica decat a alcoolului sau a glicerinei, volatilitate
extrem de redusa, in solutii apoase, caldura secifica mai mare si conductibilidate
termica mai mare decat a glicerinei si a lcoolului etilic, viscozitate mai mica a
solutiilor apoase decat a amestecurilor corespunzatoare de apa-glicerina etc.
Ca parte componenta a lichidului de racire, etilenglicolu prezinta si o serie de
caracteristici nefavorabile, dintre care actiunea distructiva asupra cauciucurilor,
ceea ce face ca, dupa o anumita perioada de exploatare, sa fie necesara inlocuirea
furtunurilor, penetrabilitate directa actiune coroziva asupra aluminiului ceea ce face
necesara introducera de aditivi de coroziune.

8
Cei mai utilizati atitivi antiorozivi sunt fosfatul acid de sodium -Na2HPO4 -si dextrina
,care se dizolva mai intai in apa li 70*C, adaugandu-se apoi celelalte componente
ale lichidului de racire.
Curatirea depunerilor de piatra din instalatia de racire a motorului, care asa
cum am vazut micsoreaza transferal de caldura producand supraincalzirea
motorului si micsorand in acelasi timp si sectiunile de trecere al apei are o mare
importanta.Depunerile de piatra se curate pe cale chimica intrebuitand diferire
solutii;
 Pentru blocuri si chiulase din fonta: soda caustica -700 - 900 g;
 Petrol lampant -0,150 - 0.300 l.
 Pentru blocuri si chiulase din aluminiu: acid clorhidric-0,4 - 0,5 l;
urotropina -10 - 15 g.
Pentru curatire se toarna solutia in instalatia de racire lasandu-se dimp de 8 - 10
ore, apoi, se porneste motorul timp de 15 - 20 de minute,dupa care se goleste
instalatia si se spala cu apa curata.

9
 CAP. 2 CONSTRUVTIA SI FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE
RACIRE.

2.1.Instalatia de racire deschisa.

In anexa 8.1 este prezentata schema instalalatiei de racire deschisa. Lichidul

din partea inferioara a radiatorului 2 este aspirat de catre pompa 1 prin conducta de
aspiratie 3 si refulat in spatial de racire al motorului prin conucta de refulare 4 de
unde, apoi ,este colectat in conducta 7 si trimis prin termostatul 8 si conducta 9 in
partea superioarea a radiatorului.In acest loc, lichidul ajunge cu o temperatura
ridicata, ca o consecinta a raciri pieselor motorului.
Trecand prin tevile radiatorului lichidul cedeaza caldura curentului de aer creat de
ventilatorul 6, care spala suprafata exterioara a tevilor. In continuare ,lichidul ajunge
ai bazinul inferior al radiatorului de unde circuitul se rea.
In functie de demperatura lichidului la esirea din spatial de racire, el poate fi dirijat
fie prin radiator ,fie prin conducta 10 direct in pompa de lichid.
Daca temperatura lichidului la iesire din spatial de racire este sub o anumita valoare
,termostatul 8 dirijeaja lichidul prin conducta 10 la intrarea in pompa de lichid,
ocolind radiatorul si realizand asa numitul ,,circuitul mic"
Daca temperatura lichidului la iesire din spatial de racire depaseste o anumita
valoare, termostatul inchide complet conducda 10 si lichidul trece prin conducta 9 in
radiator asa cim se vede in anexa 8.1. b. Daca la iesirea din spatial de racire lichidul
are o temperatura intermediara, termostatul se deschide partial, lichidul circuland in
acet caz, o parte prin conducta 10 iar o parte prin radiator. In felul acesta, se
mentine temperatura motorului in limite relativ stranse.

2.2.Instalatia de racire inchisa.

Pentru a reduce cantititatea de lichid din instalatia de racire ca si cantitatea

de caltura evacuara prin sistemul de racire,in ultimul timp se raspandeste pe scara
larga instalatia de racire sub presiune, ori 10 la puterea a cinceaN/m patrat peste
presiunea mediului ambiant. Marirea presiuni in instalatia de racire permite o marire
corespunzatoare a temperature lichidului de racire,dearece creste temperatura de
firbere fapt ce strage dupa sine ridicarea nivelului termic de functionare a motorului
si obtinerea unui randament sporit.
In anexa 8.2 este prezentata schema instalatiei de racire sup presiune, care in afara
circuitului principal al lichidului este prevazuta cu un circuit secundar numit circuit de
drenaj si compensare. Acesta este constituit dintrun rezervor de compensare 1 al
carui volum reprezinta 10-15% din volumul total al circuitului de lichid, un circuit de
drenajsi un circuit de compensare. Rezervorul de compensare este montat
deasupra bazinului superior al radiatorului sau conductei de iasire a lichidului di
motor si indeplineste mai multe functii.In primul rand el serveste pentru drenajul
vaporilor de lichid si a aerului din circuit, de acea este umplui complet cu lichid. In

10
spatiul 2 situat deasupra lichidului se aduna vapori si bulele de aer care se
depleseza din circuitul principal prin circuitul de drenaj . In al doilea rand, rezervorul
de compensare serveste la compensare variatiilor de volum ale lichidului in timpul
functionary motorului. Busonul de umplere 6 este prevazut cu supape
de suprapresiuneori 10 la puterea a cincea N/m patrat si de depresiune ori 10 la
puterea a cincea N/m patrat pentru comunicerea cu admosfera. Rezervorul de
compensare poate fi montat in serie cu radiatorul sau in parallel.

2.3.Instalatia de racire a motorului Saviem 797-05.

Acesta este prezentat in anexa 8.5.

Este o instalatie de racire cu lichid cu circulatie fortata ,presurizata, avant
urmatoarele circuite de racire:
-circuitul principal pentru racirea uliului,blocului motor si a chiloasei.
-circuitul de completare-compensare a lichidului de racire din circuitul principal.
-circuitul secunar de racire a apei prin incalzirea cabinei.
Circuitul principal. Circulatia fortata a apei sete realizata de catre pompa de
apa 18. Antrenata de arboreal cotit al motorului prin cureua trpezoidala 19, pompa
de apa aspira apa racita din bazinul inferior al radiatorului 22 prin conducta 17, o
refuleaza prin conducta 16 in racitorul 14, racind uleiul ,si o introduce pri conducta
13 si rampa de distributie a apei intre camasile de cilindri. Prelund caldura
inmagazinata de cilindri, apa este impinsa in chiloasa, de unde preia caldura
calotelor camerelor de ardere a injectoarelor si a ghidurilor de sipapa si,in stare
ferbinte,iese din chiloasa prin camera termostatului 4 si, conducta 5, ajunge in
bazinul superior alradiatorului 22. Apoi ste impinsa prin spatiile inguste ale fagurilor
rediatorului unde este racita de curentul de aer provocat de ventilato. Apa rece se
aduna in bazinul inferior de unde este absorbita iarasi de pompa de apa.
La pornirea motorului rece radiatorul 22 poate fi scurtcircuitat cu azutorul
termostatului montat in cotul 4, pana cand apa din motor ajunge la temperature de
78*C. Deoarece termostatul se deschide complet la temperature de 91*C.,in
perioada de timp limitata de cresterea temperature de la 78* la 91*C.,apa de racire
este atat catre racitorul de ulei cat sis pre radiator.
Circuitul de drenaj si compensare aste asejat deasupra motorului si
cuprinde:rezervorul de completare-condensare 7 cu doua conducte una de legatura
cu bazinul inferior si alta cu pompa de apa;indeplineste urmatoarele functii:
 -colecteza aburul din circuitul de apa, dearece bulele de abur pot supra
incalziri locale ale blocului carter chiulaselor, supraincalziri care in final pot
provoca fisurarea acestor piese.
 -compenseza lipsa de lichen in cazul inclinari motorului.
 -fiind asezat deasupra radiatorului nu permite ca presiunea apei in coloana
de aspiratie sa scada sub valuarea limita la care se pot produce vapori.
Circuitul secundar se realizeza astfel: apa fierbinte ste impinsa din conducta 24 in
radiatorul 1 pentru incalzirea cabinei si, dupa cedarea calduri aerului, este condusa
pri nonducta 3 la pompa de apa.
Scoaterea din crcuit a intregi instalatii de incalziri a cabinei se face cu ajutorul
intrerupatorului 6, iar reglarea incalziri cabinei se face prin manevrarea ventilului de
incalzire 25.

11
 2.4. Instalatia de racire a motorului autoturismului Dacia 1300.

Acesta esre prezentat in anexa 8.4

Este instalatia te racire cu lichid de racire cu circulatie fortata, presurizata.
Vasul de expansiune folosit la acesta instalatie lucreaza pe principiul vaselor
comunicante ai al sifonului. El comunica cu radiatorul printrun tub de cauciuc si este
montat sub nivelul conductelor cin instalatia de racire. Lichidul este scurs ci introdus
in cavasul de expansiune printrun singur tub al carui capat este in permanenta
acoperit cu lichid.
Suprapresiunea si depreseunea din spatiul de compensare se mentin in limitele
stabilite cu azutorul unor supape montate in capacul vasului de axpansiune.
Verificarea functionari normale a instalatiei de racire se face ptintrun termometru
sesizat de termocontactul 10 montat in chiulasa motorului.

2.5. Partile componente ale instalatiei de racire cu lichid.

2.5.1 Radiatorul. Raditorul este organul prin intermediul caruia lichidul

cedeaza aerului inconjuraror o cantitate de caldura preluata in timpul treceri pri
ciclul de racire al motorului.
Radiatorele pot fi de tip inchis sau deschis dupa felul in care se face comunicarea
cu admosfera.
Radiatorele de tip deschis sun prevazute cu o teava de preapli care serveste la
scurgerea din radiator a surprusului de apa rezultat din marirea volumului acesteia
prin uncalzire, la evacuarea vaporilor formati si, in general, la mentineea presiuni
admosferice in instalatia de racire.
Raditoruleste format din bazinul superior 1 si bazinul inferior 2 care sunt
legate intre ele de tevile de circulatie 3, care formeaza mizul radiatorului. Bazinul 1
este prevazut cu orificiul 7 prin care se completeza rezerva de lichid, teava 6 prin
care se elimina vapori de lichid di radiatorsi racordul 5 pri care lichidul, in cadru
circuitului, intra in radiator. Bazinul 2 este prevazut cu racordul 4 prin care lichidul
iese din radiator.
Radiatorul este ficsat pe cadrul 8 care se sprijina prin tampoanele de cauciuc
9 pe automobile.
Corpul de racire cunoscut si sub denumirea de miezul sau fagurile radiatorului sete
compus din tevile 3 pentru trecerea lichidului de racire si aripiorelipite de tevi. Tevile
pot fi plate, ovale sau rotunde. La rindul lor aripiorelepot fi pletesau ondulare.
Radiatorele de tip inchis au orificiul de umplere prevazut cu un busoncare
printro inchidere etansa separa interiorul instalatiei de racire de atmosfera. Busonul
aste prevazut cu o supapa de suprapresiune 1 sub care se gaseste, montata prin
intermediul unei rondele si al unui nit 2, supapa de suprapresiune 3.Supapa este
ficsata de ficsata de scunul 5 prin intermadiul arcului 4
In cazul formari de vapori in instalatia de racire si cresteri presiuni pana la ori
10 la putera a cincea N/m patrat, actiune sa asupra supapei duce la comprimarea
arcului 4, permitand vaporilor sa treaca pri conducta 6 in admosfera .

12
 Cand motorul se opreste temperatura lichidului scade ceea ce duce la
formarea unei depresiuni in interiorul instalatiei. Aceasta depresiune actiuonesa
asupra menbranei elstice 1,pe care o deformeaza, departando astfel de garniture e
cauciuc 3, care deschide gaurile prin care aerul patrinde in interiorul instalatiei .
Radiatorul unor motoare este prevazut cu bucsa de tip rece.
2.5.2 Ventilatorul. Ventilatorul serveste penrtu marirea volumului de aer
care circula prin radiator cat si pentru asigurarea circulatiei aerului prin radiator,
cand automobilul sta pe loc cu motorul functionand.
La motoarele autovehiculelor racite cu lichid se utilizeaza, in special, ventilatoarele
axiale. Ventilatorul este format dintr-un ax, butucul cu roata de curea si paletele.
In anexa 8.8 este reprezentat un ventilator axil cu palete 1, ficsate prin suruburi de
fulia 2, paletele ventilatorului se executa din tabla de otel, aliaje de aluminiu sau
material plastic.
Curelele trapezoidale permit o antrenare a ventilatorului fara sa produca solicitari
mari in lagare.
La unele motoare, ventilatorul este antrenat cu intermitenta,in functie de
temperatura lichidului de racire. Cuplarea si decuplarea ventilatorului se efectueaza
automat, cu ajutorul uni cuplaj pneumatic sau electromagnetic, comandat de o
supapa termostatica.

1.5.3 Pompa de apa. Pompa de apa are rolul dea a imprima lichidului din
instalatia de racire presiunea necesara pentru a se deplasa in sistemul cu circulatie
fortata.
Avandu-se in vedere ca numarul de cicluri in circulatia lichidului prin sistemul de
racire ajunge la 7 - 12 ori pe minut, la motorele de automobile se monteaza pompe
centrifuge.
Pompele centrifuge montate la motoarele de automobile creaza in sistemul de
racire o presiune deN0/m patrat.
La majoritatea motorelor de automobile, pompa de apa este montata pe acelasi
arbore cu ventilatorul, fiind dispusa, de obicei, in fata motorului in partea superioara
o blocului si actionata de arborele cotit prin intermediul inei transmisii cu curea, cu
roti dintate sau cu lant.
Pompa de apa reprezentata in anexa 8.9 de tip centrifug este formata din
corpul 1 in care sunt practicate racordurile 2 si 3 si locasul in care este montat
racordul 4 pri intermediul axului 5.
Pompa de apa se ampaseza in ansamblul instalatiei de racire la partea inferioara,
ceea ce face ca, in permanenta, lichidul sa patrunda prin racordul 2 in interiorul sau,
in parte de mijloc.
Racordul 4 rotindu-se in sensul aratat pe figura, antreneaza apa inmiscare de
rotatie, care datorita fortei centrifuge, se deplaseaza catre carcasa exteriora a
pompei, de unde, apoi este refulata de catre palete prin racordul 3 in instalatia de
racire. Acest fonomen se petrece continuu pe toata durata de functionare a
motorului, asigurandu-se astfel conditii termice normale de functionare a motorului.
In anexa 8.10 este reprezentata pompa de apa a motorului D 2156 HMU ce
echipeza autobuzele ROMAN 112 UD pentru transportul urban. Spatiul interior al
pompei de apa este impartit in spatial de aspiratie 10, pervazut cu conducta de

13
intrare a lichidului 11 si spatial de paresiune 12 prevazut cu conducta 13 pentru
impingerea lichidului.
Axul rotorului 8 se sprigina pe doi rulmenti cu bile a caror pozitie se stabileste prin
bucse distantiere. La capatul exterior al axului este montata fulia de antrenare 5.

1.5.4.Termostatul. Termostatul este organul care dirijeaza circulatia

lichidului spre radiator, sau spre pompa de apa avand rol de regulator al temperaturi
lichidului de racire.
Functionarea termostatului se bazeaza pe dilatare unor materiale cu coeficient de
dilatare mare.
Termostatul este o supapa dubla formata din doua talere active cu scaunele
corespunzatoare.
Termostatul se monteaza in conducta de legatura dintre circuitul de racire al
motorului si bazinul superior al radiatorului.
In anexa 8.11 este reprezentat termostatul din instalatia de racire a motorului D
2156 HMN.
Camera termostatului 1, ficsata pe partea frontala a motorului este legata la
conducta de colectare a apei fierbinti din motor prin teava 7, la bazinul superior al
radiatorului prin teava 8, si la pompa de apa prin teava 10. Un perete pe care este
executat scunul 3 al supapei mari desparte interiorul camerei termostatului in 2
spatii : unul corespunzator tevii 8, iar al dilea corespunzator tevii 7 si 10. Pe acest
perete despartitor sunt ficsate suportul tijei 2 de ghidaj al termostatului si suportul fix
11 al burdufului. La capatul tevii 10, este executat scaunul 9 al supapei mici.
Supapele 4 si 6 ale termostatului sunt articulate rigid, piesa de legatura putand
culisa prin orificiul central al suportului fix 11. Piesa de lgatura este astfel
dimensionata incat atunci cand burduful 12 este strans supapa mare 4 sa se aseze
atans pe sacun, ajutata fiind de arcul 5, fixat intre supapa si suportul fix 11.

Atat timp cat apa ce vine din chiulasa prin teava 7 nu are temperature de
71*C, burduful termostatului este strans complet, supapa mare azutata si de arcul 5
sta pe scaunul sau, aoturand recerea apei in teava 8, iar supapa mica sta ridicata
de pe scaunul 9, permitand apei ce vine din teava 7 sa traca prin teava 10 catre
pompa de apa.
In momentul in care temperatura apei de racire din chiulasa a ajuns la 71*C
burduful incepe sa se destinda si, intrucat se sprigina pe suportul 11 impinge
supapa mica 6 catre scaunul sau si incepe sa deschida supapa mare 4. din acest
moment, apa calda trece atat spre pompa de apa, cat sis pre radiator.
Cand temeratura ajunge la circa 80*C, burduful se destined complet.In acesta
situatie, sipapa mica este asezata pe scaunul sau, opturand teava 10 si trecerea
catre pompa de apa,iar supapa mare este complet deschisa. Din acest moment
toata apa fierbinte din motor este dirijata catre bazinul superior al radiatorului.

14
 CAP. 3 INTRETINEREA INSTALATIEI

Itretinerea instalatiei de racire a motorului comporta urmatoarele operatiuni:

 controlul zilnic al nivelului apei in radiator si completarea cu apa daca aste
necesar;
 verificarea etansietati;
 verificarea si reglarea intinderi curelei ventilatorului si a pompei de apa ;
 verificarea functionari termostatului si a indicatorului de temperatura;
 curatirea periodica a depunerilor de piatra din instalatie.
In tabelul 8.1 sunt date lucrarile si operatiile de intretinere a instalatiei de racire de la
motoarele SAVIEM si D 2156 HMN, prescrise de uzina constructoare.

15
 3.1 Verificarea etansietati instalatatiei de racire.

Se face vizual, urmarindu-se daca nu apar scurgeri in dreptul colierelor de strngere

si a racordurilor flexibile, la radiator, pompa de apa etc. In cazul ca apar scurgeri la
celulele sau bazinele radiatorului, acesta trebuie demontat de pe automobil si trimis
la atelier pentru reparatie. Scurgerile pe langa racordurile flexibile se inlatura prin
strangerea colierelor, iar scurgerile pe langa axul pompei de apa prin inlocuirea
garnituri defecte.

3.2 Controlul si reglarea intinderi cureli ventilatorului.

Intindera curelei ventilatoului trebuie verificata des, deoarece o curea sleba

patineaza,iar turatia ventilatorului devine insuficienta. Daca cureaua este prea
intinsa, uzeaza rulmenti pompei de apa si a generatorului.
Intindera curelei ventilatorului este corecta, daca, apasandu-se portiunea ei
mediana cu o forta de 30 - 40 N
apare o sageata de 15 - 20 mm. Reglajul intinderi se face, de obicei, prin
deplasarea generatorului de curent pe suportul sau dupa slabirea piulitelor de
fixare.
La motorul D 2156 HMU, intinderea curelelor trapezoidale ale pompei de apa
se executa astfel: se desfac cele doua suruburi de ficsare ale pompei de apa; cu
azutorul une parghii, pompa de apa este apasata in jos, in orificiul largit de carcasa,
pana la obtinerea indinderii dorite; pompa de apa se ficseaza in noua pozitie cu cele
doua suruburi.
In cazul curelelor trapezoidale duble, daca se constata intinderi diferite, se schimba
ambele curele.
Intinderea corecta a curelei trapezoidale a ventilatorului la motorul D 2156 HMU se
regleaza automat cu azutorul unei role si al uni arc..

3.3 Verificarea termostatului.

Consta in demontarea si introducerea lui in pozitie suspentata intr-un vas cu

apa, asezat pe o plita electrica pentru incalzirea apei. Cu ajutorul unui termometru,
se masoara temperatura la care incepe deschiderea termostatului si temperatura la
care este complet deschis. Daca termostatul este in buna stare, temperatura de
inceput a deschideri a termostatului trebuie sa fie de 65 - 70*C, iar cea de
terminare a deschideri de 80 - 85*C. Termostatele defecte se inlocuiesc.
3.4 Curatirea de depuneri de piatra.
Ca urmare a temperaturi ridicarte si a evaporari apei din instalatia de racire, in
timpul functionarii motorului, sarurile dizolvate in apa se depun in peretii camasii de
racire, formand o crusta calcaroasa. Depunerile de piatra din motor inrautatesc
transmitera caldurii, provocand astfel supraincalzirea motorului. Datorita acestui
fapt, puterea motorului se micsoreaza arderea devine detonata, uleiul se
supraincalzeste, iar uzurile grupului cilindru-piston cresc.
Pentru a se evita urmarile nefaste asupra functionarii motoarelor, este necesar ca,
dupa fiecare 40.000 - 60.000 Km parcursi de automobile, sa se indeparteza piatra
din instalatia de racire a motorului. Aceasta operatie consta in introducerea in

16
instalatia de racirea a unei solutii,care intra in reactie chimica cu depunerile
calcaroase, dizolvandu-le. Solutiile folosite pot fi acide sau bazice. Solutiile acide
sunt mai efiiente, insa au o actiune coroziva mai intense asupra metalelor. Este
interzisa folosirea solutiilor pe baza de soda caustica la motoarele cu chiulasa din
aluminiu.
O solutie frecvent folosita este cea compusa din 10% carbonat de sodiu
,5%petrol si restul apa. Se umple instalatia de racire cu aceasta solutie se porneste
motorul, lasandu-se sa functioneza 10 minute apoi se opresta si se lasa, astfel circa
8 - 10 h. La trecerea acestui interval de timp, se pune iar in functiune motorul circa 5
minute, dupa care se goleste instalatia de racire. Se spala apoi instalatia cu apa
curata, motorul fiind in functiune timp de 5 - 10 minute. In timpul spalari, se
introduce in permanenta apa curata prin busonul radiatorului, robinetele de golire
ale instalatiei de racire fiind deschise.
In cazul instalatiilor de racire sub presiune, la care se foloseste lichide cu punct de
congelare scazut, se recomanda inlocuirea la intervale de timp de doi doi ani sau
dupa circa 30.000 Km parcursi. O data cu inlosuirea lichidului de racire se spala si
instalatia de racire, folosinduse apa la presiunea deori 10 la puteraa 5 N/m patrat. In
acest scop se demonteaza termostatul si racordurile flexsibile de legatura dintre
radiator si motor, introducanduse apa si aer sub presiune, in sens invers circulatiei
lichidului prin instalatia de racire.

17
 CAP. 4 DEFECTE,CAUZE,MOD DE MANIFESTARE

Defectiunile instalatiei de racire conduc, in majoritate, la supraincalzirea

motorului,urmata de o serie de defectiuni ale organelor sale.
Supraincalzirea are drept cauze : pierderi de apa; slabirea sau ruperea curelei de
ventilator; termostatul defect sau blocat; functionarea necorespunzatoare a pompei
de apa si a ventilatorului, infundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de
piatra.
Perderile de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiaror, pompa de apa,
busoane, care se observa prin scurgeri cand motoul nu este in functiune; pierderi
interioare au loc datorita spargeri garniture de chiulasa sau inelelor de cauciuc de la
cilindri, deformarii suprafetelor de etansare dinte bloc si chiulasa, strangeri
insuficiente a suruburilor de chiulasa. Se constata prin formarea de bule de aer in
bazinul superior al radiatorului la turatie ridicata sau a picaturilor de apa de la tija de
ulei.
Remedierea consta in strangarea colierelor, inlocuirea racordurilor defecte,
inlocuirea garniture de chiulasa sau a inelelor cilindrilor, strangerea suruburilor de
chiulasa in ordinea indicata, rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau a
blocului motor.
Cele mai frecvente defectiuni au loc la radiator, pompa de apa, la ventilator,
termostat si racorduri.

4.1Defectele radiatorului.

Sunt : infundarea sau acoperirea celuler, precum si deteriorarea lor,

infundarea tevilor cu impuritati, infundarea bazinului inferior si inghetarea apei in
radiator.
Infundarea sau acoperirea celulelor poate avea loc datorita prafului, noroiului si
frunzelor depuse pe ele. Aceasta defectiune conduce la reducerea sau intrerupere
circulatiei curentului de aer, micsorand capacitatea de racire a radiatorului.

18
 Remedierea consta in indepartarea mudariei cu ajutorul uni jet de apa calda,
de abur, de aer sau prin spalare cu petrol lampant si apoi prin suflare cu aer prin
presiune.
Deteriorare celulelor are loc in urma loviri cu pietre etc. sau loviri automobilului.
La o deteriorare mica, se suspenda celulele sparte si se continua drumul pana la
atelier. La o deriorare mai mare se recomanda tractarea automobilului pana la
atelier.
Unfunare tevilor cu impuritati se produce in cazul in are instalatia de racire
este alimentata cu apa care contine impuritati.
Remedierea consta in spalarea motorului in functiune cu un circuit de apa curata
lasand robinetul de golire deschis pentru antrenarea impuritatilor in exterior.

Inghetarea apei in radiator conduce la spargerea celulelor si la

suparaincalzirea motolui deoarece apa din instalatie nu mai trece prin radiatorul
blocat.
Remedierea consta in acoperirea radiatorului cu carpe inmuiate in apa calda
sau suflarea cu aer cald, motorul find in functiune. Nu se recomanda incalzirea cu
flacara pentru ase evita deslipirea celulelor radiatirului.

4.2 Defectele pompei de apa.

Pot fi: ruperea paletelor, desprinderea rotorului, de pe axul sau, joc axial
mare la motor, desprinderea penei de asigurare a rotorului.
Rupere paletelor pompei de apa se datoreste fie unor cauze constructive, fie
inghetarii apei in corpul pompei.
Inlaturarea defectiuni se face fie la un atelier, fie lao o statie de intretinere.
Automobilul se va deplasa cu o viteza redusa pentru a se evita supra incalzirea
motorului.
Desprinderea pompei de asigurare a rotorului se produce foarte rar si se datoreste
uzarii pompei sau a axului rotorului.
Remedierea se face la un atelier sau la o statie de intretinere.

19
 4.3 Defectele termostatului.

Pot fi: Perforeare burdufului si pierderea lichidului volatile. In acesta situatie

termostatul se blocheaza in pozitia inchis iar motorul se supra incalzeste repede.
Depistare defectiunii consta in verificarea temperaturii radiatorului dupa semnalarea
dupa semnalarea de catre termometru a suparinclziri motorului. Daca radiatorul
este rece iar conducta termostatului este foarte calda, la accelerarea motorului prin
gura de umplere nu se observa nici o unduire a apei inseamna ca termostatul este
defect.
Remedierea consta in inlocuirea termostatului. Daca nu se dispune de un termostat
de rezerva, dupa demontarea termostatului defect, se continua cursa urmarinduse
indicatiile termostatului.

4.4 Defectele ventilatorului.

Pot fii: Rupere sau indoirea paletelor si rupere sau slabirea curelei.
Ruperea sau indoirea paletelor ventilatorului poate aparea la lovirea paletelor sau la
un defect de fabricatie.
In cazul unei ruperi a unei palete a ventilatorului pe parcurs, daca nu se produce
vreo avarie, automobilui isi poate continua drumul cu viteza redusa pana la atelier.
Remediere consta in demontare si unlocuirea ventilatorului.
Ruperea sau slabirea curelei ventilatorului paore aprea dura o durata mare de
functionare sau la o intretinere necorespunzatoare .
Ruperea curelei duce la supra incalzire cu toate neajunsurile ei.
Cureaua rupta se inlocuieste cu una noua sau daca acesta lipseste cea deteriorata
se cuase cu sarma moale, urmand a se inlocui la statia de intretinere.
Daca cureaua este slabita se ragleaza intinderea.

4.5 Defecte ale racuardelor de cuciuc si slabirea colierelor de ficsare.

Datorita imbatraniri cauciucului, racordurile se pot fisura, pemitand scurgerea

lichidului de racire. Remedierea consta in inlocuirea racordului sau, cand nu se
dispune de un record de schimb, se infasuara locul deteriorat cu o banda izolatore
si se aplica peste ia in strat de prenadez sua de sapun.
Slabirea colierelor de ficsare a racordurilor conduce la pierderea de lichid din
instalatia de racire.
Remedierea consta in strangerea colierelor si asigurarea suruburilor de strangere.
Daca colierul este prea intins si nu se mai poate realiza o strangere
corespunzatoare, se va introduce sub el un manson de cauciu sau unul de tabla.

20
 CAP.5. THNOLOGIA DE REPARARE.

5.1 Repararea Radiatorului.

Defectele principale ale radiatorului sunt urmatoarele:

- spargerea bazinelor - inferior si exterior.
- avarierea tevilor de racire si de control.

Repararea radiatorului consta in :

- spalarea exterioara pentru indepartare murdariei si prafului cu ajutorul unui jet de
apa si al aerului comprimat;
- fierberea in solutie special preparata cu soda caustica 10% pentru indepartarea
pietrei si a murdariei din interiorul radiatoarelor;
- controlul etansietati cu ajutorul aerului comprimat cu presiunea de 1,5 ori 10 la
puterea 5 ori N/m patrat ce se introduce in radiator, care, in prealabil, a fost
cufundat intrun bazin cu apa;
- demontarea bazinelor de miez si controlul sectiuni interioare a fiecarei tevi;
- curatirea si repararea bazinelor care cuprinde : controlul acestora, indreptarea
bazinelor turtite si lipirea sua aplicarea de petice celor fisurate sau sparte.
In continoare urmeza lipirea miezului in punctele unde sau gasit scurgeri si inlocuire
sau astuparea tevilor si elementelor de racire care nu mai pot fi reparate. Cu ocazia
reparatiilor se permite astuparea tevilor si elementelor de racire care nu pot fi
reparate pana la maximum 5% din totalul lor.
Pentru indepartarea acizilor ramasii in urma lipiri radiatorul se spala cu apa.
Urmeaza apoi asamblarea radiatoarelor prin montarea si lipirea bazinelor de miez
incercarea lor la presiunea de 1,5 ori 10 la puterea 5 N/m patrat, pentru varificarea
etansietati dupa reparare.
In cazul instalatiei de racire de tip inchis verificarea si reconditionarea busonului
constitue o problema importanta. Supapa de abur va trebui sa se deschida laori 10
la puterea 5 N/m patrat permitand aerului sa iasa afara. In acelasi timp, supapa
permite intrarea aerului in radiator la o presiune de ori 10 laputerea 5 N/m patrat.

5.2 Repararea pompei de apa.

Principalele piese ale pompei de apa supuse uzari sunt : corpul axul si
rotorul.
Corpul pompei de apa poate reprezenta urmatoarele defecte : rupture ale
umarului pentru inelul opritor al rulmentului, fisuri si crapaturi, uzura locasului pentru
rulmenti.
Umarul pentru inelul opritor al rulmentului rupt se repara prin incarcarea cu sudura
oxiacetilenica, urmata cu strunjira la cota nominala.
Fisurile si crapaturile pe corp se constata prin examinare vizuala sau printro proba
hidraulica la o presiune de 2 ori 10 laputerea 5 N/m patrat: corpul fisurat sau rupt se
repara prin sudare oxiacetilenca la cald.
Locasul pentru rulmenti uzat se alezeaza la o cota majorata si se utilizeaza rulmenti
cu inelul exterior incarcat prin cromare dura.

21
 Axul pompei de apa poate prezenta defectele : incovoirea uzarea axului,
uzarea canalului de apa, si deteriorarea filetului.

In cazul uzari canalului de pana se frezeaza un nou canal la 180* fata de

primul, sau se largeste prin frezare la cota de reparatie.
Filetul deteriorat se racalibreaza cu filiera.
Rotorul pompei de apa poate prezenta urmatoarele defecte : fisuri sau rupturi de
palete, uzarea locasului pentru axul pompei de apasi uzarea suprafetei frontale.
Paletele fisurate sau rupte se repara prin incarcare cu sudura. Daca fisurilesau
rupturile sunt mai mari de jumatate din inaltimea paletelor sau cuprind mai mult de
doua palete rotorul se inlocuieste.
Uzura locasului pentru axul pompei de apa se verifica cu un calibru tampon.
Locasul se repara prin bucsare, larginduse gaura si presanduse o bucsa din Fc 20
dupa care se alezeaza la cota nominala.
In cazul uzarii suprafetei frontale a rotorului se face o rectificare plana.
Dupa reparare se controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul
axial al rotorului .
5.3 Reparaea ventilatorului.
La ventilator pot aparea urmatoarele defecte : deformarea paletelor, slabirea
paletelor in locurile de sudura sau uzarea gaurilor pentru surubile de ficsare a
ventilatorului pe fulie.
Paletele deformate se repara prin indreptare folosinduse un ciocan sau un dispozitiv
pentru indreptat palete. Daca prezinta fisuri sau rupturi paletele se inlocuiesc.
Paletele slabite in locurile de sudura prin puncte se repara tot prin sudare prin
puncte.
Gaurile pentru suruburile de ficsare a ventilatorului uzate se inlatura prin incarcare
cu sudura, si apoi se executa gauri la cota nominala.
Dupa asamblare, pompa se verifica pe standul de proba.
In atelierul de reparat radiatore, pardoseala va fi din ciment, peste care se aseaza
gratare din lemn. De asemenea, vor exista instalatii de probe cu apa cu scurgere la
canalizare.

22
 CAP. 6 NORME DE PROTECTIA MUNCI SI PREVENIREA SI
STINGEREA INCENDIILOR

Instructajul de protectia munci

Prin instruire in domeniul protectiei muncii se intelege un ansamblu de

activitati organizate prin care se urmareste insusirea cunostintelor si formarea
deptinderilor de securitatea muncii care face parte integrata din pregatirea
profesionala. Formele prin care se realizeaza sunt :
 invatamantul tehnic professional
 invatamantul superior de specialitate
 instructajul de protectia munci.
Ultima forma esta destinata pregatiri prsonalului din unitatile social-economice si
esta considerata una din cele mai importante masuri de protectia muncii.
Instructajul personalului din intrepinderi in domeniul protectiei munci cuprinde 3 faze
:
 instructajul introductiv general
 instructajul la locul de munca
 instructajul periodic.
Instructajul introductiv general se efectueaza conform reglementarilor legale in
vigoare, noilor incadrati in munca, celor transferati dintro unitate in alta, celor veniti
un unitate ca detasati, precu si ucenicilor, elevilor si studentilor care efectueaza
practica profesionala.
Scopul instructajului introductiv general esta cunoasterea specificului activitati
intreprinderi, a factorilor de risc principali de accidentare in munca si de inbolnavire
profesionala, precum si a masurilor generale de protectia munci.

Continutul acestui tip de instructaj este exact pe urmatorele probleme :

 legislatia munci, cu accent pe aspectele privind protectia munci;
 principalii factori de risc de accidentare in munca si inbolnavire profesionala,
defalcate pe sectii si ateliere sau activitati;
 masuri generale de prevenire a accidentelor de munca si inbolnavirilor
profesionale;
 masuri de prevenire si stingerea incendiilor;
 acordarea primului ajutor in caz de accidentare, cu accept pe modul de executie
a respiratiei artificiale.
Instructajul la locul de munca se efectueaza atat celor noi incadrati cat si celor
se transfera de la un loc de munca la altul in cadrul aceleasi unitati de catre
conducatorul procesului de minca unde isi va desfasura activitatea persoana
instruita.
Instructajul periodic are rolul de a completa si a aprofunda cunstintele specifice
de partectia muncii si se afectueaza tuturor angajatilor, la intervale de timp stabilita
prin norme sau instructiuni in functie de gravitatea riscurilor propii activitati de
desfasurate. Instuctajul periodic se mai utilizeaza si in urmatoarele situatii:

23
  la revenrea la locul de munca dupa o absenta mai mare de 30 de
zile,inclusiv,
 consecutive unei capacitati temporare de munca datorita unei accidentari sau
unei imbolnaviri profesionale;
 cand se modifica procesul tehnologic, conditiile de munca, se introduc utilaje
sau tehnologi noi.

Toate cele trei faze ale instructiuni se incheie prin testarea cunostintelor
assimilate
Pentru predarea cunostintelor specifice, instructirii de protectia munci folosesc
mijloace de instruire : aparate audiovizuale; materiale didactice si demonstrative.
Printre materialele didactice utilizate, rolul principal il detin legile, normele si
instructiunile de protectia munci, manuale, lectiile si testele in domeniu,
dispozitivele, diafilme, panouri grafice, filmele.
Procesul de instruire a personalului din intreprinderi mai cuprinde si alte forme,
respectiv :
pregatirea instructorilor care afectueaza difersele tipuri de instructaje
autoinstruirea persoanelor cu functii de conducere
conferinte, informari, filme etc. ; in cazul produceri unor accidente de munca, a
necesitati reliefarii unor probleme deosebite de protectia muncii.
Toate activitatile de instruire dintro unitate sunt coordonate metodologic de
cabinetul de protectia muncii.
Masuri si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor
Mijloacele de prevenire a incendiilor, a intinderi si propagari lor, trebuie luate
in considerare de la proiectarea si amplasarea constructiilor pana la executia si
exploatarea lor; si anume :
 inlaturarea eventualelor cauza de provocare a incendiilor, prin proectarea
procesului tehnologic;
 evitarea formari in halele de productie a amestecurilor explosive, a formari de
pulberi fine, a aruncari de la inaltime mare sau turbionari lor; pentru aceasta
se recomanda curatirea in mod periodic a prafului de pe utilaje si de pe toate
partile incarcate cu electricitate statica;
 marirea umiditati relative a aerului, acolo unde produsele permit;
 prevederea unor aparate de deconectare automata, dispozitive electronice in
caz de avarii;
 prevederea in depozitele de materiale combustibile a instalatiilor speciale de
declansare automata a stropiri cu apa cand temperatura se ridica din cauza
izbucniri unui incendiu, si in acelasi timp semnalizandu-se si chemarea
echipajului de pompieri;
 limitarea posibilitatilor de intindere a incendiului prin compartimentarea
cladirilor si introducerea in pereti despartitori si planes rezistente la foc.
 amenajarea unor spatii pentu fumat in locurile unde fumatul este interzis;
 asiguraere unei bune evacuari a oamenilor si bunurilor di cladire;
 instalarea de scari de incendiu,guri de apa cu utilajul necesar;
 masuri de siguranta care constau in indicatoare P.S.I. si asigurarea unor
bune conditii pentru interventia rapida la stingerea incendiilor.

24
 Materialele care se pot folosi la stingerea inceniilor sunt dependente de
materialul combustilbil, de instalatiile si de procesul tehnologic care se desfasuara
in acea constructie, de utilajul de stingere de care se dispune.

Cele mai frecvente sunt:

 -nisipul, ca mijloc imediat de inabusire a focarului de incendiu;

 -apa sup forma de jeturi compacte la stingerea materialelor combutibile
solide, a lichidelor nesolubile in apa, cand sunt in straturi cu grosimi mici, a
gazelor, etc.;
 -apa dispersata in picaturi;
 -diverse substante chimice, prafuri, tetaclorura de carbon, zapada carbonica
etc.;
 -apa sub forma de ceata sau abur pentru stingerea materialelor solide lichi-
de sau gazoase, in cantitati mai mari ori in spatii inchise.

Prevenire incendiilor desi beneficiaza de o reglementare juridica si norme de

sine statatoare, este o problema strans legata de protectia muncii, deoarece
ambele fenomene constitue, de regula, cuza unor grave accidende de munca.

25
ANEXE

26
27
28
29
30
31