Diploma - WWW - Tocilar

Perfectionarea transportului trimiterilor postale in cadrul unei directii regionale de posta
INTRODUCERE
Necesitatea comunicrii la distana a existat de prea multe secole pentru a le numra aici.Modalitile de comunicare au depins de multi factori, intre care imaginaia i mijloacele tehnice de care a dispus omul. Orict am scotoci prin istorie, e greu de gsit o modalitate de comunicare mai larg rspndit dect pota . Insa de la anticele stafete (sau curieri) pn la avioanele-curier din zilele noastre e o cale atat de lung.. Evoluia transporturilor potale pe teritoriul Romaniei urmeaza indeaproape evolutia istoric i economic a rii. Abia dup intemeierea Moldovei i Munteniei se poate vorbi, iar, de curieri clri, majoritatea ai domnitorilor, care transmiteau porunci sau aduceau veti inclusiv din alte ri. Pentru asigurarea rapidittii circulaiei curierilor, satele prin care treceau acetia erau obligate s asigure cai de schimb odihnii. Aceasta obligaie a locuitorilor satelor tranzitate de curieri a fost se pare - legiferata, cel mai vechi document privitor la acest subiect fiind un hrisov din anul 1399 al lui Mircea cel Btrn , prin care satul Pulcaui era scutit, printre altele de cai de olac, olacul (o cru uoar ) fiind un mijloc de transport pentru bagaje, pachete, etc. De altfel i curierii erau numiti in acele vremuri olcari. Stabilitatea sau instabilitatea domniilor, principiile acestora, calamitile naturale, razboaiele i multe altele fceau ca insi existena acestor comunicaii s aiba numeroase fluctuaii in timp. Totusi ele au capatat o tradiie iar modul de organizare devenea tot mai cunoscut. Statul, prin dregtorii si, se ocupa de aceast problem, alegand traseele drumurilor, organizand relee potale (locul unde se schimbau caii) i mai tarziu licitaiile prin care se concesionau potele, numite la inceput menziluri. Veriga slab a sistemului era ca
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
menzilurile aveau caii i hrana acestora in intreinerea satelor, care le percepeau ca o corvoad impovrtoare. Primele menziluri, conduse de un cpitan, dateaz se pare, de la inceputul sec. XVIII. Statul este din ce in ce mai interesat in buna funcionare a sistemului; incep s apar unele Reglementri att in Moldova ct i in Muntenia, ba chiar i primele tentative de a lua asupra s cheltuielile de intreinere a potelor. In 1775 Alexandru Ipsilanti aduce modificri substaniale serviciului potal, att in sens administrativ (Statul preluind cheltuielile de intreinere a serviciului) ct i organizatoric, transportul potal fiind accesibil de acum i persoanelor particulare, contra cost. Un alt element important in aceasta organizare era ca, de acum, caii urmau s fie cumparai i nu rechiziionai. Ulterior intreinerea efectiva a potelor a fost concesionat unor persoane particulare, contra unei subvenii din partea Statului. Razboaiele inceputului de secol XIX au adus multe prejudicii serviciului potal,dar sensul pe care l-a avut evoluia acestuia a fost net ascendent. S-a mrit numrul traseelor deservite de pot, s-a mrit treptat baza material de care dispunea, s-a extins aria serviciilor puse la dispoziia celor interesai (spre exemplu s-a admis expedierea scrisorilor particulare, a grupurilor cu bani i a trimiterilor expres). In anul 1854 se realizeaza o prima linie telegrafic pe teritoriul de atunci al Romaniei, intre Giurgiu i Bucureti, urmat foarte repede de legarea prin telegraf a Bucuretiului de Brasov, de Braila i de Craiova. Se infiineaza acum i primele oficii telegrafice. Anul 1858 consemneaz un eveniment deosebit: apariia primelor timbre potale in Moldova, de mult celebrele cap de bour. Urmeaza Unirea Principatelor, unirea serviciilor telegrafice fiind infptuita in acelasi an, 1859. Unirea serviciilor potale a urmat in 1862, primul Director al potelor reunite fiind Panaiot Svescu. Din 1864 dateaz reunirea serviciului telegrafic cu cel al potei, cu un nou director general, in persoana lui Cezar Librech.
Pagina 2 din 61
In 1865 apare prima Lege de organizare telegrafo-potala. Se introduc uniforme, se face o prima incercare de organizare a unui serviciu potal rural. In 1869, dup desfiintarea oficiilor potale straine care functionau in ara, Romania indeplinete, in limitele granielor sale, serviciul internaional de pot i telegraf. Legtura intre progresul din transport i comunicatii este foarte strans..Invenia telegrafului din perioada anilor 1840 a grbit in mare masur progresul transportului feroviar. El asigura un control in expedierea i deplasarea trenurilor.Telefonul i telegraful au furnizat sistemul de comunicaii al transportului feroviar oferind controlul funcionrii tuturor prilor care formau sistemul de transport.Radioul este indispensabil transportului maritim i transportului aerian. Urmare a instalrii retelei feroviare, pota se adapteaza atat in ceea ce priveste mijloacele de transport ct i serviciile puse la dipoziie in localurile staiilor de cale ferat. Atat a doujumtate a secolului XIX ct i inceputul secolului XX, in contextul evolutiei Romniei, transforma pota intr-una din cele mai importante institutii ale Statului. Spaiul nu ne permite s consemnam toate evenimentele acelei perioade, dar nu putem trece peste anul 1874, anul infiinrii UNIUNII POTALE UNIVERSALE, eveniment la care Romania a luat parte ca membru fondator. In anul 1892 apare prima lege de exploatare telefonica, noul sector fiind preluat de Direcia General a Telegrafelor i Potelor. Cele dourzboaie mondiale, in timpul crora pota a fost la fel de activ , au lsat urme adanci in evolutia instituiei. Romania Mare, asa cum a existat in perioada interbelic a insemnat un salt urias, cu un efort pe masur, pentru deservirea unui spaiu i a unei populaii pe masura evolutiei istorice a rii. Toate acestea in trendul pe care evoluia tehnicii mondiale il impunea. Al doilea razboi mondial a adus dup sine schimbri politice radicale, la fel i dup anul 1989. Pota devine intr-o prima faz Regie Autonom (1991) apoi Companie Naional (1998). Astazi se poate vorbi despre cele peste 7000 de unitati potale, dintre care mai mult de 1000 informatizate. Ca instituie, Pota i-a indeplinit rolul sau fundamental i a ramas la dispoziia populatiei, astazi mai mult ca oricnd fiind deschisa schimbrilor pe care comunicarea, la nivel mondial, le aduce intr-un ritm alert.
Pagina 3 din 61
Pota este una dintre cele mai democratice instituii care asigur meninerea permanent a legturilor comerciale i spirituale dintre oameni. ndeplinirea acestei misiuni nobile a urmrit pas cu pas dezvoltarea civilizaiei umane, originile sale pierzndu-se n negura istoriei. Dezvoltarea relaiilor interumane i sociale a determinat o perfecionare necontenit a structurilor organizatorice i a proceselor tehnologice specifice acestui sector. Astfel, pota este considerat n prezent una dintre ramurile importante a industriei serviciilor. Pota Romn i-a nceput adevrata revigorare n anul 1991 prin punerea n aplicare a "Conceptului Naional al Regiei Autonome Pota Romn" i dezvoltarea acestuia prin documente strategice i programe guvernamentale. In acest context au fost stabilite obiective concrete de dezvoltare a infrastructurii potale, de realizare a unui cadru legislativ corespunztor, de diversificare i modernizare a serviciilor potale. In condiiile unei concurene tot mai puternice, comunicaiile potale din Romnia trebuie s-i menin ritmul accelerat de dezvoltare propus, astfel nct sectorul potal s-i ntreasc poziia cuvenit n infrastructura public a rii, iar Pota Romn a nceput un proces de diversificare a paletei serviciilor sale bazate pe cele mai noi tehnologii disponibile, astfel nct, pe lng serviciile tradiionale, clienii au la dispoziie o serie de servicii potale electronice. Pota Romn trebuie s-i adapteze serviciile sale la cerinele unei societi n care flexibilitatea i rapiditatea se dovedesc a fi instrumente ale succesului, ale meninerii pe o pia n care concurena i face din ce n ce mai mult simit prezena. Prin diversificarea produselor sale, Pota Romn urmrete atingerea i meninerea unui nivel calitativ superior al serviciilor potale i alinierea acestora la cerinele impuse de integrarea n serviciile intercomunitare.
1. PREZENTAREA COMPANIEI NAIONALE POTA ROMN STRUCTURA COMPANIEI NAIONALE POTA ROMN: Compania Naional Pota Romn are in subordine zece Direcii Regionale de Pot , dup cum urmeaz : 0. DIRECIA REGIONAL DE POT BUCURETI.( Anexa1)
Pagina 4 din 61
MUNICIPIUL BUCURETI JUDEUL ILFOV JUDEUL GIURGIU 1. DIRECIA REGIONAL DE POT PLOIETI.
JUDEUL ARGE JUDEUL BUZAU JUDEUL DAMBOVITA JUDEUL PRAHOVA JUDEUL TELEORMAN 2. DIRECIA REGIONAL DE POT CRAIOVA.
JUDEUL DOLJ JUDEUL GORJ JUDEUL MEHEDINI JUDEUL OLT JUDEUL VLCEA 3. DIRECIA REGIONAL DE POT TIMIOARA
JUDEUL ARAD JUDEUL CARA SEVERIN JUDEUL HUNEDOARA JUDEUL TIMI 4. DIRECIA REGIONAL DE POT CLUJ-NAPOCA.
JUDEUL BIHOR JUDETUL BISTRIA-NSUD JUDEUL CLUJ JUDEUL MARAMURE JUDEUL SATU MARE JUDEUL SLAJ 5.. DIRECIA REGIONAL DE POT BRAOV. JUDEUL BRAOV JUDEUL ALBA
Pagina 5 din 61
JUDEUL COVASANA JUDEUL HARGHITA JUDEUL MURE JUDEUL SIBIU 6. DIRECIA REGIONAL DE POT IAI JUDEUL IAI JUDEUL BOTOSANI JUDEUL SUCEAVA JUDEUL VASLUI 7. DIRECIA REGIONAL OE POT BACU JUDEUL BACU JUDEUL NEAMT JUDEUL VRANCEA 8.. DIRECIA REGIONAL DE POT CONSTANA JUDEUL CONSTANA JUDETUL CALARASI JUDETUL IALOMIA DIRECIA REGIONAL DE POTA GALAI JUDEUL GALAI JUDETUL TULCEA JUDETUL BRAILA
1.2 SERVICII OFERITE DE POTA ROMN
1.2.1. Categorii de servicii potale: * Servicii potale incluse n sfera serviciului universal; Pentru serviciile potale cuprinse n sfera serviciului universal, Autoritatea Naional de Reglementare n Comunicaii aprob condiiile de furnizare a acestora, indicatorii de calitate afereni i tarifele potale.
Pagina 6 din 61
Conform deciziei 88/08.04.2004, prin care Pota Romn a fost desemnat ca furnizor de serviciu universal, n categoria serviciilor potale universale sunt incluse: - Colectarea, sortarea, transportul i livrarea trimiterilor de coresponden i imprimatele interne i internaionale, n greutate de pn la 2 kg; - Colectarea, sortarea, transportul i livrarea coletelor interne i internaionale n greutate de pn la 10 kg; - Distribuirea coletelor potale n greutate de pn la 20 kg, expediate din afara teritoriului Romniei ctre o adresa aflat pe teritoriul acesteia; - Serviciul de trimitere recomandat indiferent dac trimiterea este intern sau internaional; - Serviciul de trimitere cu valoare declarat indiferent dac trimiterea este intern sau internaional. * Servicii potale necuprinse n sfera serviciului universal. -Servicii financiare: a)Mandate potale i mandate electronice: sunt trimiteri potale inregistrate prin care unitaile potale remit la destinatari sumele de bani incredinate de expeditori; b)Mandate ON-LINE:este un serviciu specializat care ofer posibilitatea unui transfer rapid de bani , in toata ara printr-un sistem modern i sigur de transmitere a datelor.Se efectueaza in principalele orase ale rii.In maxim 10 minute de la expediere se pot ridica banii de la oficiul potal de destinaie.Pentru ridicarea banilor trebuie anunat in prealabil destinatarul s se prezinte la oficiul potal din orasul de destinaie.La cerere se poate beneficia de urmatoarele servicii suplimentare: confirmare potal de primire sau confirmare electronic de primire (doar la adresa de e-mail ). c)Mandat postal internaional: ofer posibilitatea de a primi i a trimite bani in intreaga lume.Expedierea sumei in extern ,prin mandat internaional se efectueaza prin depunerea de catre expeditor , a sumei in valuta convenita cu tara de destinaie i prin plata in lei , a taxelor potale.Suma maxim admisa este echivalentul a 500 USD.Daca un client doreste s transmit o
Pagina 7 din 61
suma mai mare ,aceasta se imparte in mai multe mandate de 500 USD, fara a depasi 20 mandate (echivalentul a 10.000 USD) transmise intr-o zi. d)Serviciul de plata al transferurilor Western Union: reprezinta un sistem electronic de transfer de sume ,prin care beneficiarii pot primi sume pn la 5000 USD, provenind din cele peste 190 ri conectate la sistemul Western Union.Suma trimis este disponibil pentru plata in doar cateva minute dup ce a fost expediat.La primirea banilor nu se solicita beneficiarului nici un comision. Pota Romn ofer acest serviciu i cu distribuire la domiciliu. e)Serviciul EUROGIRO: reprezint un serviciu specializat prin care se realizeaza primirea i transmiterea rapida i sigura de bani ,avand ca suport un sistem electronic de transfer de bani.Serviciul EUROGIRO poate fi efectuat numai cu beneficiarii cu care Pota Romn are stabilite schimburi reciproce. Plata mandatelor se efectueaza numai in numerar in USD sau EURO , prin oficiile informatizate din Bucureti i din ar.
-Servicii de curier rapid: a)Prioripost : serviciul care permite expedierea in tara de documente i
marfuri,beneficiind de prioritate in transport , prelucrare i distribuire pe intreg traseul. Trimiterile pot fi prezentate la ghiseele specializate sau pot fi colectate ( la cerere) de la domiciliul/sediul expeditorului i se distribuie la domiciliul/sediul destinatarului.Timpii de circulaie pentru trimiterile Prioripost sunt urmtorii: 6 ore in aceeasi localitate, 24 ore intre principalele localitati din tar (peste 110 localitati), 36 ore intre localitaile din mediul rural sau intre cele din mediul urban i rural.Greutatea maxim admisa este de 15 kg sau 20 kg pentru coninut indivizibil. Pentru documentele cu caracter financiar sau fiscal care trebuie remise instituiilor abilitate , Pota Romn ofer serviciul Prioripost cu Valoare Declarata Fix. Pentru distribuirea de facturi fiscale in regim de curierat rapid intern, Pota Romn ofer serviciul Prioripost Facturi.
b)Ultrapost: este cel mai rapid serviciu de curierat intern oferit de Pota Romn,ce permite expedierea de mrfuri i documente.Trimiterile ajung la destinaie in: 2 ore in aceeasi localitate din reeaua Ultrapost i 24 ore intre 18 mari orase ale rii.Trimiterile Ultrapost pot fi
Pagina 8 din 61
depuse la oficiile potale 18 orae (Bucureti, Ploiesti, Craiova, Constana, Bacu, Iasi, Braov, Cluj, Timioara, Galai, Brila , Buzu, Focani, Giurgiu, Alexandria, Miercurea Ciuc, Sibiu, Sfantu Gheorghe) sau pot fi preluate de la domiciliul/sediul expeditorului in urma apelului telefonic sau pe baz de contract.In Bucureti prezentarea se poate face la Oficiul potal Bucureti 67. Coletele expediate prin Ultrapost pot avea o greutate maxim de 31.5 kg. c)Expres Mail Service (EMS): este serviciul care ofer , la preturi competitive, expedierea i distribuirea rapid a documentelor i mrfurilor in strintate. La prezentare trimiterile continand documente sunt ambalate in plicuri speciale ce poarta sigla i culorile serviciului (albastru i portocaliu ), asigurandu-li-se , pe tot traseul ,pn la destinaie, prioritate i eficiena in prelucrare.Plicurile Expres Mail Service se obtin gratuit de la oficiul de prezentare. Limita maximde greutate admis la prezentare este de 31,5 kg. Trimiterile ce conin documente pot fi preluate ,in Bucureti ,de ctre curieri speciali, pe baza unui apel telefonic.Pentru expedierea marfurilor, prezentarea se face la oficiile potale specializate in derularea de operatiuni vamale din intreaga ar, iar pentru prezentarea trimiterilor Expres Mail Service cu continut documente expeditorii se pot adresa la orice oficiu potal din ara care efectueaza i serviciul Prioripost. d)SkyPak: este un serviciu de curierat rapid international creat printr-un parteneriat intre Pota Romn i TNT Romania.Are destinaii in intreaga lume. Beneficiaz de o reea intern de oficii specializate.SkyPak are timp garantat de distribuire ,tarife competitive i posibilitatea urmririi permanente a coletului prin Internet. Acest serviciu permite transmiterea atat de documente ct i de mrfuri. SkyPak ofer posibilitatea prelurii de la domiciliul/sediul clientului a trimiterilor,in urma apelului telefonic (sistem Door-to-Door). Pota Romn pune la dispozitia clientilor ,gratuit, anvelope plastifiate pentru expedierea de documente.Pentru marfuri expeditorul poate folosi ambalajele proprii din carton.Greutatea maxima admisa pentru o trimitere SkyPak este de 30 kg, iar pentru trimiterile in serie ale aceluiai expeditor catre o anumita destinaie este de 500 kg. Dimensiunile maxime acceptate sunt 1000/700/600 mm(L/h/l/). Expeditorul trebuie s prezinte trimiterile (documente sau marfuri) deschise. Pentru trimiterile SkyPak marfa expeditorul trebuie s completeze in mod obligatoriu o factura pro-forma la care se ataeaza fotocopii dupa : act de identitate pentru expeditorul persoana fizica sau certificatul de inmatriculare a firmei i codul fiscal pentru expeditorul persoana juridic .
-Serviciul E-post:
Pagina 9 din 61
Este serviciul prin care un mesaj trimis prin e-mail ul personal ajunge la adresa dorit ( adresa potal, casua potal, post restant).Mesajul poate fi trimis i de la unul din oficiile potale care realizeaza serviciul E-post , iar destinaia poate fi o adres de e-mail sau o adres potal, casut potal sau post restant. Dac destinatarul nu are adresa de e-mail ,poate inchiria o casu electronica la orice oficiu potal care ofer serviciul E-post . -Servicii de marketing direct: a)coresponden rspuns(CR): serviciul care permite expeditorilor (persoane fizice i juridice) primirea de rspunsuri la coresponden expediat cu incasarea taxelor la destinaie.coresponden rspuns, plic sau carte potal, poate insoi urmatoarele: oferte de servicii anunturi publicitare prospecte chestionare pentru testarea pieei prospecte /cataloage cu coninut de reclam Serviciul POSTRASPUNS se poate realiza numai pe baz de contract. b)coresponden Comerciala Raspuns Internaional (CCRI):serviciul prin care se pot lansa la nivel internaional sondaje de pia la care se solicita rspuns. Destinatarul trimiterii potale comunic rspunsul la oferta primita fr a plti taxele de francare pentru expedierea rspunsului su.Ajut clientii la: realizarea sondajelor pe piaa extern, in obtinerea de rspunsuri la oferte de produse i/sau servicii, la invitatii de participare la targuri,expozitii.Serviciul Coresponden Comerciala Rspuns Internaional se poate efectua numai pe baz de contract. c)Postmesager(imprimat neadresat): serviciul prin care se asigur distribuirea de imprimate publicitare , brosuri, pliante, cataloage sau alte materiale promotionale la orice adresa din tar care nu trebuie menionat.Imprimatele POSTMESAGER pot contine orice fel de mesaj publicitar sau informativ nepersonalizat (oferte catre potentiali clieni,anunturi pentru organizari de targuri, expoziii,licitaii publice, reclame).POSTMESAGER poate fi utilizat impreuna cu serviciul CORESPONDENTA RASPUNS(CR) , facilitand returnarea gratuit a cuponului de rspuns. d)Postmesager plus(imprimat neadresat):serviciul prin care se asigura distribuirea materialului publicitar ctre destinatari , agenti economici, dupa anumite criterii, in funcie de dorina clientului.Pot constitui imprimate POSTMESAGER PLUS : foi volante, brosuri,care nu
Pagina 10 din 61
conin adresa destinatarului , dar care trebuie distribuite unei anumite categorii de ageni economici(scoli, cabinete stomatologice, etc) e)Infadres(imprimat adresat): serviciul prin care se asigur distribuirea materialelor de reclam , marketing i publicitate la adresele stabilite de clienti.Imprimatele INFADRES pot contine orice fel de mesaj publicitar cu continut identic personalizat (oferte catre clienti , anunturi pentru organizari de targuri, expozitii, licitatii, reclame, etc).INFADRES poate fi utilizat impreuna cu serviciul CORESPONDENTA RASPUNS(CR), facilitand returnarea gratuita a cuponului de raspuns. f)Postafis: serviciul care ofer posibilitatea expunerii de afie publicitare in oficiile potale.
1.2.2. de scrisori.
Condiiile
de
forma
dimensiuni,
termenii
cu
specific
potal
interdiciile de admitere la prezentare, care sunt preluate i n instruciunea de executare a potei
n cadrul vocabularului cu specific potal menionam: -Puncte de acces: - ansamblul instalaiilor fizice, inclusiv cutiile potale, puse la dispoziia publicului, prin intermediul crora pot fi introduse n reeaua potalpublic (cutiile potale i subunitile potale); -Puncte de contact: - ansamblul instalaiilor fizice prin interimediul crora trimiterile potale pot fi livrate destinatarilor (csute potale de scrisori ale destinatarilor i subunitile potale); -Serviciul potal standard: - serviciul potal prevzut n oferta de prestaii a furnizorului de servicii potale, n condiiile n care expeditorul unei trimiteri potale nu solicit nici un tratament special pentru aceasta, cum ar fi: nregistrarea ca recomandat, asigurarea valorii, sau alte servicii cu valoare adugata (corespondena, imprimate, colete potale); -"Norma de distribuire": - termen limit de distribuire, pe teritoriul naional, fixt de ctre Autoritatea Naional de Reglementare in Comunicaii, care ncepe cu ziua de prezentare a
Pagina 11 din 61
trimiterilor potale, zi stabilit avnd n vedere ora limita de acceptare fixta de ctre Titular, i expir n ziua livrrii trimiterii potale destinatarului; -"Ziua de prezentare (Z) : - ziua introducerii trimiterii potale n reeaua potal, dac depunerea acesteia a fost efectuat nainte de ora limit de acceptare.
NORMELE DE DISTRIBUIRE A TRIMITERILOR : *Norma de distribuire a trimiterilor potale de coresponden, imprimate i colete potale din serviciului STANDARD este Z+4 cu obiectiv de realizare 90% din totalul trimiterilor potale de aceeai categorie; * Norma de distribuire a trimiterilor potale de coresponden standard din serviciul PRIORITAR pentru anul 2004 este: Z+ 1 cu obiectiv de realizare 70% din totalul trimiterilor potale de aceeasi categorie; Z+ 2 cu obiectiv de realizare 80% din totalul trimiterilor potale de aceeasi categorie; *Norma de distribuire a trimiterilor potale de coresponden standard intra-europene din serviciul PRIORITAR este: categorie; Z+5 cu obiectiv de realizare 85% din totalul trimiterilor potale de aceeai categorie; Nota: Z este ziua prezenrii trimiterii n serviciile potale ale unei ri europene (vezi Anexa 2). 1.4. PRINCIPALELE OBLIGATII DIN DOMENIUL OPERATIONAL PENTRU COMPANIA NAIONAL POTA ROMN CA FURNIZOR DE SERVICIU UNIVERSAL: - Cu privire la obligaiile de colectare / livrare: Compania Naional Pota Romn are obligaia de a asigura, n fiecare localitate de pe teritoriul Romniei, cel puin o colectare de la fiecare punct de acces i cel puin o livrare la locuina fiecrei persoane fizice i la sediul fiecrei persoane juridice, n fiecare zi lucrtoare, dar nu mai puin de 5 zile pe sptmn;
Pagina 12 din 61
Z+3 cu obiectiv de realizare 75% din totalul trimiterilor potale de aceeasi
n cazul localitilor situate n condiii geografice excepionale, Compania Naional Pota Romn are obligaia de a asigura cel puin dou colecri de la fiecare punct de acces i cel puin dou;
Anexa 2
I I
1 . o 9 c
N o r m b i e c t u 0 % d i a t e g o r m
d e d i s t r i b u i l s e r v i c i u l u i n t o t a l u l t r i m i e ;
2 . N u t r i m
a r u l i t e r i l e
a n u a l d e r p m o a t ra e l e d s e a
reclamaii la 1000 trimiteri potale din

a c e e a i
c a t e g o r i e ; d
3 . N u m a l a a t i t u u t i l i z a t b a z a p
sptmn;
r u l a n u a l d i n e a s a l a o r i i s e r v i c r e z e n m t e a i i l mi c
e r i a i i l o ea n r e
sesizri la 100 de salariai.

livrri la locuina fiecrei persoane fizice i la sediul fiecrei persoane juridice, n fiecare
Pagina 13 din 61
n cazul locuinelor sau sediilor situate n extravilanul localitilor, Compania Naional Pota Romn poate face livrarea, n condiiile menionate la alineatele a) sau b) dup caz, la punctele sale de contact situate n localitile respective. -Compania Naional Pota Romn are obligaia de a accepta i de a livra la destinari trimiterile potale generate de ctre expeditor cu respectarea prevederilor legale, chiar dac acestea nu poart inscripionat codul potal. -Compania Naional Pota Romn are obligaia de a livra la locuina sau la sediul destinatarului ori la punctele de contact n condiiile prevzute la punctul c), toate trimiterile care au o greutate cel mult egal cu 500gr. Livrarea trimiterii potale la destinatar se efectueaz n unul dintre urmtoarele moduri: la orice recipient n care destinatarul este de acord s i fie depuse trimiterile potale care i sunt adresate; ctre persoana considerat autorizat s primeasc trimiterea potal; la oficiul potal, dup transmiterea prealabil a unui aviz destinatarului, care s anune sosirea trimiterii potale cu o greutate mai mare de 500 gr. sau a trimiterilor potale nregistrate. -Compania Naional Pota Romn are obligaia de lua toate msurile pentru a asigura confidenialitatea operaiunilor desfurate la punctele de acces deservite de personal. n vederea asigurrii ndeplinirii normelor de distribuire prevzute, pn la data de 1 septembrie 2004 COMPANIA NAIONAL POTA ROMN este obligat s indice pe fiecare cutie potal i la fiecare alt punct de acces zilele i orele la care se realizeaz colectarea.Respectarea de ctre COMPANIA NAIONAL POTA ROMN a standardelor de calitate impuse va face anual obiectul unei evaluri de ctre un organism independent, n condiiile i conform procedurii stabilite prin decizie a preedintelui AUTORITATEA NAIONAL DE REGLEMENTARE IN COMUNICAI ( vezi Anexa 3)
Anexa 3 NORME DE DISTRIBUIRE PENTRU TRIMITERILE POTALE INCLUSE IN

Pagina 14 din 61
SFERA SERVICIULUI UNIVERSAL 1.coresponden INTERNA serviciul Standard Prioritar: Z+l / Z+2 serviciul Standard Neprioritar: Z+4 2.coresponden INTRA-EUROPEANA serviciul Standard Prioritar: Z +3 / Z +5
3. IMPRIMATE SI COLETE POTALE INTERNE serviciul Standard: Z + 4 "ZIUA DE PREZENTARE" (Z) este ziua introducerii trimiterii potale in reeaua potala, cu respectarea orei de prezentare afiat la punctul de acces. Normele de distribuire se calculeaz in zile lucratoare
Pagina 15 din 61
-Cu privire la programul de lucru cu publicul: a) COMPANIA NAIONAL POTA ROMN are obligaia de a asigura un
program cu publicul de 8 ore zilnic la fiecare punct de acces deservit de personal, cu excepia celor pentru care traficul potal nu justific un program cu publicul de 8 ore zilnic; Nota: ncepnd cu data de 01.08.2004 nu se va modifica programul de lucru cu publicul. b) AUTORITATEA NAIONAL DE REGLEMENTARE IN COMUNICAII va stabili lista punctelor de acces deservite de personal i programul redus, dar nu mai puin de 2 ore zilnic, pe care COMPANIA NAIONAL POTA ROMN este obligat s l asigure la acestea.
1.5. MODIFICRI INTERVENITE IN EXECUTAREA SERVICIILOR DE CORESPONDEN SI IMPRIMATE( urmare Deciziei 88/08.04.2004 ,prin care Pota Romn a fost desemnata ca furnizor de serviciu universal): -S-au reorganizat serviciile, n sensul trecerii de la sistemul de clasificare pe coninut la cel legat de viteza de prelucrare. n funcie de viteza de prelucrare a trimiterilor, acestea sunt: - trimiteri Prioritare - trimiteri Neprioritare Trimiterile expediate n sistem Prioritar au prioritate la sortare, transport i distribuire pe tot fluxul tehnologic. NOTA: Numai trimiterile PRIORITARE se marcheaz printr-o eticheta speciala de culoare albastra (bleu) pe care este nscris cu litere de culoare alba meniunea: PRIORITAR / PRIORITAIRE. -Trimiterile potei de scrisori cuprind:. servicii potale standard alte servicii potale servicii suplimentare n cadrul serviciului Standard trimiterile se clasifica n funcie de: * coninut:
serviciul de trimiteri de corespondena serviciul de trimiteri de imprimate * viteza de prelucrare i transport: serviciul Prioritar serviciul Neprioritar * origine i destinaie trimiterile pot fi: - interne: originea i destinaia sunt localiti din Romnia, care se mpart n: -Loco: originea i destinaia sunt n aceeai localitate; -Alte localiti originea i destinaia sunt n localiti diferite. - internaionale: originea i/sau destinaia sunt n afara granielor Romniei. * coninut, conform Reglemenrilor vamale: trimiteri cu coninut supus controlului vamal; trimiteri liber de vama (fr a fi supus coninutul controlului vamal) Alte servicii potale: actele de procedura. Serviciile potale suplimentare, furnizate n funcie de opiunea expeditorului, sunt denumite astfel, deoarece sunt adugate suplimentar la serviciile Standard, fiind supuse unor tarife suplimentare.
-Definirea serviciilor TRIMITERI DE coresponden: comunicare scrisa tiprit, imprimata sau nregistrata pe orice fel de suport material, care urmeaz s fie colectate, sortate, transportate i livrate altfel dect electronic la adresa indicata de expeditor pe acest suport sau pe ambalajul acestuia. n aceasta categorie se includ: scrisori, cri potale i aerograme.
2.PRELUCRAREA TRIMITERILOR POTALE LA EXPEDIERE SI LA SOSIRE
2.1 SEMNALIZAREA MODULUI DE INDRUMARE A TRIMITEREILOR SI NORMELE DE DISTRIBUIRE A ACESTORA -Trimiterile Prioritare sunt semnalizate cu etichet special sau aceste meniuni n caractere ngroate pot fi scrise cu mna sau dactilografiate. Eticheta sau meniunea trebuie s
fie aplicat pe partea adresei, pe ct posibil n unghiul superior stng, eventual sub numele i adresa expeditorului. -Norma de distribuire a trimiterilor potale este de: =coresponden i imprimate interne din serviciului standard Neprioritar este Z + 4 cu obiectiv de realizare 90% din totalul trimiterilor potale de aceeai categorie. =coresponden interna standard din serviciul Prioritar este pentru anul 2004: Z+1cu obiectiv de realizare 70% din totalul trimiterilor potale de aceeai categorie; Z+ 2 cu obiectiv de realizare 80% din totalul trimiterilor potale de aceeai categorie; Not: -condiia de ndeplinire a normei de distribuire este respectarea orei limita de acceptare a trimiterilor; -timpul de circulaie se calculeaz de la prezentare pn la distribuire. =coresponden intra-europene standard din serviciul Prioritar este: Z+3 cu obiectiv de realizare 75% din totalul trimiterilor potale de aceeai categorie Z+5 cu obiectiv de realizare 85% din totalul trimiterilor potale de aceeai categorie. Nota: Z este ziua prezenrii trimiterii n serviciile potale ale unei ri europene. =n vederea ndeplinirii normei de distribuire se menioneaz urmtoarele: * se aplica i pentru trimiterile internaionale, numai pe teritoriul Romniei, astfel pentru: - plecri: Z este ziua depunerii trimiterii potale Standard internaionale n reeaua potala, fr a se lua n considerare timpul alocat formalitilor vamale; - sosiri: Z este ziua intrrii depeei n reeaua C.N."Pota Romna"SA, fr a se lua n considerare timpul alocat formalitilor vamale; 2.2. ORGANIZAREA FLUXULUI DE PRELUCRARE PE RETEAUA INTERNA -Trimiterile potei de scrisori att colectate de la cutii potale, ct i cele prezentate la subunitile potale (oficii potale i ghiee exterioare) se carteaz preliminar pe: -Trimiteri Prioritare -Trimiteri Neprioritare
-n interiorul fiecrei categorii, trimiterile potei de scrisori se carteaz pe urmtoarele destinaii: Loco"; Localiti din Regiunea proprie"; Localiti din Alte regiuni"; Internaionale - n cadrul acestora trimiterile cu indicaia Recomandat se prelucreaz separat; Nota: 1. Numai oficiile potale i ghieele exterioare potale din localitile unde funcioneaz mai multe subuniti potale carteaz pe destinaia "Loco". -Din punct de vedere al prelucrrii sunt asimilate n aceste grupe i urmtoarele servicii: trimiteri Prioritare: mandatele potale i trimiterile de curier electronic (e-post, postfax); trimiteri Neprioritare: imprimate, acte de procedur, cecograme; - Pe fluxul tehnologic (prezentare - tranzit - distribuire), daca volumul de trimiteri justifica, se fac legturi separate pentru trimiterile "pentru concurs", cartate pe adresa de destinaie. - Harta privind structura teritoriala a regiunilor potale, se va afia n toate subunitile potale, punandu-se accent pe instruirea salariailor potali cu privire la modul de ntocmire a legturilor. - Trimiterile Prioritare circula separat de cele Neprioritare n recipieni separai indiferent de volumul trimiterilor (vezi Anexa 4) Not: n f16 a sacii cu trimiteri din cele dou categorii se fiecare n coloane separate (n coloana 15 - sacii cu trimiteri neprioritare i n coloana 18 sacii cu trimiteri prioritare).
Anexa 4 SACII PRIORIRI CONIN:
1.Trimiteri de coresponden Prioritare (cu vigneta Prioritar) - scrisori - crti potale cu sau fara servicii suplimentare - aerograme - pachete mici 2.Trimiteri de imprimate internaionale Prioritare 3.Trimiterile Prioritare retur 4.Mandatele potale 5.Trimiterile E-post 6.Trimiterile PostFax 7.AR- urile inapoiate 8.coresponden de serviciu
SACII NEPRIORIRI CONIN: 1.Trimiterile de coresponden Neprioritare (NU au vigneta Prioritar): - scrisori - crti potale cu sau fara servicii suplimentare - pachete mici 2.Trimiteri de imprimate interne i internaionale Neprioritare 3.Cecogramele interne 4.Actele de procedura 5.Dovezile inapoiate 6.Trimiterile de publicitate prin pota : -infadres -infadres plus -postmesager -postmesager plus 7.Trimiterile NEPRIORITARE RETUR
2.3. TIMPI DE PRELUCRARE SI EXPEDIERE 2.3.1. Punctul de Tranzit al OFICIULUI POTAL RURAL MECANIZAT / Oficiul potal cu activitate de tranzit de expediere : - Toate trimiterile, Prioritare sau Neprioritare, se expediaz n aceeai zi. 2.3.2. Centrul Regional de Tranzit Prioritate n prelucrare o au sacii marcai cu eticheta Prioritar. Toate trimiterile Prioritare trebuie s fie expediate din Centrul Regional de Tranzit prin prima ndrumare prevzuta. Dup ce s-a finalizat prelucrarea sacilor Prioritari, se deschid i se prelucreaz sacii Neprioritari, respectndu-se acelai proces tehnologic. Data limita de expediere din Centrul Regional de Tranzit a trimiterilor Neprioritare este Z+3, unde Z este data intrrii trimiterii n reeaua Potei Romane. 2.4.TIMPI DE PRELUCRARE SI DISTRIBUIRE LA SOSIRE 2.4.1. Punctul de Tranzit al OFICIULUI POTAL RURAL MECANIZAT / Oficiul potal cu activitate de tranzit de sosire - Prioritate n prelucrare o au trimiterile Prioritare, care se ndruma prin prima expediie la destinaie. n cazul existentei unor solduri data limita de expediere a trimiterilor Neprioritare este pentru: - trimiteri loco: Z + 4, cu condiia asigurrii distribuirii n aceeai zi; trimiteri adresate alte localiti: Z+3. 2.4.2.Subunitatea potalde distribuire: -Trimiterile prioritare se distribuie n aceeai zi; -Trimiterile neprioritare se distribuie cu respectarea timpilor Z+4 pentru trimiterile loco i Z+3 pentru trimiterile altor localiti. 2.5. PRECIZARI PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A OBIECTELOR DE CORESPONDENTA LA NIVEL DE: 2.5.1.Oficiu i ghieu potal 2.5.1.1. Fiecare oficiu potal i ghieu exterior potal (cu excepia oficiilor potale i ghieelor din oraele unde funcioneaz mai multe asemenea subuniti potale) nchide sac de coresponden adresat Centrului Regional de Tranzit. n acest sac se introduc postpachete (legturi) cu coresponden, legate i etichetate separat, pentru:
localiti din "Regiunea proprie"; localiti din "Alte regiuni"; "Externe". 2.5.1.2. Oficiile potale i ghieele exterioare potale din localitile unde funcioneaz mai multe oficii potale, ct i casele de expediii, nchid saci cu coresponden adresai Centrului Regional de Tranzit / Punctului de Tranzit al OFICIULUI POTAL RURAL MECANIZAT, sau oficiilor potale cu activitate de tranzit din localitate, n aceti saci "Loco"; localiti din "Regiunea proprie"; localiti din "Alte regiuni"; "Externe". 2.5.1.3.Ageniile i circumscripiile potale ndrum corespondena n saci nchii la OFICIILE POTALE RURALE MECANIZATE unde sunt arondate. 2.5.2 . Punct de Tranzit al OFICIULUI POTAL RURAL MECANIZAT / Oficiu potal cu activitate de tranzit 2.5.2.1. In localitile unde funcioneaz OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT, dar nu este organizat CENTRU REGIONAL DE TRANZIT, OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT-ul din localitate preia i activitatea de tranzit din localitatea respectiv. 2.5.2.2. Punctul de Tranzit al OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT, i oficiul potal cu activitate de tranzit din localitile n care funcioneaz mai multe oficii potale urbane, dup ce deschid sacii primii , rein postpachetele cu coresponden adresate "loco, prelucreaz corespondena colectat de la cutiile de scrisori i n continuare procedeaz ca la punctul 2.3.2.. 2.5.2.3. Sacii cu coresponden, nchii, etichetai i sigilai (cu bulin potal) vor circula pn la Centrul Regional de Tranzit, fr a mai fi deschii. Sacii se vor nregistra n lista de predare f. 16a, la coloana 15, Precizri: a). Cnd ntr-un asemenea sac se gsete o recomandat prezentat n Romnia pentru alte ari, o recomandat extern care se napoiaz, ca urmare a nedistribuirii ei, precum i un AR extern completat cu toate datele de predare a recomandatei ctre destinatar, acestea vor : se introduc obiectele de coresponden sortate i condiionate n postpachete pentru:
circula nregistrate ntr-o list f.8, iar sacul n care se afl va fi nregistrat n lista de predare f. 16a, la coloana 17. b).Corespondena intern simpl prezentat n Romnia pentru alte ri,nu se nregistreaz. 2.5.3. Centru Regional de Tranzit Sacii cu coresponden sosii de la toate oficiile potale i ghieele potale exterioare se deschid numai de ctre Centrul Regional de Tranzit, acesta grupnd postpachetele rezultate astfel: "Regiunea proprie"; "Alte regiuni"; "Loco" (localitatea reedin de regiune).
"Externe"; Postpachetele pentru "Regiunea proprie", sosite de la oficiile potale i ghieele potale exterioare sau sosite de la alte regiuni se deschid numai de ctre Centrul Regional de Tranzit. Corespondena se carteaz n postpachete care vor fi adresate fiecrui: Punct de Tranzit al OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT sau oficiu potal cu activitate de tranzit, n toate cazurile n care este necesar recartarea corespondenei pe oficii potale i distane de distribuire dintr-o localitate urban; a) Oficiu potal i ghieu exterior ; Pentru fiecare oficiu potal i ghieu exterior (inclusiv OFICIILE POTALE Precizari: RURALE MECANIZATE) din regiune, se nchide sac separat, sacii ndrumndu-se la destinaie n lista de predare f,16a, la coloana 15 prin CURSELE POTALE RUTIERE intraregionale (curse care asigur transportul postpachetelor ntre Centrul Regional de Tranzit i OFICIUL potal RURAL MECANIZAT). b) 17. Trimiterile pentru "Alte regiuni'' vor fi cartate pe judee, formndu-se. postpachete pentru: -oraul reedin de jude; -restul judeului. Scrisorile recomandate externe vor fi nregistrate ntr-o list f.8, introduse n aceiai saci cu coresponden, iar sacii se vor nregistra n lista de predare f 16a , la coloana
Aceste postpachete vor fi introduse n saci, nchizndu-se saci direci pentru fiecare regiune. Sacii nscrii n lista de predare f 16a la col. 15 se vor ndruma ctre destinaie conform planului de ndrumare pentru coresponden. Postpachetele cu coresponden "Externe", vor fi introduse n sacii adresai Birourilor de Schimb Internaional Bucureti, Galai i respectiv Oradea care vor circula dup acelai plan de ndrumare al corespondenei. . Recomandatele externe se vor condiiona n postpachet separat i, n funcie de volum, se vor introduce n acelai saci sau n sac separat, menionndu-se pe eticheta postpachetului i pe eticheta sacului Recomandate externe". Sacii vor fi nscrii n lista de predare f. 16a la coloana 17.
2.5.4. Birou de Schimb Internaional 2.5.4.1.Birourile de Schimb Internaional Galai, Oradea i Constan- ta vor prelucra trimiterile externe sosite. Recomandatele vor fi inregistrate in liste f8, care vor tine loc de eticheta postpachetului, iar scrisorile simple se vor lega sub lista f8 ,odata cu recomandatele.
2.5.4.2.Biroul de Schimb Internaional Bucureti va preda obiectele de coresponden simple Formaiei Coresponden din cadrul Centrului Regional de Tranzit Bucureti, care le va prelucra conform punctului 3.1. Recomandatele externe pentru celelalte regiuni (excepie; Bucureti i Ploieti) se carteaz pe judee de destinaie i se condiioneaz n postpachete care se introduc n pungi de plastic cu sigla BIROUL de SCHIMB INTERNAIONAL Bucureti i se introduc n saci pe regiunile potale de destinaie (coninnd numai recomandat extern). Sacii se nchid completndu-se datele de ndrumare pe eticheta-adres a sacului (obligatoriu se va nscrie numrul depeei, numr care este acelai cu al formularului CENTRALIZATOR) i se sigileaz. n lista de predare f.l6a, n coloana 17 se nscrie numrul de saci nchii / regiuni de destinaie. Sacii astfel nchii se predau la CURSELOR POTALE RUTIERE interregionale. Recomandatele externe pentru regiunile Bucureti i Ploieti se prelucreaz conform pct. 2.5.3. 2.5.5. OFICIUL POTAL RURAL MECANIZAT / oficiul potal cu activitate de tranzit 2.5.5.1. La sosirea CURSEI POTALE RUTIERE ntr-un Punct de Tranzit al OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT sau ntr-un oficiu potal cu activitate de tranzit, sacii direci cu coresponden adresat oficiilor potale i ghieelor exterioare potale se vor preda, fr a mai fi deschii, la CURSELE POTALE RUTIERE teritoriale. 2.5.5.2. Prelucrarea corespondenei "loco" n Punctul de Tranzit al OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT, i oficiile potale cu activitate de tranzit se face astfel: a). n localitile unde funcioneaz OFICIUL POSTAL de DISTRIBUIRE CENTRALIZATA se nchid saci separai pentru celelalte oficii i ghiee potale din localitate, n care se introduc trimiterile sosite: -adresate -cu indicaia special Post-restant; -cu greutate mai mare de 500 g; -avizate pe teren de ctre factorii potali de la OFICIUL POSTAL DISTRIBUIRE CENTRALIZATA. b). Se carteaz corespondena pe distane ale OFICIULUI POSTAL DISTRIBUIRE CENTRALIZATA / oficiului potal, nchizndu-se saci direci la csue potale;
2.5.5.3. Trimiterile sosite la OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT (cabin rural) sunt prelucrate i transportate ctre ageniile i circumscripiile potale. 2.5.6. Dispoziii generale 2.5.6.1.Toate schimburile de expediie se asigur sac contra sac i numai pe baz de list de predare f. 16a. 2.5.6.2.Harta privind structura teritorial a noilor regiuni potale ( anexa 5), se va afia n toate subunitile potale, punndu-se accent pe instruirea salariailor potali cu privire la modul de ntocmire al postpachetelor (legturilor) "regiune proprie", adic regiunea n care se gsete respectiva subunitate potal. La nivel de Centru Regional de Tranzit i OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT se vor face controale privind modul de ntocmire al postpachetelor.
3.ANALIZA
ACTIVITII
DE
TRANSPORT
IN
CADRUL
DIRECIEI
REGIONALE DE POT BUCURETI
Activitatea potal are ca principal scop transportul trimiterilor de la expeditori la destinatari.Dat fiind numarul mare de puncte de expediere i de destinaie,transporturile potale se executa pe o reea pe care trebuie s se asigure legturi directe sau indirecte intre dou puncte luate oricum de pe reea. Prin reeaua de transporturi potale se intelege mulimea legturilor de transport potal avand caracter permanent pe teritoriul geografic. Prin legtura potal se inelege existena a cel putin unei curse potale cu orar determinat,ce leaga dou puncte de pe reeaua ,asigurand transportul trimiterilor intre dou puncte. Pe reeaua potal, legturile intre dou puncte se stabilesc fie direct, fie prin intermediul altor puncte i de aici i denumirile de legturi directe i legturi indirecte (prin intermediul tranzitelor).
Transportul unei trimiteri intre punctul de expediere i punctul de destinaie (care sunt dou puncte ale retelei ) se face pe o legtura indirecta care poate fi privita ca o suma de legturi directe intre punctele consecutive de pe destinaia considerata. Legtura potal depinde calitativ de un mare numr de parametri dintre care cei mai importani sunt: distana acoperita, viteza de parcurgere, cantitatea de trimiteri, coeficientul de siguran, numrul de legturi adiacente, numrul de puncte intermediare, frecvena de realizare a legturii. Realizarea efectiva a legturilor potale se face cu ajutorul curselor potale prin parcurgerea unor itinerarii bine stabilite i cu orar precis ntre punctele reelei.
3.1.ORGANIZAREA TRANSPORTULUI POTAL AUTO a) Dup tip: curse potale rutiere internaionale curse potale rutiere interregionale curse potale rutiere intraregionale curse potale rutiere teritoriale curse potale rutiere locale b) Dup activitate: curse potale rutiere de coresponden curse potale rutiere de mesagerie curse potale rutiere specializate curse potale rutiere combinate Scop: - asigurarea legturii potale ntre oricare dou localiti din ar - asigurarea transportului potal specializat Modaliti de atingere a scopului propus: * realizarea transportului potal auto ntre Centrele Regionale de Tranzit * realizarea legturilor potale ntre Centrul Regional de Tranzit i Punctele de tranzit din cadrul regiunii
realizarea legturilor potale ntre punctele de tranzit i subunitile potale arondate; OBSERVAII: * Se realizeaz o structur de tip arbore pentru care funcioneaz teorii clare ce permit optimizarea itinerariilor potale plecnd de la reeaua de drumuri, ncrcare i costuri.( vezi Anexele 6-9). * ntreaga structur format de itinerariile curselor potale auto formeaz un sistem care are reguli bine stabilite (este un sistem observabil i controlabil, dar foarte complex). * Orice "zgomot" (nerespectare a timpilor prevzui n itinerariu) n activitatea de transport potal implic o perturbare a unui ntreg subsistem din cadrul ntregului sau chiar o perturbare a ntregului sistem. 3.2 PRINCIPIILE NECESARE INTOCMIRII ITINERARIILOR CURSELOR POTALE RUTIERE 3.2.1: Legi i Reglemenri specifice Activitatea de ntocmire a itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE este organizata i condusa cu respectarea urmtoarelor prevederi: 1. Reglemenri privind circulaia pe drumurile publice i Instruciunile de aplicare;
2. Contractul Colectiv de Munca; 3. Codul Muncii (legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972 ); 4. Norme specifice de protecie a muncii pentru pota , aprobate prin Ordinul nr. 666/10.09.1997 al Ministerului Muncii i Proteciei Sociale i normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere i pentru transportul intern; 5. Normativ privind consumul de combustibil i ulei pentru automobile, aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor i Telecomunicaiilor nr. 14/1982 (ncadrarea pe categorii de drum); 6. Tehnici i metode de organizare i normare a muncii -Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, 1993. 3.2.2.n sensul prezentelor principii, se definesc urmtorii termeni : Prin itinerariul cursei potale rutiere, se nelege graficul orar de circulaie al autovehiculului. Punctul de "ncepere / terminare al itinerariului CURSEI POTALE
RUTIERE corespunde primului / ultimului schimb de expediie cu unitatea / subunitatea potala.(Anexele 10-13). Prin timpul total al CURSEI POTALE RUTIERE ( T ), se nelege timpul total exprimat n minute, cheltuit pentru efectuarea transportului n perioada parcurgerii itinerariului respectiv, reprezentnd suma celor patru categorii de timpi enumerai mai jos: *timp total de mers (Tm ) - timpul total efectiv de mers; *imp total de oprire ( To ) - timpul total necesar pentru efectuarea schimbului de expediii; *timp total de staionare ( Ts ) - timpul total de staionare la Centru Regional Tranzit. (pentru CURSE POTALE RUTIERE intraregionale) i la oficiile potale capt de traseu (pentru CURSE POTALE RUTIERE arondate la OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT); *timp total liber ( TI) - timp total de staionare n care oferul (sau dup caz i mnuitorul de valori) nu este pltit. Prin parcursul total al unei CURSE POTALE RUTIERE ( P ), se nelege distana parcurse de la primul schimb de expediie la ultimul schimb de expediie, exprimata n km efectivi i km echivaleni. Acesta nu nclude parcursul efectuat de automobil de la garaj la locul de efectuare a primului schimb de expediie, de la locul de efectuare a ultimului schimb de expediie la garaj, precum i deplasrile de la garaj la staia de alimentare cu combustibil i lubrifiani sau la staia de ntreinere i reparaii din afara garajului etc.
Aceste parcursuri vor fi menionate i luate n calcul n foaia de parcurs. Prin viteza medie tehnica a unei CURSE POTALE RUTIERE (Vt), se nelege raportul dintre parcursul total al unei CURSE POTALE RUTIERE ( P ) i timpul total de mers ( Tm ) al CURSEI POTALE RUTIERE respective, adic; Vt =P/Tm (km/h) unde: P - se exprima n km echivaleni Tm - se exprima n ore
3.2.3.: Indicatorii care stau la baza ntocmirii itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE Indicatorii care stau la baza ntocmirii itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE, pe niveluri i reele de transport sunt urmtorii: *transport interregional: - reeaua de transport pentru coresponden: -timp oprire / schimb de expediie n centrele de tranzit regionale de plecare / sosire: -"5 min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I i II 0 min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul III -timp de oprire n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT Braov: 60 min. (13.00 14.00) -viteza medie tehnica: =55 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca ROMAN i IVECO 59.12 =65 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca: Dacia, ARO i IVECO 35.8 -numr curse efectuate / sptmna: 6 (L - V, D) - reeaua de transport pentru mesagerie: -timp oprire / schimb de expediie n centrele de tranzit regionale: -de plecare/sosire: = 30min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I i II; -capt de traseu: =60 min., dac CURSA POTALA RUTIERA i continu itinerarul n aceeai zi; =similar cu cel prevzut n CENTRU REGIONAL DE TRANZIT de plecare, daca CURSA POTAL RUTIER i continu itinerarul n ziua urmtoare; -viteza medie tehnica: =55 km/h pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca ROMAN i IVECO 59.12 =65 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca: Dacia, ARO i IVECO 35.8 -numr curse efectuate / sptmn: 6 (L - V, D) -orele de plecare / sosire - se stabilesc n funcie de ndrumarea prevzuta n "Planul de ndrumare pentru obiectele de mesagerie", la nivel interregional
- reeaua de transport pentru POTA RAPID (PRIORIPOST, EMS, ULTRAPOST): -timp oprire / schimb de expediie: = 10 min. in CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I i II; = 7 min. in CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul III -viteza medie tehnica: =55 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca ROMAN i IVECO 59.12 =65 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca: Dacia, ARO i IVECO 35.8 -numr curse efectuate / sptmna: 5 (L - V) -orele de plecare / sosire - se stabilesc n funcie de ndrumarea prevzuta n "Planul de ndrumare pentru trimiterile PRIORIPOST" *transport intraregional: -reeaua de transport pentru transportul combinat: -timp oprire / schimb de expediie: =15 min. n OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT de gradul I i II =10 min. n OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT de gradul III i IV =8 min. n OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT de gradul V i VI =25 min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I i II =20 min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul III - viteza medie tehnica: =55 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca ROMAN i IVECO 59.12 =65 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca: Dacia, ARO i IVECO 35.8 - numr curse efectuate / sptmna: 6 (L - V, D) - orele de plecare / sosire - se stabilesc n funcie de ndrumarea prevzut n "Planul de ndrumare pentru obiectele de coresponden" - reeaua de transport pentru POTA RAPID: -timp oprire / schimb de expediie: =10 min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul I i II =7 min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT de gradul III
-viteza medie tehnica: =55 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca ROMAN i IVECO 59.12 =65 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca: Dacia, ARO i IVECO 35.8 -numr curse efectuate / sptmna: 5 (L - V) -orele de plecare / sosire - se stabilesc n funcie de ndrumarea prevzuta n "Planul de ndrumare pentru trimiterile PRIORIPOST" *transport de la tranzite la oficiile potale - reeaua de transport pentru transport combinat: -timp oprire: =5-10 min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT, OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT =8 min. la oficiile potale de gradul I i II =5 min. la oficiile potale de gradul III i IV =3 min. la oficiile potale de gradul V, VI, agenii potale, circumscripii potale rurale =1-2 min. la cutia potala -timp staionare la oficiile potale capt de traseu: maxim 30 min. -viteza medie tehnica: =45 km/h - pentru itinerariile CURSEI POTALE RUTIERE loco =50 km/h - pentru restul itinerariilor CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca ROMAN i IVECO 59.12 =60 km/h - pentru restul itinerariilor CURSEI POTALE RUTIERE deservite de autovehicule marca Dacia i IVECO 35.8 -parcursul optim total al unei CURSE POTALE RUTIERE: 250 - 270 km -timpul total optim de transport al CURSEI POTALE RUTIERE ( T - T,): 480min. -schimb de expediie: =fiecare unitate / subunitate potal va fi servit o singur dat pentru predare i respectiv pentru primire de trimiteri potale =predarea trimiterilor potale ctre oficii i ghiee potale se va executa n cursul dimineii (pn la ora 11.30), iar dup ora 12.00 se va asigur colectarea =al doilea schimb de expediie cu ghieele exterioare rurale se va executa numai n cazurile n care CURSA POTALA RUTIERA, la ntoarcere ctre punctul de tranzit al
OFICIULUI POSTAL RURAL MECANIZAT trece prin acea localitate (nu se fac devieri la traseele executate de ctre CURSELE POTALE RUTIERE pentru a se executa colectarea de ctre CURSA POTALA RUTIERA de la ghieele exterioare rurale) -la agenii i factorii potali rurali de circumscripie, predarea -primirea se va executa o singur dat pe zi -numr de curse efectuate / sptmna: 5 (L-V) i smbta n mediu urban
-reeaua de transport pentru POTA RAPID: -timp de oprire / schimb de expediie = 5-10 min. n CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT, OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT, oficiu potal =3-5 min. la agenii economici cu care avem ncheiate contracte (minute) pentru prestarea acestor servicii -timpul total optim de transport al CURSEI POTALE RUTIERE ( T - TI): 480 min. -numr curse efectuate / sptmna: 6 (L-S)
3.2.4.Respectarea principiilor de ntocmire a itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE - premisa pentru ordine i disciplina n sistemul de transport. Analiza respecrii itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE. Comparaie ntre principiile teoretice i realitate: *Timpii prevzui pentru realizarea itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE (timp total de mers - Tm, timp total de oprire - To, timp total de staionare -Ts, timp total liber - TI, trebuie s fie respectai n conformitate cu prevederile din "Principiile necesare ntocmirii itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE *n practica se constat c nu se respect teoria. Exemple: -CURSA POTALA RUTIERA 03135 CRT Bucureti-Jilava. Are timp de oprire la Cernica de 37 minute.
-CURSA POTALA RUTIERA 011420, traseu Bucureti local, are timp de oprire 46 minute la Of. Buc. 7. -CURSA POTALA RUTIERA 011421, traseu Bucureti local, are timp de oprire 43 minute la Of. Buc. 71. -CURSA POTALA RUTIERA 011424, traseu Bucureti local, are timp de oprire 80 minute la Of. Buc. 76. -CURSA POTALA RUTIERA 15232 OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT Roiori de Vede-Sfintesti-Vartoape-Beuca-OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT Roiori de Vede are timp de oprire la Beuca de 30 minute dei urmeaz apoi un timp liber la Roiori de Vede de aproape dou ore. -CURSA POTALA RUTIERA 25135 Rm. Vlcea - Brezoi are la oficiul potal Brezoi timpul de oprire: 40 minute -CURSA POTALA RUTIERA 32135 Arad-Zimandu Nou-ipari i retur are prevzut la Of. Chiineu Cris 1 ora i 40 minute timp staionare. -CURSA POTALA RUTIERA 32139 Arad-Semlac-Arad are prevzut timp de staionare la Of. Ndlac 2 ore i 5 minute. -CURSA POTALA RUTIERA 32232 Ineu-Groseni-Belin-lneu are prevzut timp de staionare la Of. Belin - 47 minute. -CURSA POTALA RUTIERA 32233 Ineu-Cernei-lneu are prevzut timp de staionare la Of. Cernei -1 ora. -CURSA POTALA RUTIERA 61232 Onesti-Coman-Berzanti are timp de oprire (staionare) la OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT Oneti de 65 minute. -CURSA POTALA RUTIERA 61233 Oneti-Bogdanesti-Oituz-Onesti merge la CP. Motel Poiana Srata (efectueaz 21,2 km zilnic !) i merge la cutiile potale la care merge i CURSA POTALA RUTIERA 61234. -CURSA POTALA RUTIERA 43135 Bistrita-Nasaud-Chiuza-Bistrita are timp de oprire de 45 minute la OFICIUL POSTAL RURAL MECANIZAT Nsud dimineaa i 10 minute + 62 minute dup-amiaza 3.1.2. Viteza de transport prevzuta n "indicatorii care stau la baza ntocmirii itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE" nu este respectata. Exemple: -CURSA POTALA RUTIERA 15221 Roiori de Vede- Alexandria - Bucureti are viteza medie de 40,2 km/h. -CURSA POTALA RUTIERA 24133 Slatina - Piatra Olt -Grdinari are viteza medie de 38,76 km/h. -CURSA POTALA RUTIERA 02132 Giurgiu-Malu are viteza medie 36,3 km/h .
*Restricii pe care trebuie s le respecte itinerariile CURSELOR POTALE RUTIERE. - Prevederile "Contractului de munca". - Reglemenrile legale privind circulaia autovehiculelor pe drumurile publice. - Reglemenri ale autoritii tutelare - Reglemenrii interne COMPANIA NAIONAL POTA ROMN 3.2.5.Respectarea itinerariilor potale - premisa pentru creterea calitii serviciilor potale. Nereguli constatate: * nerespectarea orelor de efectuare a schimburilor de expediii prevzute n itinerarii; * dei ntrzierea unei curse potale auto declaneaz ntrzieri n lan efectuarea unui schimb de expediii sau itinerariu potal cu 15-20 minute ntrziere a devenit un fapt considerat normal de ctre majoritatea lucrtorilor potali; - cursele potale auto teritoriale pleac frecvent cu 15-30 minute ntrziere; - unii oferi sunt obinuii s vina de la odihna n momentul n care sunt chemai de mnuitorii de valori fiindc tiu c nu se respecta timpii alocai pentru schimbul de expediie. * informaiile primite de la personalul de pe cursele potale auto nu sunt reale; se ascunde adevrul; * nu se respecta procesele tehnologice la prelucrarea trimiterilor potale; * se realizeaz muli kilometri suplimenri pentru transportul administrativ i pentru transportul tehnologic;
schimburile de expediie nu se realizeaz conform planificrii din itinerariile curselor potale auto. ntrzierea unei curse potale declanaz ntrzieri n lan Un exemplu foarte sugestiv l constituie unele cursele potale auto specializate PRIORIPOST care efectueaz schimb de expediie n Punctul de tranzit Tecuci (BucuretiTecuci, Ploiesti-Tecuci, Suceava-Tecuci) i a cror ntrziere afecteaz foarte multe curse potale auto dependente de acestea (de exemplu: CURSA POTALA RUTIERA pe ruta Bacau-Roman-Piatra Neam).
3.2.6. ntocmirea bazelor de date. Principii. Analiza itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE. Prima etap: * introducerea pe calculator, pentru fiecare itinerar al CURSELOR POTALE RUTIERE a principalilor indicatori, centralizarea i calcularea acestora la nivelul fiecrui Centru Regional de Tranzit, OFICIU POSTAL RURAL MECANIZAT i Direcie Regional de Pota . Menionm ca principalii indicatori ai itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE sunt: - numrul punctelor de schimb de expediie; - timpul (exprimat n minute), defalct pe categorii: mers, oprire, staionare, liber, total; -distana parcurse (exprimata n km efectivi i echivaleni); -viteza medie (viteza calculata n km efectivi/h i n km echivaleni/h). A douetapa: Efectuarea unei comparaii a indicatorilor itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE din perioada actuala cu cea precedenta. A treia etapa: Desprinderea concluziilor n urma analizei itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE la nivelul fiecrei regiuni i la nivel naional.
3.3.PARCUL AUTO
3.3.1. Calculul necesarului de parc auto
Parcul auto al COMPANIEI NAIONALE POTA ROMN este destinat efecturii curselor potale auto pe itinerarii bine stabilite, precum i activitilor administrative din cadrul unitilor potale. Parcul este structurat dup cum urmeaz (vezi anexele 14-16): - parc uor - autovehicule tip Dacia parc mediu - autovehicule tip Iveco 3518 i Fiat parc greu - autovehicule tip Iveco 5912 , RABA i SAVIEM.
Determinarea parcului auto se face pe baza unui calcul matematic care tine cont de: - numrul de ore active dintr-un an - numrul de ore/an pentru fiecare itinerar al CURSEI POTALE RUTIERE n parte. Raportul dintre numrul de ore/an pentru fiecare itinerar al CURSEI POTALE RUTIERE n parte i numrul de ore active dintr-un an reprezint numrul de vehicule fr rezerva tehnic. La numrul de maini rezultat se calculeaz o rezerva de 10% pentru imobilizri din cauze tehnice.
* Structura Curselor Potale Rutiere din cadrul DIRECIEI Regionale de Pota Bucureti: CURSE POTALE RUTIERE Interregionale : 00011 00019 ; CURSE POTALE RUTIERE Internationale : = 051 Bucureti Ruse Bucureti ; = 052 -Bucureti Cahul- Bucureti ; CURSE POTALE RUTIERE de coresponden: 01141 - 011 48; CURSE POTALE RUTIERE de Mesagerii Sc.I : 01149 011414 ;
CURSE POTALE RUTIERE de Mesagerii + Prioripost Sc.II: 011415 011420 ;
CURSE POTALE RUTIERE Sambata (Predare-Primire) : 011421 011426 ;
CURSE POTALE RUTIERE de Valori : 011427 011431 ; CURSE POTALE RUTIERE de distribuire mecanizata Ambasade : 011432 011435 ;
CURSE POTALE RUTIERE de vidare cutii potale : 011436 011438 CURSE POTALE RUTIERE mecanizate de distribuire oficii potale ( L-V): 011440 011452 ;
CURSE POTALE RUTIERE ILFOV :03131 03135 ; CURSE POTALE RUTIERE GIURGIU : =IntraREGIONAL :02121 ; =CURSE POTALE RUTIERE locale : 02131 02135 ;
3.3.2.Parcul auto existent in cadrul DIRECIEI Regionale de Pota Bucureti: 23 auto RABA 10215 ; 8 auto SAVIEM 7120 ; 14 auto IVECO 5912 ; 10 auto IVECO 3518 ; 11 auto FIAT DUCATO ; 68 auto DACIA 1304 (papuc) ; 5 auto DACIA BREAK (pentru Administrativ);
3.3.4. Personal angajat in transportul de trimiteri potale:
Funcii de conducere:= 1ef Coloana; = 4 Refereni auto; = 4 Inspectori exploatare; Operativ : = 88 Manuitori valori ; = 140 oferi ; = 5 Mecanici : = 9 Dispeceri (Formaia auto pentru urmrirea CURSELOR POTALE RUTIERE); 3.4.ANALIZA COMPARATIVA A ITINERATIILOR CURSELOR POTALE RUTIERE LA NIVEL NAIONAL In mai 2004 s-a efectuat o analiza comparativa a itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE din luna aprilie , cu cele din luna decembrie 2003 . S-au facut analize comparative ,astfel: Analiza comparativa a itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE( exclusiv DIRECIA de Pota Rapid); Analiza comparativa a itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE( inclusiv DIRECIA de Pota Rapid); Analiza PRIORIPOST; comparativa a itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE
Analizele au fost facute tinandu-se seama de urmatorii indicatori: Timp de mers (minute); Timp de oprire (minute); Timp de stationare (minute); Timp liber(minute); Timp total; Timp calculat (necesar parc); Distana in km-efectivi; Distana in km-echivalenti; Viteza efectiva km/h; Viteza echivalenta km/h;
Calculul vitezei echivalente se face prin inmultirea distanelor parcurse cu un coeficient de drum acesta avand valori diferite in functie de categoriile de drum,astfel: Coeficient 0,9 = pentru sosele inafara localitatilor; Coeficient 1,05= pentru drum in interiorul localitatilor; Coeficint 1,1= pentru drum inclinat; Coeficient 1,2 =pentru curbe periculoase; Coeficient 1,3 =pentru drum din piatra cubica; Coeficient 1,4 =pentru drum de pamant/nisip; Acesti coeficienti sunt aplicati i la calculul consumului de carburant. Rezultatele analizelor sunt sintetizate in Anexele 17-27.
Din analiza datelor continute in tabele, se constata o uoar mbuntire a activitii de transport indicatorii timp i distana nregistrnd scderi, iar indicatorul viteza nregistrnd uoare creteri.
3.5. ANALIZA EFECTUAT ASUPRA MODULUI IN CARE SUNT RESPECTATE ITINERARIILE POTALE SI SECURITATEA VALORILOR Analizele s-au facut astfel: Pe Directiile Reginale de Pota (fara DIRECIA de Pota Rapid); Pe DIRECIA de Pota Rapid; Pe Directiile Regionale de Pota +DIRECIA de Pota Rapid Urmare analizei efectuate asupra modului in acre sunt respectate itinerariile potale ,ct si securitatea valorilor ,s-au constatat o serie de nereguli,astfel:
CURSE POTALE RUTIERE: informatiile furnizate de oferii i insotitorii curselor potale nu concord sau nu sunt reale; nu se respect intotdeauna traseul stabilit,existand abateri nemotivate
de la traseu; asigurarea valorilor este in suferint; autovehiculele pentru cursele potale auto specializate PRIORIPOST sunt tratate cu mai putin atentie; Masuri dispuse: Actiuni permanente de reinstruire a personalului implicat in activitatea de transport postal,la locul de munca,intr-un sistem piramidal; Constientizarea fiecarui lucrator potal asupra importantei muncii pe care o desfasoara .Trebuie o tenacitate de lung durata din partea fiecarui lucrator potal constient de faptul ca trebuie s fie profesionist; Popularizarea neregulilor grave constatate i masurilor dispuse la nivelul unitatilor i subunitilor potale; Efectuarea unor controale de urmarire in situatiile cand nu se respecta sistematic timpii de circulaie i de executare a schimburilor de expediie; Efectuarea de actiuni de verificare, indrumare i control a activitatii de transport potal auto.
Paza i securitatea Centrului Regional de Tranzit Bucureti: In vederea intaririi sistemului de paza,intrarea in cadrul CENTRULUI REGIONAL DE TRANZIT BUCURETI se va face in baza legitimatiilor de serviciu sau a actelor de identitate. Pentru verificarea modului in care se permite accesul in CENTRUL REGIONAL DE TRANZIT BUCURETI se vor efectua controale i se vor dispune masuri de sanctionare asupra salariatilor vinovati de nerespectarea normelor de paza i securitate; Transportul administrativ: In ultima perioada s-a inregistrat o crestere a kilometrilor efectuai in acest scop ( vezi Anexele 28- 33):
- alimentare cu combustibil; - transport personal Control Financiar de Gestiune; - aprovizionare; - reparaii auto; - verificari tehnice auto; - tractare maini defecte;
Regiunile care inregistreaza cei mai multi km destinati transportului administrativ sunt: =BUCURETI-principalele motivaii: depozit i intretinere , curse Oficii Zonale de Sector i Control Finanaciar de Gestiune, administratie DIRECIA REGIONAL de Pota Bucureti, curse aprovizionare, rodaj i revizie; =PLOIESTI-principalele motivaii: dislocari de la punctele de tranzit la domiciliu, deplasari service, revizii, verificari oficii potale, aprovizionare cu piese auto de la Bucureti, aprovizionare, rezolvare reclamaii, sedine, organizare concursuri etc.O situatie aparte se inregistreaza la Oficiul Judetean de Pota Arges unde se inregistreaza diferente datorita programului informatic (km resedinta de judet sunt calculati la categoria a doude drum in itinerariile Curselor potale Rutiere , iar in programul informatic sunt considerai de categoria a III- a i a IV- a). =CLUJ-principalele motivaii: deplasari pentru verificari gestiune, sedine, controale pe linie de exploatare potal, Control Financiar de Gestiune, reclamaii , predari-primiri de gestiune, verificari metrologice, etc;
In vederea reducerii cheltuielilor pe acest segment de activitate , la efectuarea unei astfel de curse, se va solicita sefului ierarhic aprobarea necesara execurii transportului cu acest caracter.
3.6. PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTA TRANSPORTUL POTAL
3.6.1.Aglomeratia strazii i a drumului rutier
Caracteristica principal a aglomeraiei este variabilitatea.Gradul de aglomeraie variaza cu mrimea oraului, amplasarea suburbiei fata de zona centrala i distribuia demografic in cadrul zonei urbane.Exista i o variabil de timp.Traficul de pietoni i vehicule variaz cu durata din zi, ziua din sptmn i sezonul din cursul anului Intlnim aglomeraie la sfarsit de sptmn , pe autostrazile care duc la punctele de atractie (parcuri, plaje, munte) i in perioada vacanei de var. Transportul se afla la temelia dezvoltrii economice.Rolul sau fundamental const in schimbarea locului sau amplasrii unui bun material.Transportul este unul din costurile de productie. El creaz valoare,dar la un anumit cost. Evident, transportul este un cost al distribuiei. Aglomeratia costa timp i bani pentru toti utilizatorii mijloacelor de transport. Costul poate fi msurat in cheltuieli suplimentare i in ntrzieri ale vehiculelor.Consecinta aglomeraiei este insa i scderea calitii serviciilor potale oferite , prin ntrzierea in distribuirea trimiterilor , care duce la nerespectarea normei de distribuire.
3.6.2.Parcul auto
In subcapitolul 2.3.2. am evidentiat parcul auto existent in cadrul Directiei Regionale de Pota Bucureti. Acesta cuprinde printre altele i 23 autovehicule ROMAN i 8 SAVIEM de capacitate mare . Avantajul acestora const in cantitatea mare de trimiteri transportate, dar au dezavantajul ca sunt foarte vechi i necesit reparaii in permanent.Un alt dezavantaj ar fi faptul ca ,datorit capacitii mari, se pot bloca uor in trafic, ceea ce duce la intrzierea transportului de trimiteri. Celelalte maini existente in parcul auto ,dei cu capacitai mai mici i viteza mai mare de deplasare , au dezavantajul de a fi uzate fizic .
Aa cum reiese din studiul efectuat la punctul 3.2.4. autovehiculele RABA merg cu o vitez medie de 36.3 km/h, iar autovehiculele SAVIEM merg cu o vitez medie 38.76 km/h,iar gradul de ncarcare a acestor autovehicule cu capacitate mare este n medie de 7580%.
3.6.3.Disciplina salariatilor
Nereguli constatate: nerespectarea orelor de efectuare a schimburilor de expediii prevzute in itinerar; =nerespectarea orelor de efectuare a schimburilor de expediii este si rezultatul ntrzierilor la program a salariatilor, a mnuitorilor de valori, care preiau cursa cu ntrziere, pleaca mai trziu pe traseu i se ncearca recuperarea timpului .Aceste nereguli s-au constatat n sarcina mnuitorilor de valori Andrei Gheorghe, Popescu Ion , Vasile Manea , Prlog Ion, Mihalcea Relu,Trifoi Adrian i erban Nelu. =s-a constatat la verificrile fcute pe teren c, dei pe lista f16a erau trecute orele din itinerar, schimburile erau fcute cu cel puin 30 de minute ntrziere la oficiile potale Bucureti 33,18, 25 i 26.Salariai vinovati sunt oficianii urcan Ana, Petre Ioana, Prva Magdalena, Musta Anica,precum i mnuitorii de valori Preda Gheorghe, Preda Nicolae, Zamfiroiu Cristian i Cornescu Carmen. nu se respecta ntotdeauna traseul stabilit,existand abateri nemotivate de la traseu: =desi conform itinerarului schimbul de expediii-valori al Cursei postale rutiere 011430 la Oficiul Bucureti26 trebuie facut de 2 ori, prima data urmand sa aduca saculetii de coresponden si gropurile de numerar, iar a doua oar urmnd sa colecteze saculeii de corespondena acest schimb fcndu-se doar odat din comoditatea oferului .Vinovai fiind aici oferii Florea Anghel, Andu tefan i Ganea Mircea. nu se respecta procesele tehnologice la prelucrarea trimiterilor potale; =dei in conformitate cu instructiunile potale primii saci care intra la cartare sunt cei Prioritari:, cartatorii Lulu Iancu i Minea Daniela au nceput cartarea cu sacii neprioritari deoarece acetia sunt mai uor de cartat datorit faptului ca in general sacii Neprioritari conin imprimate a cror greutate este mai mare dect a unei scrisori i n consecin acest sac se carteaz mult mai uor deoarece conine mai puine trimiteri potale.
schimburile de expediii nu se realizeaz conform planificrii din itinerariile curselor potale auto; =desi conform itinerarului ordinea in care trebuie fcut schimbul de expediii este: Oficiul Bucureti12, Oficiul Bucureti 41, Oficiul Bucureti 2, Oficiul Bucureti 32, Oficiul Bucureti 68, Oficiul Bucuret i26, Oficiul Bucureti 25, Oficiul Bucureti 33, Oficiul Bucureti 18,Oficiul Bucureti 52, Oficiul Bucureti 63, Oficiul Bucureti 13, Oficiul Bucureti 1 nu este respectata acesta ordine, schimbul efectiv de expediii efectundu-se in urmtoarea ordine : 12-41-2-25-33-26-68-32-18-63-13-1 . Salariai vinovai sunt Apetrei Mihai, Maria Radu Nicolae, Dinu Manole i Stoica Luca.
3.6.4.Efectuarea schimbului de expediie intre Cursa Potal Rutier i Oficiile potale Probleme constatate: nu exista la toate oficiile potale loc rezervat , in fata usii de acces, pentru cursa potalrutiera, in vederea efectuarii in conditii optime a schimbului de expediii . Din acest motiv, la sosirea curselor potale auto acestea nu pot parca ct mai aproape de intrarea in oficiu , iar trimiterile potale predate sau sosite sunt carate de catre salariatii potali sute de metri, acest lucru ducnd la mrirea timpului de efectuare a schimbului de expediii, la nerespectarea Graficului Orar i la ntrzierea cursei potale rutiere . Cu aceste probleme se confrunta mai multe oficii, printre care: Oficiul Bucureti 68, Oficiul Bucureti 13, Oficiul Bucureti 41 s.a.; la unele oficii, singurul loc unde cursa potal rutiera poate parca, ct mai aproape de intrarea in oficiul potal, se afla pe un spaiu verde. Acesta este de cele mai multe ori blocat de alte maini parcate pe alee sau este inpracticabil datorita ploilor tot mai dese din ultima vreme, manevrarea autovehicului pe noroi fiind foarte anevoioasa i nu o data a dus la defectarea acestuia , fiind nevoie s se solicite un alt autovehicul pentru terminarea itinerariului curse potale auto.Dou cazuri concrete de oficii care se confrunta cu aceste probleme sunt:Oficiul Bucureti 33 i Oficiul Bucureti 12. la oficiile unde rezervarea locului din faa oficiului este fcuta cu panouri,
acesta rezervare nu este respectata de ceilalti oferi i nu de multe ori panourile sunt date la o parte i locurile sunt ocupate. Exemple in acest sens sunt: Oficiul Bucureti 1, Oficiul Bucureti 63, Oficiul Bucureti 2 s.a.;
4. MBUNTIREA TRANSPORTULUI DE TRIMITERI POTALE
4.1.PROPUNERI PRIVIND MBUNTIREA TRANSPORTULUI DE OBICTE POTALE
4.1.1.Reducerea costului distributiei, prin reducerea costului de transport
Transportul auto isi datoreaza dezvoltarea s deosebita caracteristicilor specifice serviciului prestat .Una din ele este accesibilitatea. Reeaua auto este att de extinsa i difuz pe teritoriul rii ca aproape nu exista localitate care s nu fie strabatuta de vreun drum, ceea ce face tehnic posibila deplasarea intre aproape oricare origine i destinaie.Acest avantaj deosebit este pus in valoare de operatiile de colectare i distribuire i in coordonarea deplasarilor auto cu celelalte moduri de transport tocmai datorita gradului redus de accesibilate al acestora.In fapt autovehiculele fac legtura intre punctele de colectare sau ridicare i cele de distribuire i instalatiilor altor moduri de transport, adica este considerat coordonator universal. Un alt avantaj al serviciului este viteza comercial relativ mare(viteza obiectelor potale transportate).Datorita accesibilitatii foarte mari mijlocul auto poate face deplasari directe intr-un interval de timp redus fata de alte moduri care nu reusesc deplasarea directa.Chiar i in cazul avionului , pe distante medii, timpul de tranzit total poate fi mai mare dectcel al vehicului auto , prin adaosurile de timp cerute de transferul obiectelor potale intre vehiculele auto i aeronava , la cele douaeroporturi , de expediere i destinaie, stationarile pentru formalitati , deplasarile la aeroport i de livrare a obiectelor potale dupa sosirea navei, stiind ca aeroporturile se afla in afara oraselor. O alta caracteristica avantajoasa a serviciului auto este gradul redus al distrugerilor i cerinte reduse de ambalare datorate sistemului de suspensie a vehiculului i a drumurilor
foarte bune care asigura o deplasare sigura , fara socuri.Nu acelasi lucru se poate constata la calea ferata , unde procesul de deplsarea a trenurilor i vagoanelor in statiile de triaj este insotit de socuri, iar deplasarea pe o cale cu sina nesudata la capete produce continuu vibratii puternice. Un alt avantaj este durata redusa de ncarcare. Disponibilitatea autoutilitarelor de a utiliza o unitate de incarcatura elimina timpul de colectare pentru mai multe unitati ,sporeste viteza comercial i reduce timpul de tranzit. O caracteristica importanta a autoutilitarelor este extraordinara s flexibilitate care ii confera avantajul evirii aproape a oricarei constrangeri in folosirea drumului amenajat. Transportul auto se caracterizeaza printr-o structura a costului, pe termen scurt, unde se constata un nivel inalt al costurilor fixe.Aproximativ 70% pn la 90% din costurile totale reprezinta partea variabila i diferenta de 10% pn la 30% partea fix. Motivele pentru care intlnim la transportul auto aceast structura de cost sunt: -sistemul de drumuri, in Romania este rodul invetitiei publice i el este un factor major in scaderea costurilor fixe; -transportatorul auto este capabil s creasca sau s descreasca numarul de vehicule utilizat pe scurte perioade de timp in mod rapid sau s transfere mijloacele dintr-o zon in alta in raport ede variaia cererii; -mrimea costului transportatorului auto este de de multe ori asociat cu costurile de exploatare zilnica ale transporatorului, care sunt costurile variabile, cele cu combustibilul ,salariile i intretinerea; -salariile oferilor sunt calculate i pltite in moduri diferite dup cum acetia fac deplasari urbane sau interurbane.Pentru cei care fac deplasri interurbane cel mai uzual mod de plata este pe baza distanei parcurse in kilometri, conductorii locali( de oras)sunt pltiti pe ora.In cazul in care se produc intreruperi de activitate , conducatorii interurbani sunt platiti la ora (pentru incrcare-descrcare, accidente, vreme ostil sau alte situaii asemenea);
Costul de operare a vehicului de transport este sensibil la modul in care el este folosit i in special viteza acestuia.Vehiculele pot functiona consumnd o cantitate minima de combustibil daca se deplseaza cu viteza economica.Cheltuielile cu munca scad odat cu cresterea vitezei.Viteza este in mare parte determinata de nivelul traficului.Aglomeratia traficului va duce la reducerea vitezei i la cresterea costului de oprtunitate pentru timpul de munca necesar la finalizarea deplasrii. Costul exploarii vehiculelor include i alte costuri in afara combustibilului i timpul de munca.Vehiculele au nevoie de intreinere i reparaii care variaz cu nivelul de uzura i astfel pot fi tratate ca un cost de operare al vehiculelor chiar dac costurile cu intreinerea sunt suportate mai degraba de proprietar dect de operator.Operaiile de transport cer de asemenea existena unui personal in functii de conducere i administrative. Nevoile de personal neoperativ sunt determinate in mare masura de nivelul activitii de transport , iar costurile fixe i variabile ocazionate sunt considerate indirecte. Procesul complex de stabilire a preului este legat de costurile transportatorului, dar i de alti factori cum sunt: cererea, competiia i politica public.
4.1.2.Investiii in parcul auto
Parcurile mari de mijloace de transport ofer economii de intreinere , o mai uoar planificare a activitii , o adaptare a structurii parcului in funcie de numrul i greutatea trimiterilor potale de transportat, ceea ce reprezinta economii de mrime generate de mrimea parcului auto. Proprietarii de vehicule suporta trei costuri principale: uzura vehicului, costul fondurilor de invetitii incorporate in vehicule i intreinerea vehiculelor. Achiziionarea de autovehicule joac un rol important in scoaterea din exploatare a vehiculelor uzate i care merg la fier vechi. Toate deciziile de investiie au consecine pe termen lung.Cu excepia situailor minore de cumprare sau vindere a unor vehicule pe piaa de vehicule utilizate, deciziile de investiie cer anticiparea profitabilitii utilizrii vehiculelor pe perioade mari de
timp.Se utilizeaza o gama larg de indicatori ai eficientei economice a investiiilor i de criterii de evaluare a proiectelor de investiie. n viata economica activitatea de investiii ocupa un loc central, att n sfera produciei de bunuri si servicii, cat si n sfera consumului, fiind factorul care influeneaz simultan cererea si oferta, datorit proceselor de antrenare si multiplicare pe care le genereaz orice proiect de investiii, indiferent de sectorul de activitate n care se implementeaz. Scopul final pentru care se realizeaz o investiie nu este de a se realiza mijloace fixe (utilaje, echipamente, construcii, etc.), ci de a se obine efecte utile de natura economic, social, ecologic, etc. In acest context reinem opinia unui reputat specialist in domeniu care definea investiia ca o renunare la o satisfacie imediat si sigura, n schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele investite. Deci investiia trebuie privita ca o "cheltuiala certa pentru un viitor cert". Performantele ridicate in producie echivaleaz cu eficienta atunci cnd sunt obinute in condiiile unei utilizri raionale, intr-un regim economic, a utilajelor si echipamentelor. In economia de piaa este caracteristic autonomia gestiunii resurselor de investiii: fiecare agent economic i constituie fondul pentru investiii, apeleaz la mprumuturi bancare, etc., cutnd ca sumele respective sa fie utilizate judicios, cat mai eficient. Activitatea de investiii necesita resurse financiare a cror formare este stimulata de mecanismele economice de piaa si de prghiile financiare, fiscale utilizate de stat. Sursele din care pot fi finanate investiiile sunt fondurile proprii ale ntreprinderilor, emiterea de aciuni, credite bancare pe termen lung sau pe termen mijlociu, alocaii de la bugetul de stat, sponsorizri, iar din exterior, pot fi mprumuturile bancare, investiiile directe de capital, investiii indirecte ca formele de mobilizare a resurselor financiare, de exemplu leasingul, etc. Obiectivul operaiunilor de leasing ii formeaz, in special, echipamentele electronice de calcul, aparatele si instrumentele de msura, mijloacele de transport, mainile-unelte, mainile agricole, unele bunuri de folosina ndelungata, etc. Pentru beneficiar, avantajele constau in: - mecanismul de plat prin taxa de leasing, care constituie un avantaj prin economisirea in faza iniiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie;
- bilanul firmei nu se modifica deoarece att mainile nchiriate, cat si obligaiile ce decurg din plata chiriei nu apar in aceasta, chiria fiind considerata o cheltuiala a ntreprinderii si nu o investiie; - mrimea constanta a chiriei faciliteaz programarea mai riguroasa a cheltuielilor; - durata de nchiriere poate fi astfel stabilit nct ntreprinderea sa fie dotat permanent cu echipamentele cele mai moderne si performante; -o economie totala importanta care se realizeaz in perioada folosirii echipamentelor relativ scurta si pentru care nu s-ar justifica cumprarea; - se poate conveni ca furnizorul sa nlocuiasc utilajul nchiriat, cu altul mai modern, importatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale care a devenit foarte intensa in condiiile revoluiei tiinifico-tehnice actuale; - furnizorii de leasing permit in continuare, dup ncheierea perioadei de contractare, a mainilor, solicitnd chirii mai reduse; - operativitate in achiziionarea echipamentelor solicitate; - permite asigurarea totala a bunurilor pentru a acoperi att riscul fizic, cat si cel valoric;
Propuneri: -nlocuirea parial a parcului auto ,astfel: =Achizitionarea a 23 autovehicule IVECO de 7,5 tone care s nlocuiasc cele 23 de autovehicule RABA care au fiecare peste 250.000 km la bord. =Achiziionarea a 8 autovehicule IVECO de 2,5 tone care s nlocuiasc cele 8 autovehicule SAVIEM care deasemenea au peste 250.000 km la bord.
Avantaje: -Volumul n metri cubi ai autovehiculului RABA este egal cu cel al autovehiculului IVECO de 7.5 tone; - Viteza medie la IVECO 7,5 tone ajunge pn la 45-50 km/h, spre deosebire de RABA care are o vitez medie de 36,3 km/h; - Viteza medie la IVECO 2,5 tone ajunge pn la 60-65 km/h , spre deosebire de SAVIEM care are o vitez medie de 38,76 km/h; - Dac pn acum gradul de ncrcare era de 75-80% , acum acesta va crete pn la 90%; - Autovehiculele vor avea gradul de poluare EURO II;
- Consumul de carburant va fi mult mai mic: = consumul RABA la 100 km fiind de 50 l , iar al IVECO 7,5 tone fiind de 5 l. = consumul SAVIEM la 100 km fiind de 20 l, iar al IVECO 2,5 tone fiind de 4 l. - Mainile avnd capacitate mai mic, vor fi ncrcate mai repede i se va ctiga timp; - Viteza de deplsare fiind mai mare se reduce timpul n care cursa potal rutier i parcurge itinerariul;
Valoarea investiiei: - Costul unui autovehicul IVECO 7,5 tone este 45000 euro, iar cel al autovehiculului IVECO 2,5 tone este de 25000 euro; - Valoarea total a investiiei este de 1.235.000 euro, aproximativ 44.460.000.mii lei;
Posibiliti de achiziionare: 1) Prin mprumut bancar ; 2 ).n sistem de leasing; 3 ).Prin plata integral a achiziiei din veniturile proprii;
Vom lua n considerare i vom analiza primele dou posibiliti: 1).mprumut bancar pe 5 ani cu dobnd de 32% /an la valoarea sumei rmase de restituit ***44.460.000 mii lei / 5 =8.892.000 mii lei; **8.892.000 mii lei +14.227.200 mii lei dobnda=23.119.200 mii lei; *23.119.200 mii lei /12 =1.926.600 mii lei rat lunar; **8.892.000 mii lei +11.381.760 mii lei dobnda=20.273.760 mii lei; *20.273.760 mii lei /12=1.689.480 mii lei rat lunar; **8.892.000 mii lei + 8.536.320 mii lei dobnda=17.428.320 mii lei; *17.428.320 mii lei /12=1.452.360 mii lei; **8.892.000 mii lei + 5.690.880 mii lei dobnda=14.582.880 mii lei; *14.582.880 mii lei /12=1.325.716 mii lei; **8.892.000 mii lei + 2.845.440 mii lei dobnda=11.737.440 mii lei; * 11.737.440 mii lei /12= 978.120 mi lei;
---------------------87.141.600 mii lei
2).Leasing 5 ani, rat fix, valoare rezidual 15%: **Rata pentru IVECO 7,5 tone este 1000 euro /lun, iar pentru IVECO 2,5 tone este 550 euro/lun; *Rata lunar aproximativ este 27400 x 36000=986.400 mii lei ; *Suma total de plat este 986.400 mii lei x 60 =59.184.000 mii lei *Valoare rezidual 6.669.000 mii lei; Din analiza celor dou posibiliti de achiziie a autovehiculelor, rezulta c cea mai avantajoas este cea in leasing, unde ratele lunare sunt mai mici, prin cea de a doua posibilitate de achiziie economisindu-se 21.288.600 mii lei la un curs euro de 36.000 lei. Este posibil ca suma economisit s scad n timp datorit creterii cursului euro, dar indiferent de ct ar crete valoarea euro se va face o economie, fa de prima posibilitate de achiziie.
4.1.3.Disciplina salariatilor Indisciplina salariatilor potali poate duce la ntrzierea trimiterilor prin preluarea lor cu intarziere i predarea lor cu ntarziere pentru prelucrare i expediere la destinaie.Cele mai frecvente abateri de la disciplina sunt: ntrzierea salariailor la intrarea in program; Nerespectarea procesului tehnologic stabilit; Abaterea de la traseul stabilit fr motiv; Nu se respecta timpii de circulaie stabilii in Graficul orar; Efectuarea altor activiti in timpul programului de lucru;
Salariaii n sarcina crora s-au constatat nereguli au fost reinstruii asupra modului corect de lucru i atentionai prin Condica de nereguli c, la recidiv , asupra lor se vor lua msurile administrative ce se impun n conformitate cu Regulamentul intern al Companiei Naionale Pota Romn.Prima sanciune este , Avertismentul, urmeaz Penalizarea cu 10% pe 3luni, Retragerea de gradaii i se ajunge pn la Desfacerea Contractului Colectiv de Munc Recomand luarea urmtoarelor msuri, pentru ca aceste aspecte negative s nu se mai regseasc pe viitor: Acordarea unei importane mai mari aspectelor de prevenire i corecie; Popularizarea neregulilor grave constatate i msurilor dispuse la nivelul unitatilor i subunitilor potale; Efectuarea unor controale de urmrire in situaiile cnd nu se respect sistematic timpii de circulaie i de executare a schimburilor de expediie; Efectuarea de aciuni de verificare, ndrumare i control a activitii de transport potal auto. Implicarea Oficiilor Judetene de Pota i a Oficiilor Zonale de Sector in realizarea instruirii personalului propriu i al oficiilor potale privind noile Instruciuni, norme metodologice i ordine primite de la COMPANIA NAIONAL POTA ROMN i DIRECIA REGIONAL DE POTA ; Aciuni permanente de reinstruire a personalului implicat n activitatea de transport potal, la locul de munc ,intr-un sistem piramidal; Atenionarea lucrtorilor potali c vor fi controlai asupra modului in care i desfaoara activitatea;
4.1.4.Efectuarea schimburilor de expediii in condiii optime
Pentru a se evita in viitor problemele expuse in subpunctul 3.6.4. recomandm luarea urmtoarelor msuri: - Fiecare oficiu potal s aib rezervat un loc pentru cursa potal rutier ct mai aproape de ua de acces in oficiu pe unde se face schimbul de expediii ( usa principala de acces, intrarea spre ghieul de mesagerii sau orice alt us prin care se poate face schimbul de expediii ,fr ca trimiterile potale s fie transportate manual pe distane lungi); - Rezervarea s fie fcut cu stlpi montai in partea carosabil, dar care s poata fi scoi de cate ori este nevoie .Acetia s fie deasemenea asigurai cu lani cu lact, scoaterea acestora fcndu-se doar la sosirea cursei potale rutiere , de ctre salariatul oficiului potal care efectueaza schimbul de expediie. La terminarea schimbului stlpii vor fi montai la loc. - Asigurarea de condiii pentru o parcare in siguran la oficiile unde cursa potal rutiereste nevoit s parcheze pe spaiul verde , pe pmnt, prin asfaltarea locului de parcare sau prin efectuarea a dou crri de dale pentru roi, astfel inct maina s nu mai patineze pe noroi in zilele ploioase;
4.2.STRATEGIA COMPANIEI NAIONALE POTA ROMN PRIVIND OPTIMIZAREA ITINERARIILOR CURSELOR POTALE RUTIERE IN SCOPUL OBTINERII DE BENEFICII MAXIME CU COSTURI MINIME
4.2.1.Principalele aciuni care au ca scop reducerea cheltuielilor de transport:
- reanalizarea itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE de colectare de la cutiile potale; identificarea unor noi trasee pentru efectuarea curselor potale auto n condiiile reducerii numrului de kilometri i a eliminrii parcurgerii unor distante comune de ctre CURSE POTALE RUTIERE diferite;
reducerea kilometrilor afereni activitilor de colectare/distribuire a trimiterilor potale;
analizarea cauzelor care au produs ntrzieri n efectuarea itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE i stabilirea msurilor de eliminare a acestora; verificarea, prin sondaj, a modului de efectuare a itinerariilor CURSE POTALA RUTIERA n vederea eliminrii staionrilor neprogramate sau a altor situaii care pot afecta securitatea valorilor transportate;
eliminarea unor itinerarii ale CURSELOR POTALE RUTIERE care nu se justifica, prin rearondarea subunitilor potale deservite la alte itinerarii ale CURSELOR POTALE RUTIERE;
planificarea judicioas a numerarului pentru eliminarea curselor potale auto suplimentare n scopul transportului gropurilor; reducerea timpilor de staionare la subunitile potale i agenii economici; - astfel nct schimburile de expediii s se desfoare n condiii optime; un accent deosebit se va acorda efecturii de kilometri in afara itinerariilor CURSELOR POTALE RUTIERE (curse suplimentare, curse in scopuri administrative) -numai cu aprobarea acordata de ctre conducerea Sucursalelor. Lista rmne deschis, aciunile pot fi adaptate i completate n funcie de specificul fiecrei Sucursale.
4.2.2.Cele cinci obiective principale ale Strategiei potale Mondiale pentru perioada 2005-2008, adoptate pe 1 Octombrie 2004 la Congresul Uniunii potale Universale, desfasurat in Romania ,la Bucureti:
Garantarea unui serviciu potal universal de bun calitate, accesibil, care s permita o comunicare eficient intre persoanele din toate colurile lumii; mbuntirea calitatii i cresterea nivelului de eficienta al retelei potale internaionale ,astfel inct clientii s beneficieze de servicii sigure, accesibile i de incredere;
O mai buncunoatere a mecanismelor pieei comunicaiilor pentru a rspunde in mod satisfctor nevoilor i asteptrilor consumatorilor; Reformarea sectorului potal in vederea asigurarii unei dezvolri sustinute a serviciilor potale i a anticiprii schimbrilor tehnologice, socio-economice i de reglementare; O cooperare i o interaciune mai susinute i mai puternice ntre grupurile de interese din sectorul potal;
In cadrul Strategiei, alocarea resurselor trebuie direcionat ctre atingerea urmtoarelor obiective generale : reducerea excluderii de la serviciile potale prin asigurarea de servicii extensive, de buna calitate, accesibile; mbuntirea calitii serviciilor i o securizare mai bun a produselor i serviciilor potale; modernizarea structurilor potale prin continuarea procesului de reforme;
dezvoltarea pieei in relaie cu activitile de baza ale potei ( coresponden, colete potale, servicii financiare,etc)
4.2.3.Transportul trimiterilor de curierat rapid intern , cu avionul:
Pe piaa autohton sunt nregistrate 168 de societi de curierat rapid ,dintre ele numai aproximativ 15 sunt funcionale.Piaa intern a evoluat destul de greu la nceput , cand investiia iniial a fost la majoritatea firmelor, de 100.000 de euro.Fiecare firm a incercat s se descurce cum a tiut mai bine, unii i-au inceput activitatea trimind pachetele cu trenul, alii cu bicicleta, alii cu maini nchiriate.Acum ins majoritatea firmelor dein in parcul propriu maini, tiruri i avioane. Piaa intern de profil este in continua cretere , multe firme dublndu-i profitul de la un an la altul.La ora actual , veniturile incasate la nivel naional sunt de 15 milioane de euro, in vreme ce in Turcia , spre exemplu, cigurile sunt de 5 ori mai mari, ajungnd la 100 milioane de euro. Greutile pe care le intmpina societile de curierat rapid sunt legate, in primul rnd, de concurena din partea statului, respectiv a Potei Romne, care practic tarife mici, ncepnd de la 5000 lei (0.50 bani). Societatile de curierat rapid sunt monitorizate de Autoritatea Naional de Reglementaren Comunicaii. Aceasta percepe o taxa pentru monitorizare i control, de 0.1 % din cifra de afaceri. In premiera pentru tara noastra, POTA ROMN transporta trimiterile de pota rapida interna , incepand cu 8 noiembrie 2004 , cu ajutorul unei curse aeriene charter. Aeronava este inchiriata de Compania Naional Pota Romn de la firma Eurojet i face deplasari catre Timisoara , Cluj i Bacau aceasta ruta fiind valabila pn cand aeroportul din Iasi, fiind in reparaii, va putea permite din nou aterizarea avioanelor. Cursele catre cele trei orase au loc in fiecare noapte, dus- intors, vreme de sase zile pe sptmn . Astfel un drum care dura o noapte prin intermediul transportului rutier a ajuns acum la cel mult o ora jumatate, timpul in care ajunge un avion la destinaia cea mai indepartat din cele trei, Timisoara. Serviciile de curierat rapid au devenit , in acest fel, de cateva ori mai rapide. Prin introducerea transportului aerian se imbunatatesc timpii de circulaie ai trimiterilor prezentate in Bucureti i ai caror destinari se afla in localitatile
din regiunile Timisoara , Cluj i Iasi, precum i timpii de circulaie ai trimiterilor din aceste regiuni catre Bucureti . In conditiile in care concurenta pe piaa de curierat rapid este tot mai acerba, datorita numeroaselor firme aparute pe acest segment , precum i a dezvolrii celor deja renumite , transportul aerian va duce la mbuntirea calitatii serviciilor oferite. El reprezinta i o varianta de securizare a transportului i , in plus, coletele sint verificate antitero inaintea imbarcarii in avion. Desi cursa pe calea aerului dureaza cel mult o ora jumatate, pentru buna desfasurare a activitii de transport , lucratorii de la Pota Rapid asigura , in schimburi, o activitate de 24 de ore. Pentru prima cursa , cea de Timisoara , avionul decoleaza de pe Aeroportul Baneasa in jurul orei 22,00. Ajunge spre miezul noptii , unde livreaza trimiterile i le preia pe cele cu destinaia Bucureti. Transportul spre Cluj se desfasoara pe la dou noaptea, iar spre diminea urmeaza cel spre Bacau, iar sacii trebuie s fie gata in functie de acest program. De exemplu in noaptea de 6 spre 7 decembrie , pe cursa spre Timisoara au fost transportati 44 saci de trimiteri Prioripost, Ultrapost, EMS, SkyPak, recomandate externe , coresponden in regim prioritar, in greutate totala de aproximativ de 700 kilograme.Este un transport mediu din punct de vedere al volumului , avand in vedere ca el poate depasi greutatea de 1200 kilograme pentru o singura cursa. La Centrul de Prelucrare Curier Rapid totul trebuie s fie gata pn la orele 20,30. Sacii sunt incarcai in maina Direciei Regionale de Pota Bucureti. Transportul este nsoit de doi lucrtori potali. Sacii sunt descrcati din maina Potei , pe Aeroportul Bneasa , locul de unde decoleaz avionul.Aici se desfoara toate formalitaile specifice trecerii prin aeroport. Fiecare sac este trecut prin filtrul de securitate, scanat i verificat de lucrtorii aeroportuari de la Bneasa.Verificrile sunt fcute cu mare strictee i avnd in vedere numrul mare de saci, aceasta operaiune dureaz destul de mult. Dup incheierea filtrului de control sacii sunt incrcai in aeronava.Responsabuilitatea aparine de acum i pn la aterizarea pe aeroportul de destinaie , angajailor de la EUROJET.Ei preiau i sacii cu trimiteri de la Timioara, Cluj i Bacu. Mai departe. la iesirea de pe aeroporturi, acioneaz
lucrtorii potali de la destinaie, care, la rndul lor predau lucratorilor firmei de transport aerian sacii cu destinaia Bucureti. Avionul este un Turbolet 410 de fabricaie ceh i aparine firmei EUROJET, de la care Compania Naional Pota Romn l-a inchiriat. Aeronava are o capacitate volumetrica de 17 metri cubi i o limitde greutate a trimiterilor potale de 1200 de kilograme. Este folosit exclusiv pentru transportul trimiterilor potale apartinand Potei Romne .Pilotul i copilotul avionului folosit de Pota sunt amndoi maghari i lucreaz prin contract pentru EUROJET.nainte de a face aceste curse , s-au ocupat tot cu transportul potal : au lucrat pentru UPS , facnd ruta Bucureti Budapesta i retur. Desi majoritatea curselor se desfaoar conform graficului, fr surprize, din motive obiective , care in de condiiile meteorologice sau de probleme ivite pe aeroport, pot aprea situaii neprevzute : la cursa spre Timioara din noaptea de 6 spre 7 decembrie 2004 , pe Aeroportul Bneasa un avion de pasageri nu a aterizat corect.Din acest motiv aeroportul a fost nchis pentru a se remedia situaia.Pentru cei doi piloi exista posibilitatea de a rmne in Timioara pn a doua zi , deoarece de la turnul de control s-a anunat c sunt probleme dup ce avionul decolase, iar pe Aeroportul Henri Coand nu mai era spaiu de aterizare.Defeciunea s-a anunat i la sediul din Bucureti al DirecieiI de Pota Rapid , iar cteva maini ale Potei Romne erau pregtite pentru a transporta trimiterile potale spre Cluj i Bacu , pe cale terestr in lipsa avionului. Nu a mai fost nevoie de acestea, deoarece s-a remediat problema de pe Aeroportul Bneasa i avionul firmei EUROJET a putut efectua toate cursele programate ; in alta zi, in timpul cursei spre Iai , avionul a rmas acolo pn a doua zi datorit ceii; in dimineaa zilei de 27 ianuarie 2005, avionul s-a prbuit in apropiere de Iai , in zona Ciric, nainte de a ajunge pe pista de aterizare , la aproximativ un kilometru de Aeroportul Internaional Iai. Cei doi piloi i-au pierdut viaa. Accidentul a fost provocat de vremea nefavorabil. La momentul accidentului, cursa charter spre Iai transporta peste 450 kilograme de trimiteri potale (saci prioripost, EMS, coresponden interna i externa prioritar).Toata corespondena este asigurat , iar clienii care au pierdut trimiteri potale in
acest accident au fost despagubii conform Reglemenrilor potale. La nivelul Potei Romne sunt cunoscui expeditorii trimiterilor potale transportate cu aeronava, datorit monitorizrii electronice prin sistemul Track& Trace. Incepnd cu noaptea de 1 spre 2 februarie 2005, cursele aeriene potale au fost reluate . Ele sunt efectuate de aceeasi firm , EUROJET , care opereaz cu acelasi tip de avion, un Turbolet 410;

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Perfectionarea transportului trimiterilor postale in cadrul unei directii regionale de posta

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.2 SERVICII OFERITE DE POTA ROMN

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

interdiciile de admitere la prezentare, care sunt preluate i n instruciunea de executare a potei

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Z+3 cu obiectiv de realizare 75% din totalul trimiterilor potale de aceeasi

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reclamaii la 1000 trimiteri potale din

sesizri la 100 de salariai.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Anexa 3 NORME DE DISTRIBUIRE PENTRU TRIMITERILE POTALE INCLUSE IN

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.PRELUCRAREA TRIMITERILOR POTALE LA EXPEDIERE SI LA SOSIRE

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Anexa 4 SACII PRIORIRI CONIN:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

REGIONALE DE POT BUCURETI

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.3.1. Calculul necesarului de parc auto

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CURSE POTALE RUTIERE de Mesagerii + Prioripost Sc.II: 011415 011420 ;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CURSE POTALE RUTIERE Sambata (Predare-Primire) : 011421 011426 ;

3.3.4. Personal angajat in transportul de trimiteri potale:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.6. PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTA TRANSPORTUL POTAL

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.6.1.Aglomeratia strazii i a drumului rutier

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4. MBUNTIREA TRANSPORTULUI DE TRIMITERI POTALE

4.1.PROPUNERI PRIVIND MBUNTIREA TRANSPORTULUI DE OBICTE POTALE

4.1.1.Reducerea costului distributiei, prin reducerea costului de transport