U.T.

C-N UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA Facultatea de Mecanica Sectia: Autovehicule Rutiere Disciplina: FRA

Proiectarea tehnologiei de fabricare si reparare a unor repere reprezentative din instalatia de racire ce echipeaza autoturismul Dacia Logan

Indrumator proiect: Prof. Dr. Ing. Gavril Balc

Student: Grupa: 2451 AR

U.T.C-N CUPRINS Fisa tehnica Dacia Logan Introducere Capitolul 1.Analiza constructiv functionala a sistemului de racire de la autoturismul Dacia Logan Capitolul 2. Tehnologia de reparare si diagnosticare a sistemului de racire 2.1.1 Schema circuit racire 2.1.2 Diagnosticarea i testarea sistemului de racire 2.1.3 Defeciuni generale n funcionarea sistemului de racire 2.1.4 Constatarea strii tehnice fr demontare
2.1.4.1 Controlul etaneitii 2.1.4.2 Controlul uzrii garniturii de chiuloasa 2.1.4.3 Controlul i corectarea cursei libere a lichidului 2.1.4.4 Diagnosticarea eficacitii sistemului de racire

2.2 Repararea sistemului de racire a autoturismului Dacia Logan 2.2.1 Demontarea , repararea i remontarea pompei de apa 2.2.2 Demontarea , repararea i remontarea termostatului 2.2.3 Demontarea , repararea i remontarea radiatorului 2.3 Elaborarea tehnologiei de fabricare i reconditionare a radiatorului 2.3.1 Condiii tehnice, materiale i semifabricate 2.3.2 Procesul tehnologic de prelucrare mecanic Capitolul 3 Calcule economice a reconditionarii Capitolul 4.Tehnica securitatii muncii, Prevenirea si Stingerea Incendiilor in interprinderile constructoare de automobile 4.1 Generalitati 4.2 Elemente de tehnica securitatii muncii 4.3 Norme P.S.I

U.T.C-N

Fisa tehnica Dacia Logan

Dacia Logan Motor Cutie de viteze Nivel de depoluare

Motor pe benzina K7J BVM Euro 4 MOTOR Dacia Logan Tipul motorului K7J 710 3 Cilindree (cm ) 1390 Alejaz x cursa (mm) 79,5 x 70 Numar cilindri 4 Raport volumetric 9,5 Numar total supape 8 Putere maxima kW (CP) 55 (75) Turatia pt. putere max. 5500 (r/min) Cuplu maxim Nm (kgm) 112 Turatia pt. cuplu max. 3000

K7M BVM Euro 4 K7M 710 1598 79,5 x 80,5 4 9,5 8 64 (90) 5500 128 3000

U.T.C-N (r/min) Injectie Carburant Catalizator

multipunct multipunct benzina benzina S S CUTIE DE VITEZE Dacia Logan Tip JH1 JH3 Numar rapoarte 5 5 Viteza (km/h) la 1000 r/min 7,24 7,24 in treapta 1 in treapta a 2-a 13,18 13,18 in treapta a 3-a 19,37 19,37 in treapta a 4-a 26,21 26,21 in treapta a 5-a 33,94 33,94 DIRECTIE Dacia Logan Diametru de bracaj (m) 10,5 Nr. ture volan (manuala / 4,5 / 3,2 asistata) PUNTI Dacia Logan Tip punte fata Pseudo Mc-Pherson cu brat triangular Osie H cu profil deformabil si epura Tip punte spate programata - arcuri elicoidale Diametru bara antiruliu fata 24,5 ROTI si PNEURI Dacia Logan Jante de referinta (inci) 5,50 J 14 6,0 J 15 Pneuri de referinta fata/spate 165/80 R14 185/65 R15 SISTEM FRANARE Dacia Logan Tip circuit de franare X ABS Bosch 8.0 optional/serie Repartitor electronic al fortei optional/serie de franare Servofrana Simpla / Dubla S-9 diametru (inci) fata: disc (mm) 270 / 289 spate: tamburi (inci) 7/8

Introducere

U.T.C-N Sistemul de racire constituie o component foarte important a unui automobil, alturi de cel de suspensie, ce asigur o modalitate eficient de evitare a eventualelor neplceri pe care diferii automobiliti le-ar putea ntnli n activitile lor cotidiene legate de conducerea unui vehicul pe drumurile publice. n ultima perioad sistemul de racire a suferit o pleiad de mbuntiri, concretizate ntr-o activitate din ce n ce mai intens intreprins de constructori, activitate realizat n scopul aducerii timpului de racire ntr-un interval rezonabil. Acest lucru a fost materializat prin includerea n procesul de producie a unor noi elemente: fibra de carbon, metalele sinterizate i oelurile usoare precum i introducerea unui sistem nou . Scopul final al acestor mbuntiri este acela de a introduce pe piaa un automobil din ce in ce mai sigur, care s ofere utilizatorilor un grad sporit de siguran . Dup 1970 productorii de automobile au trecut la utilizarea n cantiti din ce n ce mai mari a instalatiilor de racire directa cu lichid , instaltie cu circuit de apa sau lichid de antigel in jurul cilindrilor. Racirile cu lichid au fost introduse masiv n producie, i de atunci toi productorii apreciai din lume le utilizeaz, n detrimentul celor prevzute cu aer. Racirile cu aer au fost utilizate n construcia primelor automobile i acest sistem se baza pe faptul c totalitatea componentelor raciri erau poziionate n interiorul habitaclului motor. nainte de a aprecia diferenele dintre cele 2 sisteme, trebuie s nelegem fenomenul pe care se bazeaz ambele sisteme pentru a raci lichidul, frecarea care genereaz cldura. Aplicnd o rezisten, o frecare, unei roi n micare, lichidul (indiferent de tip) se incalzeste . Viteza cu care roata poate fi racit depinde de civa factori: greutatea autovehiculului, fora la paleta i suprafaa de frecare. De asemenea are o mare importan i ct de bine transform frna, micarea n cldur (felul frecrii) i bine-neles ct de repede este eliminat aceast cldur din componentele sistemului de racirre .

Capitolul 1.Analiza constructiv functionala a sistemului de racire de la autoturismul Dacia Logan

U.T.C-N Asigurarea temperaturii normale de functionare a pieselor autoturismului Skoda se realizeaza prin evacuarea controlata a caldurii de catre fluidul de racire, care circula in exteriorul pieselor.La un regim termic normal al motorului temperatura lichidului de racire este de 80 90 grade celsius.Temperatura aerului la iesirea din motor atinge 90 120 grade celsius. Sistemul de racire la automobile se poate obtine,in principal, pe doua cai: prin racire directa (cu aer) si prin racire indirecta (cu lichid). In afara de aceste sisteme, motorul se mai raceste prin: - racirea interna a peretilor camerelor de ardere prin vaporizarea partiala a stropilor de benzina in timpii de admisie si compresie si prin primenirea amestecului carburant realizata datorita incrucisari supapelor la PMI(punctual mort interior) - racirea lagarelor si a partii de jos a motorului pe care o realizeaza uleiul din baie -racirea prin radiatie in aerul din interiorul si exteriorul motorului Toate aceste raciri secundare elimina insa mai putin de 10% din caldura, care trebuie sa se evacueze prin sistemul de racire principal. In prezent, la majoritatea motoarelor de automobile, racirea este asigurata printr-o instalatie cu circuit de apa sau lichid de antigel in jurul cilindrilor. In functie de presiune lichidului din instalatia de racire, se deosebesc: instalatii de racire la presiune atmosferica, si instalatii de racire presurizate. Instalatile de racire presurizate pot fi libere sau capsulate. In primul caz, vapori de lichid sunt evacuati in atmosfera, in cel de-al doilea intr-un vas de expansiune. Instalatia de racire presurizata si capsulata reprezinta solutia moderna de racire a motoarelor, ea fiind aproape generalizata la automobile. Lichidul folosit la aceste instalatii este lichidul antigel care are un un punct de inghetare scazut, fapt ce inlatura necesitatea schimbarii lui vara si iarna. In aceste instalatii racirea motorului se face in felul urmator: caldura inmagazinata in pereti cilindriilor este preluata de apa care se afla in camasa de apa a motorului; apa incalzita trece printrun racitor numit radiator, unde cedeaza caldura in aerul exterior,racindu-se din radiator ,apa racita ajunge din nou in camasa de apa a motorului si in felul acesta circuitul se repeta in mod neintrerupt in tot timpul functionarii motorului.

U.T.C-N Circulatia apei se poate realize prin termosifon si prin pompa . Termosifonul asigura circulatia apei intr-un circuit inchis datorita diferentei de densitate intre apa calda care se ridica si apa rece care se coboara. Partile componente ale instalatiei de racire Radiatorul - se compune din doua rezervoare,unul superior si altu inferior, confectionate din tabla de alama sau otel. Legatura intre ele se realizeaza prin mai multe tevi subtiri,prevazute cu aripioar orizontale pentru marirea suprafetei de racire.Tevile, care constituie miezul radiatorului, permit schimbul de caldura intre cele doua rezervoare. Rezervorul inferior al radiatorului este prevazut cu o teava de iesire a apei reci din radiator, cu un robinet de golire si cu suporturile de fixare a radiatorului. Radiatorul se fixeaza in fata motorului pentru a fi expus total curentului de aer in vederea raciri in cele mai bune conditi. Ventilatorul este antrenat de obicei printr-o curea trapezoidala de catre arboreal cotit. Prin aceeasi curea trapezoidala se pun in functiune, de asemenea, pompa de racire si Generatorul de curent. Pompa de racire Asigura circulatia fortata a lichidului de racire in instalatia de racire. La automobile sunt folosite pompele deracire centrifuge. In timpul functionary motorului, rotorul estepus in miscare, antrenand prin paletele sale apa din pompa.In felul acesta, apa primeste energie cinetica pentru formarea presiuni de refulare in camasa motorului. Locul apei refulate de pompa este luat de apa care patrunde prin conducta de aspiratie ce este in legatura cu bazinul inferior al radiatorului. Vasul de expansiune- este introdus in circuitul de racire cu scopul de a compensa variatiile volumului lichidului de racire ,determinate de variatiile temperaturii lichidului,asigurand in orice moment plinul circuitului de racire. Este plasat pe dublura aripii , sub capota motorului la loc vizibil. Vasul de expansiune este legat de radiator printr-un tub flexibil fixat la capete cu coliere . la partea superioar a vasului de expansiune se afla o supapa, introdusa in capacul vasului avand 2 orificii din care unul comunica cu exteriorul iar celalalt cu vasul de expansiune.

U.T.C-N Supapa mai are garnitura de cauciuc presata de arcul spiral prin intermediul rondelei, iar la partea centrala valva impinsa de arc. Autoturismul Dacia Logan foloseste un sistem de racire modern cu radiator de racire a lichidului, radiator ce se compune din doua rezervoare , unul superior si altul inferior, confectionate din tabla de aluminiu . Legatura intre cele doua rezervoare se realizeaza prin mai multe tevi subtiri, prevazute cu aripioare orizontale pentru marirea suprafetei de racire. Tevile care constitue miezul radiatorului , permit schimbul de caldura intre cele doua rezervoare. In prezent , la majoritatea motoarelor de automobile, racirea este asigurata printr-o instalatie cu circuit de apa sau lichid de antigel in jurul cilindrilor. In funcfie de presiunea lichidului din instalatia de racire , se deosebesc instalatii de racire la presiunea atmosferica, si instalatii de racire presurizate la diferite presiuni . Instaltiile preseurizata pot fi libere sau capsulate , in cazul celor libere vapori de lichid sunt evacuati in atmosfera, iar in cel de al doilea caz vapori sunt evacuati intr-un vas de expansiune . Instalatia de racire presurizata si capsulata reprezinta solutia moderna de racire a motoarelor , ea fiind aproape generalizata la automobile . Lichidul folosit la aceste instalatii este lichid antigel care are un punct de inghetare scazut , fapt ce inlatura necesitatea schimbari lui pe perioada de vara sau de iarna . Radiatoarele erau fcute dintr-un material cu bune proprieti de rezistent la cldur, similar cu cel folosit la cutiile de viteze n condiii extreme de solicitari, precum urcarea unor pante lungi cu o ncrctur mare, sau frnri repetate la viteze mari, aceste lichide se supranclzesc. Odat ce lichidele automobilului devin saturate cu cldur, ele ii pierd abilitatea de a raci lichidul de racire al autovehiculului .

U.T.C-N

Fig. 1 Instalatie de racire

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

J601100 - Cot superior furtun radiator Furtun lichid de rcire al cooler-ului Furtun de conectare, schimbtor de cldur al uleiului la chiulas J601910 - Furtun de golire al schimbtorului de cldur J601920 - Furtun de retur al schimbtorului de cldur J601500 - Furtun de conectare, carcasa regulatorului de temperatur la vasul de expansiune a lichidului de rcire Furtun de conectare, carcasa regulatorului de temperatur la cooler-ul EGR J601600 - Furtun de conectare radiator la vasul de expansiune al lichidului de rcire J601200 - Cot inferior furtun radiator

Un sistem de racire trebuie s aib urmtoarele caliti:

U.T.C-N eficacitatea, care se apreciaz prin deceleraia obinut, fiind limitat de valoarea temperaturi lichidului de racire i de factorii biologici omeneti (receptivitatea la temperaturi foarte mari); stabilitatea, care constitue calitatea automobilului de a meninere a traiectoriei fidelitatea, reprezint calitatea instalatiei de racire de a obine raciri, pentru un efort de acionare determinat, n toate condiiile de drum i de ncrctur. Asupra acestei calitii o influen deosebit o au ageni externi (umiditate, temperatur, etc.), condiiile termice de lucru ale lichidelor i mai ales stabilitatea coeficientului de frecare confort, reprezint calitatea care contribue la creterea securitii circulaiei rutiere, deoarece un alt grad de efort (progresivitatea frnrii, eforturi reduse la pedal pentru o curs judicios aleas, absena zgomotului i vibraiilor) nu solicit peste msur atenia conductorului, micornd deci oboseala acestuia. Pompa de apa

: Fig. 2 Pompa de apa

U.T.C-N Pompa de apa are cel mai important rol n sistemele de racire, ea trebuie s debiteze un volum de lichid suficient de mare pentru scaderea temperaturi lichidului de racire si un dedit suficient de mare pentru a ptea face o racire corespunzatoare i pentru prevenire deformaiilor elastice ale diferitelor organe n special, la temperatura de lucru de 80 ... 100 C Pompa repartizeaz lichidul n restul sistemului de racire . Cele dou sisteme pot fi aprovizionate separat de dou rezervoare sau n comun, numai de unul. Unele subsisteme sunt desprite fa-spate, iar altele sunt separate n diagonal.La Dacia Logan sistemul e impartit pe diagonala,solutie de preferat datorita faptului ca in cazul pierderii unui circuit. Furtune flexibile leag pompa de cilindrii receptori localizai lablocul motor. Lichidul de rcire, conceput special pentru condiii extreme, umple sistemul de racire . Pompa de apa trebuie s satisfac urmtoarele cerine: intrarea rapid n funciune a sistemului de racire; defrnarea rapid; excluderea posibilitilor de ptrundere a aerului n instalaie i prevenirea pierderii lichidului. Pompa de apa, destinat sistemului de racire cu un singur circuit se compune din dou pri principale: cilindrul propriu-zis i rezervorul de lichid . Cilindrul comunica cu rezervorul prin orificiul principal (de alimentare) si orificiul de compensare . Prin orificiul principal lichdul trece, la defranare din rezervor, in cavitatea a cilindrului. Orificiul de compensare asigura legatura dintre cavitatea de lucru si rezervor, necesara pentru revenirea lichidului in rezervor dupa racire sau la variatia volumului lichidului la variatia temperaturii. Diametrul orificiului principal este cu mult mai mare fata de cel al orificiului de compensare.

Fig 3 . Furtune de apa

U.T.C-N Radiatorul

Fig 4 . Radiator de apa Autoturismul Dacia Logan foloseste un sistem de racire modern cu radiator de racire a lichidului, radiator ce se compune din doua rezervoare , unul superior si altul inferior, confectionate din tabla de aluminiu . Legatura intre cele doua rezervoare se realizeaza prin mai multe tevi subtiri, prevazute cu aripioare orizontale pentru marirea suprafetei de racire. Tevile care constitue miezul radiatorului , permit schimbul de caldura intre cele doua rezervoare . Radiatoarele erau fcute dintr-un material cu bune proprieti de rezistent la cldur, similar cu cel folosit la cutiile de viteze . Radiatorul se fixeaxa in fata motorului pentru a fi expus total curentului de aer in vederea raciri in cele mai bune conditii .

U.T.C-N Grup motoventilator de racire motor

Fig 5 . Motoventilator de racire Grupul motoventilator de racire motor are rolul de a raci lichidul di interiorul radiatorului , el este conectat inpreuna cu termostatul iar cand lichidul de racire ajunge la temperatura de 98C se trimite un sennal de la termostat cate motoventilator care cupleaza . Ventilatorul functioneaza pana cand lichidul ajunge la temperature de 92C

U.T.C-N

Intretinerea sistemului de racire

La livrarea autoturismului , circuitul de racire este umplut cu amestec , care asigura o protectie contra inghetarii pana la minus 35 grade Celsius. Nivelul lichidului de racire in vasul de expasiune trebuie verificat periodic,astfel incat sa fie intodeauna aproape de nivelul maxim marcat pe vas, verificarea se face cand motorul este rece. Functionarea motorului este permisa numai cand nivelul lichidului de racire in vasul de expansiune este cuprins intre cele doua repere. In cazul in care se constatta ca nivelul lichidului este sub reperul minim, trebuie ca sa se controleze intregul system de racire sis a se restabieasca nivelul, facand totodata aerisirea circuituli de racire . In cazuri exceptionale , cand autoturismul este in cursa si se produc pierderi de lichid din diverse cause ca: spargerea unor racorduri sau tuburi la sistemul se racire, pori sau fisuri la radiator etc., cause ce pot fi remediate local cu mijloace improvizate, se permite continuarea cursei autoturismului pana la cel mai apropiat punct spre a fi remediate problema,respectandu-se urmatoarele recomandari: -se opreste motorul, asteptand 5 10 minute pentru ca eliberarea statica a lichidului in sistemul de racire; -se scoate capacul vasului de expansiune si busonul radiatorului , folosindu-se o carpa sau laveta (atentie: diferenta de presiune dintre instalatia de racire si exterior,determinate de temperature lichidului de racire poate provoca o iesire rapida a vaporilor cu presiune inafara,care poate provoca oparirea) - se toarna apa distilata sau, la nevoie apa de ploaie foarte curate in vasul de expansiune, pana la reperul maxim, si in radiator, pana la nivelul busonului; -se aseaza robinetul climatizorului pe pozitia deschis (incalzire) -se slabesc suruburile speciale de purjare amplasate pe tuburile de cauciuc , care conduc la pompa de apa si radiatorul climatizorului -se porneste motorul, lasandu-l sa functioneze la turatia regimului de relanti de 750-800 rot/min -dupa restabilirea echilibrului lichidului in circuitul de racire si iesirea partiala a aerului prin robinetele de purjare,acestea din urma se inched; -se pleaca cu autoturismul lao viteza redusa de max 50km/h respectand turatia constanta a motorului , iar dupa fiecare 15 min de mers, se controleaza nivelul lichidului in vasul de expansiune pentru a se observa eventuala scadere sub reperul minim.

U.T.C-N In toate cazurile in care motorul a fost exploatat in conditiile aratate mai inainte, este obligatoriu ca dupa remedierea defectelor sistemului de racire, sa se inlocuiasca uleiul din carterul inferior al motorului, deoarece acesta a contribuit in mare masura la racirea pieselor mobile ale motorului in conditii foarte grele , pierzandu-si din proprietatile sale de lubrefiere.

1.1 Completarea lichidului de racire

Antigelul este realizat pe baza de etilen-glicol, amestecat in proportie de 50% cu apa distilata sau dedurizata , asigurand o protectie a motorului contra inghetarii asa dupa cum s-a mai aratat, pana la temperature de -35 grade Celsius. Lichidul de racire prezentand unele proprietati fizice si chimice constante , se recomanda sa se foloseasca at ape perioada de vara cat si iarna. Completarea acestuia trebuie sa se faca numai cu apa distilata sau cu lichid de racire de acelasi tip, in caz contrar , amestecul lichidelor de racire de diferite tipuri poate da diverse reactii chimice care contribuie la scoaterea prematura din exploatare a radiatorului sau a racordurilor din cauciuc.

1.2 Verificarea gradului de congelare a lichidului de racire

Deoarece eventualele pierderi de lichid de racire in timpul anului se completeaza cu apa distilata, aceasta conduce la modificarea compozitiei lichidului de racire, din care cauza se recomanda ca, la inceputul lunii noiembrie a fiecarui an sa se verifice gradul de congelare a acestuia . Verificarea se poate face cu termodensimetrul care determina gradul de congelare al lichidului, se va proceda astfel: -se porneste motorul pentru a realize uniformizarea lichidului de racire si a se incalzii la 40 grade Celsius , temperature recomandata pentru verificarea gradelor de congelare. In cazul in care masurarea se face la o temperatura diferita de 40 grade celsius se va lua in considerare corespondenta dintre gradele de congelare citite pe scara termodensiometrului si cele corespunzatoare diferitelor temperaturi, in momentul masurarii ale lichidului de racire redata in tabelul de mai jos

U.T.C-N Corespondenta intre gradele de congelare pe scara termodensimetrului si cele corespunzatoare diferitelor temperaturi ale lichidului de racire in timpul masurarii. -se strange cu o penseta tubul de legatura intre radiator si vasul de expansiune - se desface busonul radiatorului -se ia putin lichid de racire cu ajutorul termodensimetrului apoi se pune la loc busonul radiatorului, slabindu-se penseta de pe tubul de legatura amplasat intre radiator si vasul de expansiune; -se clatina usor termodensimetrul pentru a permite flotorului sa ia pozitia sa de echilibru, se citeste valoarea temperaturii si a gradelor de pe scara termodensimetrului apoi, folosind tabla de corectie se determina exact gradele de protectie a lichidului de racire.

1.3 Inlocuirea lichidului de racire

La fiecare 2 ani si 30.000 km rulati, se recomanda inlocuirea lichidului de racire si controlul etansietatii sistemului (racorduri tubulatura din cauciuc, garnituri la busoanele de umplere de la radiator si vasul de expansiune). Deoarece operatia de inlocuire a lichidului de racire si aerisirea circuitului necesita folosirea unor scule specializate si respectarea unei tehnologii precise, se recomanda ca aceasta in conditii optime de lucru. La efectuarea umplerii corecte a lichidului de racire este necesar sa se foloseasca un dispozitiv simplu, MOT 401 prezentat schematic in figura A. Dispozitivul se compune dintr-o palnie 1, un tub din politelina transparenta 3 foarte elastica, avand la capat o cana normala 2. Intre cana si busonul 5 de fixare a dispozitivului , trebuie sa aiba acelasi diametru cu orificiul de umplere al radiatorului, fiind prevazut si cu o garnitura de etansare 7. Pentru evacuarea eventuaala a aerului din instalatie,, in timpul umplerii,dispozitivul este prevazut cu o teava subtire 6, din alama. Dispozitivul descris poate fi realizat cu mijloace locale in orice atelier si permite umplerea circuitului de racire la un nivel mult mai ridicat decat nivelul suruburilor de purjare 1 si 2, amplasate pe tuburile de cauciuc dintre pompa de apa si radiatorul climatizorului (fig. 6)

U.T.C-N La umplerea si aerisirea circuitului de racire, se va proceda astfel (fig 6) -se aseaza robinetul de incalzire 5 in pozitia deschis , permitand trecerea lichidului de racire in instalatia climatizorului;

Schema aerisirii sistemului de racire

1-2 robinete pentru purjarea aerului din circuitul de racire; 3-pensete pentru strangularea Conductelor; 4-radiator; 5-buton de comanda a climatizorului ; 6-vas de expansiune; 7-radiatorul motorului; 8 si 9- coonducte din cauciuc pentru circulatia lichidului de racire

-se desface busonul radiatorului si se aseaza dispozitivul MOT 401, insuruband busonul acestuia la radiator asigurandu-se o etansare perfecta prin garnitra; -se agata palnia aparatului de pe capota motorului MOT 401 in pozitia deschis si se desurubeaza suruburile de purjare -se verifica si se strange busonul de golire a lichidului de racire de la radiator -se umple vasul de expansiune de la 6 pana la 30mm deasupra reperului maxim,se pune apoi la loc capacul vasului -se face plinul circuitului in radiator -se porneste motorul la turatia de relanti accelerat (1500 rot/min) si se continuaa umplerea circuitului de racire pana cand ajunge lichidul intre nivelul minim si maxim indicat pe vasul de expansiune Defectele si remedierile instalaiei de rcire n general , defeciunile instalaiei duc la supranclzirea sau la nclzirea insuficient a motorului.

U.T.C-N Supranclzirea are drept cauze: pierderi de ap, slbirea sau ruperea curelei de ventilator, termostatul defect sau blocat, funcionarea necoraspunztoare a pompei de ap i a ventilatorului, nfundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatr. -Pierderile de ap n exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de ap, buoane, care se observ prin scurgeri n timpul ct motorul nu este n funciune; pierderile interioare au loc datorit spargerii garniturilor de chiulas sau inelelor de cauciuc de la cilindri, deformrii suprafeelor de etanare dintre bloc i chiulas, strngerii insuficiente a uruburilor de chilas. Se constat prin formarea de bule de aer n bazinul superior al radiatorului la turaie ridicat sau a picturilor de ap glbui de pe tija de ulei. Remedierea const n strngerea colierelor, nlocuirea racordurilor defecte, nlocuirea garniturii de chiulas sau inelelor cilindrilor, strngerea uruburilor de chiulas n ordinea indicat, rectificarea suprafeelor de mbinare a chiulasei sau blocului motor. -Cureaua insuficient strns se remediaz prin slbirea piulielor generatorului i modificarea poziiei,pn la ntinderea corect; apoi se strng piuliele: dac este rupt, cureaua se nlocuiete. -Termostatul defect sau blocat se datorete dateriorii burdufului sau capsulei,scurgerii lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa n poziia nchis. Constatarea se face prin conrolul radiatorului, care, dac este rece n timp ce carcasa termostatului i motorul sunt cinse, la accelerarea motorului nu se observ nici o unduire n radiator. Remedierea se realizeaz prin nlocuirea termostatului. -Funcionarea necorespunztoare a pompei de ap se datorete ruperii pene de fixare a rotorului (turbinei) sau depresrii ei de pe arbore, iar uneori prin observarea unei unduirii slabe n bazinul superior al radiatorului, la accelerea motorului. Remedierea se execut prin nlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presri corespunztoare: n cazul ruperii paletelor turbinei, se nlocuiete complet rotorul pompei n ateliere. La ventilator se pot deforma sau rupe paletele. Dac paletele ventilatorului sunt deformate se ndreapt, iar cnd sunt rupte, se nlocuiete ventilatorul. Dup reparare, se face obligatoriu echilibrarea ventilatorului pentru evitarea uzrii premature a rulmenilor.

U.T.C-N n unele cazul, reperea paletelor ventilatorului poate duce la spargerea radiatorului, ceea ce mpinge o reparare mai ampl n aterier. nfundarea radiatorului se datorete mpuritiilor sau ruginii. Se remediaz prin desfundarea chimic sau mechanic cu ajutorul unor tije, prin deplasarea longitudinaln interorul evilor: apoi se sufl cu aer comprimat. Desfundarea se poate face i cu jet de ap sub presiune. Radiatorul cu sprtur mici se remediaz prin izolarea evilor din poriunea respectiv sau lipirea moale sau cu soluii speciale: uneori izolarea se face chiar prin lipirii privizorii cu spun. Dac sprtura este mare, radiatorul trebuie nlocuit. Depunerile de piatr se cur cu soluii chimice accide sau bazice, dup cum s-a artat la ntreinerea instalaiei. nclzirea insuficient a motorului este cauzat de blocul supapei termostatului n poziie deschis, cnd apa trece spre radiator,nepermitnd nclzirea rapid a motorului. Remedierea const n nlocuirea termostatului. Defectarea indicatorului de temperatur (bec rou de control sau termometru) presupune conrolarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se nlocuiete. La fel i pentru instalaia de semnalizarea avariilor .

U.T.C-N

Capitolul 2. Tehnologia de reparare si diagnosticare a sistemului de racire

109415

Termostat

U.T.C-N

2.1.2 Diagnosticarea si testarea sistemului de racire

Sunt trei condiii externe majore care afecteaz performanele racirii: pneurile cu contact i aderen la drum inegale determin o frnare inegal.Pneurile trebuie umflate egal i suprafeele de contact cu calea de rulare din stnga i din dreapta s fie aproximativ egale; ncrcarea neuniform a vehiculului poate afecta performanele frnrii ntruct roile ncrcate mai mult solicit un efort mai mare de frnare dect celelalte; alinierea necorespunztoare a roilor, n special reglajul defectuos al unghiurilor de fug i de cdere, determin la frnare deviaii de traiectorie.

2.1.3 Defeciuni generale n funcionarea sistemului de racire

1. Functionare defectoasa .Cauze posibile : aer n circuitul de frnare; racordurile flexibile sunt gonflate; lichidul deracire este neconform (se volatilizeaz la creterea temperaturii); orificiul de aerisire al capacului rezervorului compensator este nfundat; frna de staionare este blocat ; s-a mers prea mult cu frna de parcare tras, saboi blocai ; frna de parcare este tras . garnitura de chiuloasa este uzat ; termostat defect capacul vasului de expansiune defect vasul de expansiune spart ventilator defect pompa de apa defecta blocul motor fisurat pierderi de lichid la furtunele de apa;

U.T.C-N conduct obturat sau aplatizat ; radiator spart senzori defecti

2. Racirea este ineficace.Cauze posibile: pierderi de lichid in instalatie ; garnitura de chiuloasa, uzata sau arsa ; este compromis etaneitatea sistemului de racire ; blocarea pompei de apa ; defectarea termostatului electronic ;

2.1.4 Constatarea strii tehnice fr demontare 2.1.4.1 Controlul etaneitii sistemului de racire
Controlul etaneitii sistemului de racire verificarea etaneitii mecanismului trebuie s se fac pe autoturism, iar circuitul de racire trebuie s fie n stare de funcionare. Se pornete motorul, lsndu-l la turaia de ralanti cteva minute, cu scopul de a se crea o anumita temperatura a apei in instalatie. Se verifica nivelul apei in vasul de expansiune sa fie cuprins intre limitele de minim si maxim Se va studia fiecare inbinatura a furtunelor sa nu fie scapari de lichid

2.1.4.2 Controlul uzrii garniturii de chiuloasa Controlul uzrii garniturii de chiuloasa normal garnitura de chiuloasa nu trebuie s se uzeze foarte repede, deoarece poate s deterioreze rapid suprafaa chiuloasei..Pentru evitarea acestui neajuns, trebuie ca, se faca verificari la instalatia de racire Se consider uzur maxim pentru garniturile unde curge lichidul i se impune nlocuirea

U.T.C-N obligatorie a acestora .

2.1.4.3 Controlul i corectarea cursei libere a lichidului In timpul unei interventii care necesuta o golire totala a circuitului , se va clati obligatoriu circuitul cu apa curata, se va sufla circuitul cuaer comprimat pentru a elimina maximul de apa: - motorul trebuie sa fie oprit - sistemul de aer conditionat trebuie sa fie oprit -se introduce lichid de racire - se deschide surubul de purjare - se inchide surubul de purjare dupa ce sa aerisit sistemul de racire 2.1.4.4 Diagnosticarea eficacitii sistemului de racire Diagnosticarea eficacitii sistemului de racire un sistem de racire este eficace atunci cnd se ndeplinesc urmtoarele condiii: -temperatura lichidului sa nu depaseasca puctul de fierbere -pompa de apa functioneaza la parametri -lichidul de racire este bine calibrat la punctul de inghet - termocupla se porneste la tempratura la care trebuie sa cupleze 98C

U.T.C-N

2.2 Repararea sistemului de racire a autoturismului Dacia Logan

2.2.1 Demontarea , repararea i remontarea pompei de apa

pompa de apa

Datorit unei uzuri exagerate a axului cu palete interior al pompei sau a garniturilor de etanare, este posibil ca pompas nu mai fie eficace. Pentru demontarea pompei se procedeaz astfel: - se demonteza partea superioara si fata motor -se demonteza cureaua de distributie -se desfac suruburile de fixare a pompei de apa -se scoate pompa de apa afara -se cur n alcool piesele; -se nlocuiesc piesele care prezint uzuri importante, rizuri.

U.T.C-N Reasamblarea pieselor pompei de apa se face n ordinea demontrii cu precizarea ca nainte de reasamblare toate piesele se introduc n lichid de racire.Dup montare se are n vedere scoaterea aerului din circuitul de racire . 2.2.2 Demontarea , repararea i remontarea termostatului Principalele defeciuni care pot conduce la nlocuirea termostatului sau repararea acestuia sunt: garnitura de etanare pori sau fisuri n corpul termostatului filet deteriorat la buonul de aerisire; impuriti n canale, producnd obturarea intrrii lichidului de racire sau blocarea acestuia La demontarea termostatului, se execut urmtoarele operaii principale: -se slbesc uruburile de fixare; -se deurubeaz racordul canalizaiei rigide de pe racordul flexibil - se scoate ansamblul termostat, observndu-se i starea de uzur a garnituri.

U.T.C-N

Remontarea ansamblului termostatului se face n ordine invers demontrii, executndu-se n plus operaiile urmtoare:umplerea termostatului cu lichid de racire n scopul uurrii purjrii ulterioare a circuitului de racire ;dup remontare se execut obligatoriu purjarea circuitului de racire. 2.2.3 Demontarea , repararea i remontarea radiatorului n procesul exploatrii, radiatorul fa pot s apar defeciuni de tipul: uzarea uniform sau neuniform a suprafeei dexterioare ; existena rizurilor sau a canalelor inelare; fisuri sau crpturi; deformri.Toate acestea conduc la necesitatea demontrii, reparrii sau nlocuirii radiatorului .

Pentru demontarea radiatorului fa la autoturismele Dacia Logan se fac urmtoarele operaii:

U.T.C-N se pune vehiculul pe un elevator cu dou coloane se demonteaza protectorul de sub motor se goleste cicuitul de racire se demonteza aparatorie de noroi se demonteza bara parasoc se debranseaza conectorul proiectoarelor de ceata se demonteaza clemele superioare a radiatorului se demonteaza grupul motoventilator se scoate radiatorul

Remontarea radiatorului se face n ordine invers operaiilor realizate la demontare, respectndu-se urmtoarele condiii tehnice: se verific starea tehnic a racordurilor flexibile i a garniturilor (dac este cazul se nlocuiesc); Instalaia de rcire a motoarelor are rolul de a menine motoarele la temperatura optim de funcionare, evitndu-se condensarea combustibilului din amestecul carburat, atunci cnd motorul merge la o temperatur prea sczut, iar combustibilul condensat se scurge pe pereii cilindrilor, subiaz i spal uleiul, producnd uzura prematur a cilindrilor, segmenilor i pistoanelor. Dac motorul funcioneaz la o temperatura mai mare dect cea normal, se produc autoaprinderi, adic amestecul carburant se aprinde mai devreme dect trebuie, producnd ocuri cu consecine negative asupra prilor mobile ale motorului, reducndu-se puterea motorului i crescnd i consumul de carburani. La majoritatea automobilelor, rcirea motorului se face cu ap, elementul principal care asigur rcirea apei fiind radiatorul. O parte din cldura produs de gazele care se elimin i prin ulei, din care cauz la motoarele cu putere mare exist i un radiator pentru rcirea uleiului, prin care trece numai o parte din uleiul instalaiei de ungere. Elementele principale ale unui radiator sunt: bazinul superior, bazinul inferior, evile de rcire cu aripioarele care mresc suprafaa de contact cu aerul. Bazinele sunt confecionate prin presarea din tabla de alama cu grosimea de 1,2 mm, iar evile de rcire sunt din tabl de alam subire de 0.1-0,2 mm cu seciunea oval sau circular. Capetele evilor sunt lipite cu cositor de cte o plac perforat, tot ansamblu, inclusiv aripioarele,

U.T.C-N formnd corpul radiatorului. Pe plcile corpului radiatorului se lipesc cu lipitur moale cele dou bazine. La radiatoare, n timpul exploatrii, pot aprea urmtoarele defeciuni: - deformarea bazinelor din cauze accidentale; - fisurarea asamblrilor lipite cu corpul radiatorului; - fisurarea bazinelor; - nfundarea parial a evilor de rcire i a bazinului inferior cu ml provenit din utilizarea apei murdare, folosit la completarea nivelului apei n radiator; - depunerea unei cruste de sruri pe pereii inferiori ai bazinelor i evilor de rcire din cauza apei cu duritate mare (care conine calcar sau alte sruri); crusta de sruri este rea conductoare de cldur i schimbul de cldur dintre apa i exterior se face mai greu, motorul funcionnd supranclzit; - deformarea evilor de rcire din cauze accidentale; - spargerea evilor de rcire. Remedierile se fac n felul urmtor: - bazinele deformate se constat vizual i se repar dezlipindu-le cu un ciocan de lipit nclzit de pe corpul radiatorului i ndreptndu-le cu un ciocan de lemn, dup care se lipesc la locul cu lipitura moale; - fisurarea cordonului de lipitur se constat vizual, prin prelingerile de ap care apar; se repar prin lipire; - fisurarea bazinelor se ntmpl mai rar i se constat vizual. Se repar prin peticire cu un petic din tabl de alam cu grosimea de 1-2 mm folosindu-se lipitur (alamire). Toate lucrrile de reparaii se fac cu radiatorul demontat de pe automobil, dup terminarea reparaiei fcndu-se o proba de presiune aa cum se va arat ulterior; - nfundarea cu mai se constat prin supranclzirea motorului, apa circulnd greu. Se remediaz tcnd o rcire n circuit deschis i anume, cu motorul mergnd se deschide robinetul de golire, iar n orificiul de umplere din bazinul superior se introduce apa de la robinet cu un furtun. Operaia dureaz pn cnd apa iese curat. Aceasta metoda prezint dezavantajul ca dac dureaz prea mult motorul mergnd sub temperatura de regim, combustibilul din amestecul carburant se condenseaz pe pereii cilindrului i spal uleiul, subiindu-l n acelai timp;

U.T.C-N - depunerea crustei de srituri poate fi evitat dac n zonele cu ap dur, apa folosit este dedurificat cu anumite substane, n general fosfai, nainte de folosire. Dac, totui, s-a depus crusta pe toi pereii camerelor de rcire din bloc i chiulase, se procedeaz la dezincrustare. Se golete apa din instalaia de rcire, se demonteaz termostatul. Se introduce n instalaia de rcire o soluie de ap 5% acid clorhidric sau 10% sod caustic i petrol i se las circa 12 h. Se recomand soluia acid care nu atac materialele din care sunt confecionate elementele instalaiei de rcire. - deformarea evilor de rcire se constat vizual i se ncearc ndreptarea, dezlipindu-se bazinul superior i introducndu-se n evile deformate o vergea de oel cu seciunea puin mai mic dect a evii de rcire. Operaia trebuie fcut cu atenie pentru a nu se fisura evile. Aceeai vergea poate fi utilizat i pentru desfundarea evilor nfundate: - fisurarea evilor de rcire se constat mai nti vizual prin scurgerile de ap care se observ. Se demonteaz radiatorul de pe automobil, se astup toate orificiile cu dopuri elastice, un singur dop avnd o eav pe care ntr un furtun cu aer comprimat la o suprapresiune de(0.25...0,50) 105N/m: pentru a-mi sparge evile. Se introduce apoi radiatorul intr-un bazin cu ap i se da drumul aerului comprimat, furnizat de cele mai multe ori de o pompa pentru umflat cauciucurile. Acolo unde apar bule de aer nseamn c e o eav spart. Pentru localizarea evii respective, avndu-se n vedere ca evile de rcire se afl aezate pe mai multe rnduri, se scoate radiatorul afar se dezlipesc bazinele i se verific pe rnd fiecare eava din zona n care au aprut bulele de aer. Verificarea se face in felul urmtor: se astup fiecare eav, pe rnd, la un capt cu o pan (dop de lemn) fr a fora, iar la celalalt capt se introduce printr-o eav calibrate aer comprimat, radiatorul fiind introdus n bazinul cu ap. Dac apar bule de aer nseamn ca eava respectiv este spart. Remedierea unei evi sparte se poate face in doua feluri: - prin suspendarea evii respective, adic astuparea ei cu dopuri la ambele capete, fiind scoasa astfel din circuitul de rcire. In general se admite suspendarea a maximum 10% din evile de rcire, in caz contrar radiatorul nemaiputnd evacua cantitatea necesara de cldur din ap, mai ales vara; - prin lipirea evii respective, pentru care se procedeaz n felul urmtor: se introduce n eava respectiv o vergea de oel nclzit, cu seciunea puin mai mic dect a evii i se dezlipesc cu ciocanul de lipit capetele evii de plcile de baz. Vergeaua nclzit dezlipete eava, i de pe

U.T.C-N aripioarele de rcire, eava scondu-se uor cu un clete special. Se almete fin sau se cositorete; i se face proba la presiune, apoi se remonteaz, lipindu-se cu lipitura moale capetele pe plcile de baza. Se face din nou proba la presiune, dup care se lipesc benzile, fcndu-se din nou proba de presiune. Dac eava nu se poate repara, ea se poate nlocui cu alta, procedndu-se aa cum s-a artat mai nainte. La radiatoarele la care evile de rcire sunt aezate numai pe un rnd, lipirea se poate face pe loc, nclzind cu un arztor de gaze cu flacr mic aripioarele de rcire din zona fisurat care dup topirea cositorului sunt mpinse in sus i in jos cu o urubelni special. Dup lipirea evii, i dup proba la presiune, aripioarele de rcire se readuc la loc n poziia iniial. La lipire i dezlipire, cnd nu se poate utiliza ciocanul de lipit se va folosi un arztor cu gaz cu flacr mic i nu flacr oxiacetilenica. deoarece aceasta din urma are temperatura prea mare i poate topi cositorul de pe evile alturate. La autoturismul Dacia 1300 demontarea radiatorului in vederea verificrii i reparaiei sale se face n felul urmtor: - se scot hornele bateriei; - se golete instalaia de rcire, lichidul colectndu-se ntr-un vas curat care apoi se acoper pentru ca lichidul de rcire s poat fi refolosit; - se slbesc colierele care fixeaz tubul de cauciuc flexibil de legtura ntre pompa de apa i radiator, scondu-se cablul flexibil; - se slbete colierul care fixeaz conducta vasului de expansiune de radiator i se scoate conducta respectiv: - se deurubeaz uruburile. care fixeaz n partea superioara radiatorul de capotaj, mpreun cu tampoanele de cauciuc i se scoate radiatorul din locaul sau. Remontarea se face executndu-se operaiile n sens invers. Repararea radiatoarelor de ulei de construcie asemntoare cu cele de rcire a apei, se face n mod asemntor, doar ca radiatorul de ulei trebuie foarte bine degresat ntr-o baie de apa fierbinte la 70-80' cu 10% soda caustica i apoi bine splat cu ap cald pentru a se ndeprta tot uleiul de pe el. La motorul S AVI EM folosit la automobilele cu motoare Diesel MAN i ROMAN, radiatorul de ulei este rcit de apa care este trimis de pompa de ap a instalaiei de rcire a uleiului. Construcia lui i principiul de funcionare sunt artate n figura 15. Dup demontarea din circuit se marcheaz, cu cte o cresttur de dalt poziiile capacelor fa de carcas pentru a fi remontate n

U.T.C-N aceeai poziie. Se demonteaz sigurana de la capul urubului de asamblare, se scoate piulia necat i se trage urubul afara, demontndu-se concomitent i cele dou capace. Circuitul de ulei se degreseaz cu tricloretilena. Circuitul de apa se dezincrusteaz cu o soluie de ap cu 5% acid clorhidic, timp de 30 min, apoi se spal bine cu ap cald i se neutralizeaz cu o soluie de ap cald cu 2-3% bicarbonat de sodiu. Se spal din nou cu ap cald i rece i se face proba la presiune pentru a se constata locurile cu crpturi. evile sparte se nlocuiesc obligatoriu la fel garniturile capacelor, iar toate elementele trebuie bine uscate cu aer comprimat, pentru a se evita coroziunea.

Fig. 15. Radiatorul de ulei la motorul

U.T.C-N

2.3 Elaborarea tehnologiei de fabricare i recondiionare a radiatorului

2.3.1 Condiii tehnice, materiale i semifabricate Condiii tehnice la execuia discului, n legtur cu precizia de prelucrare condiiile tehnice se refer la urmtoarele: precizia formei suprafeelor plane de bazare (planeitatea i rectilinitatea suprafeelor n direcii determinate); precizia poziiei suprafeelor plane de bazare (ntr-un plan, n plane paralele sau perpendiculare); precizia distanelor dintre suprafeele plane paralele ntre ele; precizia diametrelor si formei alezajelor principale; precizia coaxialitii alezajelor principale dispuse ntr-un singur perete sau n perei paraleli; precizia paralelismului sau perpendicularitii relative a axelor alezajelor principale, precum i ntre acestea i suprafeele plane; precizia dimensiunilor i poziiei gurilor pentru elemente de asamblare. Referitor la rugozitatea suprafeelor, condiii mai deosebite se impun alezajelor principale unde rugozitatea are valori mici. La stabilirea condiiilor tehnice se va avea n vedere particularitile constructive i funcionale precum i factorul economic. Materiale. Pentru fabricarea radiatoarelor o mare utilizare o are aluminiul iar la unele automobile aliajele, deoarece satisface n bun msur cerinele funcional-constructive ct i cele economice. n cazul de fa pentru fabricarea radiatorului de la autoturismul Dacia Logan am ales ca i material aluminiul . Semifabricatele. Radiatoarele n majoritatea cazurilor se execut prin turnare, n unele cazuri prin metode combinate. Alegerea corect a semifabricatului presupune din punct de vedere tehnologic, ca pe baza studiului documentaiei tehnice din proiectul de execuie precum i a datelor primare puse la dispoziie, tehnologul s stabileasc :

U.T.C-N forma semifabricatului; metoda i procedeul prin care urmeaz s fie obinut; mrimea i distribuia adaosurilor de prelucrare; precizia dimensiunilor i formei.

Se obin piese semifinite cu precizii nalte de 20...40 m / 100 mm i suprafee cu rugoziti Ra=0,8...6,3 m; volumul de prelucrri mecanice (doar guri sub 2 mm sau neteziri) se reduce, iar proprietile de rezisten mecanic i fineea structurii aliajului se mbuntesc. Radiatoarele se mai pot turna i n forme metalice la presiune normal, acest procedeu permite obinerea unor piese cu precizie mai ridicat dect n cazul formrii mecanice cu turnarea n forme de nisip, consumurile materialelor de formare cresc cu 50...70 %, adaosurile de prelucrare se micoreaz. Dup alegerea variantei optime de obinere a semifabricatului i producerea lui n secii tehnologice trebuie supus urmatorului ciclu de operaii : curirea semifabricatului; ndeprtarea, tierea, tratamentul termic.

2.3.2 Procesul tehnologic de prelucrare mecanic Prin bazare se nelege orientarea semifabricatului pe maina-unealt sau n dispozitiv, adic a suprafeei de prelucrat n raport cu traiectoria muchiei achietoare, innd seama de condiiile impuse prelucrrii.

Etapele principale ale procesului tehnologic Particularitile constructive ale discului impun un proces tehnologic complex de prelucrare mecanic pe maini-unelte specializate. La prelucrarea mecanic a radiatorului, se disting urmtoarele etape : alegerea i prelucrarea suprafeelor de baz; rectificare de finisare a gurilor;

U.T.C-N

2.4 ntreinerea instalaiei de rcire

ntreinerea acestei instalaii cuprinde operaii de control, verificare, ungere, reglare i curire, dup cum urmeaz : - verificarea etaneitii organelor componente ale instalaiei ; - controlul nivelului lichidului din radiator(vasul de expansiune) zilnic, care se completeaz cu ap curt sau lichid antigel, n timp ce motorul funcioneaz ; - ungerea rulmenilor pompei de ap (dac nu sunt capsulai), cu unsoare consistent, la 10 000 km; - verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10 000-15 000 km, care trebuie s fac o sgeat mai mare de 15-20 mm la o apsare cu o for de 30-40 N la mijlocul distanei dintre cele dou fulii. n caz c e mai mare se gleaz, prin modificarea poziiei generatorului de curent, dup slbirea piulielor de fixare. Dup reglare, se strng din nou piuliele: o ntindere insuficient a curelei duce la rcirea insuficient, iar o curea prea intins duce la uzarea rulmenilor pompei de ap i a generatorului de curent. - splarea cu jet de ap a radiatorului pentru ndeprtarea impuritilor, la 10 000 km: - splarea rcitorului de ulei cu jet de ap, la 60 000 km sau anual ; - controlul punctului de congelare a lichidului de rcire cu ajutorul termodensimetru-lui, anual: - nlocuirea lichidului antigel, o dat la doi ani, folosind plnia special i sistemul de aerisire a instalaiei: - nlocuirea termostatului, la 60 000 km: - curirea depunerilor de piatr din instalaie, care reduce capacitatea de rcire: piatra se depune sub forma de crust calcaroas, pe pereii organelor provenit din sruri, n urma evaporrii apei, mai ales cnd se fac completri ale nivelului cu ap dur. Operaia se execut anual. Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimic cu soluii acide pentru blocurile de aluminiu, sau bazice pentru cele din font. Se utilizeaz cel mai adesea soluia bazic format din: 10% carbol sodiu (soda de rufe), 5% petrol lampant i restul ap. Soluia acid cea mai folosit este compusa din 10% acid clorhidric, restul ap.

U.T.C-N n funcie de blocul motor, se umple instalaia cu una din aceste soluii punndu-se motorul n funciune circa 10 min, se oprete i se las astfel 8- 10 h; se pune din nou motorul n funciune circa 5 min, i apoi se golete instalaia ;urmeaz o splare cu ap curaa, cu motorul n funciune 35 min, dup care se golete i se umple cu ap curat, pentru funcionarea normal a motorului. Pentru evitarea depunerilor de piatr a crei curire necesit o operaie complicat, se recomand utilizarea i completarea nivelului de ap evaporat, cu ap care are duritatea sczut sau utiliznd metode de reducere cu permutit (nisip fin care conine sodiu); acesta intr n reacie cu srurile de calciu i magneziu pe care le dizolv. 2.5 Repararea instalatiei de racire Cele mai importante defeciuni au loc la pompa de ap, ventilator, radiator i termostat, dup cum urmeaz: Pompa de ap se demonteaz de pe motor, desfcnd colierele i racordurile; apoi radiatorul i cureaua ventilatorului se dezasambleaz, se costat defectele i se repar n-deosebi corpul i arborele; - fisurile sau rupturile se repar prin sudur i ajustare sau prin lipire cu rini epo-xidice. Dup reparare, se face proba hidraulic la 3-4 bar: - suprafaa deformat se recondiioneaz prin rectificare plan, admindu-se o aba-tere de 0.05 mm; - filetele uzate, inclusiv cel pentru gresor, se refac prin ncrcarea cu sudur, gurire i refiletare la cota nominal, sau se refileteaz la cota majorat ; - rulmenii uzai se nlocuiesc; - arborele ncovoiat se ndreapt la rece cu ajutorul presei; abaterea maxim este de 0.05 mm ; - arborele uzat se rectific, se cromeaz i se rectific rotund la cota nominal; - canalul de pan lrgit se ncarc cu sudur i se frezeaz un altul decalat la 180. sau se rectific i se nlocuiete pana; - fisurile sau rupturile paletelor rotorului se ncarc prin sudura i se rectific: dac sunt rupte mai mult de dou palete sau ruptura este prea grav, locuieste ntreg rotorul; - locaul pentru axul pompei de ap uzat se recondiioneaz prin bucare dup alezare, dup care se face rectificarea la cota nominal, dup reparare, controleaz abaterea rotorului n locaul

U.T.C-N din corpul pompei, jocul axial al rotorului (admis 0,08 mm), apoi se asambleaz componentele. Ca prima prob, rotorul trebuie s se nvrte uor cu mna. Se probeaz apoi pe standul de prob. Ventilatorul poate prezenta ca defeciuni : - deformarea paletelor; se repar prin ndreptare liber, sau folosind dispozitiv special; - fisurarea sau ruperea paletelor; se impune nlocuirea lor; - slbirea paletelor n locurile de mbinare; se sudeaz sau se nituiesc; - deformarea orificiilor uruburilor de fixare pe fulie; se ncarc cu sudur i se guresc la cota nominala. Radiatorul se cura mai nti cu jet de ap i aer comprimat, apoi se fierbe n soluie cu sod caustic 10% pentru ndeprtarea pietrei i impuritilor depuse, dup care se supune controlului n baia de ap, introducnd n interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar; se constata defeciuni ca dezlipirea bazinelor de miez, spargerea corpului (miezului) sau evilor; remedierea se face prin lipirea cu aliaje moi. Dac numrul evilor sparte este sub 5% atunci se izoleaz. Dup lipire, radiatorul se supune din nou probei de etanare. Termostatul se controleaz funcional ntr-o baie de ap nclzit progresiv, urmrind, n acelai timp, cu un termometru, ca nceperea deschiderii supapei s se fac la 70 0C, iar la 85...90C s fie complet deschis. Sub 70C supapa trebuie s se nchid. Rcitorul de ulei poate avea evile sparte sau supapa defect (D2156 HMN 8). evile sparte se lipesc, iar supapa se regleaz; cnd nu este etan pe scaun, se rodeaz cu past. Apoi, se face proba de etanare a rcitorului ca i la radiator.

U.T.C-N

Capitolul 3. Calcule economice a recondiionrii radiatorului

n calculele economice se va face o estimare a costurilor recondiionrii radiatorului de la autoturismul Dacia Logan i o comparare a acestui cost cu costul unuia nou. Calculele economice se vor face pentru recondiionarea radiatorului n aceste calcule intr i costurile de demontare respectiv montare a radiatorului. Costurile manoperei pentru urmtoarele operaii sunt : Demontare/remontare radiator Dacia Logan : Cost manoper pentru demontarea i remontarea radiator Dacia Logan este : Cd,m = 70 RON Recondiionarea radiatorului cuprinde dou operaii : strunjirea de rectificare a celor dou suprafee de contact care necesit un cost de : Cr = 125 RON ; Cr - costul recondiionrii Din calculele de mai sus rezult costul total pentru recondiionarea radiatorului la autoturismul Dacia Logan ca fiind : Ctotal recondiionare = Cd,m + Cr Ctotal recondiionare = 70 + 125 = 195 RON preurile includ TVA. valoarea recondiionrii : 195 RON valoarea unui radiator nou este : 330 RON Din calculele de mai sus rezult o diferen ntre preul unui radiator nou i costul

recondiionrii unuia uzat este de : 135 RON.La aceast diferen ntre un radiator recondiionat i unul nou, care este mic, rezult c este mai eficient nlocuirea radiatorului cu unul nou dect recondiionarea acestuia. Calculul preului de cost pe bucat Acest calcul se face cu urmtoarea relaie: C = Csf + Cman + Cr Unde: Csf costul semifabricatului lei/buc.

U.T.C-N Cman costul manoperei lei/buc. Cr costul cheltuielilor de regie Csf = 000 lei/buc Cr = 14.85 lei Cman = Sm.(Tp/nopt+K) Unde: Sm salariul muncitorului din categoria respectiv lei/or Tp timpul de pregtire iniial pentru toate operaiile nopt lotul optim de piese K coeficient care ine seama de cheltuielile cu desfacerea ale ntreprinderii Sm = 2.55 lei/or nopt = 100 Tp = 100 K = 78; K = 7 Costul manoperei: Cm = 2.35.( 100/100+7)= 16.45 lei/buc Preul de cost: C= 3.5+14.85+16.45= 34.8 lei/buc. Din calculele de mai sus rezult o diferen ntre preul unui radiator nou i costul

recondiionrii unui disc uzat este de: 135 RON.La aceast diferen ntre un radiator recondiionat i unul nou, care este mic, rezult c este mai eficient nlocuirea radiatorului cu unul nou dect recondiionarea acestuia.Eficienta economica apare in momentul in care se realizeaza pentru sute de repere-de ex. firme de taxi,curierat.

U.T.C-N Capitolul 4.Tehnica securitatii muncii, Prevenirea si Stingerea Incendiilor in interprinderile constructoare de automobile. 4.1 Generalitati Prevederile cu privire la protectia si securitatii muncii sunt legiferate prin Legea Nr.6/1965 care stabileste cadrul general de masuri si responsabilitati in intrepriderile de stat pentru a se asigura eliminarea riscului de accidentare a personalului muncitor. Pe baza acestei legi au fost elaborate normative de protectia muncii specifice tuturor sectoarelor de activitate. In intreprinderile constructoare de asini se aplica Normativul de protectia muncii in industria constructiilor de masini, editat de MICM in 1973. Referitor la normele de prevenire si stingerea incendiilor, in intreprinderile constructoare de automobile se iau in vedere dispozitiile Decretului nr. 232/1974 si 400/1982, care reglementeaza atat cadrul general in care trebuie sa se inscrie orice activitate pentru evitarea producerii incendiilor, cat si masurile pentru stingerea acestora. Desi sectiile de prelucrari prin aschiere in care se desfasoara procese tehnologice ce formeaza obiectul manualului nu sunt de tip foc continuu, multe prevederi a Decretului 400/1982 sunt valabile si in aceste locuri de munca. In plus, in intreprinderile respective sunt incluse si sectii cu periculozitate ridicata, la a caror protectie trebuie sa vegheze toti oamenii muncii. 4.2 Elemente de tehnica securitatii muncii in sectiile de prelucrari mecanice din intreprinderile constructoare de automobile Organizarea rationala a locului de munca asigura, pe langa posibilitatea cresterii productivitatii muncii si conditiile de securitate a muncii. Dimpotriva, amplasarea defectoasa a utilajelor principale si auxiliare, iluminatul necorespunzator a locului de munca, ingramadirea de piese si deseuri pe caile de acces au o influenta negativa atat asupra productivitatii muncii, cat, mai ales, asupra securitatii muncii. In timpul lucrului la masinile de prelucrat metale la rece se pot produce accidenta datorita producerii aschiilor metalice, particulelor care sar din sculele aschietoare, deseurilor, organelor de transmisie, mecanismelor de actionare, dispozitivelor de actionare a pieselor sau a sculelor.

U.T.C-N La prelucrarea pieselor metalice cu ajutorul masinilor unelte se pot produce urmatoarele tipuri de traumatisme: -mecanie (loviri, taieri, raniri), provocate de aschiile care se detaseaza sub forma de panglica continua, si a caror muchii sunt foarte ascutite, de transmisiile din roti dintate, curele, roti cu frictiune etc. De asemenea se produc accidente datorita nefixarii corespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor care se prelucreaza; termice (arsuri), din cauza temperaturii ridicate a aschiilor si a pieselor, care provoaca arsuri la atingerea partilor descoperiteale corpului; - datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri electrice (elecrocutare) si arsuri. Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductorilor electrici sau prin atingerea carcasei masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune datorita deteriorarii izolatiei si care nu a fost legata la pamant; Evitarea acestor accidente este posibila printr-o buna organizare a activitatii in sectia respectiva, prin instruirea temeinica a fiecarui om al muncii asupra masurilor pe care trebuie sa le respecte si prin controlul periodic, riguros din partea factorilor responsabili asupra modului cum se respecta normele tehnice a securitatii muncii. Astfel, amplasarea masinilor trebuie facuta conform fluxului tehnologic sau pe grupe de masini, tinandu-se seama de urmatoarele conditii: - trecerile si usile sa nu fie blocate; - muncitorii sa nu execute miscari de prisos, avand posibilitatea sa se miste liberi la locul de munca; - sa nu existe posibilitatea accidentarii muncitorilor de catre piesele in miscare ale masinii proprii sau alte masini, de piesele de prelucrat sau de scule; - in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa fie amplasate in asa fel incat muncitorul sa poata urmari functionarea lor in bune conditii. Distanta minima dintre masinile unelte si pereti este de 1000...1200mm, iar caile de acces din interiorul atelierelor se marcheaza cu doua linii albe paralele trasate pe pardoseala. Dimensiunile acestor cai sunt normatizate si au in vedere atat specificul masinilor-unelte cat si sistemul de transportat adoptat. Montarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor la rece se face pe postamente, fundatii rezistente sau placi, conform prevederilor din cartea masinii respective.

U.T.C-N Locurile periculoase trebuie semnalizate prin panouri indicatoare de securitate. Asemenea panouri se vor folosi si in cazul in care se vor efectua reparatii, pentru prevenirea cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza. Se interzice persoanelor care deservesc masinile, utilajele sau instalatiile sa remedieze defectiunile acestora. Asemenea reparatii se vor face numai de muncitori calificati in specialitatea respectiva. Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de persoanele care deservesc masinileunelte, daca poseda calificarea corespunzatoare si l-i sau stabilit sarcini de serviciu in acest sens. La sectiile de montaj normele de tehnica securitatii muncii se refera la utilizarea unor dispozitive adecvate pentru ridicarea si transportarea pieselor. Pentru oamenii muncii care depun efort fizic cu intreruperi, purtarea si ridicarea maselor nu va depasi urmatoarele valori: - adulti: barbati 50 kg, femei 20 kg; - adolescenti (intre 16 si 18 ani) fete 12 kg si baieti 20 kg; Sculele si dispozitivele folosite la montaj trebuie sa fie sigure (sa nu se rupa sau deformeze), sa nu prezinte muchii acutite, sa se poata curatii usor. Curatenia la locul de munca ocupa un loc important in cazul masurilor de igiena la locul de munca. Ea contribuie la prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor de munca. Prin curatenie se indeparteaza deseurile rezultate din activitatea de productie si cea personala a muncitorului. O dusumea murdara poate cauza alunecarea muncitorilor si accidentarea acestora; prezenta deseurilor pe podeaua atelierului (bucati de sarma, span etc.) poate duce la ranirea picioarelor. In atelirele in care se produce praf, acesta se depune pe suprafetele utilajelor, pe pereti, podea, mobilier, etc. Daca praful nu este indepartat la timp, acesta se ridica in aer, ridicand concentratia de praf in atmosfera. Acest lucru este periculos mai ales ca acolo unde este vorba de praful care contine bioxid de siliciu liber sau praf toxic (plumb, arsen, mangan, etc.) . Curatirea incaperii si a utilajului trebuie sa se faca imediat dupa incetarea lucrului. Praful se indeparteaza cu dispozitive de aspirare, cu carpe sau perii umede, in asa fel incat sa nu se imprastie in atmosfera. Este stric interzisa maturarea uscata a atelierelor.

U.T.C-N 4.3 Norme de prevenire si stingere a incendiilor in intreprinderile constructoare de automobile In vederea unei interventii prompte in caz de incendiu, fiecare sector de activitate (sectii, ateliere de proiectare, laboratoare, etc.) se organizeaza una sau mai multe echipe pentru stingerea incendiilor, in functie de marimea sectorului de munca, de diversitatea si cantitatea utilajelor, aparaturii si a instalatiilor si a materialelor de interventie pentru stingerea incendiilor, pericolul de izbucnire, pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc., formate din ingineri, maistri, muncitori din locul de munca respectiv. Aceste echipe au urmatoarele sarcini in caz de incendiu: - alarmarea formatiei civile de pompieri si a sefilor ierarhici; - intreruperea instalatiilor electrice, ventilatiei si a transportului pneumatic; - actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la locul de munca, aplicand prevederile instructiunilor de lucru si folosind mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiului. In timpul programului de lucru, membrii echipei de stingere a incendiilor supravegheaza respectarea normelor de prevenire a incendiilor la locurile de munca, verificand existenta si starea de functionare a utilajelor si materialelor de stingerea incendiilor, posibilitatile de acces la toate aceste mijloace si cai de evacuare. Deseurile combustibile (uleiuri, unguenti, etc.) vor fi colectate in vase special acoperite cu capac, care vor fi evacuate din atelier. In cazul in care aceste materiale nu mai pot fi utilizate sau valorificate, vor fi distruse prin ardere in locuri special amenajate. Carpele imbibate cu ulei, unsori, etc. Se vor depozita in cutii metalice, care la sfarsitul zile de lucru vor fi evacuate in locuri stabilite si amenajate in acest scop. Se intezice folosirea in stare defecta a intalatiilor electrice si consumatorilor de energie electrica, de orice fel, precum si a celor uzate sau improvizate. Tablourile generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu precum si organeleor de control si verificare. Este strict interzis fumatul in locurile de munca unde exista pericol de incendiu sau de explozie, in incaperile cu aglomerari de persaone, depozite, magazii, etc. In aceste locuri se vor afisa vizibil anunturi referitoare la interzicerea fumatului si se vor indica locurile special amenajate

U.T.C-N pentru fumat, dotare cu scrumiere, vase cu apa sau lazi cu nisip pentru stingerea resturilor de tigari si a betelor de chibrit. Pentru prevenirea incendiilor este necesara studierea atenta a fiecarui loc de munca pentru a evidentia fenomenele sau sau procesele care pot genera incendii. In sectiile de vopsit piese ale autovehiculelor sau la vopsitoria finala se impune ventilarea fortata si luatea unor masuri severe de eliminare a riscului de aparitie a incendiilor.

U.T.C-N

Bibliografie
1. R. Radulescu- Fabricarea pieselor auto si masurari mecanice, EDP-Bucuresti-1983 2. Pico C. Calculul adaosurilor de prelucrare i a regimurilor de achiere, Editura Tehnic, Bucureti,1974 3. Vlase A., Sturzu A., . a. Regimuri de achiere adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp, Editura Tehnic, Bucureti, 1983 4. Manual service-Dacia Logan 5. Fril Ghe, .a ,,Automobile. Cunoatere, ntreinere i reparare Manual pentru coli profesionale- anii I, II i III Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003 6. Mandiru C. 7. Arie I. i alii Automobile Dacia. Diagnosticare, ntreinere i reparare ,, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2002 - Manual de cultur de specialitate , Editura Aramis, 2004 8. Moraru I. i alii - Manual de cultur de specialitate, Editura Aramis, 2004 9. Sichiardopol G. i colectivul - Manual de pregtire practic , Editura Aramis, 2004 10. Ing. I. Sava s.a. 11. Moraru I si altii - Tinichigiu Vopsitor Auto, Manual de cultura de specialitate , Ed. Didactica si Pedagogica, R.A. - BUCURESTI 1995 Editura Sigma 2004