Unirea Principatelor.Domnia lui Al. I.

Cuza

ALEGEREA CA DOMNITOR

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la ianuarie , și al Țării Românești, la ianuarie ,a
fost înfăptuită Unirea celor două principate.
Ales domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii
Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană (Imperiul Otoman) și Puterile Garante și apoi
pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Române prin înfăptuirea unității constituționale și
administrative. Aceasta s-a realizat în ianuarie , când Moldova și Țara Românească au format
statul român unitar modern, adoptând oficial numele de România, cu capitala la București, cu o
singură adunare și un singur guvern.
ÎNFĂPTUIREA UNIRII
Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX- lea și reprezintă unificarea
vechilor state Moldova și Țarau Românească. Unirea a fost un proces complex, bazat pe identitatea
culturală și istorică între cele două țări. Odată cu finalul războiul Crimeii(a fost un conflict armat
dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-
al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman) a creat un context favorabil
realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în
1857 a dus
la Convenția de la Paris din , o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune
formală între cele două țări, cu guverne diferite, însă cu unele instituții comune; principatele
trebuiau să se numească Principatele Unite Moldova și Valahia. La începutul anului următor,
Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune
personală.
REFORMELE DOMNITORULUI
Secularizarea averilor mănăstirești
Reforma fiscală
Reforma agrară
Prima linie de cale ferată din România
Spitalul „Noul Pantelimon” sau „Colentina” Serviciul poștal modern
Primul Serviciu de informații românesc

. Secularizarea averilor mănăstirești

Legea secularizării averilor mănăstirești a fost dată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de
a lua toate proprietățile și averile anumitor Biserici și mănăstiri și a le trece în proprietatea statului,
pentru „a spori avuția țării”
CONSECINȚĂ: crește economia și situația financiară a țării . Reforma fiscală
Reforma fiscală a fost materializată prin
instituirea impozitului personal și a contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor
bărbaților majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar și alte măsuri.
CONSECINȚĂ:această reformă a avut drept consecință faptul că la sfârșitul anului ,în deplina lor
unificare administrativ- politică, Principatele Unite Române au fost dotate cu un sistem fiscal
modern.
. Reforma agrară
Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor ferate, constituirea Consiliului
superior al instrucțiunii publice, un regulament de navigație, organizarea corpului inginerilor civili,
reorganizarea Școlii de silvicultură și o serie de măsuri premergătoare unei secularizări a averilor
mănăstirești au reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme.
Prin Legea rurală din / august , peste 00.000 de familii de țărani au fost împroprietărite cu
loturi de teren agricol, iar aproape alți 0.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii
împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de
impozitare.

CONSECINȚĂ:concretizarea unui plan bine stabilit de reforme și totodată reforma agrară din ,a
cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în , a satisfăcut în parte dorința de pământ a țăranilor, a
desființat servituțile și relațiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării capitalismului.
. Prima linie de cale ferată din România
În septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth
construirea liniei ferate București- Filaret-Giurgiu (fiind calea cea mai scurtă care lega capitala țării cu
Dunărea și astfel cu restul lumii). Lungimea liniei avea 0 km, la un preț de construcție de 196.500
franci pe kilometru.
. Spitalul „Noul Pantelimon”, sau „Colentina”
Construcția a fost inaugurată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la ianuarie , cu ocazia
aniversării a cinci ani de la Unirea Principatelor Române. Pe lângă fondurilor strânse pentru
construcție, domnitorul a contribuit cu o donație proprie de 000 de galbeni.
. Serviciul poștal modern
Epoca poștei moderne române începe în , când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul
poștal cu cel telegrafic, emițând Decretul no. / decembrie . Două săptămâni mai târziu (
dec. ) este emis și Decretul prin care se adoptă Calendarul Gregorian în serviciile poștale.Odată
cu adoptarea la 1 ianuarie 1865 a Legii telegrafo-poștale a fost reglementat și statutul propriu al
personalului, apărând primele uniforme în cadrul Poștei Române. În același an este introdus serviciul
abonamentelor prin poștă la presa din țară și străinătate precum și organizarea serviciului de poștă
rurală care asigura legătura între comune.
7. Primul Serviciu de informații românesc
Domnitorul Al.I. Cuza a creat un serviciu secret atașat Cancelariei, condus de maiorul Cezar Librecht,
directorul general al Poștelor și Telegrafelor, un inginer belgian care a adus consistență actului de
guvernare prin informațiile culese atât în interior, cât și din afara țării.
CONSECINȚELE REFORMELOR , , , : Analizând suita de evenimente, unele cu caracter realmente
revoluționar, se poate spune că sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului
unitar român modern. Practic, nu există domeniu de activitate economică, social-politică, culturală,
administrativă sau militară din țară, în care Cuza să nu fi adus îmbunătățiri și înnoiri organizatorice
pe baza noilor cerințe ale epocii moderne în care acesta a reușit să încadreze ROMÂNIA
În concluzie,procesul unirii este bazat pe o puternică apropiere culturală și economică între cele
două țări,cunoscând o etapă decisivă prin alegerea domnitorului ALEXANDRU IOAN CUZA