Guvernanta corporative

Introducere
Guvernanta corporativ este un subiect extrem de greu de definit ntr-o singur propozitie. Unii au o viziune restrns asupra guvernantei corporative, considernd c are de-a face cu functionarea grupului de conducere si relatia acestuia cu departamentul de management. Aceast definitie este cea care se gseste n codul de guvernare si n Principiile de guvernant corporativ a OECD, pus n discutie n 2 !. " definitie mai ampl include relatia companiei cu actionarii si, mai ales n cadrul organizatiilor cu drept de proprietate ridicat. #n cele din urm, studiile academice care au de-a face cu guvernanta extind definitia pn la toate relatiile din interiorul unei afaceri, incluznd si problemele ridicate de actele actionarilor si , mai ales ale institutiilor de investitii, functionarea adunrii generale si relatia companiei cu pietele financiare $%&meersc', 2 (). *ndiferent ct de complex este conceptul de guvernant corporativ, poate fi redus, n cele din urm, la o formul simpl prin care s se optimizeze principalul su obiectiv, crearea si distribuirea bogtiei. +egea corporativ si autorittile care se ocup cu reglementarea pietelor financiare ncearc s formuleze aceast ecuatie de optimizare, a,utnd n acest fel conceperea regulilor prin care s se a,ung la un ec'ilibru ntre diverse interese ale investitorilor corporatisti. -iferite sisteme legislative ale Uniunii .uropene sunt implicate ntr-un proces de convergent/ n fiecare 0tat 1embru, companiile functioneaz corect datorit armonizrii capitalului, a structurii de personal, oportunittilor de vnzare si productie. -iferentele conceptuale sunt asociate cu un aspect aparte/ implicarea actionarilor este legat de postulatul c managerii sunt n principal apreciati pentru atentia acordat intereselor investitorilor dect cele ale actionarilor, adic gradul de prote,are a anaga,atilor si a creditorilor. #n domeniul financiar, una din definitiile guvernantei corporative domin lumea vorbitoare de limba englez si trece dincolo de aceasta. Aceasta este dat de 0'leifer si 2is'n& $3445), care argumenteaz c acest sistem de concepte si practici includ o serie de mecanisme pentru a asigura finantatorii cu returnarea investitiilor fcute. Un sistem eficient caut s elimine manipularea excesiv a valorilor prin intermediul managementului si a actionarilor ma,ori. #n viziunea teoretic si pragmatic a lui 6'arreaux $3445), guvernanta corporativ este analizat ca un set de mecanisme organizationale si institutionale care au ca tint puteri diferite, de a influenta deciziile directorilor si de a reduce domeniul facultativ al acestora. #n 0atele Unite, n decursul ultimului deceniu, guvernanta corporativ a fost subiectul unor intense dezbateri printre nenumrate propuneri de definire. #n scopul acestei discutii preliminare, guvernanta corporativ se refer la organizarea intern a unei corporatii, a crei obiectiv este de a asigura o garantie rezonabil pentru conductorii corporatiei care iau decizii pe baza anumitor atribute organizationale. 7azele legale ale companiilor din 0tatele Unite sunt cuprinse n +egea General 6orporativ din -ela8are. Acest act este adesea dezbtut, rareori nteles, n principal datorit faptului c nu este o lege federal, si datorit lipsei unei agentii guvernamentale responsabil cu asigurarea unei aplicari mai stricte. 6lauzele sale pot fi mptite n trei teme principale/ $a) crearea unei corporatii9 $b) legile unei corporatii $statute, carta)9 si $c) potentiala rspundere a comitetului director. #n mod contrar, cosidernd +egea 2alorilor

1obiliare a 0tatelor Unite, acest document de reglementare este cu sigurant mult mai bine perceput, n principal datorit faptului c este o lege federal a crei implementri este atent supraveg'eat de o agentie guvernamental. #n 0tatele Unite, dilemele guvernantei corporative sunt n parte concentrate pe durata activittii de supraveg'ere pe care o ntreprind directorii, iar n parte pe deficientele lgate de functionarea consiliului de conducere, cauzate n principal de riscurile inerente de asigurare a rspunderii pentru investitorii corporatisti. #n mod asemntor, se poate spune c, n U:, probleme asemntoare au fost puse de 7anca Angliei, relativa pasivitate a directorilor, care a dus la mai multe scandaluri corporatiste n anii ;5 . <rile anglo-saxone, adic U:, 6anada sau Australia, sunt clasificate ca fiind tri de =drept comun>, n contrast cu multe tri ale .uropei 6oninentale, cum ar fi ?ranta, care se consider c au un sistem de =drept civil>. #n trile de lege comun, libertatea de a formula acte de ncorporare si carte este mult mai pronuntat decat n trile cu sistem legislativ civil, fiind astfel folosit ca o barier mpotriva uniformittii n domeniul legilor comerciale. 6eea ce ntreste puterea unui cod ale =celor mai bune practici>, ca cel propus de 6adbur& $3442), este, mpotriva caracterului su non-constringent, 7ursa de 2alori din +ondra cere companiilor cu actiuni cotate dezbaterea unei declaratii de acord cu principii de cod. @econformarea cu aceste standarde este posibil, dar orice deviere ar trebui explicat pe baza principiului conformare-sau-explicare $%irtz, 2 A). ?cnd referire la ?ranta, n perioada de la mi,locul anilor ;4 tara a fost martora aparitiei unor formule si fenomene de guvernant corporativ, lund n considerare influenta unor factori ma,ori/ globaizarea necontrolat a pietelor financiare $n ciuda socului de piat cauzat de criza financiar international), internationalizarea pietei franceze de capital , privatizarea si implicarea politic a companiilor private si publice. Aproximativ acum dou decenii, sistemul canadian de gurvernant corporativ a fost supus reformei pentru a se ridica la cele mai nalte standerde din domeniu. #n 344!, 7ursa de 2alori din <oronto $72<) a publicat raportul Bilei intitulat =Unde erau directoriiC>, care a devenit un punct de referint n domeniul guvernantei corporative. 6onform acestui raport, esecurile de guvernare sunt consecintele unor scandaluri rezonante $7anca 6omercial 6anadian, 7anca din @ot'land etc.). 6odul canadian include 3! dispozitii, care sunt considerate a fi stadndarde ale bunei guvernantei corporative n 6anada, si c'iar internationale $7ro8n, 2 (). Acest cod de guvernant a luat n considerare, dincolo de principii si reguli, interesele diferitelor elemente constitutive $legislatori, investitori, corporatii si guvernul). Drezenta lucrare si prpune s asigure o interpretare a principalelor paradigme ale guvernantei corporative, prin interemediul mai multor studii de caz care implic economii dezvoltate care au implementat sisteme de guvernant corporativ care sunt bazate fie pe principii practice, fie pe reguli teoretice. -in punct de vedere metodologic, abordarea comparativ si critic are ntietate. #n cele din urm, ne punem urmtoarea ntrebare/ care sunt cele mai potrivite metode de a garanta cristalizarea aspectelor legale cu prvire la guvernanta corporativ, n contextul diversittii internationale, si uneori, a divergentelorC Un studiu de caz fcut pe sistemul romnesc de guvernant corporativ sugereaza faptul

c, desi presiunile externe se pot dovedi fi decisive n crearea unor institutii specifice, convergenta practicii internationale este problematic n cazul economiilor n crestere.

*. 3 *ndentificarea unor modele de guvernanta corporativa Modele de guvernanta corporativa

#n statele membre ale Uniunii .uropene se remarc dou modele generale de guvernare corporativ care prezint caracteristici distincte/ modelul de guvernanE corporativ anglo-saxon $specific firmelor din U.:., dar Fi celor din 0.U.A., Gong :ong Fi Australia) Fi modelul de guvernanE corporativ german $specific companiilor din Germania Fi .uropa continentalH, precum Fi celor din Iaponia). Modelul anglo-saxon (Modelul shareholder) 0pecific firmelor din U.:., dar Fi celor din 0.U.A., Gong :ong Fi Australia 0istem bazat pe influenEa extern exercitat de pieEele de capital active prin intermediul ac'iziEiilor Fi fuziunilor asupra companiilor cotate Drin intermediul pieEelor de capital active se realizeaz controlul companiilor Fi tranzacEionarea titlurilor de valoare, n condiEiile unui acEionariat dispersat Dresupune un singur consiliu de administratie independent care monitorizeaza si controleaza activitatea managementului in special imbunatatirea acestuia "biectiv/ maximizarea valorii pentru actionari Ameliorarea si redresarea performantelor companiei de realizeaza prin intermediul ac'izitiilor ostile efectuate pe pietele de capital dezvoltate ale tarilor respective. 2. Modelul german (Modelul stakeholder) 0pecific companiilor din Germania Fi .uropa continentalH, precum Fi celor din Iaponia Un sistem bazat pe controlul intern, nefiind centrat pe influenEa puternic exercitat de pieEele de capital active, ci pe existenEa unor acEionari puternici cum ar fi bancile Actionarii au rolul de a sancEiona managementul de slab calitate, de a stimula eficienEa economic Fi de a realiza armonizarea intereselor partenerilor sociali ai firmei, inclusiv ale personalul acesteia 6apitalul uman are cea mai mare importanta "biectiv/ apararea intereselor partilor implicate in intreprindere 1.

Sisremul de guvernanta corporativa in intreprinderile romanesti

#n Jomnia companiile se caracterizeaz printr-un model general de guvernare corporativ bazat pe controlul intern al salariaEilor Fi al managementului, dar cu anumite

particularitEi n funcEie de condiEiile naEionale economice, sociale, politice, culturale specifice n care formele de guvernare au aprut Fi s-au dezvoltat Guvernarea corporativ a ntreprinderilor romneFti poate fi analizata si inteleasa doar prin prisma evoluEiei procesului de reform, n contextul tranziEiei de la economia planificat la economia de piaE *n Jomnia exist urmtoarele tipuri de guvernare a ntreprinderii ca rezultat al procesului de privatizare/ Firmele deinute de stat-regiile autonome sau societ ile neprivati!ate complet" #n care statul este #nc$ acionar. #n cadrul acestora exist n mod inevitabil un conflict de interese ntre manageri, salariaEi Fi stat, ceea ce determin obiective contradictorii/ maximizarea profitului, menEinerea locurilor de munc, creFterea veniturilor din taxe, satisfacerea intereselor politice sau individuale. DerformanEa economic nu este obiectivul ma,or al acestor entitEi economice, interesele directorilor acestor ntreprinderi sunt rareori subordonate intereselor acEionarilor. Firmele private #nchise (#ntreprinderi mici" mi%locii sau mari)" ale c ror aciuni nu sunt tran!acionate pe o pia o&icial . Droprietarii sunt de regul Fi manageri, deci nu exist un conflict de interese ntre aceFtia. #n sc'imb exist numeroase conflicte ntre asociaEi care denatureaz n procese civile. 1anagerii nu urmresc cu prioritate maximizarea valorii firmei, ci mai degrab extinderea afacerii. 'ompaniile privati!ate sau deschise" care cunosc o varietate de &orme" de la cele cu un acionariat &oarte dispersat ale c$rui drepturi sunt de o(icei negli%ate" p)n la cele #n care acionarii ma%oritari au un control puternic asupra #ntreprinderii. #n cadrul acestor ntreprinderi se manifest un conflict ntre management Fi acEionarii minoritari sau ntre acEionarul ma,oritar Fi acEionarii minoritari. 6a Fi n cazul firmelor private nc'ise, autonomia decizional Fi operaEional a ec'ipei manageriale este ridicat, structurile organizatorice Fi sistemele informaEionale sunt flexibile, dinamice Fi eficiente, iar prg'iile economico-financiare se utilizeaz predominant ca instrumente manageriale. Drincipala problem a societEii corporatiste din Jomnia este ns conflictul de interese ntre acEionarii ma,oritari Fi acEionarii minoritari care degenereaz n divergenEe ntre management, 6onsiliul de administraEie Fi acEionarii minoritari, precum Fi ntre acEionarii ma,oritari Fi partenerii de afaceri ai companiei, specifice mai ales economiilor n tranziEie, determinnd degradarea performanEelor pe termen lung ale companiilor Fi c'iar falimentul acestora .xist cinci categorii de investitori ma,oritari care controleaz firmele listate la 727 Fi JA0-AK/ 3. investitorii strategici 2. asociaEiile de salariaEi $DA0-urile) L. investitorii instituEionali !. statul reprezentat de ADAD0 $Autoritatea pentru Drivatizare Administrare a DroprietHEii de 0tat) Fi persoane fizice M. Dersoanele fizice

Dunctele slabe ale guvernanEei corporative din Jomnia / accesul inegal la informaEie al tuturor acEionarilor interzicerea de tranzacEii n favoarea acEionarilor interni sau ma,oritari rolul sczut al 6onsiliului de administraEie accesul la alte mi,loace de informare a investitorilor *. 2.Jegistrul riscurilor -pt activitatea de caserie -pt recrutarea selectarea anga,area personalului -pt elaborarea situatilor financiare